Sunteți pe pagina 1din 10

Titlul complet al propunerii si acronimul: 1.1 Aria tematica S/T cf Anexa 1 : (se preiau din anexa 1 datele corespunzatoare) 1.2 Rezumatul propunerii (max. Al pagina, arial 10, 1.5 linii) - Se va preciza corelarea propunerii si incadrarea acesteia in aria tematica S/T precizata Titlul complet al propunerii: CERCETARI PRIVIND OBTINEREA UNOR COMBUSTIBILI SI MATERII PRIME DIN SURSE REGENERABILE Acronimul: COMBREG [[ 1.1 Aria tematica S/T cf Anexa 1 Proiectul propus se incadreaza A?n aria tematica 5.3. Productia de combustibili regenerabili din domeniul 5. Energie, deoarece prin piroliza deseurilor de materiale plastice se obtin combustibili lichizi, care se vor testa pentru utilizari diverse (sursa de energie termica, combustibili pentru autovehicule), combustibili gazosi (care se vor putea utiliza pentru producerea energiei electrice). De asemenea proiectul propus se A?ncadreaza si A?n aria tematica 6.2. Managementul durabil al resurselor, din domeniul 6, Mediul ambiant, deoarece prin utilizarea combustibililor si a materiilor prime obtinute prin piroliza deseurilor de mase plastice (considerate surse regenerabile de energie) se economisesc sursele neregenerabile de energie si materii prime. 1.2. Rezumatul propunerii ( max. Al pagina, arial 10, 1.5 linii) Materialele polimerice (MP) sunt caracterizate de o mare stabilitate chimica, de aceea dupa ce si-au incheiat ciclul de viata determina aparitia unor probleme legate de mediu. Considerente de ordin economic limiteaza in tara noastra aplicarea metodelor de reciclare a MP, instalatiile necesitand investitii importante. Din acest motiv elaborarea unei strategii viabile in privinta reciclarii MP necesita o buna informare cu privire la metodele de reciclare aplicabile. Acestea trebuie sa tina cont de specificul industriei locale, iar aplicarea lor trebuie sa asigure o dezvoltare durabila. In aceasta lumina, metodele de reciclare in urma carora se obtin materii prime pentru industria petrochimica, monomeri, combustibili gazosi, lichizi sau solizi sunt preferate metodelor care implica incinerarea deseurilor. Deoarece reciclarea mecanica a MP se poate aplica doar deseurilor sortate riguros, in tara noastra consideram oportuna aplicarea metodelor de reciclare mai putin sensibile la calitatea si compozitia deseurilor de MP. Aceste metode, grupate generic sub denumirea de reciclare chimica, implica reactii de degradare controlata. Reciclarea chimica se poate aplica in cazul deseurilor sortate, amestecurilor, deseurilor industriale si deseurilor municipale. Piroliza se realizeaza, in prezenta unor catalizatori care au rolul de a creste randamentul in produsi utili, de a realiza dehidroclorurarea produsilor de piroliza A?n cazul deseurilor care contin PVC si de a converti compusi cu potential toxic in produsi utili. Proiectul isi propune elaborarea unei tehnologii de laborator moderne pentru reciclarea chimica a deseurilor municipale de materiale plastice, energia termica necesara procesului fiind generata de microunde sau prin arderea fazei gazoase rezultate A?n urma procesului de piroliza. In urma proceselor de piroliza se obtin: combustibili gazosi, lichizi, un reziduu solid sau se pot obtine monomeri. Compozitia produsilor de piroliza depinde de conditiile in care se realizeaza piroliza si de compozitia deseurilor de MP. De asemenea se are in vedere piroliza materialelor compozite stratificate si a celor cu matrice organica, urmarindu-se recuperarea materialelor de ranforsare, a foliilor de aluminiu (in cazul ambalajelor stratificate provenite din industria alimentara) si a matricei, sub forma unor combustibili.

Materia topita scursa din camera de piroliza.

Acest produs solid al procesului de gazificare este numit topitura. Greutatea si volumul metrialului original scad dramatic. Greutatea zgurei este aproximativ 20% din cea a materialelor initiale, volumul topiturii este aproximativ 5% din cel al materialului initial. Topitura poate lua diverse forme in functie de metoda de racire folosita. Daca este racita cu aer, formeaza pietre negre, sticloase ce semana cu obsidianul si pot fi folosite in beton sau asfalt. Zgura topita poate fi turnata in forme si apoi racita creeindu-se astfel materiale de constructii prefabricate. Daca se foloseste o suflanta cu aer comprimat prin fluxul de topitura la curgerea acesteia se obtine vata minerala. Acest produs este de doua ori mai eficient la izolatii termice decat vata de sticla. Acest material este de asemenea mai usor decat apa si foarte absorbant, motiv pentru care poate fi folosit la decontaminarea apei de produse petroliere. Caldura creeata in proces poate fi recuperata prin incalzirea apei si utilizarea aburului in turbine cu abur pentru generare de energie electrica. Gazele generate sunt de asemenea folosite in turbine cu gaz, dupa o curatare prealabila a acestora in filtre speciale. Emisiile de poluanti in atmosfera sunt estimate a fi sub 20% din maximul permis la ora actuala de catre legislatia europeana in vigoare. In concluzie, aceasta metoda de procesare a deseurilor este de departe cea mai avantajoasa. Necesita un spatiu mult mai mic decat rampele de depozitare deseuri, produce energie electrica si produse secundare ce pot fi valorificate, are emisii de gaze inerte, polueaza mult mai putin decat incineratoarele de deseuri. Totusi, in ideea de management durabil al resurselor, aceste instalatii ar trebui folosite doar pentru deseurile finale (deseuri ce nu mai pot fi reciclate sau reutilizate) si, evident, asupra rampelor de deseuri istorice de care tara noasta nu duce lipsa. In viitor se prconizeaza creerea de astfel de instalatii mobile, pentru procesarea rampelor istorice in-situ, putand sa fie mutate pe urmatoarea locatie in momentul in care au curatat o zona de deseuri.

La noi in tara este in curs de implementare un astfel de sistem in judetul Tulcea. Detalii aici.

8.4. Procesarea biomasei prin piroliza rapida si lenta

Biomasa include o gama larga de materiale cum ar fi : lemnul, plante agricole si tehnice cultivate special

pentru a fi utilizate ca sursa de energie, reziduuri agricole si forestiere precum si deseurile din industria forestiera si agricola, dar si cele din gospodarii si ferme. Biomasa contine energie chimica stocata, care deriva din energia solara. Majoritatea biomasei consta in plante vii si moarte, care au folosit procesul de fotosinteza pentru a stoca energie solara sub forma unor compusi chimici care constituie insasi planta, sau rezerva inmagazinata in seminte necesara germinarii. Lemnul uscat are o compozitie elementara formata din aproximativ 50% carbon, 6% hidrogen, 44% oxigen. Compusii chimici care sunt alcatuiti cu aceste elemente sunt : celuloza, hemiceluloza, care sunt niste polizaharide si lignina care este un polimer format din unitati de fenilpropan, continand grupari metoxil, fenolice, hidroxilice, aldehidice. In comparatie cu combustibilii fosili conventionali, biomasa are urmatoarele caracteristici inferioare :

-

o putere calorica scazuta in raport cu combustibilii fosili ;

 

-

continut ridicat de umezeala care cauzeaza pierderi de energie la combustie ;

 

-

biomasa

are

o

densitate

in

vrac

scazuta,

care

necesita

folosirea

de

utilaje

mari

pentru

manipulare,

stocare si ardere ;

 

forma fizica nu este omogena, ceea ce creaza dificultati la transport, stocare, alimentare. Conversia biomasei

-

 

Procesele

de

conversie

ale

biomasei

sunt

:

biologice

si

termice. Cele biologice sunt procesele de

hidroliza, fermentatie

si

digestie

anaeroba.

Cele

termice

sunt

:

combustia,

gazifierea, piroliza, lichefierea.

Procesele de conversie termica a biomasei incep cu o reducere a continutului de umiditate a materialului, ceea ce duce la o crestere a capacitatii calorice a acesteia. Procesul de piroliza rapida formeaza un produs lichid sau semilichid care poate fi procesat mai departe pentru obtinerea de carburanti sau pentru producerea de gaz de sinteza. Piroliza lenta este cunoscuta in general pentru producerea de carbune. Conversia compusilor organici din masa de alimentare in produsi lichizi are loc la temperaturi de 300 - 500 0 C, iar in procesul catalitic la presiune ridicata (50 - 350 bar), realizat in atmosfera reducatoare( H2 sau CO) sau utilizand un sistem donor de hidrogen. Fig.5 Sistem experimental utilizat pentru procesul de piroliza la ICSI Rm Valcea

Procesele de conversie termica a biomasei incep cu o reducere a continutului de umiditate a materialului,

Gazefierea biomasei este un proces ce se desfasoara la temperatura ridicata in care un combustibil solid reactioneaza cu abur, CO2, oxigen sau aer. Cele mai importante reactii sunt :

  • C + 1/2 O2 = CO

  • C + O2 = CO2

  • C + H2O(vap) = CO + H2

  • C + H2O(vap) = CO2 + 2 H2

  • C + CO2 = 2 CO

CO + 3 H2 = CH4 + H2O(vap)

  • C + 2 H2 = CH4

Piroliza biomasei este procesul de rupere a moleculelor acesteia sub influenta caldurii, intr-o atmosfera

inerta, pentru a obtine

un produs gazos

continand CO2,

CO,

H2,

CH4, C2H6, C2H4,

benzen, etc., un produs

lichid alcatuit din gudron, hidrocarburi cu masa

moleculara mare, apa, precum si

un produs solid format

din carbune. Piroliza rapida a biomasei consta in incalzirea rapida( la

nivel de

 

sute

de grade pe secunda, normal

in

jur

de 500 0 C/s) a biomasei solide intr-o atmosfera inerta pentru a produce combustibili gazosi, lichizi

si

solizi.

Intr-un

gazificator

in

pat

fluidizat,

piroliza

rapida

este

reactia

initiala

a

biomasei.

Transferul

de

caldura

intre

particule

are

loc

cu

viteze

ridicate

rezultand

biocombustibili

la

temperatura

de

operare

ridicata, de obicei intre 750 - 950 0 C. Experimental s-a realizat piroliza rapida si lenta a biomasei la temperaturi de 800 - 1000 0 C si la

temperaturi mai joase de 400 - 800 0 C, principalul obiectiv fiind productia de gaz si carbune. Materiile prime au fost : lemn de mesteacan si plop, srot din seminte de rapita rezultat dupa stoarcerea uleiului, paie de grau, etc. Sistemul experimental a fost construit dintr-un reactor tubular cu diamentrul interior de 40 mm si lungimea de 1200 mm, un sistem de alimentare cu dozator, un rezervor la baza reactorului pentru carbune si un filtru pentru produsul in faza de gaz - vapori.

Gazul purtator, azotul(15-30 L/h), a fost si el incalzit inainte de a fi introdus in reactor. Viteza de incalzire in sistem a fost de 3-5 0 C/s. Produsul sub forma de gaz - vapori este racit pentru a condensa compusii mai grei care se separa ca fractie lichida(gudron). Pe parcursul experimantarilor s-a observat ca o incalzire rapida a biomasei creste productia de volatile si descreste productia de carbune( mangal). Lucrul la temperaturi mai inalte duce la cresterea cantitatii de gudron si la scaderea celei de carbon. La temperaturi mari creste si viteza de transformare a gudronului in produsi volatili. Micsorand granulatia materiei prime supusa procesului de piroliza s-a obtinut o scadere a productiei de carbune si o crestere a celei de gaz. Micsorarea dimensiunilor particulelor pirolizate duce la un transfer mai bun de caldura. Rezultatele experimentale arata o relatie directa intre concentratia de lignina din materia prima supusa pirolizei si productia de mangal obtinuta prin piroliza rapida. Astfel o proba continand numai lignina a dat 22% mangal, in timp ce din una continand numai celuloza a rezultat numai 0,3% mangal. Srotul de rapita continand circa 15% lignina a dat prin piroliza rapida 3,9% mangal restul fiind produse volatile. Analiza mangalului obtinut arata ca o data cu cresterea temperaturii de piroliza, continutul de carbon creste iar cel de hidrogen si oxigen scade. Reactivitatea mangalului in reactia cu vapori de apa este cu atat mai mare cu cat temperatura de piroliza a fost mai mare, timpul de reactie mai scurt, iar materia prima a fost constituita din particule de dimensiuni mai mici. Mangalul obtinut prin piroliza lenta are o structura fibroasa, pe cand cel obtinut prin piroliza rapida are o structura poroasa.

Compozitia

gazelor

produse

in

cursul

pirolizei

arata

cresterea

procentului

de

hidrogen

si

scaderea

procentului

de

hidrocarburi

cu

cresterea

temperaturii

de

piroliza

datorita

intensificarii

reactiilor

de

cracare

termica.

Asemanator,

la

piroliza

rezidurilor

agricole

se

constata

o

scadere

a

continutului

de

CO2

si

o

crestere a

celui de

CO,

o

data cu cresterea

temperaturii. Cresterea temperaturii de contact dintre faza

gazoasa si cea solida favorizeaza cracarea hidrocarburilor alifatice si formarea de asemenea a hidrogenului si a hidrocarburilor aromatice( benzen, toluen). Particulele de dimensiuni mici favorizeaza cracarea hidrocarburilor cu o crestere a productiei de

hidrogen.

Daca

scopul

gazificarii

biomasei

este

producerea

gazului

de

sinteza

pentru

fabricarea

metanolului

sau

a

carburantilor prin procedeul

Fischer

- Tropsch, metoda

care

se

pare ca

a inceput

sa

fie aplicata consta in

lichefierea

biomasei

lignocelulozice

prin

piroliza

rapida.

Se

obtine

o

suspensie

densa de aproximativ

1300 Kg/m 3 continand

mangal in

ulei de piroliza. Aceasta

suspensie colectata de la

mai

multe instalatii

de piroliza este transportata la o instalatie centrala mare de gazificare. Aici suspensiile sunt pompate intr-

un gazogen si tranformate in gaz de sinteza la temperatura si presiune mai ridicate.

 

In

cursul

unor

experimentari

de

gazificare

a

srotului

de

rapita

cu

aer,

s-a

obtinut

un

produs

gazos

ce

continea 18-24% H2, 18-22% CO, 7-9% CH4, 1-3% hidrocarburi C2+, deci in jur de 33% gazul este

format din compusi cu putere calorica superioara care poate fi valorificata pentru producerea de energie.

Dupa

cum

se

poate

deduce

din

cele

expuse

pana

aici,

cercetarile

facute

demonstreaza

ca

posibilitatea

aplicarii

in

practica

a

proceselor

de

recuperare

si

valorificare

a

biomasei

in

cadrul

unor

platforme

de

procesare

integrate,

este

reala

putand

aduce

beneficii

privind

reducerea

dependentei

de

combustbilii

fosili,

micsorarea

poluarii,

valorificarea

integrala

a

materiilor

agricole,

stimularea

culturii

plantelor

tehnice

in

vederea

obtinerii

de

profituri

mai

mari

pe

suprafata

cultivata,

cresterea

nivelului

de

trai

in

localitatile rurale prin productia locala de combustibili, energie termica si electrica

4.3. Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere

Piroliza, ca §i incinerarea, reprezinta un proces termic de tratare a reziduurilor menajere, prin care se obtine o descompunere termica a produ§ilor chimici §i in special a produ§ilor organici la o temperatura

ridicata §i in absenta oxigenului. In practica acest procedeu este denumit §i degazare. Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune §i o structura diferita a moleculelor organice, ceea ce face ca, dupa piroliza reziduurilor, acestea sa se transforme in substante combustibile gazoase, lichide §i solide. Ca metoda de tratare §i valorificare a reziduurilor menajere, piroliza este inca in faza initiala de aplicare. In S.U.A. §i in Japonia s-au construit instalatii de piroliza (fig. 12) in care se incalzesc reziduurile menajere la cca. 700 °C intr-un recipient ermetic spre a se obtine urmatorii patru compu§i:

  • - gaz comparabil cu gazul de iluminat;

  • - o parte condensabila de hidrocarburi;

  • - carbune solid din care se pot extrage uleiuri;

  • - metale §i sticla, care pot fi recuperate fara alterari insemnate.

Componentele gazoase de piroliza sunt formate in principal din: H2 , CO, CO2 , CH4 , NH3 §i au o

putere calorica mai mica de 3000 kcal/m3 N.

4.3. Piroliza (degazarea) reziduurilor menajere Piroliza, ca §i incinerarea, reprezinta un proces termic de tratare a

Figura 12. Schema unei instalatii de piroliza a de§eurilor solide.

Gazele care se formeaza in timpul pirolizei sunt supuse unei spalari in atmosfera umeda, in scopul eliberarii partiale a componentelor gazelor toxice. Caracteristicile procedeului de piroliza sunt urmatoarele:

  • - se reduce volumul reziduurilor la 40%, fata de 10-20% in cazul incinerarii;

  • - proportia gazelor de piroliza ajunge pana la 20% din cantitatea gazelor care rezulta la incinerarea reziduurilor, ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor;

- 1/3 din energia continuta in reziduurile netratate este disponibila sub forma de gaz pentru utilizari ulterioare; - piroliza are avantajul ca produsele obtinute pot fi stocate, de§i combustibilii gazo§i au anumite limite de inmagazinare.

23.3.2. Piroliza de^eului

In natura, procesul prin care s-au format petrolul §i carbunii constituie un proces de piroliza. La

transformarea termica a lemnului in carbuni, in cuptoare cu carbune, are loc de asemenea, un proces pirolitic. Prin aplicarea acestui proces natural in instalatii tehnologice si cu ajutorul tehnicilor moderne, ia na§tere un procedeu utilizabil §i la tratarea de§eurilor. In acest caz, sunt separate materialele organice,

ca hartia, lemnul §i materialele plastice, care la temperatura mare §i aport limitat de oxigen, se transforma in produse solide §i gazoase. Gazul reultat poate fi valorificat energetic, iar rama§itele solide (cocs de piroliza) pot fi valorificate material.

  • 23.3.2.1. Procese de gazeificare a substantelor solide cu continut de carbon

Oxidarea completa a compusilor carbonului in dioxid de carbon (CO2) este un proces derulat in mai

multe etape. Mai intai se formeaza monoxidul de carbon (CO), iar apoi, in a doua etapa de oxidare, dioxidul de carbon (CO2). La formarea monoxidului de carbon se elibereaza relativ putina caldura, deoarece in CO inca mai este disponibila o mare parte din energia chimica. De-abia in a doua etapa (la formarea CO2), aceasta energie este consumata. Acest mecanism si succesiune de reactii pot fi utilizate la tratarea materialelor reziduale cu continut in carbon, deci la anumite de§euri.

  • 23.3.2.2. Piroliza in valorificarea de^eurilor

La utilizarea pirolizei in procesul de valorificare a de§eurilor, o parte a materialului solid cu continut de carbon este transformat in gaz util. Aici se ia in considerare mecanismul dat mai sus §i, in procesul de gazeificare, se introduce exact atata oxigen cat este necesar pentru formarea CO. Pentru alegerea agentului §i temperaturii de gazeificare, compozitia §i deci §i continutul de energie al gazului sunt importante. Ca agenti de gazeificare se pot utiliza printre altele, oxigenul, aburul, aerul sau hidrogenul. Gazul format poate fi utilizat energetic. O tehnologie eficienta o reprezinta producerea curentului electric utilizand un motor pe gaz §i un generator, caldura rezultata putand fi de asemenea folosita. Cocsul de piroliza poate fi valorificat pe diferite cai, fie in forma maruntita, ca adaos la materialele de constructii (de ex. la fabricarea tiglei), fie ca parti metalice ce pot fi cernute din cocsul de piroliza. Continuarea tratarii cocsului de piroliza fara partea de metal este posibila, caz in care se produce o separare a cocsulul in gaz de sinteza cu un continut mare de CO §i zgura vitroasa sau cristalina. Aceste componente se pot utiliza la fel ca §i produsele din piroliza, adica sub forma de adaos inert la materialele de constructii. Cu ajutorul pirolizei se poate descompune de§eul din materiale plastice (care nu este separat pe sortimente pure), prin procedee chimice, in substantele de baza, uleiuri §i gaze. Aplicarea pirolizei la de§eul mixt, cu un continut mare de material plastic §i alte materiale organice este

exemplificata la procesul de conversie Noell (vezi Capitolul 25), Material solid cu continut in carbon material inert (cocs de piroliza) unde, pe langa valorificarea termica, se realizeaza §i o valorificare materiala a gazului de sinteza. De asemenea, trebuie amintit si procedeul PKA, la care cocsul de piroliza se introduce intr-un reactor de topire obtinandu-se gaz de sinteza §i material solid granulat vitros. In Aalen/Germania functioneaza din 1998 o astfel de instalatie de piroliza pentru prelucrarea a 24.000 t de gunoi menajer.