Amorul unei marmure

de Mihai Eminescu
Otirile-i alung n spaim ngheat,
Cu sufletu-n ruin, un rege-asirian,
Cum stncelor arunc durerea-i nspumat
Gemndul uragan
!e ce nu sunt un rege s sfarm cu-a mea durere,
!e ce nu sunt "atana, de ce nu-s !umne#eu,
" fac s rump-o lume ce sfie-n tcere
$dro%it sufletul meu
&n leu pustiei rage tur%area lui fugind,
&n ocean se-m%at pe-al 'nturilor (oc,
)i norii-i spun n tunet durerea lor mugind,
Gndirile de foc
Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere,
Eu singur n-am cui spune ne%unul meu amor,
Cci mie mi-a dat soarta amara mngiere
O piatr s ador
Murindului sperana, tur%rii r#%unarea,
*rofetului %lestemul, credinei !umne#eu,
+a sinucid o um%r ce-i sperie desperarea,
,imic, nimica eu
,imica, doar icoana-i, care m n'enin,
,imic, doar su'enirea sursului tu lin,
,imic dect o ra# din faa ta senin,
!in ochiul tu senin
)i te iu%esc, copil, cum repedea (unie
-u%ete-n ochi de flacri al #ilelor noroc,
-u%esc precum iu%ete pe-o al% 'i(elie
&n ocean de foc
!in ochi de-ar soar%e geniu sl%ita mea pri'ire,
!e-ar tremura la snu-mi gingaul tu mi(loc,
Ai pune pe-a mea frunte n 'ise de mrire
&n diadem de foc
)i-a pune soarta lumii pe %u#a-i purpurie,
A pune lege lumii r#ndul tu delir,
A face al tu #m%et un secol de orgie,
)i lacrimile-i mir
Cci te iu%esc, copil, ca #eul nemurirea,
Ca preotul altarul, ca spaima un a#il.
Ca sceptrul mna %lnd, ca 'ulturul mrirea,
Ca 'isul pe-un copil
)i pasu-n urma-i #%oar c-o tainic mnie,
Ca un smintit ce cat cu ochiu-ngl%enit,
Cu fruntea-n'ineit, cu faa cenuie
-coana ce-a iu%it