Sunteți pe pagina 1din 24

Geriatrie

Definitie. Notiuni generale


Geriatrie provine din geron-batran si din iateria-tratament. Geriatria este o ramura a
medicinii clinice ce se adreseaza protectiei sanatatii persoanelor varstnice prin masuri de asistenta
profilactica, curativa si de recuperare.
Clasificarea varstei a 3-a:
Presenescenta (45-! ani"
Varstnic (!-#4 ani"
Batran (#5-$% ani"
Longeviv (peste %! de ani"
Geriatria este cunoscuta ca specialitate datorita unor cauze determinante reprezentate de
imbatranirea demo&rafica a populatiei. 'mbatranirea demo&rafica este cresterea numarului si proportiei
persoanelor de peste ! de ani in totalul populatiei.
Cauzele imbatranirii demo&rafice: scaderea natalitatii( pro&resele medicale (prelun&esc viata"(
cresterea nivelului de trai.
Consecinte ale imbatranirii demo&rafice:
-feminizarea populatiei prin supramortalitatea masculina(
-consecinte socio-familiale evidentiate prin: batranii fara copii( cresterea lon&evitatii duce la
cresterea numarului familiilor cu 4-5 &eneratii (un cuplu activ are in in&ri)ire copii, parinti, bunici si uneori
strabunici"( consecinte medicale-moribiditatea si mortalitatea sunt dominate de boli cronice si de&enerative,
aceste boli ducand la cresterea numarului prestatiilor medicale si la cresterea numarului de pacienti.
Teorii ale imbatranirii: e*ista + mari cate&orii de teorii:
Teorii genetice: e*ista 3 feluri de teorii &enetice:
,".-eoria &enelor: su&ereaza ca in or&anism e*ista una sau mai multe &ene ale imbatranirii ce devin active
spre sfarsitul vietii si care scad capacitatea de supravietuire a or&anismului.
+".-eoria erorilor: su&ereaza ca in timp pot apare proteine modificate care duc la aparitia celulelor
disfunctionale. Cu timpul, in sinteza ./0-ului apar erori ce pot afecta functia biolo&ica.
3".-eoria pro&ramata (teoria ceasului biolo&ic &enetic": se presupune ca ar e*ista stocarea unei anumite
informatii &enetice privitoare la durata de viata a celulei, or&anului sau a intre&ului or&anism.
Teorii non-genetice: e*ista 3 feluri de teorii non-&enetice:
,".-eoria imunolo&ica: su&ereaza ca in or&anism e*ista celule care au proprietatea de a deosebi self-ul de
non-self (compusii straini or&anismului". 1rin aparitia celulelor modificate celulele proprii ale or&ansimului
lupta impotriva celulelor modificate. 2*.: faptul ca la batrani creste frecventa bolilor autoimune (lupus
eritomatos, poliartrita reumatoida, tiroidite", cresc infectiile prin scaderea rezistentei or&ansimului, cresc
neoplaziile.
+"-eoria tesutului con)unctiv: tesutul con)unctiv contine cola&en, elastina si pseudoelastina (este un
cola&en de&radat". Cu varsta scade cantitatea de cola&en, care are rol important in elasticitatea tesuturilor.
3atorita des4idratarii tesuturilor imbatranite apare o calcificare a elastinei la persoanele varstnice. .ceasta
calcificare poate apare la nivelul valvelor cardiace, vaselor san&vine importante, epicardului si endocardului.
1ielea este mai putin elastica si mai uscata. -endoanele se usuca si se pot rupe mai usor. 3intii slabesc si cad.
1eretii arterelor devin mai putin elastici mer&and pana la ri&iditate cu risc de a se rupe. 5a nivelul tractului
&astrointestinal pierderea elasticitatii duce la scaderea mobilitatiiconstipatie.
3".-eoria radicalilor liberi: sustine ca ar e*ista unii radicali liberi cu o e*istenta de moment si care pot
reactiona cu alte substante ducand la distructia celulei in care se afla.
Particularitatile bolilor la varsta a 3-a
1olipatolo&ia: la persoanele in varsta frecvent sunt asociatii de mai multe boli, in medie 4-5
afectiuni. .fectiunile pot fi ale unor or&ane si aparate diferite.
2volutivitatea afectiunilor: frecvent bolile au evolutie cronica, intrerupta de mai multe
acutizari.
Convalescenta prelun&ita: datorita pierderii rezervei fiziolo&ice revenirea la normal dupa orice
afectiune se face intr-o perioada mai indelun&ata.
Complicatii frecvente: datorita scaderii puterii de aparare a or&anismului pot aparea frecvent
complicatii ale afectiunilor primare.
6imptomatolo&ie atipica: deoarece pra&ul de durere este crescut, durerea este slab perceputa de
catre batrani. .ceasta apare si datorita re&resiei senzoriale. 3urerea este semnul principal al unei afectiuni.
5ipsa durerii duce la nerecunoasterea afectiunii in timp optim si deci tratarea acesteia va avea de suferit.
.par: instabilitatea (caderea din picioare"( iritabilitatea( confuzia( insomnia. 7atranul nu face febra
in cadrul bolilor infectioase &rave( temperatura crescuta este o modalitate de aparare a or&anismului(
cresterea temperaturii demonstreaza o activitate imuna adecvata( imunodeficientele varstnicului determina
starile de afebrilitate.
1ro&nostic sever al afectiunilor: de cele mai multe ori evolutia bolii este catre a&ravare.
8etabolizarea si e*cretia medicamentelor sunt modificate. 1entru tratament sunt necesare doze
scazute de medicamente, mer&and pana la ,9+ sau ,93 din doza adultului. 3atorita bolii patolo&iei apare
imposibilitatea folosirii intre&ii &ame terapeutice care poate fi folosita la adult.
:actorii sociali: foarte importanti pentru vindecare si reinte&rare (daca are mi)loace familiale,
familie, casa, copii este foarte important".
.namneza dificila: se efectueaza &reu datorita modificarilor psi4ice importante. 3ia&nosticul
este mai dificil de stabilit. :recvent dia&nosticul este deosebit de cel al adultului.
MARILE SINDRAME !ERIATRI"E
.numite moduri de manifestare a unor boli sunt specifice pentru v;rstnici (cei patru '":
-Imobilitatea
-Instabilitatea (c<derile"
-Incontinen=a
-afectarea Intelectului (confuzia"
-acestea au >n comun: -cauze multiple -evolu=ie cronic< -deprivarea (lipsirea" de independen=<m -tratament
comple*
-au importan=< imens< >n practica &eriatrica, deoarece sunt foarte frecvent >nt;lnite
-prezint< o dificultate aparte >n: -evaluarea cauzelor precipitante -identificarea factorilor a&ravan=i tratabili
-aproape orice boal< se poate manifesta clinic prin aceste sindroame
-invers, orice v;rstnic prezent;nd aceste sindroame poate avea orice boal<
MANI#ESTAREA T$R%IE A &LILR
2ste binecunoscut< tendin=a ca la persoanele v;rstnice bolile s< se manifeste t;rziu ?i >ntr-un stadiu avansat.
6unt mul=i factori care contribuie la nerecunoa?terea prezen=ei unor probleme poten=ial remediabile la v;rsta a
treia. .ce?ti factori =in fie de: a".pacient( b".medicul curant.
a'.#actori care (in )e *acient:
-el poate interpreta &re?it semnifica=ia unor simptome(
-poate avea standarde sc<zute >n ceea ce prive?te nivelul st<rii de s<n<tate(
-poate ascunde >n mod deliberat anumite simptome deoarece se teme de spitalizare datorit<: -posibilit<=ii de
a-?i pierde: -independen=a( -auto-determinarea( -v;rstnicii au tendin=a de a consulta mai pu=in medicul @
multe probleme ameliorabile sunt decelate cu ocazia unor evalu<ri screenin& @ de e*emplu: -afec=iuni
locomotorii -disfunc=ii ale colonului sau vezicii urinare @depresia @confuzia, sunt adesea ne>nre&istrate, spre
deosebire de afec=iunile: -cardiace @pulmonare -ale sistemului nervos central -unii v;rstnici pot considera
anumite simptome drept normale, mai ales dac< sunt de intensitate mic<.
b'.#actori care (in )e me)ici:
+
-pot interpreta &re?it unele semne ?i simptome, mai ales c< ele pot apare at;t de frecvent >nc;t importan=a lor
dia&nostic< s< fie subestimat<
-pot considera c< eforturile dia&nostice intense nu sunt )ustificate(
-tratamente neadecvate (utilizarea de diuretice pentru edeme &ambiere, >n absen=a cre?terii volumului
circulant sau administrarea de antiparAinsoniene pentru tremor esen=ial"(
-supraestimarea &ravit<=ii pro&nosticului unor afec=iuni @ dia&nosticul &resit al unei afec=iuni terminale poate
avea efecte devastatoare at;t asupra pacientului c;t ?i a familiei(
-pacien=ii se pot e*prima >n termeni pe care medicul nu >i >n=ele&e @ de e*emplu la v;rstnici descrierea
depresiei de c<tre pacient adesea se concentreaz< asupra simptomelor somatice
MANI#ESTAREA SILEN+IAS, A &LILR
-oate bolile, indiferent de v;rsta pacientului, >ncep cu o perioad< variabil< >n care nu este prezent nici un
semn sau simptom. 0u e*ist< dovezi c< aceast< etap< ar fi semnificativ mai lun&< la v;rstnici. 1rin
manifestarea silen=ioas< a bolilor la v;rsta a treia se >n=ele&e absen=a sau atenuarea manifest<rilor tipice, ca
de e*emplu: -infarctul miocardic f<r< durere -peritonita f<r< durere( -infec=ii afebrile.
E-AL.AREA PA"IENT.L.I -$RSTNI" /E-AL.AREA !ERIATRI",'
2valuarea Geriatric< (2G" este un termen cu >n=eles lar& care se refer< la evaluarea st<rii de s<n<tate a
pacien=ilor v;rstnici
-presupune o abordare diferit< comparativ cu evaluarea medical< standard
-are la baz< recunoa?terea faptului c< starea de s<n<tate a persoanelor v;rstnice depinde de factori care
dep<?esc simpla manifestare a bolilor de care sufer< (factori: sociali, psi4olo&ici, care =in de s<n<tatea
mintal<, de mediu"
2G poate fi conceput< sub + aspecte:
-evaluarea efectuat< de un sin&ur clinician
-evaluarea cuprinz<toare (&lobal<" &eriatric< (2GG" @ ec4ipa multidisciplinar<
I Evaluarea Me)ical0
- >n afar< de evaluarea medical< standard, const;nd >n anamnez< ?i e*amen clinic, clinicianul
trebuie s< caute >n mod sistematic anumite aspecte specifice, frecvent >nt;lnite la v;rstnici
-afect<ri ale: -func=iei vizuale @auzului @mobilit<=ii @c<derile -sindroamele &eriatrice: -malnutri=ia
-incontinen=a de urin< -polipra&mazia
->n cursul evalu<rii medicale tradi=ionale, aceste probleme pot trece neobservate deoarece pacien=ii v;rstnici
uit< s< le men=ioneze >n mod spontan
-de e*. ace?ti pacien=i pot s< nu ?tie c< anumite manifest<ri (de e*. c<derile", pot avea cauze medicale
tratatabile
-de asemenea, prezint< re=inere s< men=ioneze problemele pe care le au cu pierderea de urin< sau cu
activitatea se*ual<
->n plus, ei pot crede c< anumite simptome, ca de e*. 6c<derea acuit<=ii auditive, sunt normale la v;rstnici ?i
nu pot fi influen=ate terapeutic
Afectarea -i1ual0
-fiecare dintre cele 4 afec=iuni ma)ore oculare: -cataracta -de&enerarea macular< senescent< -retinopatia
diabetic @&laucomul, au o frecven=< >n cre?tere odat< cu >naintarea >n v;rst<
->n plus, prezbiopia este practic universal< - marea ma)oritate a v;rstnicilor necesit< oc4elari de vedere
-metoda standard de screenin& este optotipul 6nellen: pacientul trebuie s< stea la metri distan=< de optotip ?i
s< citeasc< litere, utiliz;nd lentile corectoare
Afectarea Au)itiv0
-este printre cele mai obi?nuite probleme medicale men=ionate de pacien=ii v;rstnici
-se >nt;lne?te la ,93 dintre persoanele peste 5 ani
-este asociat< cu reducerea statusului: -co&nitiv @emotional @social @fizic
-teste de screenin& pentru pierderea acuit<=ii auditive: -audioscopul Belc4 .llCn -cea mai mare acurate=e -
durata test: ,-+ minute
-testul vocii ?optite -se ?optesc trei p;n< la ?ase &rupuri de sunete aleatorii (numere, litere sau c4iar cuvinte"
la anumite distan=e fa=< de urec4e (,5 cm, +! cm, 3! cm, ! cm", apoi se cere pacientului s< repete ce a auzit
3
-e*aminatorul trebuie s< fie >n spatele pacientului, iar cealalt< urec4e trebuie s< fie acoperit<
-pacientul nu trece testul dac< nu poate repeta corect cel pu=in 5!D din &rupurile de sunete
Malnutri(ia2Sc0)erea Pon)eral0
-Malnutriia este un termen &lobal care cuprinde multe probleme nutri=ionale diferite ?i care la r;ndul lor sunt
asociate cu diverse consecin=e asupra st<rii de s<n<tate
-ambele e*treme ale &reut<=ii corporale >i plaseaz< pe v;rstnici la risc pentru: -morbiditate @mortalitate
-afectare func=ional< ulterioar<
-printre v;rstnicii care tr<iesc >n comunitate, cea mai frecvent< tulburare nutri=ional< este be1itatea
->n plus, un mic procent dintre v;rstnici prezint< Subnutri(ie ener&etic< sau protein-ener&etic<
-Subnutriia protein-energetic (protein-caloric\) - este definit< ca prezen=a unor dovezi clinice (semne fizice
ca de e*. sl<birea, un inde* de mas< corporal< sc<zut" ?i bioc4imice (albumina sau alte proteine" de aport
insuficient
8etode de screenin& nutri=ional:
-la prima vizit< efectuat< la cabinetul medical @ pacien=ii pot fi >ntreba=i despre e*isten=a unor pierderi
ponderale >n cele luni precedente, iar to=i pacien=ii trebuie c;nt<ri=i la fiecare vizit< ulterioar< la cabinetul
medical
-trebuie m<surat< ?i >n<l=imea cu ocazia vizitei ini=iale, pentru a permite calcularea inde*ului de mas<
corporal<:
'nde*E &reutatea >n A& 9 >n<l=imea >n metri
- ob=inerea nivelului seric al albuminei la internare poate oferi o estimare a statusului nutri=ional bazal al
pacientului
-prealbumina, care are un timp de >n)um<t<=ire mult mai scurt (circa + zile", poate fi o metod< mai bun< de
monitorizare a r<spunsului la tratamentul nutri=ional
-nivelul de colesterol seric poate reprezenta de asemenea un mod util de monitorizare a pacien=ilor interna=i
deoarece sc<derea lui a fost asociat< cu o cre?tere a morbidit<=ii ?i a mortalit<=ii
Incontinen(a )e .rin0
'ncontinen=a Frinar< este o problem< frecvent >nt;lnit<, mai ales >n r;ndul femeilor v;rstnice. 2ste
dia&nosticat< destul de rar datorit< mai multor cauze:
-femeile se )eneaz< s< desc4id< acest subiect, >n special dac< medical este de se* masculin
-ele pot considera aceast< manifestare drept un aspect normal al >naint<rii >n v;rst< ?i care poate fi cel mai
bine controlat prin intermediul unor tampoane(
-screenin&-ul pentru incontinen=< poate fi efectuat printr-un c4estionar cu + >ntreb<ri:
,..=i pierdut vreodat< urin< ?i v-a=i udat len)eria >n ultimul anG
Hdac< r<spunsul este 3., atunci pacientul va fi >ntrebat:
+..=i pierdut urina >n cel pu=in ?ase zile diferiteG
-s-a constat c< pacien=ii care au r<spuns afirmativ la ambele >ntreb<ri au avut cea mai mare frecven=< a
incontinen=ei urinare confirmat< ulterior de medic
Probleme cu Mobilitatea 3i Ec4ilibrul
-cea mai frecvent< afec=iune cronic< a v;rstnicilor este ./-/IJ. @ mai ales a : -&enunc4iului -articula=iei
co*o-femurale -de asemenea persoanele v;rstnice prezint< adesea afec=iuni 02F/I5IG'C2 cu impact
ne&ativ asupra: -percep=iei senzoriale (e*. neuropatiile" -func=iei motorii (e*. .KC" @ec4librului
-mersul ?i ec4ilibrul pot fi afectate ?i de 62CL252 ale unor CM32/' anterioare (e*. fracturi, ine&alitatea
membrelor inferioare, teama de o nou< c<dere"
-fiecare dintre aceste probleme, individual sau >n combina=ie, pot precipita afectarea mobilit<=ii
-la r;ndul ei, mobilitatea afectat< poate conduce la c<deri ?i9sau reducere pe mai departe a func=ionalit<=ii
-/iscul de CM32/2 poate fi evaluat prin:
-testarea ec4ilibrului, mersului, for=ei membrului inferior, eviden=ierea unor c<deri anterioare (prin >ntreb<ri"
-evaluarea acestor componente poate a)uta la identificarea metodelor de a ameliora func=ionalitatea
pacientului dincolo de simpla reducere a riscului de c<dere
-medicii ar trebui s< >ntrebe >n mod obli&atoriu pe to=i pacien=ii v;rstnici cu privire la c<deri
4
-un r<spuns pozitiv la >ntrebarea: >n timpul ultimelor ,+ luni a=i c<zut vreodat< la podea sau a=i c<zut ?i a=i
lovit un scaun sau v-a=i lovit de scar<G
-trebuie s< fie urmat de >ntreb<ri care s< evalueze probabilitatea de c<deri urmate de leziuni (de e*. pierderea
con?tien=ei, c<deri frecvente, sau r<m;nerea la sol, dup< o c<dere, timp de 5 minute sau mai mult"
-tulbur<rile de mers ?i de ec4ilibru sunt cel mai bine evaluate prin urm<rirea pacientului >n timp ce efectueaz<
anumite activit<=i
-pot fi efectuate rapid c;teva teste asupra ec4ilibrului sau mobilit<=ii ?i anume:
-rezisten=a la >mpin&ere brusc<
-capacitatea de a se >ntoarce 3! de &rade
-for=a mu?c4iului cvadriceps:
-prin observarea modului >n care v;rstnicul se ridic< de pe un scaun f<r< a utiliza spri)inul m;inilor
-testul FpNGo (ridic<-te ?i pleac<": capacitatea pacietului de a se ridica de pe un fotoliu, de a mer&e 3
metri, de a se >ntoarce ?i de a se rea?eza
-cei care efectueaz< testul >n timp de peste +! secunde necesit< o evaluare mai comple*<
Poli*ragma1ia 6itua=ie >n care i se prescriu bolnavului prea multe medicamente.
-deoarece v;rstnicii adesea sunt >n&ri)i=i de mai multe persoane care pot s< nu comunice >ntre ele @ fiecare
pacient trebuie s< prezinte toate medicamentele pe care le ia >n mod curent
II Evaluarea "ognitiv0
-prevalen=a bolii .lz4eimer ?i a altor tipuri de demen=e este >n cre?tere odat< cu >naintarea >n v;rst<
-cel mai utilizat test de screenin& este 8ini-8ental 6tate 2*amination (8862" (2valuarea 8inimal< a
6tatusului 8ental" @ alc<tuit din 3! de elemente, test pe care-l aplic< e*aminatorul pe baz< de interviu
-e*ist< ?i alte teste:
-capacitatea de a-?i aminti 3 no=iuni dup< , minut
-testul de desenare a unui ceas
-testul seriei de ?apte (se scade num<rul # din ,!! de 5 ori"
.ceste teste 0F pun dia&nosticul de demen=<, nici normalitatea lor nu >nseamn< cu certitudine absen=a
demen=ei
.ceste teste 0F evalueaz< -capacitatea func=ional< >n cadrul .35 (activit<=ilor vie=ii cotidiene"
-=in seama de: -nivelul educa=ional, diferen=ele culturale
-la v;rstnicii afla=i >n spital, statusul mental trebuie evaluat la internare ?i apoi periodic, deoarece aceast<
&rup< de pacien=i este la cel mai mare risc de a dezvolta st<ri confuzive acute (delir" >n cursul spitaliz<rii
-rezultatele anormale la testele de evaluare a statusului mental trebuie interpretate >n conte*tul abaterilor de la
starea ini=ial< ?i al situa=iei clinice
III Evaluarea Afectiv0
-depresia ma)ora nu este mai frecventa la populatia v;rstnica
-3./: simptomele de depresie si ale altor tulburari afective sunt frecvente si pot produce
morbiditate importanta
- o intrebare simpla de tipul: Ka simtiti adesea trist(O" sau depresiv(O"G, poate fi utilizata ca screenin&
- totusi, aceasta intrebare sin&ura nu este suficienta si e bine sa fie utilizata impreuna cu un
al doilea screenin& test ca de e*.: 6cala de 3epresie Geriatrica
-aceasta contine ,5 sau 3! elemente (+ versiuni"
I-.Evaluarea #unctionala
-componenta esentiala a evaluarii pacientului v;rstnic
-capacitatea pacientului de a functiona poate fi considerata o suma al&ebrica a impactului
problemelor sale medicale in conte*tul mediului sau de e*istenta si al sistemului de spri)in
social, in plus este influentata de stilul de viata personal
3eterminarea statusului funcPional poate fi utila in:
-monitorizarea raspunsului la tratament
-stabilirea pro&nosticului care va orienta stabilirea planului de in&ri)ire pe termen lun&
-Statusul functional *oate fi evaluat la trei nivele:
a. -activitati bazale ale vietii cotidiene - scale de evaluare .35 (activitati ale e*istentei cotidiene" sau 7.35
(activitati bazale ale vietii cotidiene"
5
-se evalueaza capacitatea pacientului de a desfasura activitati bazale de autoin&ri)ire (e*. imbracarea,
imbaierea, toaleta, continenta, 4ranirea, transferul de pe pat pe scaun, etc."
b. -activitati instrumentale sau intermediare ale vietii cotidiene '.35 - se determina capacitatea pacientului
de a mentine o &ospodarie independent (efectuarea de cumparaturi de la ma&azine, conducerea
autoturismului, utilizarea transportului in comun, utilizarea telefonului, prepararea meselor, activitatile
&ospodaresti, efectuarea de reparatii la domiciliu, luarea medicamentelor, spalarea obiectelor de
imbracaminte, administrarea finantelor personale"
c. -activitati avansate ale vietii cotidiene (..35"
-masoara capacitatea pacientului de a-si indeplini roluri sociale, comunitare si familiale, precum si de a
participa la activitati recreative si profesionale
-aceste tipuri de activitati variaza considerabil de la un individ la altul
- Evaluarea S*ri5inului Social
-se determina structura familiei pacientului v;rstnic
-trebuie determinata si calitatea acestor relatii de spri)in
-adesea, pentru v;rstnicul foarte slabit, disponibilitatea unui a)utor din partea familiei sau a prietenilor este
factorul determinant potrivit caruia un v;rstnic dependent va ramane la domiciliu sau va fi institutionalizat
-daca la evaluarea functionala se remarca e*istenta dependentei, este necesar sa se intrebe:
-cine ofera a)utor pentru activitatile 7.35 si '.35
-daca acest a)utor este voluntar sau platit
-identificarea precoce a problemelor in ceea ce priveste spri)inul social poate determina initierea unor planuri
pentru dezvoltarea resurselor necesare in viitor
-I Evaluare Economica
3esi nu pare a fi o componenta a e*aminarii medicale, in cazul pacientilor v;rstnici, evaluarea economica are
o importanta aparte, mai ales in cazul celor slabiti, cu alterarea statusului functional, la care este necesara
identificarea resurselor pentru asi&urarea personalului de in&ri)ire.
-II Evaluarea Me)iului #i1ic
2valuarea mediului fizic de e*istenta al v;rstnicului cuprinde doua aspecte:
-si&uranta domiciliului(
-accesul pacientului la serviciile medicale si personale.
6i&uranta domiciliului reprezinta absenta unor potentiale pericole la locuinta pacientului. 2a detine o
dimensiune speciala mai ales la v;rstnicii cu probleme de deplasare si9sau ec4ilibru.
5a v;rstnicii care prezinta dependenta in ceea ce priveste activitatile cotidiene instrumentale ('.35" trebuie
sa se determine:
-distanta (si accesibilitatea" serviciilor necesare(
-nevoia de a utiliza anumite servicii(
-III.S*iritualitatea
-la fiecare pacient v;rstnic este importanta intrebarea daca reli&ia sau spiritualitatea sunt importante pentru el(
-date recente arata ca spiritualitatea are o importanta deosebita in starea de sanatate(
-in spital este importanta implicarea pastorala care poate oferi spri)in pacientului
Patologie gero*si4iatric0 3i geroneurologic0
:recventa bolilor psi4ice creste proportional cu cresterea in varsta( bolile psi4ice la varstnic ocupa locul '' ca
mortalitate dupa bolile cardiovasculare, mer&and pana la ,D din populatia de peste #! de ani.
5a varstnic bolile psi4ice se pot clasifica in:
-afectiuni cu debut anterior imbatranirii, nefiind caracteristice varstei a '''-a (paranoia,
sc4izofrenia, an*ietatea"(
-afectiuni cu debut la batranete, cu aspecte specificepsi4oze de involutie, dementa tardiva
(.lz4aimer".
Cauzele acestor afectiuni se impart in modificari in statutul familial si modificari in statului
profesional.
,".8odificari in statului familial: plecarea copiilor din casa parinteasca( restran&erea conditiilor de locuit
(materiale"( parasirea locuintei proprii pentru a locui cu unul din copii( relatii uneori conflictuale intre

&eneratii (neintele&eri cu copiii sau cu nepotii"( stari conflictuale intre partenerii con)u&ali( decesul unuia din
parteneri si sin&uratatea consecutiva( diminuarea veniturilor materiale (prin iesirea la pensie"( obli&atia
(uneori" de a accepta mutarea intr-o institutie de ocrotire pentru varstnici.
+".8odificari in statutul profesional: pensionarea reprezinta retra&erea din activitatea profesionala fiind
suportata mai &reu de barbati decat de femei( prin pensionare apare pierderea unei pozitii sociale ca situatia
materiala sau presti&iu( sc4imbarea domiciliului, de cele mai multe ori de cauza economica( lipsa motivatiei
de a trai (se refu&iaza in cresterea nepotilor sau alte activitati".
-ulburarile neurolo&ice la varsta a '''-a apar datorita imbatranirii fiziolo&ice a sistemului nervos
sau datorita tulburarilor vasculare din cadrul aterosclerozei.
Cele mai frecvente boli neurolo&ice apar datorita accidentelor vasculare.
3intre bolile psi4ice, principalele entitati mai frecvente la varsta a '''-a sunt tulburarile de somn,
depresiile si dementele.
Tulburarile )e somn: somnul reprezinta una din functiile cele mai modificate la varstnic in
raport cu adultul. 3aca la adult durata normala a somnului este de #-$ ore9zi, la batran durata normala este de
ore. .ceasta durata poate fi foarte subiectiva pentru ca fie batranii mai dorm ziua, fie trezirile din cursul
noptii sunt de o durata foarte scurta.
1articularitati ale somnului la batran: nevoile de somn sunt mai mici datorita scaderii efortului fizic
si psi4ic( numarul de treziri nocturne este mai mare( readormirea dupa trezirea nocturna se face mai &reu(
scade calitatea somnului( factor perturbator al somnului la batrani il constituie patolo&ia de prostata si
reflu*ul &astro-esofa&ian.
-ratamentul:
a".2tiolo&ic: al adenomului de prostata( al reflu*ului &astro-esofa&ian( al bronsitei.
b".8edicamentos.
c".8asuri de i&iena a somnului: culcarea la aceeasi ora (dupa o scurta plimbare in aer liber sau efectuarea
unor e*ercitii fizice"( masa de seara va preceda cu minim + ore ora de culcare( masa de seara nu va contine
alimente &reu di&erabile, bauturi iritante sau e*citante( fara substante sau medicamente ce pot da insomnie
(cafea, ceai concentrat, antinevral&ic"( nu se va fuma inainte de culcare, fumatul stimuland secretia de
adrenalina( se vor evita emotiile puternice sau starile conflictuale inaintea culcarii( aerisirea camerei in care
se doarme( dus sau baie calda cu efect calmant( in&estia de lapte sau ceai de tei sau vin( crearea de conditii
optime de odi4na privind linistea, luminozitatea camerei, confortul patului( folosirea unor te4nici de rela*are-
4ipnoza, masa) rela*ant.
De*resiile sunt considerate cele mai frecvente afectiuni psi4ice ($-,5D in cadrul populatiei
varstnice".
Cauze: factori &enetici( factori patolo&ici (into*icatii"( constientizarea procesului de imbatranire,
scaderea capacitatii fizice si psi4ice( sc4imbari intervenite in antura)-pierderea unor membri ai familiei,
pierderea prietenilor, sc4imbarea locuintei( modificari ale statutului social si economic (nu mai este in
activitate, scade venitul"( cresterea frecventei bolilor cronice( preocupari le&ate de ideea mortii.
3epresia se manifesta prin: idei de ne&atie( idei ipo4ondrice( senzatii cenestopate (i se pare ca are
toate bolile"( sentimente de culpabilitate( lamentari e*a&erate( suicidul (cea mai &rava forma de manifestare".
-ratament:
-mi)loace psi4o-sociale (etiopato&enie"(
-tratamentul bolilor cerebrale tratabile (infectii sau afectiuni vasculare"(
-tratament medicamentos (cu antidepresive"(
-tratament prin mi)loace fizicale: e*ercitii cu miscari active( er&oterapie( mers terapeutic(
)o&&in&( practicarea unor sporturi care sa ocupe timpul si sa stimuleze atat psi4icul, cat si starea fizica (sa4,
dame, table, tenis de masa, aruncarea cu sa&eti, tras cu arcul".
Aterosclero1a cerebrala )ifu1a: cuprinde tulburari neurolo&ice si psi4ice, consecutive unor
microleziuni vasculocerebeloase. Cel mai important factor etiolo&ic este 4ipertensiunea arteriala.
8odalitati de manifestare:
a".Insuficienta circulatorie cerebrala: afectiunea are incidenta ma*ima intre 55-! de ani.
#
1redomina simptomatolo&ia psi4ica, caracterizata prin: oboseala fizica si intelectuala( afectarea
memoriei( afectarea capacitatii de atentie( scaderea randamentului profesional( cefalee (diurna"( tulburari de
somn (inversarea ritmului somnului zi-noapte( somn a&itat cu cosmaruri"( 4iperemotivitate sau iritabilitate(
tendinta ipocondra cu e*a&erarea simptomelor.
Ca semne neurolo&ice se descriu: verti)( parestezii( e*a&erarea refle*elor (rotulian"( diminuarea
refle*elor cutanate-abdominale( tremuraturi ale de&etelor mainii( tulburari neurove&etative.
b".Sinroamele pseuobulbare sunt afectiuni cu evolutie ascendenta, de ori&ine vasculara.
6imptome: tulburari de vorbire (monotona"( tulburari de de&lutitie, in special pentru lic4ide cu
refularea lic4idului pe nas( facies modificat (&ura intredesc4isa imobila si uneori cu salivatie"( refle*e
osteotendinoase accentuate( mers modificat (ri&id, lent, cu pasii mici"( tulburari ale mimicii afective
evidentiate prin ras si plans spasmodic.
.ccidente vasculare isc4emice tranzitorii: complicatii ale aterosclerozei cerebrale, afectand
subiectii cu varsta de #! de ani.
6imptome: debut brusc( verti) cu instabilitate in ortostatism( tulburari de de&lutitie( crize de cadere
(pierderea constientei".
1araple&ia cronica este instalarea unui sindrom piramidal, predominant la nivelul membrelor
inferioare( uneori, la batrani impotenta functionala care apare poate fi pusa pe seama unei boli
artrozice.
6imptome: scaderea fortei musculare la nivelul membrelor inferioare( impotenta functionala
pro&resiva la nivelul membrelor inferioare( ortostatism din ce in ce mai &reoi( mers dificil-imobilizare la pat.
/ecuperarea varstnicului cu afectiuni neurolo&ice
-rebuie sa se tina cont de urmatoarele caracteristici neuro-&eriatrice:
-&ravitatea unor afectiuni: 4emiple&ie &rava, 1arAinson, 4emiple&ieQafazie(
-cooperarea insuficienta datorata lipsei motivatiei(
-e*istenta obisnuita a afectiunilor asociate (coe*istenta a 3, 4 sau 5 boli asociate din care unele
impiedica recuperarea-insuficienta cardiaca, cecitate, surditate"(
-caracterul modest uneori al rezultatelor obtinute in recuperare.
'n functie de rezultatele recuperarii, aceasta poate fi cuantificata astfel:
-,93 din pacienti sucomba in anul care urmeaza accidentului neurolo&ic(
-,93 fac pro&rese(
-,93 se amelioreaza semnificativ, reluandu-si activitatea corespunzatoare varstei.
1ro&ramul de recuperare-tratament individualizat si standardizat. 2valuarea se face periodic in
raport cu persistenta deficientelor cum ar fi: instabilitate emotionala, tulburari de vorbire, de vedere, de auz,
incontinenta urinara.
'n perioadele de repaus la pat se recomanda: pozitionare corecta a membrelor( miscari pasive
e*ecutate de recuperator( e*ercitii active cu se&mentele neafectate (in cazul pacientilor ce pot coopera"(
solicitarea ca pacientul sa incerce sa se autoserveasca (mancat, baut, spalatR".
3aca se trece de perioada de imobilizare se recomanda: invatarea ridicarii din pat( transfer in
carucior sau fotoliu( ortostatism( mers.
'n acelasi timp se trece la er&oterapie pentru desprinderea &esticii 4abituale, cotidiene, pentru
e*tremitatea superioara neafectata si reeducarea celei afectate.
6e urmareste totodata: recuperarea abilitatilor mainii( recuperarea respiratiei prin &imnastica
respiratorie( recuperarea incontinentei urinare( stimularea stereo&noziei( mobilizarea tuturor articulatiilor-
amplitudine utila( educarea privind evitarea caderilor( stimularea intelectului si atentiei prin diferite activitati
si )ocuri( redobandirea autonomiei si reinte&rarii psi4osociale.
Afectiuni traumatice ale a*aratului locomotor la varstnici-#racturile
'ncidenta fracturilor este mult mai mare la varsta a '''-a. "au1a cea mai frecventa a
fracturilor o constituie caderea in casa sau pe strada. "au1e ale ca)erilor: tulburari de mers(
$
tulburari circulatorii vertebrale (in cadrul sindromului vestibulo-bazal, al 4ipertensiunii
arteriale, a 4ipotensiunii arteriale postmedicamentoase"( tulburari de vedere si de auz care pot
duce la accidente rutiere( scaderea abilitatilor( cauze ce tin de mediul incon)urator (denivelari
ale drumului, drum alunecos, iluminat public sau casnic necorespunzator, conditii climatice
deosebite-vant, ninsoare, fri&".
"au1e favori1ante: stuctura fra&ila a tesutului tendo-li&amentar si capsular(
osteoporoza.
5a nivelul membrelor inferioare caderile determina cedarea osului in zona cea mai
spon&ioasa, respectiv colul femural. :racturile de col femural apar cel mai frecvent la batranul
cu osteoporoza (pe primul loc sunt fracturile de coloana". :racturile de col femural la
batran au o &ravitate deosebita.8ortalitatea crescuta apare din cauza imobilizarii prelun&ite cu
toate consecintele ei, in principal tromboflebita cu embolie consecutiva.
:racturile dau frecvent necroza aseptica a capului femoral, sau pot induce
decompensarea altor boli pe care le are batranul
Diagnosticul )e fractura se pune: in conte*tul de cadere( pe impotenta functionala(
pe atitudinea vicioasa a membrului inferior respectiv evidentiata prin rotatie e*terna, scurtarea
membrului afectat, durere mai mare la nivelul articulatiei( confirmare radiolo&ica.
6uspiciunea de fractura de col contraindica deplasarea (mersul", deoarece o fractura
simpla se poate transforma in fractura cu deplasare, care se consolideaza foarte &reu sau nu se
mai consolideaza. CadereQdurere la mersQsc4iopatareprobabilitate de fractura de col
femural.
-ratamentul include profila*ie, tratament c4irur&ical curativ, recuperare.
,".Profila!ia este cea mai importanta si se face prin + modalitati:
a".prevenirea osteoporozei prin:
-educatia alimentara adecvata (sa contina proteine, minim , & de Ca9zi-din
lactate sau produse cu Ca( minim ,!! F.'. de vitamina 39zi"(
-e*ercitii fizice(
-combaterea imobilizarii si a 4ipomobilizarii.
b".prevenirea caderii prin:
-limitarea si a)ustarea efortului fizic(
-amena)area spatiului in care pacientul se misca (apartament, casaR"-se refera la
evitarea suprafetelor alunecoase, evitarea covoarelor care impiedica bolnavul, evitarea
elementelor de mobila proeminente, sa nu lase scaunele trase in afara, maner la scarile
interioare sau e*terioare.
+"."ratamentul c#irurgical: artroplastie partiala sau totala de sold. .ceste proteze
co*o-femurale permit mobilizarea rapida a pacientului.
1roteza totala-indicatii: co*artroza secundara( sec4ele posttraumatice( co*ite septice(
tumori.
/ecuperarea incepe foarte devreme (pentru proteza totala", mersul cu cadru sau car)e
incepe la $-,! zile de la operatie. 3ecubitul ventral este favorabil si indicat in pozitionarea
pacientilor. 'n decubit lateral se recomanda perna intre membrele inferioare.
Afectiuni ale a*aratului osteo-articular
-.paratul osteo-articular sau locomotor al batranilor &enereaza durerea provocata sau
spontana, cracmente, ri&iditatea sau anc4iloza, datorita fenomenului de imbatranire a
cartila&iilor si sinovialei. 1rocesul de imbatranire afecteaza dominant osul si articulatiile
favorizand imobilizarea prelun&ita. Caracteristice sunt: osteoporoza, fractura de col femural si
artrozele, care apar aproape intotdeauna( de asemenea, apar modificari de posturi specifice
varstnicilor.
5a nivelul oaselor, se produce osteoporoza, iar la nivelul articulatiilor apar artrozele.
%
STEPR%A este un proces lent si difuz de diminuare a masei osoase si de modificari
ale ar4itecturii trabeculare. 1rocesul implica fenomene de eroziune in profunzime si de
subtiere a peretilor ososi si scaderea rezistente mecanice a osului si producerea de fracturi la
traumatisme minime sau c4iar spontane.
Cele mai clasice tipuri de osteoporoza intalnite la varsta a treia sunt:
a" Isteoporoza de menopauza (osteoporoza de tip '", prin lipsa 4ormonilor estro&eni.
b" Isteoporoza senila (osteoporoza de tip ''", se produce cu efect al varstei, este sin&ura forma
de osteoporoza la barbati si la femei se suprapune cu osteoporoza de tip ' afectand atat osul
trabecular, cat si pe cel cortical. Isteoporoza de varsta sau senila (de tip ''" este declansata de
reducerea masei osoase prin:
-scaderea absorbtiei intestinale de calciu (
-scaderea productiei de calcitonina (
E6amenul clinic - semne subiective si obiective
Isteoporoza se manifesta clinic numai in momentul aparitiei complicatiilor sale reprezentate
de fracturi localizate preferential la nivelul colului femural si e*tremitatilor distale a
radiusului. Cele mai beni&ne fracturi sunt vertebrale care uneori nu sunt dia&nosticate ca atare.
6e manifesta prin:
- durere vie, de obicei dupa un efort la nivelul vertebrelor lezate (dorsala, inferioara sau
lombara", vertebrele fiind cele de la -$ in )os.
- durerea e*acerbata la miscari de percutare a coloanei in zona respectiva, la tuse si stranut.
- durerile radiate in teritoriul radicular corespunzand vertebrei lezate.
- incontinenta de urina.
.stfel, o perioada de timp, boala este asimptomatica.
Idata cu inaintarea in varsta, femeile cu osteoporoza post-menopauza prezinta cel mai
frecvent dureri localizate la nivelul coloanei dorso-lombare si ulterior, in evolutie, deformari
ale coloanei vertebrale secundare fracturilor vertebrale osteoporotice spontane.
7arbatii cu osteoporoza prezinta dureri osoase atat la nivelul coloanei lombare, dar si la
nivelul se&mentelor osoase (sold, umar" si au o tendinta crescuta de a face fractura de col
femural la traumatisme minore.
Investigatii Paraclinice - e6. ra)iologic7 *robe )e laborator
E6. ra)iologic.
Isteoporoza se descopera accidental sau daca este cautata prin radio&rafie care o pune in
evidenta.
Cand sunt afectate predominant oasele corticale, radio&rafia oaselor lun&i (4umerus, femur"
arata demineralizarea difuza cu sustinerea corticalului. Cand este afectat predominant osul
trabecular, radio&rafia oaselor late (vertebre" arata demineralizarea difuza, tasari vertebrale. 6e
considera ca tasarile vertebrale osteoporotice cu aspectul lor radio&rafice (vertebra in
forma de lentila biconcava, vertebra Scoada de pesteT" semnifica aparitia fracturilor.
3ia&nosticul se confirma si &ravitatea procesului de osteoporoza se apreciaza prin
osteodenditometrie si prin tomo&rafie computerizata.
Evolutia osteoporozei este de lun&a durata.
:racturile de col femural sunt cele mai &rave complicatii ale osteoporozei care pot evolua la
formarea unei pseudartroze sau la necroza capului femural.
Prognosticul osteoporozei este variabil in functie de rata fracturilor pe os osteoporotic,
raspunzatoare de morbiditatea si mortalitatea prin boala.
Tratamentul osteo*oro1ei este preventiv si curativ.
1reventia in osteoporoza ramane de importanta covarsitoare, atata timp cat nu
e*ista efectiv nici o metoda de restabilire a calitatii osului atins de osteoporoza.Cele
mai promitatoare tendinte de profila*ie le reprezinta incercarile de atin&ere a
,!
ma*imului de masa osoasa sc4eletica.8odalitati de profila*ie primara propuse sunt:
-identificarea adolescentilor9adultilor supusi la risc,
-inceperea profila*iei in perioada peripubertara, de la ,! ani, care ar fi cea mai
efectiva, cu scopul atin&erii masei si densitatii osoase ma*ime la nivel vertebral, sold
etc. pana la varsta de +! ani(
-educatia pentru sanatate a femeilor intre +! si 3! ani, cu scopul de casti&are de masa osoasa
suplimentara in aceasta decada, care ar putea prelun&i timpul dinainte de atin&erea pra&ului
osos de fractura, in perioada de post-menopauza(
-tratament de substitutie estro&enica, calciu, vitamina 3,calcitonina, bisfosfonati, sub stricta
suprave&4ere medicala si individualizat, in functie de caracteristicile bolnavului.
Tratamentul igieno-)ietetic
.cesta consta in :
- re&im alimentar cu continut adecvat de calciu, proteine si vitamine(
- sc4imbarea modului de viata cu renuntarea la re&imuri alimentare 4iperproteice si evitarea
fumatului si a consumului de alcool.
- e*punerea normala la soare in vederea unor sinteza adecvata de vitamina 3.
- alimentatia osteoporoticilor sa fie foarte bo&ata in lactate, mai ales in cazul celor care isi
consolideaza fracturile.
Tratamentul me)icamentos
'n osteoporoza acest tratament isi propune, in afara ameliorarii durerii osoase, oprirea
pro&resiei pierderii masei osoase totala, prevenirea fracturilor ulterioare cu multiple
medicamente cu actiune fie de in4ibitie a resobtiei osoase, fie de stimulare a formarii de os
nou, normal structurat.
-ratamentul medicamentos al osteoporozei este comple*, de lun&a durata si individualizat in
functie de forma de osteoporoza a pacientului si consta in administrarea de:
a.estro&eni Q9- pro&esteron (osteoporoza post-menopauza" sau
b.calcitonina de somon sau umana, in)ectabila sau spraC nazal sau
c.bisfosfonati sau
d.florura de sodiu
e.calciu
f.vitamina 3
&.andro&eni anabolizanti (3ecanofort".
ARTR%ELE
.rtrozele sau reumatismul cronic de&enerativ sunt afectiuni (neinflamatoare"
cronice caracterizate prin de&radarea cartila)ului articular la care se asociaza leziuni
ale celorlalte structuri articulare (sinoviale, capsule, meniscuri" si in special ale osului
subcondral.
2ste una dintre cele mai frecvente afec=iuni cronice ?i, totodat<, cea mai frecvent<
afec=iune a aparatului locomotor, este r<sp>ndit< mai ales >n zona temperat< ?i apare la ambele
se*e, cu o u?oar< predominan=< la se*ul feminin.
Etiologie
.rtrozele sunt afec=iuni polietiolo&ice ?i polipato&enice. 8ecanismul este dublu: mecanic
(e*ces de presiune e*ercitat pe un cartila)" ?i bioc4imic (cartila) alterat bioc4imic, cu sc<derea
rezisten=ei la presiuni mecanice normale".1rocesul de&enerativ rezult< din interac=iunea
comple*< a unor factori e*trinseci ?i intrinseci.
#actori e6trinseci8
U-raumatisme (fracturi, microtraumatisme profesionale, lu*a=ii"
U'nflama=ii (poliartrit< reumatoid<, infec=ii articulare"
U:actori mecanici (suprasolicitarea articula=iei"
U:actori de mediu (profesia, stilul de via=<"
,,
U7oli neurolo&ice (neuropatii"
U8alforma=ii con&enitale (cubitus varus sau val&us"
#actori intrinseci8
- 2reditatea, v;rsta.
3esi etiolo&ia artrozelor ramane eni&ma s-a putut preciza o serie de factori determinanti sau
favorizanti.
9. #actori generali
a" -arsta - de&radarea cartila)ului articular, caracteristica bolii, este determinate de procesul
de imbatranire.
b" be1itatea - se asociaza frecvent cu reumatismul cronic de&enerativ, mai ales cu
co*artroza sau &onartroza.
:. #actori en)ocrini : 'nterventia factorilor 4ormonali este sustinuta de cresterea frecventei
artrozelor la femei dupa menopauza si de asocierea suferintei articulare cu acrome&alia si
4ipotiroidismul.
3. #actori locali8
a"1resiunile mecanice asupra cartila)elor, ceea ce e*plica rolul obezitatii si ortostatismului
prelun&it si a activitatilor ce presupun ridicari de &reutati si solicitari importante ale
articulatiilor.
b"'nflamatiile din artritele acute sau imunolo&ice.
Sim*tomatologie
- durere -continua in puseuri sau in miscare, modulate de obicei de factori meteorolo&ici.
- limitarea miscarilor - uneori afecteaza mersul sau si ortostatismul.
- la*itatea li&amentelor - instabilitatea articulatilor: lu*atii, sublu*atii.
- 4idrartroze neinflamatorii.
'n e*amenul obiectiv se mai pot constata :
- crepitatii si cracmente la mobilizarea pasiva sau activa a articulatie interesate.
- contractura musculara, de obicei in fle*iune, care insoteste durerea articulara.
6indroamele dureroase si redorile caracteristice clinic al artrozelor sunt mai intense dimineata,
la scularea din pat. 2le diminua si uneori, c4iar cedeaza dupa ,!-,5 minute, de mobilizare.
Diagnostic ra)iologic este cel mai important pentru obiectivarea artrozei.
6emnele radiolo&ice cele mai importante sunt:
U>n&ustarea spa=iului articular, uneori p>n< la dispari=ie, datorit< pierderii cartila)ului
Uprezen=a osteofitelor mar&inale
Ucalcific<rile li&amentelor laterale ?i a inser=iilor tendinoase
Uosteoporoz< paraarticular< (de inactivitate"
Udeza*<ri
Vn cazurile incipiente aspectul radiolo&ic este normal.
.rtrozele au evolutie lenta, cu accentuarea leziunilor de uzura, cu perioade de intensificare a
durerilor si a impotentei functionale, alterand cu perioade lun&i de alcamie, remisiunile fiind
spontane sau terapeutice.
Prognosticul &eneral al artrozelor este favorabil( pro&nosticul functional este rezervat.
2ste influen=at de urm<torii factori:UKarsta >naintat< (se accentueaz< procesele de&enerative"
U.fectarea artrozic< multiarticular< sau &eneral<U6l<bire muscular<U1rezen=a de cristale >n
articula=ie.
Tratamentul me)icamentos al artrozei are urm<toarele obiective:
-indep<rtarea durerii: anal&ezice si antiinflamatoare nesteroidiene
-cre?terea mobilit<=ii >n articula=ia suferind<
-impiedicarea pro&resiei bolii (atrofii musculare, deform<ri articulare"
Combaterea durerii se face cu anal&ezice sau antiinflamatoare nesteroidiene administrate pe
cale &eneral< sau >n aplica=ii locale, administrate cu precau=ie datorit< efectelor secundare
defavorabile pe care le au (iritabilitatea &astric<, reten=ia 4idrosodat<". Corticosteroizii se
,+
folosesc rar, mai mult aplica=i local, rareori pe cale sistemic< sau intraarticular< (datorit<
reac=iilor lor adverse". 2i sunt indica=i atunci c>nd e*ist< un proces inflamator important, cu
lic4id sinovial abundent. .dministr<rile repetate pot produce deterior<ri ale cartila)ului
I alt< clas< de medicamente util< este reprezantat< de miorela*ante (diazepam, clorzo*azon<",
care combat spasmele ?i contracturile musculare.
Vn scopul protec=iei ?i refacerii cartila)ului se administreaz< condroprotectoare ob=inute din
e*tracte de cartila). 2le au scopul de a normaliza ?i a stimula metabolismul perturbat al
cartila)ului.
'n artroze, se intervine c4irur&ical cand starea &enerala a bolnavului o permite.6e pot corecta
in primul rand deformarile articulare, limitarile miscarilor prin laminectomii, osteotomii si
artrodeze.3e asemenea se aplic< >n artrozele deformate, cu invalidit<=i. 6e pot folosi diverse
te4nici, de la artrodeze ?i osteotomii p>n< laproteze articulare. 6e poate face rezec=ia marilor
osteofite, atunci c>nd este necesar.
&LILE "ARDI-AS".LARE
7olile cardiovasculare reprezint< principala cauz< de deces la b<tr;ni. Ca frecven=< ele sunt urmate de bolile
neurovasculare ?i psi4ice. .teroscleroza >n primul r;nd, apoi celelalte boli metabolice, obezitatea, diabetul
za4arat, &uta, se asociaz< frecvent tulbur<rilor cardiovasculare.
IN#AR"T.L MI"ARDI" A".T LA -$RSTNI"
'nima unui v;rstnic, nu se mai poate adapta la efort. .pare frecvent dispneea la eforturi minime. 3e aceea la
b<tr;ni simptomul principal nu este durerea precordial< ci dispneea. 6e discut< c4iar despre o insuficien=<
cardiac< latent< a b<tr;nului. 'nfarctul miocardic la v;rstele >naintate scade ca frecven=<. I alt< caracteristic<
este frecven=a infarctelor miocardice mute, descoperite >nt;mpl<tor, pe traseele 2CG, ?i la e*amenele
necroptice.
-abloul clasic al infarctului miocardic la b<tr;ni, este >nlocuit de tablouri asimptomatice ?i fruste, de aspecte
atipice ?i simptomatolo&ie de >mprumut. .par astfel infarcte cu tablouri false abdominale, fals cerebrale sau
fals pulmonare, care creeaz< mari dificult<=i de dia&nostic. .lteori apar tablouri nesemnificative, care
su&ereaz< o suferin=< minor<: dureri toracice, articulare, etc. Cele mai interesante forme, sunt formele atipice,
mute sau silen=ioase. 3urerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic (atroce, retrosternal<, cu
an*ietate, cu iradieri precise, f<r< r<spuns la nitri=i", este rar >nt;lnit< la v;rstnic. .bsen=a durerii s-ar datora
sc<derii sensibilit<=ii, restr;n&erii activit<=ii fizice, sau mascarea durerii de c<tre insuficien=a cardiac< care
poate >nso=i infarctul. 1oate debuta prin astenie marcat<, c4iar adinamie ap<rut< brusc. Wocul cardio&en,
edemul pulmonar acut ?i insuficien=a cardiac<, apar frecvent >n infarcte miocardice cu debut nedureros. 'n
absen=a durerii, pot apare semne neurolo&ice nespecifice (astenie, ame=eal<, scurte pierderi de cuno?tin=<,
dispneea ca e*presie a insuficien=ei cardiace". .lteori infarctul debuteaz< sub forma unui accident vascular
cerebral. C;nd apare, durerea este atipic<, are caracter de )en< sau disconfort sau are localizare epi&astric<.
8ai frecvent< dec;t durerea este dispneea, care de obicei nu este paro*istic<.
6e pot >nt;lni ?i infarcte cu simptomatolo&ie cerebral<: confuzie acut<, disartrie, a&ita=ie psi4omotorie, verti)e
?i c4iar com<. .lteori poate apare un infarct cu debut de insuficien=< renal<. 8ortalitatea >n infarctul
miocardic acut la v;rstnic, se datore?te insuficien=ei cardiace, rupturii de miocard, blocului . - K, ?ocului
cardio&en ?i edemului pulmonar acut.
;IPERTENSI.NEA ARTERIAL,
5a b<tr;ni se >nt;lne?te obi?nuit 4ipertensiunea arterial< sistolic< dar se >nt;lnesc ?i forme esen=iale (sistolo-
diastolice". Cu >naintarea >n v;rst<, cre?te frecven=a 4ipertensiunii sistolice. Lipertensiunea este principalul
factor de risc la v;rstnic, cresc;nd inciden=a accidentelor vasculare cerebrale ?i coronariene.
$"% esenial& nu este caracteristic< v;rstnicului, ia apare >n cursul v;rstei tinere sau adulte ?i evolueaz< la
b<tr;ni cu unele caractere clinice speciale. 2ste o 4ipertensiune sistolo-diastolic<, cu o evolu=ie mai bl;nd<,
cu &ravitate moderat<. :ormele mali&ne sunt foarte rare. 3e obicei 4ipertensiunea se >nso=e?te de
ateroscleroz<.
,3
$ipertensiunea arterial sistolic& este adev<rata 4ipertensiunea &eriatric<. -ensiunea arterial< diastolic< este
normal< sau pu=in crescut<. 6e asociaz< leziunilor difuze de arterio-scleroz<. .par frecvent accidente
coronariene ?i cerebrale. 2volu=ia este beni&n<.
$ipertensiunea arterial secunar sau simptomatic& se >nt;lne?te e*trem de rar la v;rstnic. I e*cep=ie o
constituie forma mi*t<, cu component< renovascular< (pl<ci ateromatoase >n arterele renale" ?i 4ipertensiunea
de ori&ine renal< parenc4imatoas< (pielonefrita ?i &lomerulonefrita reprezint< 5!D din cazuri".
Simptomatologia la v;rstnic a 4ipertensiunii arteriale, are unele particularit<=i:
- uneori se >nt;lnesc cazuri cu valori tensionale crescute, f<r< semne clinice
- simptomatolo&ia este de obicei nez&omotoas<.
- apar frecvent simtome nespecifice (cefalee, verti)e, palpita=ii, tulbur<ri de vedere, nicturie"
- simptome de suferin=< cardiac<: dispnee de efort, disconfort toracic, palpita=ii.
- la v;rstnicii dup< #! de ani, apar semne de insuficien=< circulatorie cerebral<: insomnii, a&ita=ie,
dezorientare.
'omplicaiile sunt cardiace, cerebrale ?i renale, ?i =in de modific<rile aterosclerotice..
"ratament Frm<re?te sc<derea valorilor tensionale >n limite normale. -ratamentul corect reduce propor=ia
apari=iei infarctului miocardic a insuficien=ei cardiace ?i accidentelor vasculare cerebrale. 0u se prescrie
abuziv calmante ?i repaus. 0u se prescrie un re&im desodat strict, sever. 6e urm<re?te sc<derea pro&resiv<
ponderat<. -ratamentul trebuie s< fie continuu, urm<rind sc<derea treptat< a valorilor tensionale. 6e >ncepe
tratamentul cu diuretice, >n doze mici (furosemidul se prescrie numai >n situa=ii particulare". Flterior se poate
asocia, tot >n doze mici, clonidina, alfa-metil-dopa ?i 4idralazina >n formele rezistente. 7etablocantele, dac<
nu sunt contraindicate (71IC, insuficien=< cardiac<, diabet za4arat", pot fi utile. 7locan=ii calciului
(0ifedipinul" ?i vasodilatatoarele dau rezultate bune.
;IPTENSI.NEA ARTERIAL,
1rin 4ipotensiune arterial< se >n=ele&e sc<derea presiunii sistolice cu mai mult de +! mm L&, >n trecerea de la
decubit la ortostatism. :recven=a cre?te cu v;rsta. 0u este o boal<, este un sindrom. 6e >nso=e?te de astenie
psi4o-fizic<, palpita=ii, verti), sincope, c<deri, pierderi de cuno?tin=<. 2ste datorat< tulbur<rilor de re&lare
neuro4ormonale a tensiunii arteriale. 6e descrie o form< idiopatic< ?i una secundar< (arterioscleroza
cerebral<, neuropatia diabetic< sau etilic<".
ARTERITA ". "EL.LE !I!ANTE /ARTERITA TEMPRAL, SA. ARTERITA ;RTN'
.pare la bolnavii v;rstnici, se localizeaz< la bifurcarea carotidei, la nivelul arterelor e*tracraniene (artera
facial< sau temporal<". 3ebutul este insidios prin cefalee, oboseal<, anore*ie, sc<dere >n &reutate, polimial&ii
reumatice, febr<. Caracterul cefaleei este su&estiv: localizare temporar<, uni sau bilateral<, cu iradiere >n
pielea capului ?i re&iunea occipital<. .lteori apare c;nd bolnavul >?i pune capul pe pern<, c;nd se piapt<n<, se
spal< pe cap sau >?i pune oc4elarii. Cefalea persistent<, care apare dup< 5! de ani, trebuie s< su&ereze ?i
arterit< Lorton (temporal<". 5ocal se poate observa tumefac=ia te&umentului re&iunii temporale, reliefarea
traiectului arterei temporale, care apare sinuos, cu nodozit<=i ?i eritem ?i tumefac=ie dureroas<. 5a palpare
apare infiltrarea =esutului, nodozit<=i indurate ?i lipsa pulsului. Fneori apare pierderea vederii, alteori dureri la
mastica=ie. 1ot apare ?i simptome articulare ?i musculare.
7iopsia arterial<, arat< leziuni inflamatorii. Irice febr< prelun&it< la un v;rstnic, f<r< cauz< aparent<, trebuie
s< su&ereze ?i o arterit< temporar<. .nemia, 4iperleucocitoza ?i cre?terea vitezei de sedimentare, completeaz<
tabloul. 2volu=ia este cronic< de la c;teva luni la doi ani sau mai mult. -ratamentul bolii se face cu corticoizi.
PATL!IA PSI;NE.RL!I",
T.L&.R,RI PSI;I"E <I NE.RL!I"E =N =M&,TR=NIRE
'n patolo&ia neurolo&ic< a >mb<tr;nirii particip< at;t >mb<tr;nirea fiziolo&ic< cu acumularea pro&resiv< de
alter<ri ?i restructur<ri, uzur< ?i repara=ie, c;t ?i modific<rile de vasculariza=ie din procesul de ateroscleroz<.
Cele mai importante semne neurolo&ice sunt: mersul cu baza de sus=inere m<rit<, ri&iditate, limitarea
mi?c<rilor, tendin=< la abolirea refle*elor, 4ipotrofia muscular<, mi?c<ri spontane involuntare, tremur<turi,
modific<ri de pozi=ie, de memorie, limba), mimic<, modific<rile or&anelor de sim= ?i ale afectivit<=ii. 'n
patolo&ia v;rstnicului domin< demen=ele, bolile e*trapiramidale, tulbur<rile de somn, depresiile tardive,
sinuciderile, st<rile confuzionale acute, demen=ele, arterioscleroza cerebral< difuz<, accidentele isc4emice
vasculare tranzitorii.
,4
ST,RILE "N#.%INALE A".TE
6e instaleaz< mai mult sau mai pu=in brutal ?i altereaz< &lobal con?tiin=a, comportamentul mental ?i
rela=ional. 2ste o reac=ie acut<, dureaz< ore sau zile, este reversibil< spontan sau terapeutic. .par de obicei
seara sau noaptea. >n apari=ia lor intervin:
- factori declan?atori: boli cardiovasculare, metabolice (uremie, 4iper&licemie etc", boli infec=ioase,
respiratorii sau urinare, boli cerebrale (accidente vasculare, traumatisme, tumori etc". 8ai intervin ?i cauze
medicamentoase (iatro&ene". 3e e*emplu dup< administrarea de antidepresive, antiparAinsoniene,
neuroleptice, sedative, tranc4ilizante, 4ipnotice, corticoizi, aminofilin< etc.
- factori psi4osociali, care au fost de)a prezenta=i anterior.
6emnalul de alarm< este sc4imbarea brusc< de comportament, ap<rut< >n ore sau >n zile. .stfel apare
obnubilarea con?tiin=ei (deplasare, concentrare, aten=ie", iluzii, 4alucina=ii, dezorientare etc.
I &rav< dificultate dia&nostic< este demen=a, >ns< starea confuzional< are un debut brutal, evolueaz< cu
perioade de luciditate ?i este reversibil<. 3emen=a debuteaz< pro&resiv iar evolu=ia este ireversibil< ?i
tulburarea este de obicei &lobal<,
'n ce prive?te atitudinea terapeutic< fa=< de st<rile confuzionale, familia trebuie l<murit< cu r<bdare asupra
evolu=iei ?i lini?tit asupra riscului vital. 6e va men=ine permanent dialo&ul cu bolnavul. -ratamentul vizeaz<
>n primul r;nd cauzele ?i >n secundar simptomele. 6e accept< diva&a=iile bolnavului, nu este contrazis, nu este
imobilizat, nu se lumineaz< camera. 3ac< a&ita=ia e mare se administreaz< un tranc4ilizant an*iolitic
(Laloperidol oral sau in)ectabil" sau benzodiazepine (3iazepam".
DEMEN+ELE
6unt relativ frecvente la v;rstnici. 6e caracterizeaz< printr-o sc<dere pro&resiv< ?i ireversibil< a activit<=ii
psi4ice ?i prin modific<ri or&anice cerebrale de natur< de&enerativ< sau vascular< (arteriosclerotic<". 2volu=ia
poate fi precipitat< de factori psi4o-socio culturali. 6e deosebesc emene senile (de&enerative", emene
vasculare (arterioscleroz<" ?i emene mi!te( Cauza cea mai frecvent< este de&enerescenta primar< a =esutului
cerebral (boala .lz4eimer", $!D din cazuri. 3ia&nosticul trebuie stabilit precoce, poate fi presupus >n dou<
situa=ii:
- de&radarea accentuat<, brutal< c4iar, de durat<, a unui v;rstnic, p;n< atunci activ, declan?at< de un factor
favorizant.
- alterarea pro&resiv<, >n trepte, a performan=elor intelectuale.
Vn practic< se observ< frecvent tendin=a de a etic4eta ca demen=<, tulbur<ri psi4ice de >mb<tr;nire, st<ri
depresive sau st<ri confuzionale reversibile. I boal< cu evolu=ie scurt< ?i care nu pro&reseaz<, e*clude
dia&nosticul de demen=<. -recutul bolnavului, care prezint< boli metabolice, 4ipertiroidie, tratamente cu
dro&uri psi4otrope, boli cardiovasculare, renale, caren=e vitaminice etc., de asemenea pot e*clude demen=a.
Cea mai &rav< confuzie este cu st<ri pseudodemen=iale (depresia, confuzia acut< ?i st<rile delirante".
-ulbur<rile &lobale de memorie, orientarea >n timp ?i spa=iu, tulbur<rile de e*primare ?i >n=ele&ere, de limba),
recunoa?tere, comportament, )udecat< ?i aten=ie, evolu=ia lent<, pledeaz< pentru demen=<. 6e deosebesc
demen=e senile, de&enerative, (boala .lz4einer", care poate fi presenil< (>nainte de 5 de ani" ?i senil< (dup<
5 de ani" ?i demen=e vasculare (isc4emice" mai pu=in frecvente (, la 3". :ormele combinate sunt formele
mi*te.
&oala Al14eimer (Morbus %l)#eimer" este o afec=iune de&enerativ< pro&resiv< a creierului care apare mai
ales la persoane de v;rst< >naintat<, produc;nd o deteriorare din ce >n ce mai accentuat< a func=iilor de
cunoa?tere ale creierului, cu pierderea capacit<=ilor intelectuale ale individului ?i a valorii sociale a
personalit<=ii sale, asociat< cu tulbur<ri de comportament, ceea ce realizeaz< starea cunoscut< sub numele de
demen=<.
Cauze @ ereditare, L-., 3J, 4ipercolesterolemia, fumatul, -CC, e*punerea la metale usoare (aluminiu".
Manifest0ri clinice
8anifestarea cea mai caracteristic< a bolii este demen=a cu caracter pro&resiv. 1ierderea memoriei este de
cele mai multe ori primul semn >n&ri)or<tor al bolii .lz4eimer.
Sim*tome cognitive
-ulbur<ri de memorie: dificultatea de a-?i reaminti informa=ii anterior >nv<=ate ?i imposibilitatea de a acumula
informa=ii noi. 1rimele care se pierd sunt evenimentele recente, >n timp ce amintirile vec4i pot fi conservate.
-ulbur<ri de vorbire: bolnavul nu >?i mai &<se?te cuvintele, c4iar pentru no=iuni simple.
,5
'ncapacitatea de a efectua diferite activit<=i motorii coordonate: bolnavul Xnu mai ?tieX cum s< se >mbrace
adecvat, cum se descuie u?a cu c4eia etc.
'mposibilitatea de a recunoa?te, identifica ?i denumi obiecte uzuale.
-ulbur<ri ale func=iilor de or&anizare a activit<=ilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
1robleme le&ate de &;ndirea abstract<, tulbur<ri de calcul, dezorientare temporal< ?i spa=ial<, pierderea
ini=iativelor.
:alse recunoa?teri: la >nceput dificultate >n recunoa?terea fizionimiilor cunoscute, urmat< de identific<ri
eronate, care pot provoca st<ri de an*ietate.
.ceste simptome se caracterizeaz< printr-un debut &radat, bolnavul dezvolt< anumite strate&ii pentru a-?i
disimula dificult<=ile, pentru un anumit timp >?i p<streaz< o *faa* >n?el<toare, declinul >ns< se a&raveaz<
pro&resiv.
Sim*tome non-cognitive
.&ita=ie ?i a&resivitate fizic< sau verbal<.
-ulbur<ri psi4otice: 4alucina=ii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecu=ie, de &elozie, de abandon etc.".
-ulbur<ri ale dispozi=iei afective: >n principal depresie ?i an*ietate, mai rar st<ri de euforie e*a&erat<.
-ulbur<ri ale comportamentului alimentar: reducere sau cre?tere e*a&erat< a apetitului, alimenta=ie
ne>n&ri)it<, in&erare de substan=e non-alimentare.
3ezin4ibi=ie se*ual<: comentarii pe teme se*uale, &esturi obscene, mai rar a&resivitate se*ual<.
'ncontinen=< urinar< ?i pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziolo&ice >n locuri neadecvate sau >n
prezen=a altor persoane.
Prevenire 3i tratament
Profila6ia
1;n< >n prezent nu se cunosc mi)loace si&ure de prevenire a demen=ei de tip .lz4eimer. 6e studiaz<
posibilitatea ca anumite m<suri s< reduc< riscul de apari=ie a bolii sau s< >nt;rzie dezvoltarea ei.
-men=inerea unei activit<=i intelectuale continue ar diminua riscul de >mboln<vire
-6e recomand< suficient< mi?care, alimenta=ie ra=ional< cu o cantitate ridicat< de le&ume ?i fructe bo&ate >n
vitamin< C >n combina=ie cu administrarea unor doze ridicate de vitamin< 2 (cu efect antio*idant", &r<simi cu
procenta) ridicat de acizi &ra?i nesatura=i, renun=are la fumat etc.
-.numite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroide (indometacina, ibuprofen, napro*en,
aspirina" precum ?i medicamentele folosite pentru sc<derea nivelului de colesterin< seric< (statine", ar sc<dea
riscul de apari=ie al bolii .lz4eimer
Tratament
3e?i nu e*ist< >nc< un tratament eficace care s< vindece boala .lz4eimer, o serie de mi)loace trebuiesc
folosite pentru a >mbun<t<=i calitatea vie=ii bolnavului ?i a-i men=ine pe c;t posibil activitatea >n familie ?i
societate.
-ratamente simptomatice
6e recomand< modificarea comportamentului ?i a dispozi=iei afective (st<ri de depresie" a pacien=ilor cu
medicamente psi4otrope, pentru a diminua an*ietatea, a&resivitatea sau st<rile de a&ita=ie. 8edicamentele cu
ac=iune puternic< (neuroleptice, benzodiazepine cu ac=iune >ndelun&at<" sunt >ns< de evitat, datorit< efectelor
adverse sau parado*ale.
8edicamente in4ibitoare ale acetilc4olinesterazei
Vn prima faz< a bolii, se recomand< medicamente in4ibitoare al enzimei acetilc#olinestera). 2le in4ib<
de&radarea acetilc4olinei, neurotransmi=<tor la nivelul sinapselor anumitor neuroni din creier. Vn prezent se
folosesc urm<toarele preparate.
'lor#iratul e +onepe)il (.ricept"
,ivastigmina (2*elon"
-alantamina (/eminCl, 0ivalin, /azadCne"
A""IDENTE -AS".LARE IS";EMI"E TRAN%ITRII
/eprezint< o complica=ie a 4ipertensiunii arteriale ?i a arteriosclerozei cerebrale. 2ste un accident frecvent la
v;rstnic, ?i reclam< un dia&nostic adeseori retrospectiv. 2ste relativ beni&n, apare >n )ur de #! de ani ?i se
>nt;lne?te cam >n +!D din accidentele vasculare cerebrale. /eversibil >ntr-un interval de +4 de ore, are un
pro&nostic imediat bun, dar >ndep<rtat rezervat. 3ebuteaz< brusc, este de obicei minor, f<r< pierdere de
,
cuno?tin=< ?i dureaz< c;teva minute sau ore. 3e obicei dia&nosticul se pune pe anamnez< bolnavului, pe
v;rst< ?i semnele de ateroscleroz< cerebral< ?i sistemic<. .fecteaz< dou< teritorii cerebrale: carotidian ?i
vertebro bazilar.
- C;nd afecteaz< teritoriul carotidian, apare o amauroz< fu&ace, o cecitatea tranzitorie, o 4emiparez< care
prinde ?i semifa=a, ?i care dureaz< minute sau ore.
- >n varianta vertebro bazilar<, apare verti), instabilitate >n ortostatism sau mers, tulbur<ri de vedere, de
vorbire, de de&luti=ie ?i c4iar tulbur<ri motorii ?i senzitive. 1ot apare crize de c<dere, ictus amnezic tranzitor,
a&ita=ie, dezorientare. -otul revine la normal >n c;teva ore.
.mbele accidente apar prin >n&ustarea arterei datorit< unui aterom, prin ulcerare sau trombozare. Gravitatea
const< >n repetare. I variant< este forma pro&resiv<, c<tre e*tensie. 'ctusurile repetate duc la tabloul clinic
din arterioscleroza difuz<: demen=a arterio-sclerotic<, sindromul pseudobulbar etc.
ASPE"TE DE PATL!IE !ERIATRI", DI!ESTI-,
1rocesul de >mb<tr;nire, de atrofie, afecteaz< ?i tubul di&estiv. 2denta=ia, atrofia &landelor salivare ?i a
mucoasei &astrice ?i esofa&iene, aclor4idria, sunt frecvente. 8ai caracteristice sunt tulbur<rile vasculare
di&estive.
PARTIDITA S.P.RAT, A &,TR$N.L.I7 apare la v;rstnicul de peste $! de ani, cu stare &rav<, istoric
lun&, ca?e*ie ?i infirmitate. .par ?i st<ri terminale, mai frecvent la femei. Clinic se e*teriorizeaz< ca o
tumefac=ie pre ?i intra auricular<, care deformeaz< fi&ura ?i cu semne locale de inflama=ie (eritem ?i
temperatur<", precum ?i secre=ii purulente >n orificiul canalului 6tenon.
RE#L.>.L !ASTR-ES#A!IAN. 5a persoanele v;rstnice apar frecvent tulbur<ri de de&luti=ie,
disfa&ie, ?i re&ur&it<ri. .lteori apare pirozis, epi&astral&ii, cu iradieri >n um<rul st;n&, ceea ce se c4eam<
pseudo an&orul. 3intre cauze men=ion<m diverticulii esofa&ieni, spasmele esofa&iene, dar mai ales reflu*ul
&astro esofa&ian. .cesta din urm< const< >n >ntoarcerea con=inutului &astric >n esofa&, din cauza insuficien=ei
func=ionale a cardiei. Ibezitatea, sarcina, stenoza piloric< cu dilata=ie &astric< consecutiv< sunt cauze
favorizante. Consecin=a reflu*ului, este esofa&ita peptic< cu pirozis, re&ur&it<rii acide ?i v<rs<turi.
-ratamentul vizeaz< >ndep<rtarea medicamentelor favorizante (anticoliner&ice, betablocante, morfin<,
teofilin<", >ndep<rtarea &r<similor, alcoolului, cafelei, tutunului etc. Imeprazolul, /anitidina,
8etoclopramidul, s.a. au efecte favorabile.
PATL!IA IS";EMI", DI!ESTI-,. 7olile di&estive vasculare isc4emice sunt destul de frecvente
v;rstei a treia. 6e datoresc aterosclerozei arterelor viscerale abdominale, au mecanism de producere isc4emic
(tromboze, infarctiz<ri, embolii", ?i. prezint< dureri de tipul claudica=ie intermitent<.
Infarctul mezenteric& este cel mai spectaculos accident. 2ste o dram< abdominal<. .pare brusc cu semne de
abdomen acut, cu durere violent< uneori sincopal<, continu< ?i tenace, iradiat< >n >ntre&ul abdomen, cu
e*acerb<ri paro*istice, rezisten=< la calmante ?i a&ita=ie e*trem<. 6e poate >nso=i de diaree san&vinolect<,
v<rs<turi alimentare, bilioase sau san&vinolente, colaps, &an&rena intestinal< ?i peritonit<, puls slab,
4ipotensiune. Cauza - ocluzia totala prin embolie a arterei mezenterice.
Ischemia intestinal cronic& apare la persoane >n v;rst< de peste 5! - ! de ani, cu ateroscleroz< arterial<
mezenteric<, cu semne de insuficien=< circulatorie similar<, localiz<rii aterosclerozei la inim<, encefal sau
membrele inferioare. :lu*ul san&vin diminuat este suficient pentru pr;nzuri mici, dar devine insuficient
pentru pr;nzuri abundente. 3urerea apare la ,! - ,5 minute dup< mese ?i dureaz< ,-3 ore. 6e percepe ?i un
suflu supraombilical. 3urerea abdominal< este difuz<, iar tabloul clinic al an&inei abdominale este
caracterizat prin crize dureroase abdominale, descrise ca isc4emie paro*istic< intestinal<, arterit< mezenteric<
etc. .n&ina abdominal< este manifestarea clinic< a isc4emiei intestinale cronice. 6emnul ma)or este durerea
abdominal<, care apare postprandial, propor=ional cu alimentele in&erate, este localizat >n abdominal,
epi&astric, 4ipo&astric ?i nu iradiaz< >n afara ariei abdominale. Fneori durerea este violent<, are caracter de
cramp<, iar distensia abdominal< care o >nso=e?te, se asociaz< cu &re=uri ?i v<rs<turi. 3ia&nosticul este de
obicei tardiv, iar pro&nosticul foarte rezervat.
ALTE &LI DI!ESTI-E sunt: colecistitele ?i an&iocolitele acute,, ocluziile intestinale (ocluzia colonului
descendent de obicei, prin carcinom de colon", volvulusul colic de obicei interes;nd si&moidul, cancerul de
colon stenozant, ocluzia mezenteric<, de obicei depistat< necroptic ?i colita isc4emic<. .proape toate aceste
afec=iuni, apar mai frecvent la v;rstnicii obezi. 1ot fi ori&inea unui abdomen acut (c;nd dia&nosticul se pune
,#
de obicei tardiv". 1ro&nosticul este foarte rezervat, iar tabloul clinic este ini=ial estompat, ?ters. 3in patolo&ia
inflamatoare a peritoneului, mai frecvent se >nt;lne?te apendicita (letal< de obicei la v;rstnic", cu evolu=ie ?i
semne atipice, frecvent conduc;nd la peritonit<.
IN"NTINEN+A ANAL,7 este o infirmitate frecvent<, cu repercursiuni &rave psi4osociale, fiind al<turi de
incontinen=a de urin<, escarele de decubit ?i de demen=<, una din marile probleme ale >n&ri)irilor ?i asisten=ei
v;rstnicului. 2a const< >n pierdere involuntar< a materiilor fecale ?i a &azelor prin orificiul anal. 6e asociaz<
de obicei cu incontinen=a de urin< ?i cu deteriorarea psi4ic< avansat<. .pare >n demen=e, accidente vasculare
cerebrale, afec=iuni ale m<duvei, polinevrite, diabet, abcese rectale, 4emoroizi, fisuri anale, cancere recto-
si&moidiene ?i constipa=ia cronic<. Cea mai important< incontinen=< anal< este cea neuro&en<, >n &eriatrie.
.ceasta duce la pierderea controlului sfincterian. -ratamentul este descura)ant ?i se reduce la >ncerc<ri de
reeducare ?i la >n&ri)iri &enerale. 6e pot practica clisme, administra pur&ative etc.
DIA&ET.L %A;ARAT TARDI-
2ste o boal< metabolic< cronic<, care are drept cauz< principal< deficitul absolut sau relativ de insulina ?i se
caracterizeaz< prin perturbarea predominant< a metabolismului &lucidic, cu 4iper&licemie, &licemii pe
nem;ncate ce dep<?esc ,+! m&D, prezen=a de &lucoza >n urin<, al<turi de afectarea ?i a celorlalte
metabolisme (lipidic ?i protidic". Clinic se deosebe?te:
- 3iabetul za4arat de tip ', insulino-dependent, care se ec4ilibreaz< numai prin tratament cu insulina. 6e
>nt;lne?te ,5 - +!D din cazuri. .pare la copil (diabetul )uvenil", la adolescent, la adultul t;n<r dar adeseori ?i
la v;rstnici peste ! - 5 ani (diabetul senil".
- 3iabetul za4arat de tip '', insulino-independent, care apare >n &enere dup< 4! de ani, la persoanele obeze.
5a v;rstnici, diabetul za4arat este relativ frecvent (4 - ,!D din popula=ia de peste 5 de ani", apare >n special
la femei, este mai rar insulino-independent ?i de obicei insulino-independent. 5ipse?te caracterul ereditar,
debutul este insidios, este descoperit cu prile)ul unui episod infec=ios intercurent, evolu=ia este lent< ?i se
manifest< prin triada clasic<: poliurie, polifa&ie, polidipsie. C;teva caracteristici ale diabetului la v;rstnic:
- :recven=a mai mare a diabetului latent (4!D"
- Lipertiroidismul, favorizeaz< 4iper&licemia ?i &licozuria.
- Ibezitatea este un factor net predispozant.
- 3ebutul este insidios, iar formele iatro&ene (medicamentoase: 0efri*, Cortizon", sunt relativ frecvente.
- /iscul metabolic ma)or este coma 4iperosmolar<.
- 8icroan&iopatia diabetic<, adic< interesarea arterelor mici este rar< (&lomeruloscleroza, retinopatia
diabetic<, unele neuropatii". 1redomin< macroan&iopatia, adic< interesarea vaselor mari (cerebrale,
coronariene, arterele membrelor inferioare" cu accidente : - vascularocerebrale, infarct miocardic, insuficien=<
cardiac<, arterite periferice.
- .rteriopatia membrelor inferioare, complica=ie frecvent<, are o simptomatolo&ie mai frust<.
3intre complica=iile acute, ale diabetului za4arat, cea mai sever< este coma #iperosmolar& neacidocetozic<.
.pare la diabetici insulinoindependen=i, trata=i insuficient sau i&nora=i. 1oate fi declan?at< de lipsa insulinei,
diuretice tiazidice, cortizon, aport e*a&erat de &lucide, infec=ii, des4idrat<ri. Coma este vi&il<. 6e descriu
dou< tipuri de manifest<ri:
- neurolo&ice (4iperreflectivitate, semnul lui 7abinsAi pozitiv, tremur<turi, convulsii &eneralizate,
incontinen=< de urin<" ?i
- semne de des4idratare (piele uscat<, limb< pr<)it<, de&luti=ie dificil<, &lobi oculari 4ipotonici".
5a acest tablou se adau&< 4ipertensiunea arterial<, lipsa mirosului de aceton< prin lipsa corpilor cetonici,
4iper&licemie. .lte complica=ii sunt:
- 'oma iabetic clasic& 4iper&licemic<, este mai rar<.
- 'oma #ipoglicemic& este frecvent< la v;rstnic. Lipo&licemia este un pericol real pentru b<tr;ni, >n
condi=iile abuzului de sulfamide 4ipo&licemiante.
"ratamentul iabetului )a#arat senil& include dieta ?i medica=ia 4ipo&licemiant<. 3ieta trebuie s< asi&ure
&lucide 3! - 35D din ra=ia caloric< (,5! - +!! &9zi", proteine ,5 -+!D (,,+5 - ,,5! &9A& &reutate9zi", ?i &r<simi
3! - 35D din ra=ia caloric<, (4! - ! &9zi". .portul de lic4ide trebuie s< fie suficient, mai ales vara, iar s<rurile
minerale ?i vitaminele administrate >n cantitate normal<. 8esele mai frecvente ?i la ore re&ulate. Combaterea
obezit<=ii este obli&atorie, iar e*erci=iul fizic, >n ?edin=e mici, necesar.
,$

PATL!IA !ERIATRI", A S$N!EL.I.
ANEMIA7 apare frecvent la b<tr;ni, prin >mb<tr;nirea 4ematopoezei. 6e datore?te deficitului factorilor
eritropoetici necesar form<rii Lb (:e, vitamina din &rupa 7, .aid folic, proteine". 5a apari=ia anemiei
contribuie mai mul=i factori, ce pot ap<rea ?i dup< unele medicamente sau malmutri=ie. >n &eneral este bine
tolerat<. Cele mai obi?nuite tipuri de anemie care apar la v;rstnic sunt:
- anemia feripriv<, mai frecvent< 'a femei ?i la b<rba=ii de peste ! de ani prin 4emora&ii di&estive,
malmutri=ie, neoplasme ?i 4emopatii mali&ne, infec=ii severe, medica=ie antiinflamatoare ?i anal&ezic<
(salicila=i",
- anemia pernicioas< (7iermer", datorit< lipsei vitaminei 7
'+
. 2ste >n rela=ie mai ales cu tiroidopatiile ?i
diabetul za4arat. 6imptomele neurolo&ice sunt mai pu=in severe, dar tulbur<rile psi4ice domin< tabloul clinic.
3eficitul de acid folie, asociat celui de :e, are la baz< o cauz< alimentar<.
- anemiile secundare altor >mboln<viri (anemii nefro&ene, din mi*edem, 4epatopatii cronice"
Ca tratament se administreaz< preparate de :e, >n anemiile 4ipocrome feriprive, acid folic >n anemiile
caren=iale ?i vitamina 7
,+
>n anemia pernicioasa.
LE."EMIA LIM#ATI", "RNI",7 este cea mai frecvent< leucoz< >nt;lnit< la b<tr;ni, >n special la
b<rba=i. -abloul clinic este atenuat. .pare infec=ii repetate, adenopatii &eneralizate superficiale ?i profunde,
spenome&alie, limfocitoz<. >n forma leucemic<, leucocitele dep<?esc ,!! !!!9mmc, >n forma subleucemic<
,!-3! !!!9mmc (cu $!D limfocite" ?i >n forma leucemic<, leucocitele a)un& la ,! !!!9mmc, cu 5! - !D
limfocite. .nemia este frecvent<.
PATL!IA .RINAR, !ERIATRI",
8anifest<rile clinice sunt e*presia >mb<tr;nirii or&anelor urinare, alter<rilor vasculare ?i unor cauze
cerebrale, psi4iatrice ?i locale. 1atolo&ia este dominat< de infec=ia urinar<, incontinen=a urinar< ?i 4ipertrofia
de prostat<.
IN#E"+IILE .RINARE7 sunt bolile cele mai frecvent >nt;lnite la persoanele v;rstnice (+!D dintre femei ?i
,!D dintre b<rba=i, dup< 5 ani". .deseori sunt latente, asimptomatice. I alterare ine*plicabil< a st<rii
&enerale, tulbur<ri di&estive sau o febr< izolat<, la un v;rstnic atra& aten=ia asupra bolii. Golirea incomplet< a
vezicii se poate datora unei vezici neurolo&ice, unui prolaps vezical la femeie, unei 4ipertrofii de prostat< la
b<rbat. 'mobilizarea la pat, deteriorarea psi4ic< ?i incontinen=a urinar< contribuie la apari=ia acestei boli.
'ncontinen=a urinar< este frecvent >nso=it< de incontinen=a anal< dup< cum s-a mai spus, fenomen care
favorizeaz< infec=ia perineului. Contribuie la b<tr;ni ?i sc<derea diurezei, a ap<r<rii imunitare, diabetul
(&licozuria este un mediu de cultur< prielnic infec=iilor urmare", concentrarea urinei, prezen=a unei sonde
vezicale etc. 2sc4eric4ia coli este cel mai des &ermen >nt;lnit >n infec=iile urinare la v;rstnici. 3intre ceilal=i
&ermeni 1roteus, Ylebsiella, 2nterobacter, 1seudomonas ?i 2nterococul. 6imptome - febr<, dureri lombare,
alterarea st<rii &enerale. Frocultura, cu prezen=a a peste ,!! !!! &ermeni pe mmZ, >n urina matinal<, certific<
infec=ia urinar<. 1urt<torii de sonde, prezint< aproape obli&atoriu infec=ie urinar<, de obicei polimicrobian<.
2*ist< ?i forme asimptomatice. -ratamentul se bazeaz< pe antibioterapie cu spectru lar& ?i cu difuziune la
toate nivelele aparatului urinar e*puse infec=iei: vezic<, prostat<, rinic4i. .ntibioticele se administreaz<
obli&atoriu dup< antibio&ram<.
3upa tratament se repet< urocultura cu antibio&ram< ?i eventual se reia tratamentul.
IN"NTINEN+A .RINAR,7 este una din marele probleme ale asisten=ei &eriatrice, al<turi de incontinen=a
anal<, de imobilizare, escare ?i demen=<. 2*amenul prostatei la b<rbat ?i e*amenul &inecolo&ic la femei este
obli&atoriu. 'ncontinen=a de urin< poate fi:
- de stress, sau de efort, prin pierderea involuntar<, dup< un efort de tuse, r;s, str<nut etc. 2ste mai frecvent<
la femei ?i pro&nosticul este beni&n.
- tranzitorie. .pare ca reac=ie fie la o afec=iune acut< (infec=ie urmar<, pneumonie, febr<, st<ri confuzionale,
accidente vasculare cerebrale", fie la o sc4imbare psi4olo&ic< (spitalizare, pierderea independen=ei etc".
/epausul prelun&it la pat o favorizeaz<.
- incontinen=a definitiv<, este de obicei neuro&en<.
-ratamentul: psi4oterapie, suprimarea obstacolului, e*erci=ii fizice, tratamentul infec=iei, reeducare.
8edica=ia este de asemenea s<rac< ?i pu=in eficace: parasimpaticolitice pentru in4ibarea refle*ului de
mic=iune, cateterizarea vezicii etc.
,%
RETEN+IA DE .RIN,. 2ste o tulburare a mic=iunii const;nd >n imposibilitatea elimin<rii urinii din
vezic<. 6e >nso=e?te de &lob vezical (dilatarea vezicii urinare". 1oate fi acut< sau cronic<. /eten=ia acut< apare
brusc ?i este pasa&er<. 3ispare dup< tratament sau sonda) vezical. /eten=ia cronic< apare la v;rstnici, datorit<
>n special 4iperfrofiei de prostat< sau postoperatorie. /eten=ia cronic< de urin< apare lent ?i pro&resiv, dup< o
perioad< de tulbur<ri de mic=iune (polaAiurie ?i disurie". Complica=ia obi?nuit< este infec=ia urinar<, care
poate favoriza formarea de calculi intraveziculari ?i care se poate propa&a ascendent la rinic4i ?i ane*e. 1ot
apare reten=ii acute de urin< ?i >n boli infec=ioase sau >n st<ri to*ice. -ratamentul const< >n cateterism
evacuator, cu o sond< de tip :oleC. 5a femei se poate utiliza ?i o sond< metalic< sau o sond< 0elaton corect
sterilizat< ?i manevrat<. Cateterismul prezint< riscuri importante, de aceea bolnavii trebuiesc investi&a=i
preventiv. 1rintre medicamentele care pot perturba mic=iunea sunt neurolepticele, an*ioliticele,
anti4istaminicile ?i c4iar unele siropuri de tuse.
6onda X; demeureX (sond< permanent<", trebuie pe c;t posibil evitat<. .ceasta combate reten=ia de urin<, dar
prezint< mari riscuri. 6e poate )ustifica la b<tr;ni cu scurt< durat< de via=< (accidente vasculare cerebrale,
boala .lz4eimer", dac< amelioreaz< suferin=a. >ntre=inerea corect< a sondei, previne relativ infec=ia urinar< ?i
obstruc=ia sondei. 'ri&a=iile vezicale cu antibacteriene (0eomicin<, 1olimi*in<, 8et4enamin<, 0itrofurazon",
au efect temporar. 'mpre&narea sondei cu antibiotice nu diminua riscul infec=iilor.
A)enomul )e *rostat0 afecteaz< frecvent pacientii v;rstnici. 8ic=iunile frecvente, polaAiuria, disuria,
nicturia, sunt semnele principale. .n*ietatea este prezent< >n special >n caz de reten=ie de urin<. 5entoarea
)etului este semnificativ<. 6in&urul tratament corect este c4irur&ical, pe care mul=i pacien=i o evit<.
Complica=iile cele mai frecvente sunt: infec=ia urinar<, reten=ia de urin< ?i incontinen=a urinar<.
DES;IDRATAREA
'n practica asisten=ei v;rstnicului, des4idrat<rile se >nt;lnesc adeseori, sunt depistate tardiv, evolueaz< sever ?i
se >nso=esc de numeroase complica=ii ?i st<ri neurolo&ice. 'mb<tr;nirea se >nso=e?te obi?nuit de tulbur<ri
4idroelectrolitice, cu pierderi de ap< ?i implicit des4idratare. 7<tr;nii simt mai pu=in senza=ia de sete.
6imptomatolo&ia des4idrat<rii simple const< >n uscarea te&umentelor, pr<)irea limbii, senza=ie de sete, apatie,
depresie, disfa&ie, 4ipotensiune ortostatic<, c<deri, com<, oli&urie ?i urini concentrate. -ulbur<rile e*puse
favorizeaz< trombozele, >n special cele cerebrale ?i coronariene. 3eple=ia 4idric< se >nso=e?te ?i de deple=ie
4idroelectrolitic<, cu pierderi mari de 0a. 3es4idratarea apare >n special >n sezonul c<lduros, >n st<ri febrile
cu transpira=ii abundente. -ratamentul const< >n >nlocuirea apei pierdute, per oral, sau la nevoie parenteral.
C;nd apar ?i pierderi de 0a, se administreaz< solu=ii saline. 8ai important< este >ns< prevenirea des4idrat<rii.
I complica=ie &rav< este ?i coma 4iperosmolar<.
",DERILE
I situa=ie clinic< frecvent< ?i particular< v;rstnicului, o constituie a?a zisele Xc<deriX. :recven=a, etiolo&ia
multifactorial<, complica=iile, consecin=ele psi4osociale ?i mortalitatea, constituie nota lor de &ravitate. 2le
pot mer&e de la restabilire complet<, la sec4ele invalidante cu imobilizare definitiv<. C<derile pot fi unice
(accident vascular cerebral, infarct miocardic", sau repetate. 6unt mai frecvente la femei. .par de obicei dup<
5 de ani, la persoane tr<ind sin&ure, ?i av;nd boli cronice. Cauze @ unele medicamente (narcotice, 4ipnotice,
sedative, tranc4ilizante", alcoolul, diureticele, di&italicele, 4ipotensivele, unele betablocante, senescen=a
func=iilor care asi&ur< postura ?i ec4ilibrul ?i diferite boli de=in un rol determinant alaturi de al=i factori:
b<tr;ni care refuz< s< >n=elea&< sc<derea posibilit<=ilor de deplasare, de restr;n&erea activit<=ii, la v;rste care
favorizeaz< c<derea prin pierderea antrenamentului ?i si&uran=ei mi?c<rilor. 6e descriu mai multe variante:
c<deri fatale, pierderea ec4ilibrului, datorit< v;rstei >naintate ?i unor medicamente, >mpiedic<ri ?i alunec<ri,
cl<tinarea pe picioare datorit< nesi&uran=ei pa?ilor, >nclinarea, ame=eala sau verti)ul, lipotimia (pierderea
tranzitorie a cuno?tin=ei", verti)ul posutral (la sc4imbarea pozi=iei".
8ul=i pacien=i b<tr;ni au tendin=a de a minimaliza c<derile de a le atribui unor factori e*terni, de teama unor
cauze mai severe. Cadrul clinic cel mai important al c<derilor este patolo&ia cardiovascular<,
cerebrovascular<, neurolo&ic< ?i locomotorie. 1si4osocial, c<derile reprezint< pentru v;rstnic un eveniment
&rav (semnal de incertitudine >n viitor, teama de o nou< c<dere sau de moarte".
1revenirea c<derilor vizeaz<, suprave&4erea v;rstnicului, informarea corect< asupra acestei posibilit<=i,
eliminarea factorilor iatro&eni (medicamento?i", stabilirea spa=iului de deplasare (f<r< sc<ri ?i cu iluminare
corespunz<toare", >nc<l=<minte potrivit< ?i educarea mersului.
SINDRM.L DE IM&ILI%ARE
+!
2ste >n raport cu polipatolo&ia v;rstnicului ?i cu caracteristicele procesului de involu=ie. :actorii etiolo&ici:
- factori favorizan=i: v;rsta, terenul neuropsi4ic (an*ietate, depresie etc", conduita necorespunz<toare
antura)ului familial etc.
- factori determinan=i: afec=iuni &rave, severe, invalidante, afec=iuni psi4ice, imobilizarea autoimpus< prin
team< de accidente, factori iatro&eni, sindrom de inadaptare.
-recerea de la imobilizare la invaliditate se caracterizeaz< prin simptome psi4ice, somatice ?i metabolice.
- simptome psi4ice: an*ietate, depresie, dezorientare, dezinteres, ne&ativism, mutism, pl;ns, insomnie, st<ri
revendicative.
- simptome somatice: atrofie muscular<, limitarea mobiliz<rii cu retrac=ii musculare ?i redori articulare, dureri
dar mai ales leziuni cutanate (ulcerele de presiune - escare, care pot apare >n unele cazuri >n c;teva ore",
complica=ii urinare, tulbur<ri circulatorii, constipa=ie, embolii pulmonare, infec=ii pulmonare de decubit etc.
- semne metabolice: demineralizare osoas<, osteoporoz<, calcuri urinari. "ratamentul preventiv& este esen=ial
si presupune conservarea activit<=ii cotidiene, cu autonomie, Ainetoterapie, ?i er&oterapie de sus=inere,
tratamentul bolilor cauzale, er&oterapie de func=ie (spri)inirea pentru &esturi cotidiene obi?nuite ca: toalet<,
alimenta=ie etc.", psi4oterapie, c<ldur< ?i protec=ie din partea antura)ului.
"ratamentul curativ se aplic< de obicei >n unit<=ile specializate (servicii de cronici, de recuperare". .cest
tratament urm<re?te reeducarea (redob;ndirea posibilit<=ilor de autonomie ?i de autoservire", reabilitarea,
adic< reinte&rarea >ntr-o via=< activ<, er&oterapia, ?i tratamentul medicamentos ?i dietetic, adaptat bolii.
"RI%ELE DE ADAPTARE
6unt le&ate de sc4imbarea mediului (pensionare, mediul locuibil, mediul de via=< etc". Cele mai importante
cauze sunt determinate de internarea >ntr-un spital sau >ntr-o unitate de asisten=< social<. 'n aceast<
eventualitate apare un sindrom de inadaptare sever, >n care sinuciderile sunt frecvente. Crizele de adaptare se
caracterizeaz< prin:
- simptome psi4ice: an*ietate, insomnie, depresie, a&ita=ie, ne&ativism, fobii
- modific<ri de nutri=ie: sc<dere >n &reutate, adinamie, escare prin imobilizare.
- tulbur<ri cardiovasculare
- modific<ri >n sfera circula=iei cerebrale
-ulbur<rile apar mai ales la cei cu afec=iuni cronice, la bolnavii cu nivel social ?i cultural mai ridicat - la
intelectuali. Contribuie ?i informarea &re?it< asupra spitaliz<rii, no=iunea de XazilX, modul de primire,
insuficien=a asisten=ei, dot<rii etc.
1revenirea este laborioas<, dificil< ?i discutabil<. .ceasta presupune pre&<tirea bolnavului, tranc4ilizante >n
perioada premer&<toare, primirea cu c<ldur<, vizitarea de c<tre familie, suprave&4ere special<.
ST,RILE TERMINALE
8oartea este un fenomen implacabil, obli&ator. 2*ist< o tendin=< nem<rturisit< tot mai frecvent<, de a
>ndep<rta moartea din familie, de a o muta >n institu=ii medicale. Iricare ar fi situa=ia, tratamentul
muribundului, nu va fi suspendat p;n< >n ultimul moment. 1ersonalul medical are obli&a=ia moral< s< nu-?i
sc4imbe conduita >n fa=a muribundului. -rebuie s< se asi&ure acestuia nevoile fundamentale de confort,
i&ien<, 4ran<, respira=ie etc., nevoile specifice (de pild< combaterea durerii", dar ?i nevoile personale
(prezen=a uman<, comunicarea". 2ste bine ca e*itusul s< se petreac< >n familie, s< se combat< tendin=a de Xa
scoate moartea din cas<X, transfer;nd-o >n spital. Ibli&a=ia personalului medical este de a sus=ine psi4olo&ic
bolnavul ?i familia p;n< la sf;r?it, de a asi&ura toate >n&ri)irile necesare (combaterea durerii, 4idratarea
corect<, >n&ri)irea cavit<=ii bucale, >n&ri)irile fundamentale - i&iena, nevoile sfincteriene, alimenta=ia ?i altele".
0u se vor omite nevoile ?i preferin=ele personale, dorin=ele bolnavului de a-?i vedea rudele, prietenii sau
preotul. 'ntotdeauna prezen=a uman< trebuie s< fie permanent<.
.L"ER.L DE DE".&IT /.lcerul isc4emic )e *resiune - Escara'
2scara nu trebuie considerat< o simpl< leziune a pielii ?i tratat< ca atare. :recven=a sa este >n cre?tere. 2scara
este o necroz< isc4emic< a =esuturilor cuprins< >ntre planul osos ?i structura de sus=inere ?i planul de
compresiune (planul dur al patului sau fotoliului". :actorul isc4emo&en ac=ioneaz< din afar<, prin intermediul
presiunii (ulcer isc4emic de presiune". .r putea fi deci >ncadrat >n patolo&ia vascular< isc4emic<. 0ecroza se
datore?te isc4emiei prelun&ite, provocate de compresie prin imobilizare prelun&it<. Jona cea mai afectat<
este proeminen=a sacral< >n pozi=ia culcat pe spate, tro4anterul mare >n pozi=ia culcat pe o parte ?i
tuberozitatea isc4ionului >n pozi=ia ?ez;nd<. 8ai afecteaz< ?i c<lc;iele, spinele iliace ?i rotula >n pozi=ia de
+,
decubit ventral. :actorii favorizan=i: imobiliz<ri prelun&ite prin boli &rave mai ales neurolo&ice( imobiliz<ri
prin terapii cu neuroleptice ?i tranc4ilizante( aparate &4ipsate, anestezice( factori care diminua presiunea
arterial< ?i >mpiedic< aportul de o*i&en (4ipotensiune, 4ipovolemie, colaps", st<ri 4ipo*emice, ?ocul, anemia,
febra, insuficien=a cardiac< &rav< etc.
6imptomatolo&ie - semnalul este Xplaca eritematoas<X care evolueaz< rapid c<tre leziune dermoepidermic<,
pentru ca >n final s< cuprind< toate =esuturile inclusiv periostul.
1rofila*ia, vizeaz< calitatea len)eriei, men=inerea acesteia uscat< prin sc4imbare frecvent<, >ndep<rtarea
cutelor, i&iena ri&uroas< a pielii, alimenta=ie corect<. 6e combate imobilizarea, se impune sc4imbarea de
pozi=ie la + - 3 ore, ?i prote)area reliefurilor dure, prin utilizarea de colaci de cauciuc, perne sau saltea moale.
Concomitent se >n&ri)esc te&umentele, se spal< de mai multe ori pe zi ?i se usuc<. 6e aplic< creme sau lo=iuni,
se pune pudr< fin< de talc >n zonele umede, dup< uscare etc. I aten=ie special< se acord< incontinen=ei urinare
?i anale, prin sp<lare periodica ?i uscare. 6e practic< zilnic frec=ii ?i masa)e u?oare. .limenta=ia va fi
corespunzatoare varstei. 6e adau&< transfuzii, vitamine, anitanemice, anabolizante.
"ratamentul curativ al escarelor este descura)ant. 2l urm<re?te:
- diminuarea presiunii planurilor dure
- >ndep<rtarea portiunilor necrotice
- combaterea infec=iei cu sterilizare (1roteul ?i 1iocianicul sunt rezistente", cu solu=ii ,D alcoolic< sau
apoas< de violet de &en=ian< sau cristal violet, rivanol ,D, fenosept, raze ultraviolete, pansarea pl<&ii cu
pomezi, pudr<, solu=ii (clorur< de sodiu", >ndep<rtarea puroiului, administrarea de antibiotice
- stimularea local< a epitaliz<rii ()ecozinc, cutaden, insulina, pantotenat de sodiu, ana-bolizante, vitamina .".
"A.%ELE MR+I =N !ERIATRIE
- moartea cardiac< (3#D la popula=ia de peste 5 de ani", prin ateroscleroz<, 4ipertensiune, tulbur<ri de ritm
?i conducere, insuficien=< cardiac< &lobal<.
- moartea cerebral<, prin patolo&ie vascular< cerebral< (accidente cerebrale vasculare", ?i afec=iuni
de&enerative ale creierului.
- alte cauze: neoplazii, boli respiratorii, boli de nutri=ie ?i metabolism, endocrine, boli de s;n&e.

REA&ILITAREA =N !ERIATRIE
1rin reabilitare& se >n=ele&e tratamentul care urm<re?te reinte&rarea bolnavului recuperat biolo&ic, motor ?i
psi4olo&ic, >ntr-o via=< activ<, potrivit activit<=ilor de care dispune. 6e porne?te de la certitudinea c< fiecare
bolnav, indiferent de &radul afect<rii psi4ofizice, posed< >nc< resurse fizice ?i emo=ionale, capabile de a
asi&ura rec;?ti&area independen=ei (cel pu=in teoretic".
1rin reeucare& se urm<re?te redob;ndirea posibilit<=ilor psi4omotorii, care s< ofere bolnavului autonomie.
/eeducarea ?i readaptarea func=ional<, constituie o parte esen=ial< a >n&ri)irii v;rstnicului. 1ro&resele vor fi
individualizate pentru fiecare bolnav, vor fi evaluate componentele psi4olo&ice, vor fi dezvoltate la >nceput
acele capacit<=i care s<-i permit< independen=a >n autoservire (m;ncat, b<ut, controlul defeca=iei ?i mic=iunii",
mobilizarea >n pat, >n fotoliu ?i mersul propriu-zis. 6e urm<re?te >n final reactivarea >n via=a cotidian<,
reinser=ia social< (familie, prieteni, vecini". 5a orice v;rstnic se >nt;lnesc trei mari deficite: deficitul
pulmonar, deficitul cardiac func=ional ?i sc<derea conducerii nervoase. 3ificultatea const< >n faptul c< la
v;rstnic se >nt;lnesc 4-5 afec=iuni concomitente. 3e aceea reabilitarea are o durat< lun&< la v;rstnic, este mai
pu=in eficace, iar rezultatele sunt mai mult psi4olo&ice ?i mai pu=in te4nice prin fizioterapie ?i mecanoterapie.
Gimnastica respiratorie ?i e*erci=iile pentru e*tremeit<=ile neafectate, vor fi >ncepute c4iar dup< +4 de ore.
Flterior se recur&e la e*erci=ii de mers mai complicate. 8ici pro&rese sunt >ntotdeauna posibile. 'ndiferent de
metod<, tonul ?i dialo&ul sunt esen=iale. /ecuperarea prin e*erci=ii fizice, trebuie suprave&4eat< cu &ri)<,
datorit< riscurilor pe care le comport< v;rstnicul la solicitare fizic< ?i efort. 3e aceea vor fi eliminate
e*erci=iile fizice care solicit< eforturi mari, care nu pot fi suportate de bolnavii v;rstnici. 6e folosesc >n
special mi?c<ri armonioase, ritmice, c;t mai apropiate de modul natural de mi?care, al bolnavului v;rstnic.
/ecuperarea psi4olo&ic< va >nso=i >ntotdeauna pe cea somatic< ?i va fi condus< de personal calificat
(psi4oterapeu=i".
++
TERAPIA ".PA+INAL, >?i &<se?te locul >n terapia nemedicamentoasa acordata bolnavului v;rstnic.
[ustificarea sa o dau stresurile psi4osociale ale b<tr;nului: >nsin&urarea sociofamilial<, dezinser=ia social<,
?ocul pension<rii, crizele de adaptare, re&resia psi4omotorie, pierderea autonomiei, etc.
.l<turi de terapiile medicamentoase, de fizio ?i Ainetoterapie, psi4oterapie, recuperarea comple*< a
v;rstnicului cuprinde ?i terapia ocupa=ional< (er&oterapia". .ceasta urm<re?te recuperarea motricitatii,
reluarea activit<=ilor cotidiene, adic< redob;ndirea autonomiei ?i reinte&rarea psi4osocial< (reluarea rela=iilor
cu mediul psi4osocial". 2*ist< o terapie ocupa=ional< de func=ie, aplicat< >n st<rile mai &rave, >n care bolnavul
a pierdut ?i obi?nuin=ele primare, instinctuale, pe care trebuie s< le recapete (alimenta=ie, toalet< zilnic<".
.lteori se urm<re?te consolidarea rezultatelor ob=inute. .ici intr< activit<=i recreative, 4obbC-terapia, activit<=i
de utilitate practic<, &r<din<rit, etc. Kor fi luate >n considera=ie ideile ?i preferin=ele bolnavilor, e*perien=a
personal<. 1e m<sura posibilit<=ilor bolnavii vor fi diri)a=i c<tre activit<=i noi. Kor fi evitate activit<=ile &rele.
0oile ocupa=ii se vor >ntinde de la activit<=i personale (re>nv<=ate", la toalet<, ec4ipare - dezec4ipare, lectur<,
audi=ii muzicale, spectacole, floricultur<, &r<din<rit, =es<torie, >mpletituri, tricota)e, broderie, pictur<,
artizanat& piro&ravur<, trafora) etc.
ED."A+IA SANITARA 6e urm<re?te o instruire lar&< a v;rstnicilor, o neo?colarizare, pentru >nsu?irea
cuno?tin=elor privind procesul de >mb<tr;nire, >n sf;r?it pre&<tirea pentru pensionare ?i >mb<tr;nire. 'n
cazurile de >mboln<vire se urm<re?te cunoa?terea de c<tre bolnav a riscului complica=iilor, c<ile de evitare,
semnele precoce de >mboln<vire, indica=ii terapeutice ?i dietetice, c<ile de men=inere a capacit<=ilor fizice ?i
intelectuale. 1reocup<rile privesc adaptarea ac=iunilor corespunz<toare nivelelor de v;rst<. .ltele se adreseaz<
popula=iei v;rstnice s<n<toase ?i v;rstnicilor bolnavi. 2duca=ia sanitar<, constituie resursa cea mai important<
de prevenire a >mb<tr;nirii &revat< de boli, de dependen=<. 6e urm<re?te ca b<tr;nii s< devin< con?tien=i de
posibilit<=ile lor reale, prin combaterea fricii de b<tr;ne=e ?i moarte ?i mic?orarea conflictelor dintre &enera=ii.
>n sf;r?it se va insista asupra riscurilor polimedica=iei ?i automedica=iei.
PATL!IA PENSIN,RII
/etra&erea din activitate, pensionarea, este un moment de r<scruce >n e*isten=a individului, un stress care
poate precipita >mboln<viri pree*istente, &enera altele, ?i >n final poate duce la deteriorarea psi4ic< a
individului, de aceea s-a delimitat o patolo&ie a retra&erii, Xboala pension<riiX, o real< entitate morbid<.
1ersoanele care au avut preocup<ri e*traprofesionale, >?i men=in un ec4ilibru mai bun. 5a fel ?i persoanele
c<rora li se permite prin profesie, activitate ?i dincolo de v;rsta de pensionare (creatorii din cultur<, art<,
?tiin=<". 5a b<rba=i stressul pension<rii este mai mare, mai &rav dec;t la femei, acestea av;nd ?i preocup<ri
casnice. 7<rba=ii fac adeseori o nevroz< a pension<rii, care poate mer&e p;n< la moartea psi4ic<, moartea
profesional<. .titudinea fa=< de cei care urmeaz< a fi pensiona=i, trebuie s< fie individual<. 2*ist< la ace?tia
reac=ii ec4ilibrate, optimiste ?i pesimiste, c4iar catastrofice. 1ensionarea >nsemneaz< pierderea statuturilor,
rolurilor ?i a demnit<=ii personale. 5a femei apar probleme mai deosebite, >nainte de pensionare, le&ate de
>naintarea >n v;rst<, datorita menopauzei. .
Fn factor important este profesia ?i mediul. 3e aceea >n mediul rural, ?ocul nu este &rav, deoarece >ncetarea
activit<=ii nu este complet< ?i brusc<. 1ersoanele foarte active, mai ales cele din mediul urban, dac< nu-?i
&<sesc alte preocup<ri ?i activit<=i, suport< foarte &reu pensionarea. 'at< de ce prevenirea patolo&iei
pension<rii, trebuie f<cut< din timp, pre&<tirea psi4olo&ic< este esen=ial<. 2ste indispensabil< combaterea
sentimentului de inutilitate. 6e va cultiva mi?carea fizic< ?i e*erci=iul intelectual, se va or&aniza timpul liber,
se vor or&aniza posibilit<=i de inte&rare >n activit<=i de comunitare, culturale, sportive, &ospod<re?ti,
artizanale etc.
INTE!RAREA =N INSTIT.+II SPE"IALI%ATE PENTR. -$RSTNI"I /Institutionali1area'
1e m<sura >naint<rii >n v;rst<, ca urmare a unor &rave invalidit<=i - sindromul de imobilizare, demen=ele,
incontinentele, pierderea autonomiei ?i a capacit<=ii de autoservire -la care se adau&< factori sociali ca
diminuarea veniturilor, lipsa familiei sau imposibilitatea acesteia de a asi&ura suprave&4erea ?i >n&ri)irea,
apare cre?terea solicit<rilor de spitalizare pe termen lun&. .ceasta nu este dec;t o form< mascat< de izolare a
b<tr;nului, pe care o promoveaz< familia ?i societatea. 6e constat< o presiune cresc;nd< at;t din partea
familiilor c;t ?i din partea unor unit<=i spitalice?ti (cu bolnavi p<r<si=i, sau cu spitaliz<ri >ndelun&ate ?i
frecvente", de a for=a internarea >n c<mine spital. 3ecizia este un act de mare r<spundere ?i trebuie s<
cuprind< numai ur&en=e medicale sau sociale. 2*perien=a arat< c< mediul cel mai prielnic pentru b<tr;n
r<m;ne familia (aceasta este ?i dorin=a b<tr;nilor", de aceea >ntoarcerea la domiciliu este un deziderat, mai
+3
ales condi=iile de la domiciliu sunt prielnice. 'n orice caz, pentru orice eventualitate pre&<tirea psi4olo&ic< a
v;rstnicului trebuie f<cut<, pentru a se evita tulbur<rile de adaptare.
1entru b<tr;ni familia constituie factorul vital fundamental. 3e aceea resursele familiei trebuiesc valorificate
>ntotdeauna. Conflictul dintre &enera=ii e*ist<, dar nu este o re&ul<. :enomenele de respin&ere ?i violen=ele
fa=< de v;rstnic trebuiesc cunoscute, comb<tute >n m<sura posibilit<=ilor. 6pitalizarea, >n multe cazuri este
nefavorabil< v;rstnicului. 6tressul de mutare este o realitate. >n &eneral, din partea familiei se pot delimita
comportamente variate: cooperare, 4iperprotec=ie, culpabilitate, an&oas<, dar uneori ?i abandon ?i respin&ere.
C;nd nu mai e*ist< alt< posibilitate, c;nd bolnavul este sin&ur, c;nd via=a >n familie este imposibil<,
personalul medicl trebuie s< preia toate func=iile familiei normale: r<bdare, afec=iune ?i sus=inere moral<.
+4