MEHEDINTI:

Judet situat in SV Romaniei, in bazinul inferior al Dunarii, la granita cu Iugoslavia si

Bulgaria, (la SV si S), intre judetele Caras Severin la V si NV, Gorj la N si NE si Dolj la E
si SE, intersectat de paralela de 45 grade lat N si meridianul de 23 grade long E. Suprafata
este de 4 933 km2 cu o populatie de 327 521 locuitori din care 160 687 sunt barbati si 166
834 sunt femei. Populatia urbana reprezinta 48,65% din totalul populatiei, iar cea rurala este
de 51,31 %. Densitatea este de 66,4 loc/km2. Resedinta de judet este municipiul Drobeta
Turnu Severin, iar orase mai importante sunt Baia de Arama, Orsova, Strehaia, Vanju Mare.
Exista 59 de commune, 344 sate si 9 localitati componente ale municipiillor si oraselor.
Relieful este variat, reprezentat prin trei trepte distincte care se succed de la NV catre SE:
partea de NV a judetului este ocupata in proportie de 14 % de Muntii Mehedinti si Muntii
Almaj, zona in care se incadreaza si defileul Dunarii de la Cazane, la Portile de Fier; treapta
mijlocie de relief, extinsa la E de Muntii Mehedinti pe circa 56% din suprafata judetului,
cuprinde Podisul Mehedinti, Piemontul Cosustei si Piemontul Babacitei, iar in partea de S si
SE a judetului se desfasoara Campia Blahnitei (cca 30% din suprafata) formata din terasele
Dunarii.
Reteaua hidrografica are o densitate medie de 0,4 km/km2 si este tributara in cea mai mare
parte, direct sau indirect Dunarii, care formeaza limita de sud a judetului pe o lungime de 193
km si totodata granita de stat a Romaniei cu Iugoslavia si Bulgaria.
CAZANELE MICI
Vegetatia naturala prezinta unele caracteristici legate de influentele climatului sub-
mediteranean, de altitudinile coborate ale reliefului si de mare extensiune a zonelor
calcaroase. Toate aceste elemente determina dezvoltarea pe un areal larg a unor specii si
asociatii vegetale cu caracter sudic precum si a unor raritati floristice. Astfel, in Campia
Blahnitei se mai pastreaza cateva palcuri de stejar pufos in amestec cu stejar brumariu, ulm,
cer si garnita, resturi ale vegetatii de silvostepa, iar in regiunea defileului Dunarii si in
regiunile calcaroase din Muntii Mehedinti si din Podisul Mehedinti sunt prezente pe mari
suprafete numeroase specii de plante termofile: carpinita, liliacul, mosdreanul, alunul turcesc,
ghimpele, darmozul, precum si unele elemente rare printre care artarul trilobat, tisa, laleaua.
In partea central sudica a judetului se dezvolta frecvent padurile de cer si garnita, in alternanta
cu pajisti si terenuri agricole, iar la poalele Muntilor Almaj si in partea de S a Muntilor
Mehedniti, predomina padurile de gorun, cer si garnita. In partea centrala si de N a Pod. MH
se intalnesc paduri de gorun, in alternanta cu fagul, iar pe pantele Muntilor Mehedinti se
dezvolta padurile de fag.

Fauna, ca si vegetatia este influentata de climatul cu nuante submediteraneene care determina
prezenta multor specii termofile, ca broasca testoasa de uscat, scorpionul carpatic, vipera cu
corn, radasca, gusterul vargat. Fauna forestiera este bogata si variata in specii: mistret, urs,
caprior, ras, jder, vulpe, veverita, pisica salbatica, ciocanitoare, etc.
Invatamant. Pe teritoriul judetului Mehedinti, invatamantul se desfasoara in 244 gradinite,
295 scoli generale, 17 licee, 11 scoli profesionale si un institute de invatamant superior.
Reteaua asezamintelor de cultura si arta cuprinde un teatru, 6 cinematografe, 4 muzee, 4 case
de cultura, 104 camine culturale, 214 biblioteci. Un loc aparte il au festivalele etnofolclorice:
Sarbatoarea Liliacului, Sarbatoarea Graului, Festivalul Cantecului, Nedeile Satesti.

Sanatate. Reteaua unitatilor sanitare cuprinde 6 spitale, 7 policlinici, 11 dispensare, 73
farmacii, unde asistenta medicala este asigurata de 460 de medici si 1646 de cadre medicale
cu pregatire medie.

Turism. Judetul Mehedinti dispune de un potential turistic ridicat legat de cadrul natural, cu
peisaje variate si pitoresti, cu numeroase monumente ale naturii: porul natural de la Ponoarele,
Pesterile Topolnita, Bulba, Pestera lui Epuran; Defileele Dunarii de la Portile de Fier si
Cazanele, Cheile Topolnitei, Cosustei, Bulbei; fermecatoarele peisaje din Muntii Mehedinti si
Almajului, cele 2 lacuri de acumulare de la Portile de Fier I si II. Interesante obiective sunt
grupate in municipiul Drobeta Turnu Severin, Strehaia, Orsova, Baia de Arama, in insula
Simian si in multe localitati din Podisul Mehedinti, care sunt incadrate in zona turistica
cunoscuta ca Nordul Olteniei. Rezervatiile naturale adapestesc elemente de mare valoare
stiintifica. Se remarca indeosebi Cazanele Mari si Mici din Defileul Dunarii, Valea
Oglanicului, rezervatia Gura Vaii Varciorova, padurea cu liliac de la Ponoare, padurea
Starnina, padurea Borovat. Rezervatiile paleontologice Bahna Ilovita si Svinita sunt pentru
specialisti puncte de referinta de interes national si chiar european. O atractie turistica o
constituie si numeroasele vestigii istorice si elemente de autentica si straveche cultura
populara (tesaturi si cusaturi populare, piese de port popular, ceramica).




Potentialul turistic al judetului

1. Potentialul natural

Relieful
Zona in care se gaseste judetul Mehedinti se infatiseaza sub forna unui amfiteatru
dispus in trepte ce coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la campie. Treapta montan,
situat n partea de vest i nord-vest ajudeului, flancheaz Cerna i malul stng al Dunrii.
Este reprezentat de Munii Mehedini (vrful lui Stan-1466 m, altitudinea maxim a
judeului, se remarc printr-o mulime de forme carstice) i de Munii Almaj cu multe culmi
domoale complet mpdurite. Cobornd spre Dunre, judeul se ntinde pe Podiul Mehedini
i Getic, iar in sud-est pe Cmpia Olteniei i Lunca Dunrii. Astfel diferena de nivel este de
1400 m.
Planul orasului Drobeta Turnu Severin este un dreptunghi cu latura mare de la est spre
vest, dispus pe un platou usor inclinat, de la nord spre sud. In punctul cel mai inalt din oras,
altitudinea este 104 m, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara, unde altitudinea este
de 48,75m fata de nivelul marii. Acest platou usor inclinat spre Dunare a permis atat
scurgerea rapida a apei de ploaie si realizarea unei bune canalizari, cat si o sistematizare
ordonata si estetica a orasului, cu strazi largi si drepte ce se intersecteaza in unghi de 90.
Severinul este inconjurat de o centura de dealuri, dintre care se remarca Dealul Balota, spre
est, inalt de 368 m.

Geologie
In zona au o larga extindere depozitele sedimentare de varsta mezozoica, multe dintre
ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit.
Subsolul contine granit, gresie, piatra de var si serpentina. La intrarea in schela Cladovei
exista izvoare de ape minerale sulfuroase.

Clima
Judetul Mehedinti are o clima temperat - continentala, in care se simt influente
submediteraneene. Iarna, in special, au loc invazii de mase de aer umede si calde de origine
mediteraneana si oceanica, ceea ce face ca acest anotimp al anului sa fie mai bland. Verile
sunt in general calduroase, uneori cu temperaturi de peste 35C, ca urmare a invaziei aerului
fierbinte tropical.
Temperatura medie anuala a aerului: 11,5C.
Media anuala a precipitatiilor: cca 600 mm.
Viteza medie a vantului:6 m/s.
Asezarea si clima au facut ca apele Dunarii sa se linisteasca, permitand vaselor sa
poata ierna, ceea ce va determina aparitia portului si a orasului modern din municipiul
Drobeta Turnu Severin.

Lacuri
Cel mai important lac este cel de la Porile de Fier 1 (construit ntre anii 1964-1972
mpreun cu ex-lugoslavia) n zona localitii Gura Vii (40 ha), format n spatele unui baraj
de beton avnd o nlime maxim de 60 m; se extinde i n judeul Cara-Severin.
Lacul de acumulare Porile de Fier II, n arealul comunei Gogou, este construit tot n
colaborare cu ex-Iugoslavia.
Lacurile din Lunca Dunrii: Lacul Vadului, Grla Mare;
Lacul carstic Ztan - n apropierea localitii Baia de Aram. Defileul Dunrii-
Clisura Cazanelor - prezint o succesiune de lrgiri i ngustri (clisuri) determinate de
altemana rocilor. Din ntregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoas. Aval de
bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3, 6 km, se desfoar Cazanele Mici (150-350m lime),
iar amonte, Cazanele Mari (3, 8 km lungime i 200-350 m lime). Calcarele din zona
cazanelor Dunrii au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versani abrupi, coline,
numeroase peteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.).
In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din cele mai frumoase sectoare
ale sale, cel al defileului. Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la Portile de Fier I a inundat
3262 ha pe malul stang si 6569 ha pe malul drept, totalizand o suprafata de 32000 ha si un
volum de apa de 2550 metri cubi. Coada lacului se intinde pana la 140 km ajungand in
apropierea orasului Belgrad, unde Dunarea recapata forma sa initiala.

Bogatii naturale
In general in zona se intalnesc subunitatile naturale ale Carpatilor Meridionali,
Piemontului Genetic si Campiei Romane, fiecare dintre ele continand resurse naturale de
importanta economica deosebita. Cele mai raspandite resurse sunt materialele de constructii
(marna, nisipuri si pietrisuri).


Vegetatia si fauna
Teritoriul pe care este asezat astazi orasul Severin a fost o campie cu palcuri de stejari,
din care s-a pastrat o suprafata mica, in nord, de numai 12 hectare, actuala padure Crihala.
Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori si
trandafiri, infloriti pe zeci de hectare.
De asemenea, arbori de origine mediteraneana, precum: smochinul, migdalul, castanul
comestibil, sunt caracteristici zonei
Orasul se gaseste in zona stejarilor submezofili, termofili (paduri de cer si gitnita in
alternanta cu terenuri cultivate si pajisti xeromezofile).
Influentele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului i migdalului, dar i a
unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca estoas de uscat.
Fauna este specifica zonei de campie, fiind formata in special din rozatoare
(popandaul, harciogul,si iepurele), pasari (pitpalacul, graurul, ciocarlia, prigoria,
dumbraveanca si fisa de camp) si reptilele (sarpele saritor si soparla).
Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada
randunicii, fluturele ochi de paun si fluturele amiral), albilita si nalbarul.
Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate capriorul, iepurele si
potarnichea.
Ihtiofauna este dominata de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort si scobar. O nota
aparte face pestele migrator anghile, element atlantic - mediteraneano - pontic, care vine
pentru maturizare in Dunare, tocmai din Oceanul Atlantic.
Exista in fauna din zona si unele particularitati deosebite, precum broasca testoasa de
uscat, vipera cu corn, presura barboasa, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele.

Resurse turistice naturale
CAZANELE DUNRII (MehediniDubova)
Monument al naturii; Zon a defileului Dunrii la trecerea prin Carpai, n lungime de 9 km,
cuprins ntre localitile Dubova (n amonte) i Eelnia (n aval). Zona cazanelor este
format din dou sectoare: Cazanele Mari de 4 km lungime, ntre M. Ciucarul Mare n malul
romnesc al Dunrii.
PDUREA BLVNETI (MehediniBlvneti)
Pdure de interes social-recreativ cu specii de pin negru de Banat, ocrotit de lege.
PDUREA DE LILIAC PONOARELE (MehediniBrebina)
Rezervaie natural forestier, pdurea se ntinde pe o suprafa de circa 20 ha. Este alctuit
din liliac (Syringa vulgaris) n asociaie cu crpini i frasin. n poiana din mijlocul pdurii,
n luna mai, cnd liliacul este nflorit, se organizeaz o mare srbtoare popular tradiionala.
PETERA GURA PONICOVEI (MehediniDubova)
Petera este opera prului Ponicova. Lungimea total a peterii este de 1.666 m i altitudinea
relativ de 60 m. Petera este format din 3 galerii nalte de circa 30 m situate la nivele
diferite, ornamentate cu stalactite i stalagmite. Galeria inferioar este activ.
PUNCTUL FOSILIFER BAHNA - VRCIOROVA (MehediniBahna)
Rezervaie natural paleontologic cu o suprafa de 10 ha n cadrul crora se afl depozitele
cele mai bogate n fosile miocene din ar. Punctul cel mai reprezentativ al rezervaiei l
constituie Cariera Curchia, pe prul Lespezi.
REZERVAIA BOTANIC GURA VII - VRCIOROVA (MehediniPorile de
Fier I / Gura Vii)
Rezervaie natural cu flor specific Rezervaia are o suprafa de 3.030 ha. Cuprinde o
asociaie vegetal original cu specii rare, ca: Prangos carinata, Rubus severinensis
(endemisme locale), laleaua galben, smochin , ghimpe, peste 100 specii rare.
REZERVAIA BOTANIC SVINIA (MehediniSvinia)
Rezervaia cuprinde exemplare de smochin i o frumoas volbur, fiind singurul loc din ar
unde se gsete aceast specie floristic.
REZERVAIA LUNCA VNJULUI (MehediniVnju Mare)
Rezervaia natural Lunca Vnjului - pdure de lunc alctuit din stejar, frasin, arar ttresc.
n ptura ierbacee vegeteaz , printre altele, mrgritarul.
REZERVAIA NATURAL PONOARELE (MehediniBrebina)
Rezervaia natural are o suprafa de 100 ha, ea cuprinznd o serie de formaiuni carstice cu
valoare de unicat n ar, printre care: podul natural, denumit i Podul uriailor sau Podul lui
Dumnezeu, care a luat natere prin prbuirea tavanului unei peteri.
VRFUL LUI STAN (MehediniBrebina)
Monument al naturii i rezervaie natural Vrf cu creste calcaroase, semee, cu vegetaie
interesant i cu numeroase uniti floristice, endemice.

2. Resurse turistice antropice
BISERICA DE LEMN Sf. Apostoli Petru i Pavel (din BREBINA)
(MehediniBrebina)
Monument istoric i de arhitectur popular religioas, reprezentativ pentru bisericile de
lemn din Oltenia; Biserica dateaz din 1757. Are form de nav i este acoperit cu i. Nu
are turl. A fost restaurat i pictat n 1869, pictura interioar fiind executat n tempera, cu
figuri n ulei.
BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din GODEANU) (MehediniBrebina)
Monument istoric i de arhitectur popular religioas Biserica dateaz din 1783 - 1786.
BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din ISVERNA) (MehediniCosteti)
Monument istoric i de arhitectur popular religioas Biserica a fost construit n 1783 i
refcut n 1823. Pictura interioar dateaz din 1892.
BISERICA DOMNEASC Sf. Treime (din CERNEI) (Mehediniimian)
Monument istoric i de arhitectur religioas, biserica a fost construit n 1663 i reconstruit
n 1748 - 1752 de Grigore Ghica Voievod. Pictura mural valoroas dateaz din 1827. Se
remarc clopotnia masiv ce pare un turn de cetate.
BISERICA FOSTEI MNSTIRI Sf. 24 Voievozi (din BAIA DE ARAM)
(MehediniBaia de Aram)
Monument istoric i de arhitectur religioas. Biserica a fost zidit n 1699-1703, fiind
realizat n stil brncovenesc. Are turn - clopotni pe pronaos i pridvor nchis. Pstreaz un
ansamblu de picturi murale, realizate n 1703, de zugravii Neagoe i Partenie de la Tismana.
BISERICA GRECESCU (din DROBETA-TURNU SEVERIN) (MehediniDrobeta-
Turnu Severin)
Monument istoric i de arhitectur religioas Biserica a fost construit n 1803, pictura fiind
realizat de Ghe. Ttrescu.
MNSTIREA GURA MOTRULUI (MehediniGura Motrului)
Monument istoric i de arhitectur religioas Mnstirea a fost ntemeiat n 1512 - 1521 de
Harvat, mare logoft pe vremea lui Neagoe Basarab. Aici a existat prima coal mehedinean
(sec. XVIII). n incinta mnstirii exist: Biserica actual Cuvioasa Parascheva, construit n
1653.
MNSTIREA VODIA (MehediniPorile de Fier I / Gura Vii)
Monument istoric i de arhitectur religioas, este una din cele mai vechi ctitorii voivodale ale
rii. Ea a fost ridicat n perioada 1364 - 1370 de clugrul Nicodim. Distrus de turci n
1524, prima biseric a fost prsit, fiind refcut n 1680 prin grija marelui ban al Craiovei.
MNSTIREA-CETATE STREHAIA (MehediniStrehaia)
Monument istoric i de arhitectur religioas. Mnstirea a fost construit probabil n jurul
anului 1500 i recldit n forma ei de astzi de Matei Basarab n anul 1645. n 1690, C.
Brncoveanu a refcut biserica i i-a adugat un pridvor. Biserica, de plan dreptunghiular, este
zidit din crmid.
MONUMENTUL COMEMORATIV AL REVOLUIEI DE LA 1821 (din
CERNEI) (Mehediniimian)
Monument comemorativ; A fost ridicat pe locul unde se afla casa lui T. Vladimirescu n
Cernei cu ocazia srbtoririi centenarului revoluiei. Este opera sculptorului Francisc Severin
i este realizat din piatr cu basoreliefuri din bronz. .
EXPOZIIA HIDROCENTRALA PORILE DE FIER (MehediniPorile de Fier I /
Gura Vii)
Muzeu judeean; Profil: arheologie, istoria navigaiei din zona Porile de Fier i a construciei
hidrocentrale. Sunt prezentate prin intermediul montajelor foto, schielor grafice, textelor i
machetelor, momente din istoricul navigaiei pe Dunre de-a lungul timpului; date
hidrologice.
MONUMENTUL-CRIPT A EROILOR DIN 1916-1918 (din DROBETA-TURNU
SEVERIN) (MehediniDrobeta-Turnu Severin)
Monument memorial - realizat n 1933, concepia grupului statuar datorndu-se arhitectului
severinean State Baloin. Grupul statuar central turnat n bronz, reprezint doi soldai (unul
roman i cellalt romn) i a fost realizat de sculptorul T. Burc.
MUZEUL REGIUNII PORILE DE FIER (MehediniDrobeta-Turnu Severin)
Muzeu judeean. Profil: istorie, arheologie, tiinele naturii, etnografie. Muzeul a fost deschis
n anul 1972, el funcionnd ntr-o cldire impuntoare construit n anul 1923. Colecia de
istorie - arheologie cuprinde vestigii ale strvechilor culturi din regiunea Porile de Fier.
SISTEMUL HIDROENERGETIC I DE NAVIGAIE PORILE DE FIER
(MehediniPorile de Fier I / Gura Vii)
Sistemul hidroenergetic a fost construit ntre 1964 i 1972. Construciile principale sunt:
centralele hidroelectrice cu o nlime de 60 m i lungimea de 214 m care flancheaz capetele
barajului deversor; barajul deversor; ecluzele spre cele 2 maluri ale Dunrii.
SISTEMUL HIDROENERGETIC I DE NAVIGAIE PORILE DE FIER II
(MehediniOstrovu Mare)
n cadrul sistemului sunt realizate 2 baraje i un lac de acumulare a crui coad ajunge n
amonte, pn aproape de Drobeta-Turnu Severin. Cu o suprafa de 40.000 ha i volum de
800 mil. mc, are o putere instalat de 54MW.

3. Principalele obiective si trasee turistice
Podul lui Traian: construit de Apollodor din Damasc (103 - 105), a fost distrus in
secolul al III-lea. Se pastreaza resturile picioarelor de pe cele doua maluri ale Dunarii.

Castrul roman, avand o forma dreptunghiulara (125x139 m), era prevazut pe fiecare
latura cu cate o poarta cu turnuri de paza. In centrul incintei se afla praetorium (sediul
comandantului), unde si-a avut cartierul general imparatul Traian in iarna anilor 105 - 106.
Ruinele termelor romane, situate la vest de castru, releva existenta unor bazine, a
unor camere pentru bai calde si a unei sali de gimnastica.

Busturile lui Traian si Decebal

Cetatea medievala, construita in mai multe etape (secolele XIII-XV). Arheologii au
descoperit aici o incinta interioara dreptunghiulara, cu turnuri patrate la colturi, si un alt turn,
aflat in mijlocul laturii estice, construit in timpul stapanirii romanesti (sfarsitul secolului al
XIII-lea - secolul al XIV-lea), o incinta exterioara desfasurata pe trei din laturile primei
incinte, avand doua bastioane semicirculare, construita in prima jumatate a secolului al XV-
lea. Se mai pastreaza si temeliile a doua biserici (secolele XIII - XIV). Cetatea a fost distrusa
de turci in 1524.

Muzeul Regiunii Portilor de Fier, infiintat in 1912, cuprinde colectii de istorie,
stiintele naturii, un acvariu cu fauna specifica Dunarii si o sectie de arta populara
mehedinteana. In fata muzeului s-a ridicat o statuie a lui Apollodor din Damasc.

Monumentul Eliberarii, amplasat la intrarea in oras, cinsteste memoria ostasilor si a
patriotilor cazuti in august 1944.

Monumentul eroilor din 1916 - 1918

Trasee turistice

1. Drobeta Turnu-Severin - Portile de Fier 1 (Gura-Vii) -Mnstirea Vodia - Orova -
Eelnia - vinia -Cazanele Mari - Cazanele Mici.
Itinerar cu acces n Clisura Dunarii
Mnstirea Vodia (Drobeta Turnu-Severin), Mnstirea SfntaAna i Biserica Catolic
(ambele n Orova), fortificaia medieval Tricule (Zona vinia), Cazanele Dunrii, Tabula
Traiani (vizibil pe malul iugoslav). Acces pe Dunre sau pe osea. Un punct de atracie
deosebit l poate constitui Hidrocentrala Porfile de Fier 1 (acces permis pentru grupuri), unde
se afl un interesant punct muzeal.

2. Drobeta Turnu-Severin - Baia de Aram - Ponoare -Prejna - Cireu
Acces spre zona de munte a judeului
Biserica Sfinii Voievozi (Baia de Aram), Podul Natural i Pdurea de iiliac (Ponoare),
Biserica construit de Tudor Vladimirescu (Prejna), Petera Topolnia (Cireu).
3. Drobeta Turnu-Severin - Schitul Topolniei - Mnastirea Strehaia - Mnstirea Gura
Motrului.
4. Zone de interes etnografic
Izverna, Ponoarele, Cireu
5. Zone de interes geologic (pentru depozite fosiliere)
Bahna, Eelnia, vinia, Vranic.
6. Speoturism
Valea Topolniei, Baia deAram, Valea Pecinici (cu deschidere, prin formatiunile
subterane existente, spre Cara Severin).
Traditii si obiceiuri din zona Ponoarele, Mehedinti
Cteva dintre obiceiurile i tradiiile care se mai practic nc pe plaiurile mehedinene, am
ales pentru aceasta tradiii i obiceiuri de nunt, deoarece nunta (casatoria) este cel mai
important moment din viaa omului, un moment plenar n care acesta i schimb statutul
social. Momentul premergtor nunii este cel numit peitul, mpeitul sau gritorii. Acest
ritual se practic de pe vremuri.
Dup ce legturile dintre biat i fat se stabilesc n timp la diferite petreceri i la horile din
sat, pentru a o cere n cstorie tnrul trebuie s mearg n peit sau gritori, cum i se mai
spune. Biatul i anun fata dinainte, pentru ca aceasta s aib timpul necesar s pregteasc
toate cele necesare ritualului; urmnd ca el s vin n ziua anunat cu tatl sau cu o rud
apropiat.
Cnd se hotrte s se nsoare, biatul trebuie s-i anune naul ca acesta s fie pregtit i
sa-i spun prerea despre nsoirea biatului cu fata respectiv.
Naul este motenit din tat n fiu iar schimbarea lui este socotit un pcat i se face numai
atunci cnd acesta nu mai are motenitori .
La peit, dac prile cad deacord se stabilete i data nunii i chiar zestrea, care pe vremuri
juca un rol determinant.
Dac biatul i fata sunt din acelai sat, fiind colectivitatea mai restrns, nunta se face ntr-o
singur parte (ori la biat, ori la fat (de obicei se face la biat)). Fixarea datei nunii se face i
n funcie de lutari, care sunt tocmii pe o perioad de trei zile; att ct ine nunta.
Ca la orice nunt se pot distinge cteva momente distincte:
- peitul;
- pregtirile pentru nunt;
- chemarea la nunt;
- aducerea i mpodobirea bradului;
- adusul prjinii i ridicarea ei;
- cununa miresei;
- cinioara;
- adpatul miresei;
- brbieritul mirelui;
- plecarea dup mireas;
- cununia propriu-zis, care se face la biseric;
- primirea miresei la noua locuin;
- masa mare i strigarea darului;
- dezvelitul miresei;
- cuscrii.
Pregtirile pentru nunt ncep imediat dup peit, atunci cnd se tocmete i muzica
i se fixeaz data exact a nunii. Cele dou familii ale tinerilor ncep s-i adune cele
trebuitoare nunii. Pregtirile se intensific n sptmna premergtoare nunii.
Ele ncep practic din ziua de joi, cnd se aduce cortul, mesele, scaunele, se taie lemnele pentru
foc i se pregtete locul pentru hor i pentru muzicani. Tot de pe acum femeile ncep s
pregteasc prjiturile; la acest ceremonial sunt antrenate rudele mai apropiate i vecinii. Tot
n aceste zile se instaleaz o buctrie provizorie n apropierea cortului, unde se va pregti pe
toat perioada nunii mncarea ce va fi servit nuntailor.
n vechime mesele se fceau din rui btui n pmnt pe care se prindeau scnduri iar
scaunele se fceau din prjini ceva mai late care se acopereau mai apoi cu preuri.
Chemarea la nunt pentru rudele mai ndeprtate aceasta se face cu invitaii, iar cei din
satele vecine sunt invitai verbal de ctre cumnat. De exemplu n satul Grdneasa cumnatul
de mn merge cu o zi nainte s cheme cu plosca n satele nvecinate (Riculeti, Brnzeni,
Martineti, Delureni etc.). Dac nunta se face n dou pri atunci merge la chemat i
cumnatul de mn al miresei. Cu muzica se invit numai cei din sat n ziua de smbt (la fat
chemarea o face cumnatul de mn iar la biat ginerele nsui).
Cumnatul de mn este legat peste piept cu un pechir sau cu o crp de borangic i poart n
mn o plosc mpodobit cu o rmuric de brad, o batist lucrat de mireas, o floare i
foaienfir.
Cumnatul de mn se alege din rudele mai apropiate i trebuie s fie un om destoinic care
trebuie s conduc ntreaga nunt. Ei o iau din cas n cas iar formula de adresare este
ceremonioas (specific momentului):
-Bun dimineaa! Tinerii notri v invit s luai parte la cstoria lor care va avea loc
mine la casa mirelui (sau a miresei).
Cel invitat rspunde i el cu o urare: -S triasc tinerii, s le dea Dumnezeu noroc, sntate
i copii frumoi!
Dup aceasta cumnatul de mn i ntinde plosca ca s guste rachiul. Dac la o cas nu gsesc
acas pe nimeni, cumnatul de mn trebuie s lase un semn n poart sau la us, semnul
respectiv const ntr-o rmuric de brad pe care cumnatul de mn o are pregtit dinainte.
Aducerea i mpodobirea bradului Ginerele i alege dintre prietenii ei mai apropiai pe
cineva care va merge dup brad. n satele comunei bradul este denumit steag, pe care
stegarul trebuie s-l poarte tot timpul nunii.
Bradul este tiat din pdure i adus ntreg acas unde se alege din el partea de la vrf (cteva
etaje de rmurele), iar restul de ramuri este folosit la mpodobitul cortului. Seara bradul este
mpodobit de ctre fete i biei cu ciucuri de diferite culori, se mai pune obligatoriu n steag
un batic rou pe care mireasa l va purta imediat dup nunt i o batist cusut de mn.
Ciucurii se pun n fiecare spic al bradului iar n vrf se pune un ciucure mai mare fcut
din mai multe culori; baticul i batista se prind pe prima tirc de sus, ntotdeauna cu a roie
i tot acolo se pune o cruce de busuioc.
Steagul este inut n timp ce se mpodobete de stegar sau de un biat cu ambii prini. Toi cei
care particip la mpodobire sunt servii cu prjituri i cu vin.
Pe tot parcursul mpodobirii se cnt mai multe cntece, dintre care nelipsit este Foaie verde
pupidrag
Cinioara este un obicei care se face att la mire ct i la mireas. Dup ce lumea s-a
adunat la hor n locul stabilit dinainte, oamenii sunt invitai la mas. Acum are loc ultima
cin a miresei la casa ei, numit cinioara miresei.
Cinioara se face i la ginere unde naul deschide masa la care stau toi cei care merg n ziua
urmtoare n nunt.
Adusul i ridicatul prjinii este un obicei strvechi n care mai muli biei aduc din
pdure o prjin de fag inalt i fr ramuri pe care o cur de coaj, o ung i apoi o nal.
Prjina este bine ancorat iar n vrful ei este pus un brdu impodobit cu ciucurai i n care
este pus o barist cu ani. Brduul este gardinat la baz pentru a se putea rupe mai uor.
Urcarea n prjin este dificil, un adevrat spectacol de brbie ce le revine celor sin alaiul
mirelui pentru ai salva acestuia onoarea, spectacol ce e rspltit de ctre na.
Figura 1.mpodobirea nuntailor
Adpatul miresei Dup ce s-au adunat fetele i bieii din alaiul miresei, cumnatul de mn
al miresei ia doi lutari i mpreun cu alaiul pleac cu mireasa la adpat. Acest ritual se
desfoar la o fntn sau un bunar care se afl spre rsrit. Alaiul merge pe uliele satului
iar stenii ies la poart s admire mireasa. Odat ajuni la fntn, unul dintre biei scoate o
gleat cu ap pe care o arunc pe iarb, iar a doua gleat o nchin; mireasa ia ap cu cana i
o golete n paharul ei, dup ce gust i ea. Apoi ia buchetul cu busuioc pe care la avut
pregtit dinaine i se ntoarce cu faa la rsrit stropind de trei ori n cruce pe toi cei prezeni.
Dup ce mireasa a but ap din can, urmeaz i celelalte fete s bea ap.
Cumnatul de mn ia o azim pe care o nchin de trei ori i o rupe n cruce deasupra capului
miresei spunnd:
- S fi bun ca pinea!
- S fi dulce ca zahrul!
- S fi nelipsit ca sarea!
- S fi drgstoas ca busuiocul!
Dumnezeu s-i fie de ajutor!
Dup acest ritual alaiul se ntoarce napoi spre cas nsoii de muzic.
Brbieritul ginerelui Acest ritual se desfoar la casa mirelui, de preferin sub un pom.
n acest ritual se simuleaz brbieritul de ctre stegar.
Dup brbierit ginerele se pregtete s ntmpine cum se cuvine naii care aduc lumnrile
de nunt i podoaba miresei. Alaiul se pregtete s plece dup mireas, unde gsesc porile
zvorte i toi sunt ascuni. Aici are loc un ritual specific.
Figura 2.Adpatul miresei n Mehedini
Dup mpodobirea miresei ntregul alai merge n frunte cu naii la biseric unde are loc
cununia religioas a celor doi tineri (pe drum se ncing hore).
Figura 3. ntoarcerea de la ap cu mireasa
Dup slujba religioas alaiul se ntoarce iar horind i ajungnd acas se face primirea
nuntailor iar spre sear ncepe masa propriuzis unde naul d dezlegarea mesei nchinnd n
cinstea mirilor. La sfritul mesei se strig darul nunii care reprezint i el un ritual specific.
La sfritul mesei se ncing hore pna dimineaa. n ziua urmtoare are loc ritualul chematului
la cuscrii unde cei doi miri mpreun cheam prin sat nuntaii pentru masa de cuscrii. Dup
masa de cuscrii are loc ritualul de de dezvelire al miresei. Petrecerea continu toat noaptea
pn spre ziu.
n concluzie observm c ritualul de nunt n aceast zon a mehediniului este un ritual foarte
complex care nc se mai pstreaz. Aceste obiceiuri sunt specifice zonei mehediniului i nu
numai. n mare parte ritualurile se pstreaz dar difer de la zon la zon i tind s se piard
cu ct ne deplasm de la sat mai spre ora.
Deosebirile dintre aceste ritualuri fac ca noi s coexistm in multiculturalism, un
multiculturalism care nglobeaz toate obiceiurile, tradiiile unuia sau mai multor popoare.
Costume populare:
1. Intrebuinarea esturilor albe de cnep, in, bumbac, ln, borangic, produse n
gospodria proprie, coloritul alb fiind specific costumului popular romnesc.
2. Unitatea de croial, care are ca lege ele baz tietura n foi drepte (fr
rscroituri). Respectndu-se economia de material, printr-o perfect raionalizare se folosesc
toate bucile rezultate din tierea unei foi de estur.
3. Aceeai unitate se vdete i prin aspectul esenial al costumului popular :
decorul. Ornamentica vetmintelor se caracterizeaz printr-o deosebit msur i pondere n
compoziia ornamental, n dispoziia motivelor decorative pe suprafaa ornamentat,
creatorul popular avnd o excepional precizie n stabilirea unui perfect echilibru de valori.
n ornamentica costumului popular, decorul este plasat pe poriunile vizibile i nesupuse
uzurii. Dispoziia ornamentului urmeaz linia dreapt motivele ornamentale se nir ntr-o
succesiune ritmic, n rnduri, care strbat fie de la o margine la alta, fie pe suprafee
delimitate estura pieselor de port. In unele cazuri i la unele tipuri de costum , aceste
rnduri de motive se unesc, formnd un ornament compact, denumit tabl sau blan , cum
avem numeroase exemple la costumul de Mehedini. In arta popular, ornamentul este legat
organic de forma i volumul obiectului, determinat fiind l de materia prim i tehnica de
executare a acestuia.
4. Al patrulea element care determin unitatea costumului popular este coloritul, care se
caracterizeaz prin prospeime i armonie. Alturi de culoarea de baz alb specific portului
popular romnesc, coloritul ele fond al unor piese de port, ca i ornamentaia sunt redate n
culori primare : rou, negru, galben, albastru sau verde, armonizate fiind numai prin tonuri
majore.


Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

1. Unitati de cazare

Hoteluri
Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri
Orsova 3 22 44
Bala 2 104 208
Dr. Turnu Severin 2 112 217
Dr. Turnu Severin 2 27 47
Dr. Turnu Severin 2 13 33
Dr. Turnu Severin 2 136 305
Orsova 1 34 67
TOTAL - 448 921




Moteluri
Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri
Dr. Turnu Severin 3 37 47
Dr. Turnu Severin 2 37 73
Simian 1 9 18
TOTAL - 83 138


Vile
Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri
Dr. Turnu Severin 3 15 34


Cabane
Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri
Dr. Turnu Severin 1 86 309

Pensiuni urbane
Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri
Orsova 2 4 8
Baia de Arama 2 4 8
Strehaia 2 10 20
Dr. Turnu Severin 1 5 9
TOTAL - 23 45


Pensiuni rurale
Resedinta Nr. flori Nr. camere Nr. locuri
Dubova 2 3 6
Ponoarele 2 1 2
Dubova 2 1 2
Ponoarele 2 1 2
Ponoarele 2 2 4
Severin 2 5 10
Podeni 2 3 6
Dubova 2 1 2
Ponoarele 2 1 2
Podeni 2 3 6
Podeni 2 2 4
Ponoarele 2 1 2
Ponoarele 2 5 10
Ponoarele 2 2 4
Ieselnita 2 2 4
Dubova 2 1 2
Dubova 1 1 2
Dubova 1 1 2
Dubova 1 2 4
Dubova 1 2 4
Dubova 1 1 2
Dubova 1 2 4
TOTAL - 43 86



Pensiuni agroturistice
Resedinta Nr. flori Nr. camere Nr. locuri
Ieselnita 2 2 2
Ponoarele 2 2 4
Ieselnita 2 2 4
Ieselnita 2 2 4
Hinova 2 4 8
Ieselnita 2 1 1
Ieselnita 2 1 1
Ponoarele 2 1 2
Podeni 2 4 8
Ieselnita 2 2 4
Ponoarele 2 2 4
Ieselnita 2 6 12
Ponoarele 2 2 4
Bala 2 4 8
Ponoarele 2 2 2
Ieselnita 2 2 4
Podeni 2 2 4
Ponoarele 2 2 4
Ponoarele 2 1 2
TOTAL - 44 82


Cabane turistice
Resedinta Nr. stele Nr. camere Nr. locuri
Simian 1 18 36
Vanju Mare 1 20 40
TOTAL - 38 76



Analiza circulatiei turistice

SOSIRI N STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE
CAZARE TURISTIC,
PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC

numr
Tipuri de structuri de
primire turistic
2002 2003
sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
Total jude 3962 4092 3845 2646 2327 2549 3223 2967 4465 4655 4543 5001 4196
din care:
Hoteluri 3234 3485 3315 2260 2002 2225 2565 2320 3307 3272 3066 3829 3392
Moteluri 492 295 314 219 245 208 304 308 493 541 620 417 417
Vile turistice - - - - - - - - - - - - -
Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -
Pensiuni turistice urbane - - - - - - 11 - - 110 138 148 106
Pensiuni turistice rurale - - - - - - - - - - - - -


NNOPTRI N STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE
CAZARE TURISTIC,
PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC
numr
Tipuri de structuri de
primire turistic
2002 2003
sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
Total jude 9873 9170
1147
0
6165 5869 8217 8783 5804 8234
1144
8
1410
9
1417
3
1045
2
din care:
Hoteluri 8131 8071
1020
7
5211 5227 7588 7510 4464 6059 7619 9293
1082
4
8448
Moteluri 941 459 513 299 351 396 590 473 903 713 825 754 745
Vile turistice - - - - - - - - - - - - -
Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -
Pensiuni turistice urbane - - - - - - 11 - - 229 238 222 163
Pensiuni turistice rurale - - - - - - - - - - - - -


INDICELE DE UTILIZARE NET A LOCURILOR DE CAZARE
%

2002 2003
sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.
Total jude 26,7 25,6 35,1 16,9 17,4 27,0 25,5 17,6 24,1 30,2 35,9 36,0 31,2



Harta judetului

HARTA TURISTICA




















HARTA DRUMURILOR
























UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR
MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL
MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM


Managementul turismului rural


JUDETUL MEHEDINTI - POTENTIAL TURISTIC SI
TURISMUL RURAL

PROFESOR : Conf. univ. dr. Marilena Stoian
MASTERAND : Sturzu Rares Catalin
Master, An 1, MAT