ORIGINILE I EVOLUIA

LIMBII ROMNE
LATINITATE I DACISM
DACIA ROMAN
TRAIAN
COLUMNA
LUI TRAIAN
TRAIAN
DECEBAL
DECEBAL I TRAIAN
CETATEA DACO ROMAN
MONEDE DACO ROMANE
INSCRIPII DACO-ROMANE
SARMIZEGETUSA
Geto-dacii, dup
spusele lui Herodot,
au fost cei mai viteji
si mai drepi dintre
traci
Ceramica dac
Costumul naional
Armele dacilor
Securea
Lncile
Scutul
Spadele
Limba romn este singura n Europa
care se vorbete aproape n acelai
chip n toate prile locuite de romni
( Mihai Eminescu)
Originea i evoluia limbii romne


Originea i structura latin a limbii romne
Evoluia limbii romne din limba latin
Romna comun
Romna modern
Limba literar
Originea i structura latin a limbii romne
Dup cucerirea Daciei populaia este supus unui proces de
romanizare
Procesul este favorizat de faptul c romanii aveau o cultur
scris, un corp de legi, o administraie funcional, iar cultura
geto-dac era de tradiie oral
La baza limbii romne, ca i a celorlalte limbi romanice, se
afl latina vulgar, limba vorbit, care prezint diferene
fa de latina clasic, cunoscut din diferitele texte
Alte limbi romanice(neo-latine): franceza, spaniola, italian,
portughez, catalana, basca, retoromana(romana) etc.
Latina vorbit este supus unor schimbri, acest lucru ducnd
la evoluia limbilor romanice





Evoluia limbii romne din limba latin

Limba a evoluat n conformitate cu anumite reguli
Regulile au un caracter general, se manifest ntr-o perioad
de timp i ating mai ales formele cuvintelor

Reguli fonetice de evoluie:
1. Consoana l n poziie intervocalic trece la r: filum fir,
gula gur, solum soare
2. Consoana dubl ll devine simpl: olla oal, caballus cal
3. Sub aciunea lui i post pus consoana l dispare: filius fiu
4. Consoanele s, m, n i t dispar din poziie final: filum
fir(filu firu fir), caballus cal(caballu calu cal)
! Limba vorbit n Dacia s-a numit latina dunrean sau carpato-
dunrean

Cuvintele motenite din limba latin au ptruns i
au dinuit pn astzi n fondul principal al
vocabularului:

Nume ale gradelor de rudenie: printe -parentem , fiu -filius , sor -soror ,
frate frater, cumnat cognatus, socru socer, ginere generem, nepot -
nepos, etc.
Noiuni generale: om -homo, brbat - barbatus i femeie - mulier;
nsuiri trupeti si sufleteti, vrsta ( bun -bonus ; frumos -formosus ;
tnr -tener ; btrn -veteranus )
Nume ale zilelor sptmnii i ale lunilor anului: luni, mari, ianuarie,
februarie etc.
Nume ale principalelor alimente i buturi: pine, lapte, ap etc.
Denumiri specifice religiei cretine: biseric, Dumnezeu, cruce, cretin
etc.
Denumiri ale diferitelor pri ale corpului: mn, cap, ochi, corp etc.
ndeletniciri agricole (a ara arare, a semna seminare, a treiera
tribulare, a secera sicilare, a culege - collegere);
cereale ( gru granum, secara secale, meiu-milei, orz hordeum, alac
- alica; spic spicum, paie palea, neghina - nigellina )
pmantul ( arie - area ; cmp - campus ; agru ager, falce - falx, falcem,
moina - moi din mollius)
unelte ( jug - jugum ; furca furca ; secere - sicilis, siciliem )
viticultura ( vie vinea, vita vitea, poam - poma, poasca , adica vin
prost - posca ; brat - bibitus )
grdinritul ( ceapa capa, usturoiul sau aiul aliun, varza - viridia, sau
curechiul - coulicus , ridichea - radicula ; napul napus, pepenele - pepa,
peponem; lptuca lactuca, lintea - lens,lentem, leguma - legumen )

arbori fructiferi ( pom pomum, mrul - melum, malus; prul - pirus;
cireul - ceresius ; prunul - prunus; nucul - nux, nucis; alunul -
abellana,aluna; gutuiul - cutoneus; cornul - cornus)
animale ( oaie - avem; miel - agnellus; berbec -vervex, vervecem; capra -
capra; viel - vitellus; ied - haedus; bou -bos, bovis; vaca - vacca; taur -
taurus; cal caballu; porc -porcus; iapa - equa)
n apicultura (albina - albina; miere - mel; ceara - cera; fagure favulus)
n domeniul militar (spada - spatha; arcul - arcus; sgeata -sagitta; ghioaga -
clova; mciuca - matteuca)
n domeniul organizrii sociale si a vieii de stat ( domn -dominus; jude sau
judector - judex )
Elemente motenite din limba geto-dac
cteva structuri gramaticale
cuvinte puine la numr: aproximativ 100 de substantive
proprii i comune
Ex. abur, brad, brnz, ctun, gu, mazre, mnz, mo, ap,
vizuin etc.


Teorii nord si sud dunarene

Procesul complex, unitar si inseparabil de constituire a poporului romn si a
limbii romne a avut loc pe un ntins teritoriu romanizat, care cuprindea regiuni
situate la nordul si la sudul Dunrii: Dacia si Dobrogea, sudul Pannoniei, Dardania,
Moesia Inferioara si Moesia Superioara.
n aceast ordine de idei, important este si faptul c pentru populaia
romanizat din spaiul daco-moesic, Dunrea a fost numai un hotar administrativ,
politic si strategic; fluviul nu a constituit deci o frontier etnic, lingvistic,
economic sau cultural ceea ce a permis mobilitatea populaiei si a favorizat
meninerea caracterului unitar de ansamblu al limbii romne.
Susinut de istorici si de filologi (A. D. Xenopol, N. Iorga, S. Puscariu, Al.
Rosetti), ipoteza apariiei si dezvoltrii limbii romne n spaiul romanizat nord i
sud dunrean este confirmat de diversitatea dovezilor istorice, arheologice si
lingvistice.
Avansat de personaliti ilustre ale culturii romneti vechi si moderne (D.
Cantemir, P. Maior, B. P. Hasdeu), aceast teorie nu a beneficiat de demonstraii
tiinifice convingtoare; astzi aceasta teza are numai valoare istorica.

Limba romn ntre sec. al V-lea i sec. al VII-lea
Este denumit de specialiti romna comun, strromna sau
protoromna
Este o limb neatestat documentar
Studiul ei: comparnd romna de la nordul Dunrii
(dacoromna) cu aspectele dialectale din sudul
Dunrii(macedoromna i meglenoromna)
n sec. al VII-lea limba avea o individualitate i unitate: o
structur gramatical stabil i un vocabular fundamental latin

Influene asupra limbii romne
Cuvinte intrate din limba:
slav: bab, clete, coco, deal, gt, gol, a iubi, lene, munc, noroc, obraz,
pop, prieten, sfnt, slobod, a tri, rime, vecernie,vorb etc.
greac: a aerisi, anapoda, anghinare, anost, buzunar, cais, castan, catarg,
ieftin, igrasie, zahr etc.
german: abibild, bac, bai, bilan, blat, cartof, clap, claviatur, diblu,
lep, urub etc.
maghiar: a alctui, aldma, alean, arpaca, bard, a bnui, ctan, a
chibzui, chip, meteug, morar, vam etc.
turc: abanos, abitir, acadea, acaret, ageamiu, alai, buzdugan, cafea,
caldarm, halva, geam etc.
bulgar: argat, blan, bogdaproste, borcan, bujor, busuioc, ciudat, cpi,
grebl etc.
Influene asupra limbii romne
srbo-croat: batin, birt, bleg, boab, bostan, brndu, a bui, crd, a
dinui etc.
ucrainean: bor, burlac, calic, ciubot, cuc, drug, harbuz, hrc, holtei,
horn, hrib etc.
rus: arend, armie, balalaic, caracati, caras, cazac, ceai, colhoz, a
dospi, gluc, izb etc.
francez: abajur, abandona, abces, burs, buton, capricios, cabin, caiet, a
epuiza etc.
italian: abate, agenie, armat, asalt, asediu, balsam, baston, campion,
cartel, cortin, drapel etc.
englez: aisberg, barman, bini, bluf, computer, concern, container,
crenel, lider, dispecer, mass-media etc.
dialectul daco-romn s-a dezvoltat n nordul Dunrii, pe teritoriul actual al
Romniei, are numrul cel mai mare de vorbitori, a evoluat ca limba
literar, dar i-a diversificat n timp varieti regionale, subdialecte:
bnean, criean, maramureean, moldovean si muntean;
dialectul aromn s-a dezvoltat n zone din mai multe ri balcanice (Grecia,
Albania, Macedonia, Bulgaria), scris cu alfabet grecesc, apoi latin, are o
literatur cult; aromnii au trecut si n secolul al XX-lea prin strmutri
dintr-o zona n alta, datorita frmntrilor istoriei; muli s-au stabilit n
Romnia;
dialectul megleno-romn are o poziie intermediar ntre cele dou, cca.
5000 de vorbitori in zone restrnse si compacte (regiunile Meglen si
Salonic din Grecia, Voivodina din Serbia, oraele Gevgelija si
Skopje din Macedonia); lipsesc scrierile culte, iar literatura populara s-a
pstrat n cteva culegeri de la nceputul secolului al XX-lea;
dialectul istro-romn se afl in curs de dispariie, cca. 1500 de vorbitori, n
nord-vestul Croaiei (mai ales sate din peninsula Istria); are o literatur
popular (dominat de basme scurte, snoave, proverbe), puine scrieri culte.
Dialectele limbii romne
Romna modern

n secolul al XV-lea romna se rentlnete cu limbile
occidentale i sufer un proces de relatinizare care a durat
aproape un secol
n secolul al XIX-lea se creeaz stilurile funcionale ale limbii,
dispar slavonismele, turcismele i alte forme nvechite, apare
alfabetul latin
Neologizarea privete n mod deosebit vocabularul i sintaxa

Limba literar
i necesitatea cultivrii ei
Limba literar se constituie n a doua jumtate a secolului al
XVI-lea
Se dezvolt ulterior sub forma unor variante literare
provinciale, care se vor uni ntr-o limb unitar la sfritul
secolului al XIX-lea
Este aspectul cel mai ngrijit al limbii naionale i se
caracterizeaz prin existena unui sistem de norme, unanim
acceptate, care i confer unitate i stabilitate
tiina, cultura, arta utilizeaz limba literar
! Limba literar nu trebuie confundat cu limba literaturii artistice

Proverbe latineti
Vitam impendere vero = S-i dai viaa pentru ajutor
Sic transit gloria mundi = Aa trece gloria lumii
Ad augusta per angusta = Pe calea ngust la rezultate
glorioase
Ex oriente lux = Lumea vine de la rsrit
Facile dictu, difficile factu = uor de zis, dificil de fcut
Festina Lente = Grabete-te ncet
Nihil sine Deo = Nimic fr Dumnezeu
Veni Vidi Vici = Am venit, am vzut, am nvins
PRIMELE TEXTE SCRISE
LITURGHIER
STIHURI
SCRISOAREA LUI NEACU DIN
CMPULUNG
TRADUCERILE
LUI CORESI
STIHURI
LITURGHIER 1747
Biblie
Evanghelie
Evanghelia
cu
nvtur
MITROPOLITUL
VARLAAM
NICOLAUS
OLAHUS