MASURAREA PE TEREN A DISTANTELOR.

Exista doua metode de masurare pe teren a distantelor, si anume:

Masurarea directa, cu ajutorul panglicilor, ruletelor si/sau firelor de invar sau otel,
divizate in metri si submultiplii lor. Prin acest procedeu nu se masoara decat lungimile
inclinate L.
Masurarea indirecta, cu ajutorul a diverse instrumente optice sau prin unde
electromagnetice. Aceste instrumente sunt completate cu mire sau reflectoare special.
Se masoara cu usurinta si cu precizii bune atat lungimile inclinate L, cat si distantele
orizontale D.

1. Masurarea indirecta a distantelor.
Se poate face prin:
a) Metode optice, care folosesc instrumente cu luneta tahimetre sau theodolite
tahimetre. Capitolul in Topografia Generala care include masurarea indirecta a
distantelor se numeste Tahimetrie (din grecescul takhus = viteza si metron =
masurare, adica masuratoare rapida).
Pentru specialisti exista mai multe tipuri de procedee tahimetrice (din care primul ramane
in present cel mai utilizat, celelalte fiind aproape in totalitate inlocuite cu metodele de
masurare prin unde electromagnetice):
Tahimetria cu fire stadimetrice (tahimetria stadimetrica), ce foloseste
teodolitul cu fire stadimetrice si mira centimetrica vertical, numita si stadie.
Tahimetria paralactica, ce foloseste teodolitul si o mira orizontala nedivizata,
avand fix 2 m intre capete.
Tahimetria cu dubla imagine (cu refractie), care utilizeaza un tahimetru special
(Redta Carl Zeiss Jena) si propria lui mira orizontala.
Tahimetria cu diagrama, cu tahimetrul Dahlta si propria sa mira verticala.
Tahimetria telemetrica, cu BRT 006 Carl Zeiss Jena si un jalon, ori o mireta
speciala.
Precizia masuratorilor tahimetrice optice este cuprinsa intra 1/700 si 1/5000 din distanta
de masurat. Aceasta eroare relativa (v.cap. V) este deci cuprinsa intre (2...15) cm pentru
o distanta de 100 m.
b) Prin unde elctromagnetice.
Metoda se bazeaza pe masurarea timpului pe care il necesita unda electromagnetica pentru a
parcurge distanta dus-intors intre un emitator E (care in acelasi timp este si receptor r) si un
reflector R (figura de mai sus).
Stiind ca S=V.T, unde: S = spatiu (distanta), V = viteza si T = timp, din figura de mai sus
rezulta: D
AB=

Masurarea indirecta a distantelor prin unde electromagnetice

unde: v = viteza de propagare a undei electromagnetice si

jumatate din timpul necesar

undei pentru a parcurge dublul distantei.
Instrumentele care masoara distante prin unde electromagnetice se numesc Tahimetre
electromagnetice sau Telemetre electro-optice.
Dupa tipul radiatiei, aceste instrumente se impart in doua categorii:
Fototelemetrele, care utilizeaza lumina modulare, cu diferite lungimi de unda, in
special laserii cu heliu-neon (He-Ne) sau infrarosul apropiat cu diode luminiscente
Ga-As (galiu-arseniu) sau Ir-Ga.
Exemple de fototelemetre: EOK 2000 si EOT 2000 (Carl Zeiss Jena); Wild Distomat DI 3,
DI 35, DI 10 (Elvetia); AGA 710 si AGA 14 (Suedia); RED mini 2 Sokkisha (Japonia),
etc.
Radiotelemetrele (numite si tahimetre electronice sau radioelectronice). Ele
utilizeaza microundele modulate, respectiv undele electromagnetice ultrascurte.
Exemple de radiotelemetre: Tellurometrele MA 100, MRA 1,2,3,4 si 101 (Africa de Sud),
etc.
Precizia tahimetrelor electromagnetice depinde de tipul de instrument. Orientativ, ea
este cuprinsa intre 0,5 cm si 1 cm pentru o distanta masurata de 2000 m. Sunt aparate
care masoara distante foarte mari (peste 10 km), cu precizii foarte bune.
Telemetrul electro-optic combinat cu functiunile unui teodolit electronic formeaza
astazi statia totala electronica, cel mai utilizat instrument topografic.
Cateva exemple: seriile TC si TM ale firmei Leica (Elvetia), REC ELTA de la Zeiss,
Geodimeter Systeme de la Geotronics AB (Suedia), SET de la firma Sokkisham C, D,
DTM de la Nikon, GTS de la Topcon (Japonia), etc.

c) Masurarea indirecta a distantelor prin tahimetria stadimetrica.
Se foloseste luneta cu fire stadimetrice si mira (stadia) centimetrica. Teorema
fundamentala a stadimetriei este urmatoarea: intervalul interceptat pe o mira de catre
proiectia pe ea a firelor stadimetrice este proportional cu distanta dintre mira si focarul
anterior al obiectivului lunetei.

2. Masurarea directa pe teren a distantelor
Dupa precizie, exista doua tipuri de masuratori directe:
Masuratorile de mare precizie (cu eroare relativa de

din distanta
de masurat), efectuate cu firul sau banda de invar.
Invarul (de la cuvantul invariabil) este un aliaj de 64% otel si 36% nichel, practic invariabil
sub actiunea temperaturii.
Masuratorile de precizie medie (de santier), cu eroarea relativa de

din
distanta de masurat, care se efectueaza cu rulete si panglici de otel. Acestea din urma
se numeau si lanturi, termen invechit in limba romana.

Tehnologia de masurare directa a distantelor.
Mai intai trebuie jalonat aliniamentul AB, daca el depaseste lungimea unei panglici sau
indepartat B spre punctul A unde se afla operatorul. Jaloanele se amplaseaza pe teren in
ordinea urmatoare: J
A
si J
B
apoi J
1
,J
2
,...,J
k
.






II INSTRUMENTE DE NIVELMENT
1.Nivelmentul generalitati.
Nivelmentul (altimetria) este un capitol al Topografiei Generale care se ocupa cu
masurarea pe teren a diferentelor de nivel, cu calculul cotelor (altitudinilor) si cu
reprezentarea reliefului pe harti si planuri.
Exista 4 tipuri de nivelment:
Nivelment geometric este, in conditii normale, cel mai precis. El se bazeaza pe
principiul vizelor orizontale generate de un instrument cu luneta numit intrument de
nivelment geometric sau, mai simplu, nivel.
Nivelmentul geometric se foloseste cu bune rezultate in teren plan sau mai putin
accidentat. In teren accidentat sau foarte accidentat, el devine ineficient.
Nivelmentul trigonometric se bazeaza pe principiul masurarii unghiurilor verticale
cu teodolitul; in general este mai putin precis decat nivelmentul geometric, dar este
foarte eficace in teren accidentat.
Nivelmentul hidrostatic se bazeaza pe principiul vaselor comunicante. Este folosit la
lucrarile desfasurate pe suprafete restranse de teren (santiere de constructii civile si
industriale, etc.), in special pentru materializarea unor orizontale pe elementele de
constructii, orizontale care vor constitui nivele de referinta pentru alte pozitionari.
Instrumentul de santier asigura o precizie de (5...10)mm si este alcatuit din doi
cilindri de sticla care comunica printr-un tub de cauciuc.
Exista insa si instrumente de nivelment hidrostatic foarte precise, cum ar fi Nivelul
Meisser, prevazut cu celula fotoelectrica, surub micrometric si bec indicator. Precizia de
masurare este de ordinul zecimii de milimetru.
Nivelul barometric se bazeaza pe principiul invers proportionalitatii dintre altitudine
si presiunea atmosferica. Precizia procedeului este scazuta, dar masuratorile efectuate
la mari altitudini nu impun de regula precizii mai mari de (1...2) m.

2.Nivelmentul trigonometric.
Este de doua feluri, in functie de distanta dintre puncte:
a)Nivelmentul trigonometric geodezic (sau nivelmentul la distanta mare pentru care
distanta D
instrument-punct de determinat
>400 m).
In acest caz trebuie sa se tina seama de faptul ca axa de vizare nu mai este asimilabila cu
o linie dreapta, ci sufera o curbura sub influenta curburii terestre si a refractiei atmosferice.
Diferentele de nivel brute obtinute din masuratori se corecteaza obligatoriu cu corectiile de
curbura terestra si de refractie atmosferica. Acestea la randul lor, depind de distanta dintre
puncte si de inclinarea lunetei..
b)Nivelmentul trigonometric de santier (sau nivelmentul la distanta mica, pentru care
distanta D
instrument-punct de determinat
400 m).

3.Nivelmentul geometric.
a) Generalitati. Masurarea diferentelor de nivel.
Cum s-a aratat, nivelmentul geometric se bazeaza pe principiul vizei orizontale furnizate de
un instrument de nivelment (nivel) cu luneta. Dupa pozitia acestuia fata de punctele A si B
intre care se masoara diferenta de nivel, exista 3 tipuri de nivelment geometric:

Nivelmentul geometric de mijloc (cu portee egale)
In acest caz instrumentul este instalat la jumatatea distantei dintre cele doua puncte A si B
Pozitia instrumentului este apreciata prin masurare cu pasul, caci abaterea admisa fata de
jumatatea distantei este de (1-2) m. In punctele A si B se tin vertical mire de nivelment de
3,4 sau 5 m lungime, cu diviziunea 0 pe punctul din teren. Aceste mire, cu diviziuni
centimetrice, sunt confectionate din lemn sau, mai nou, din aluminiu
Distanta orizontala dintre capetele tronsonului AB se numeste niveleu, iar distanta partiala
dintre instrument si mira portee. Nivelmentul de mijloc, sau cu portee egale, este cel mai
precis din cele trei procedee de nivelment geometric. Afirmatia va fi demonstrata la
verificarile si rectificareile instrumentelor de nivelment.
OBSERVATIA 1: Pe mira se fac obligatoriu toate trei citirile: la firul stadimetric de sus, la
cel median si la cel de jos. Se face controlul citirilor si apoi in calcule se foloseste citirea la
firul din mijloc.
OBSERVATIA 2: Statia S se poate amplasa oriunde pe mediatoarea segmentului AB daca pe
aliniament nu este posibil. Conditia de respectat este egalitatea celor doua portee.
Nivelmentul geometric de capat
Instrumentul se instaleaza pe unul din cele doua puncte A sau B si este centrat cu firul cu
plumb. Se masoara inaltimea sa i cu ajutorul mirei centimetrice sau cu o ruleta, apoi sa vizeaza
mira verticala din B (viza inainte) si se face citirea b la firul reticular nivelor.
Daca nivelmentul geometric e mijloc este cel mai precis, cel de capat este cel mai putin precis,
datorita pe de o parte preciziei scazuta [(1...3) cm] de masurare a inaltimii i, si pe de alta parte
erorilor de reglaj (care pot aparea atunci cand instrumentul nu este rectificat).


Nivelmentul geometric cu portee inegale
Instrumentul se aseaza oriunde pe teren, la distante oarecari fata de punctele A si B, fie in
interiorul, fie in exteriorul niveleului. Se vizeaza mira inapoi si cea inainte si se fac citirile a si
b.
Din punct de vedere al preciziei, nivelmentul cu portee inegale se situeaza intre celelalte doua
metode studiate mai sus; daca instrumentul este verificat si rectificat, precizia este foarte
apropiata de cea a nivelmentului de mijloc.
b) Tipuri de instrumente de nivelment.
O prima clasificare este in functie de modalitatea de realizare constructiva a conditiei
principale: axa de vizare = orizontala:
Nivelul automat (cu compensator optic).
Nivelul neautomat [sau nivelul cu nivela torica si surub de miscare fina (de
basculare) a lunetei in plan vertical].
Instrumente automate nu au nivela torica. Dupa ce axa VV devine aproximativ verticala prin
calarea cu o nivela sferica, axa de vizare va deveni automat orizontala. Acest rezultat se
obtine prin intermediul asa numitului compensator optic de inclinare care contine un element
optic legat de un pendul. Sistemul proiecteaza orizontal fascicolul de vizare in limitele unui
anumit interval de inclinare si acesta independent de gradul de orizontalizare al intrumentului,
ceea ce scurteaza considerabil procesul de masurare si asigura o mare precizie. Inconvenientul
compensatorului cu pendul tine de faptul ca poate fi perturbat de orice tip de trepidatii (trafic
intens, vant, utilaje industriale care produc trepidatii, etc)
In ceea ce priveste instrumentul de nivelment cu nivela torica (neautomat), dupa calarea
cu nivela sferica, axa de vizare nu este decat aproximativ orizontala, in limitele nivelei sferice
( 5
c
de regula). Inainte de fiecare citire pe mira, axa de vizare trebuie orizontalizata perfect,
prin calarea unei nivele torice fixate pe luneta, a carei directrice NN este paralela cu axa de
vizare. Acest tip de instrument este putin mai dificil de folosit, dar in schimb nu este sensibil
la trepidatii ca nivelul automat.
O a doua clasificare a instrumentelor de nivelment geometric este in functie de precizia
lor:
Instrumente de precizie medie (de santier), pentru nivelmetul tehnic. Precizia
acestora este cuprinsa intre (2...4) mm/km dublu de nivelment geometric (respectiv o
drumuire de nivelment de mijloc inchisa pe punctul de plecare, avand lungimea totala
de 2 km. Se folosesc mirele centimetrice.
Instrumente de precizie ( 1mm/km dublu de nivelment).
Instrumente de inalta precizie (cu precizia de aproximativ 0,5 mm/km dublu de
nivelment).