UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT

DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
Unitatea de nvre 5 Succesiunile i obligaiile
Denumirea sectiunilor
a!"
Succesiunea a# intestat
a!"
Succesiunea testamentar$
a!"
Do#%n&irea mo'tenirii
a!"
De(ni)ia 'i elementele o#li!a)iei
a!"
Clasi(carea o#li!a)iilor
a!"
I*+oarele o#li!a)iilor" Contracte a!"
Re*umat a!"
Bi#lio!ra(a unitatii a!"
Dupa studierea Unitatii 5, va f apa!i" s#$
- cunoasc noiuni despre succesiuni, obligaii i
contracte;
- cunoasc transferul obligaiilor, raportul
obligaional, contracte i delicte;
- vei f familiarizat cu notiuni ale dreptului roman
privind: dobndirea motenirii, clasifcarea
obligaiilor i izvoarele obligaiilor.
,"," SUCCESIUNEA AB INTESTAT
Instituia succesiunilor este legat de instituia proprietii
private deoarece s-a consolidat n procesul acaparrii mi!loacelor de
producie de ctre minoritatea dominant.
"in punct de vedere istoric, motenirea este un sistem !uridic
prin care se nlocuiete o persoan cu alt persoan care aparine
aceleiai familii.
Page 1
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
#rin succesiune sau motenire se nelege transmiterea
patrimoniului persoanei decedate ctre motenitorii si.
$omanii au cunoscut trei moduri de transmitere mortis causa a
patrimoniului: succesiunea ab intestat, succesiunea testamentar i
succesiunea deferit contra testamentului.
," Sistemul Le!ii celor -II Ta#le
%uccesiunea ab intestat &cea mai vec'e form de transmitere
mortis causa a patrimoniului(, se mai numete i motenire
legal sau legitim ntruct este reglementat de )egea celor
*II +able. ,-presia .ab intestate/ vine de la 0ab intestate/ care
semnifc o motenire lsat de o persoan decedat fr
testament.
#otrivit )egii celor *II +able e-istau trei clase de motenitori: sui
heredes, adgnatus proximus i gentiles.
a( prima clas, sui 'eredes &nseamn cei ce motenesc pe ei
nii(, cuprinde persoanele care se gseau sub puterea lui
pater familias i prin moartea acestuia devin sui iuris. Intr n
aceast categorie agaii privilegiai: fii, ficele, soia
cstorit cu manus i nepoii filor decedai anterior.
b( 1n lipsa motenitorilor din prima clas, vine la motenire ruda
agnat cea mai apropiat &adgnatus pro-imus(, intr n
acest categorie rudele colaterale de la cele mai apropiate la
cele mai ndeprtate: frai i surori, nepoi i nepoate de
frai, unc'i i mtui, veri, etc.
c( 2 treia clas de motenitori legali &gentiles(, vine la
motenire n lipsa motenitorilor din celelalte dou clase.
3entilii primesc succesiunea n pori egale.
." Succesiunea a# intestat &u$ &retul retorian
%pre sfritul republicii, pretorul a introdus o serie de noi
reglementri n materia succesiunilor care au avut drept scop
ocrotirea rudelor de snge ct i a soiei cstorite fr manus.
"esemnat prin e-presia .bonorum possession/ 4 posesiunea
de bunuri, motenirea pretorian cunoate patru clase de motenitori:
- n prima clas intr descendenii, adic sui 'eredes i cei
care dup dreptul civil i pierduser drepturile
succesorale &e-. ful emancipat i descendenii si(;
- a doua clas de motenitori &legitimi(, cuprinde agnaii;
- n lipsa motenitorilor din primele dou clase urmeaz a
treia clas de motenitori &cognati(, care include rudele
de snge care nu sunt i rude civile &e-. descendenii
femeilor sau colateralii emancipai(;
- a patra clas de motenitori &vir et u-or(, cuprinde pe
soul supravieuitor, n cazul cstoriei fr manus care
vine la motenire n lipsa rudelor civile i a celor de
snge.
/" Succesiunea a# intestat &u$ &retul imerial
Page 2
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
In dreptul imperial se constat adncirea tendinei de ocrotire a
rudelor de snge n materia succesiunilor.
#rin reformele mpratului Iustinian, rudenia de snge a devenit
unicul criteriu al sistemului succesoral, stabilindu-se patru clase de
motenitori:
a( descendenii, indiferent de se- i indiferent dac se
a5 sau nu sub puterea printeasc;
b( ascendenii i colateralii foarte privilegiai &prini,
bunici, strbunici, frai i surori buni i copiii lor(;
c( colateroalii privilegiai &fraii i surorile consancvini i
uterini i copiii lor(;
d( ceilali colaterali.
,"." SUCCESIUNEA TESTA0ENTAR1
%uccesiunea testamentar este acea motenire care se face pe
baza unui testament, adic a unui act de ultim voin lsat de
defunct anterior morii sale i prin care arat pe cine c'eam la
motenirea averii sale i cuantumul prii din motenire pe care o las
fecruia.
+estamentul &testamentum( este un act solemn prin care o
persoan desemneaz unul sau mai muli motenitori n vederea
asigurrii voinei sale dup moarte.
#rin testament se dispunea asupra modului de distribuire a
bunurilor testatorului, dar se puteau ndeplinii i alte scopuri precum
dezrobiri, numirea unui tutore, etc.
Forme &e testament
a( +estamentul calatis comitiis prin convocarea adunrii;
a fost cel mai vec'i testament roman, anterior )egii
celor *II +able, fcut sub forma unei legi curiate, a unei
legi votate de comitia calata &adunarea convocat(.
b( +estamentul in procinctu- n faa armatei gata de lupt
sau n apropierea luptei; a aprut ulterior testamentului
calatis comitiis. %pre deosebire de acesta, care era
accesibil numai patricienilor, testamentul in procinctu
era accesibil i plebeilor, dar numai militarilor, care
puteau sa-i fac testamentul n vreme de rzboi, n
faa camarazilor, nainte de a intra n lupt.
c( +estamentul per aes et libram prin arm i balan; a
cunoscut trei forme: mancipatio familiae &o vnzare
fctiv a patrimoniului(, per aes et libram public i per
aes et libram secret &cele dou forme public i secret
ale testamentului au reprezentat o perfecionare a
formei mancipatio familiae(.
Page 3
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
d( +estamentul muncupativ 4 acesta se fcea oral,
indicndu-se numele motenitorilor n prezena a apte
martori.
e( +estamentul pretorian se ntocmea n form scris i
purta peceile a apte martori.
f( +esatmentul miliar 4 era ntocmit de soldat i nu
presupunea o anumit form, singura condiie
necesar find aceea ca voina testatorului s fe clar
e-primat.
Succesiunea &e2erit$ contra testamentului
%uccesiunea deferit contra testamentului &'ereditas contra
testamentum( reprezint o transmitere a patrimoniului care, n
condiiile e-istenei unui testament se face n alt mod dect cel
prevzut n testament.
%uccesiunea deferit contra testamentului avea loc n dou
cazuri: n cazul dezmotenirii neregulate sau al omisiunii i n cazul
dezmotenirii regulate sau al testamentului inofcios.
1n primul caz, orice descendent a5at sub patria potestas putea
f dezmotenit oricnd de pater familias fr vreun motiv, fapt absolut
normal la romani. "ac unul din descendeni era omis &nici nu era
instituit ca motenitor, nici nu era dezmotenit, sau era dezmotenit
n mod neregulat(, testamentul era nul dac omisiunea sau
neregularitatea privea un fu de familie, sau testamentul era rectifcat
dac omisiunea sau neregulariateta privea o fic sau alt descendent.
1n cazul al doilea, romanii nu au mai admis dezmotenirea fr
motiv a rudelor apropiate, c'iar dac e-'eredarea se fcea cu
respectarea formelor cerute de lege &spre sfritul republicii(.
+estamentul inofcios a fost o creaie a practicii !udectoreti a
tribunalului centumvirilor care a permis rudelor apropiate ale
testatorului, dezmotenite pe nedrept, de a ataca un astfel de
testament sub prete-tul c autorul nu a fost n deplintatea
facultilor mintale cnd a ntocmit testamentul.
,"/" DOB3NDIREA 0O4TENIRII
"obndirea motenirii presupune o anumit atitudine subiectiv
a motenitorilor de acceptare a motenirii ori de renunare la
motenire.
"in punctul de vedere al acceptrii motenirii, motenitorii se
mpreau n trei categorii:
- Heredes sui et necessarii - cuprindea motenitorii din
clasa sui 'eredes; acetia erau motenitorii de plin
drept, venind la motenirea testamentar sau ab
intestat, fr a avea posibilitatea s refuze motenirea,
motiv pentru care se numeau i necessarii.
Page 4
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
- Heredes necessarii cuprinde sclavii instituii ca
motenitori prin testament i totodat liberai; nuci ei nu
puteau refuza motenirea.
- Heredes extranei/voluntarii&motenitorii strini 4
voluntari( 4 sunt toi ceilali motenitori care, pentru a
dobndii succesiunea trebuiau mai nti s o accepte. ,i
nu erau obligai s primeasc motenirea, putnd s o
refuze.
#otrivit dreptului civil, e-istau trei moduri de acceptare a
motenirii: cretio &cel mai vec'i mod de acceptare a motenirii 4
declaraie de accepare a unei moteniri(, pro 'erede gestio &o
acceptare tacit 4 gestiunea ca motenitor( i nuda voluntas &simpla
voin 4 const n acceptarea e-pres a motenirii fr pronunarea
vreunei anumite formule(.
#ersoana care accepta motenirea trebuia s aib capacitatea
de a se obliga deoarece prin acceptare se producea confuzia dintre
patrimoniul motenitorului cu cel al defunctului, ceea ce presupunea
i transmiterea eventualelor sarcinice grevau succesiunea.
6umai motenitorii strini sau voluntari puteau refuza
motenirea.
$epudierea motenirii se putea face n mod tacit sau e-pres,
fr a f necesar un act solemn.
Sanc)iunea mo'tenirii
7otenirea era sancionat prin aciunea petiiunii de ereditate,
intentat de motenitor mpotriva celui ce e-ercita stpnirea de fapt
asupra bunurilor succesorale.
1n calitatea lor de continuatori ai persoanei defunctului,
motenitorii puteau intenta, n vederea valorifcrii creanelor, toate
aciunile ce aparinea defunctului. #entru a se introduce petiia de
ereditate trebuia ca reclamantul s nu posede i s fac dovada c
este motenitor civil i ca prtul s posede bunurile succesorale
cnd nu are nici un titlu invocnd numai posesiunea. 1n cazul
admiterii petiiei, prtul posesor este obligat s restituie bunurile
succesorale.
Le!ate 'i (&eicomise
8. )egate
)egatul &legatum( este o liberalitate n favoarea unei
persoane numit legatar i, n acelai timp, o sarcin pentru
motenitor, prin care testatorul dispune n termeni solemni i
imperativi de anumite bunuri individual determinate.
Page 5
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
)a nceput libertatea cetenilor de a dispune prin legate
de propria avere a fost nelimitat, ns spre sfritul epocii vec'i trei
legi succesive au limitat aceast libertate.
9. :ideicomise
:ideicomisul este un act de ultim voin prin care o
persoan roag o alt persoan numit fduciar s transmit un lucru,
o parte dintr-o motenire sau c'iar ntreaga motenire unei a treia
persoane numit fdeicomisar.
:ideicomisul era de dou feluri: fdicomis de familie &prin
acesta se urmrea meninera bunurilor n cadrul aceliai familii 4
obiectul l constituiau bunurile privite cu titlu particular( i fdeicomis
de ereditate &avea ca obiect o parte sau ntreaga motenire(.
,"5" DEFINI6IA 4I ELE0ENTELE OBLIGA6IEI
,sena obligaiilor nu const n faptul c un lucru devine al
nostru sau ne este constituit o servitute, ci n faptul c cineva este
constrns s ne dea ceva sau s ne fac ceva sau s ne ndeplineasc
o prestaiune &defniie dat de !urisconsultul #aul(.
;bligaia este o legtur !uridic prin care suntem silii cu
necesitate a pltii ceva conform drepturilor cetii noastre &defniie
dat de Iustinian n instituite(.
"in cele dou defniii rezult elementele obligaiei:
a) subiecii obligaiei, desemnai la nceput prin termenul
unic de .reus/, iar mai trziu prin termenii de
0creditor/ sau 0debitor/.
b) ;biectul obligaiei constnd n .dare/ , 0facere/ si
0prestare/.
c) <onstrngerea sau sanciunea !uridic ce o suport
debitorul n cazul nee-ecutrii obiectului obligaiei.
,"7" CLASIFICAREA OBLIGA6IILOR
;bligaiile pot fi clasifcate dup mai multe criterii:
- dup izvoare;
- dup sanciune;
- n cazul pluralitii de subiecte.
8. <lasifcarea obligaiilor dup izvoare;
#otrivit lui 3aius obligaiile izvorsc fe din contracte, fe din
delicte, fe din diferite alte cauze.
#otrivit institutelor lui Iustinian, dup izvoarele lor, obligaiile
sunt contractuale &nscute din contracte(, delictuale &nscute din
delicte, adic din fapte ilicite cauzatoare de pre!udicii (,
Page 6
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
cvasicontractuale &nscute din cvasicontracte; cvasicontractul este
un fapt licit i voluntar producind efecte !uridice asemntoare unui
contract( i cvasidelictuale &obligaii care se nasc din cvasidelicte
adic din fapte ilicite cauzatoare de pre!udicii altele dect delictele(.
9. <lasifcarea obligaiilor dup sanciune;
%anciunea reprezint cel mai important element al obligaiei,
condiia esenial pentru e-istena insi a obligaiei !uridice. "in
acest punct de vedere avem obligaii civile i obligaii naturale.
- ;bligaia civil este obligaia sancionat printr-o acine.
6ee-ecutarea de bun voie de ctre debitor a unei astfel de obligaii
d dreptul creditorului ca acionndu-l pe debitor in !udecat, dup
obinerea sentinei de condamnare s-l e-ecute silit fe asupra
persoanei fe asupra bunurilor conform procedurii civile.
- ;bligaia natural este obligaia care dei recunoscut
.ius civile/ nu este sancionat printr-o aciune, ceea ce determin n
cazul nee-ecutrii de bun voie imposibilitatea urmririi in !ustiie a
debitorului pentru a f silit sa-i e-ecute obligaia. )ipsa aciunii nu
ec'ivaleaz cu lipsa sanciunii i deci cu lipsa oricror efecte !uridice
cum s-ar putea crede.
=. <lasifcarea obligaiilor in cazul pluralitii de subiecte;
#luralitatea de subiecte presupune mai muli creditori, respectiv
mai muli debitori in cadrul aceluiai report !uridic obligaional. ;
prim distincie trebuie fcut intr-e situaia in care creditorii sau
debitorii se a5 pe poziii de egalitate, caz in care obligaiile pot f
con!uncte i respectiv coreale i situaia in care subiectele nu se a5
pe poziii de egalitate intlnindu-se pe lng creditorul principal cu un
credito accesor, sau pe lng debitorul principal un debitor accesor,
caz in care vorbim despre .adstipulatio/ i 0adpromissio/.
- ;bligaiile con!uncte se bazeaz pe principiul diviziunii
datoriilor i creanelor care presupune c dac e-ist mai muli
creditori fecare dintre ei va putea sa ceara numai partea sa din
creana care I se cuvine, iar daca e-ista mai multi debitori fecare
debitor va f tinut numai pentru partea sa.
- ;bligaiile coreale sau solidare sunt obligaiile in cadrul
carora fecare creditor poate pretinde debitorului intreaga crean i
respectiv oricare dintre debitori poate f obligat sa plateasca intreaga
datorie.
- 2dstipulatio este actul prin care dup ce s-a inc'eiat un
contract intre o persoan denumit creditor principal i un debitor, o
alt persoan denumit creditor accesor, inc'eie cu acelai debitor o
nou stipulaie prin care debitorul promite acelai lucru pe care l-a
promis i creditorului principal.
- 2dpromissio este actul prin care o persoan denumit
debitor accesor se altur debitorului principal promind prin
stipulaie acelai lucru pe care l-a promis i debitorul principal.
E2ectele o#li!a)iilor
Page 7
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
,fectul normal al ricror obligaii const in e-ecutarea
voluntar a prestaiei la care s-a indatorat debitorul pentru ca in acest
mod creditorul sa-si valorifce dreptul sau de crean. In legtur cu
e-ecutarea obligaiilor se disting dou situaii dup cum cel care se
oblig este un .sui iuris 0 sau este un 0alieni iuris/.
6ee-ecutarea obligaiilor atrage plata daunelor interese dac
aceasta se datoraz vinei debitorului. <azurile ce atrag rspunderea
debitorului pentru nee-ecutarea obligaiilor fa de creditor sunt:
cazul fortuit, fora ma!or, dolul, mora &punerea in intrziere( i
custodia.
- cazul fortuit i fora ma!or sunt cauze ce determin
nee-ecutarea obligaiilor neimputabile debitorului &fuga sau furtul
sclavului, inundaii cutremure(;
- culpa constituie o vin neintenionat, o negli!en o
gresal nescuzabil in e-ecutarea obligaiei;
- dolul este o vin intenionat; debitorul va rspunde
intodeauna cnd se constat c nee-ecutarea obligaiei este urmarea
dolului su, indiferent dac debitorul are sau nu un interes in cauza
respectiv;
- mora &intrziere(
a( intrzierea debitorului necesit indeplinirea cumulativ
a trei condiii: creana s fe e-igibil, debitorul s fe
vinovat de neplata creanei i s e-iste din partea
creditorului o somaie;
b( intrzierea creditorului poate avea loc dac creditorul
intrzie sau refuza sa primeasc platea.
- custodia in sens comun inseamn paz. In materia
nee-ecutrii obligaiilor custodia reprezint o form special de
rspundere obiectiv in cadrul creia debitorul este tinut s plteasc
daune interese i in situaia in care lucrul a pierit dintr-un caz fortuit.
Stin!erea o#li!a)iilor
7odurile voluntare de stingere a obligatiilor cuprind cazurile
in care obligaiile inceteaz prin voina prilor.
2cestea sunt:
-plata &solutio( reprezint modul cel mai fregvent de stingere
a obligaiilor ce se realizeaz prin indeplinirea prestaiei care
formeaz obiectul obligaiei;
-darea in plat &datio in solutum( constituie o modalitate de
stingere a obligaiilor constnd in plata de ctre debitor cu
consimmntul creditorului a unui alt lucru dect cel datorat;
-novaiunea &novatio( constituie o modalitate de stingere a
obligaiilor constnd in inlocuirea unei obligaii vec'i cu o obligaie
nou;
-compensaia &compensatio( intervine in situaia in care intre
dou persoane e-ist obligatii reciproce i const in stingerea celor
Page 8
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
dou obligaii pn la concurena celei mai mici dintre ele prin
scderea datoriei mai mici din datoria mai mare;
-remiterea de datorie sau iertarea de datorie constituie o
modalitate de stingere a obligaiilor constnd in renunarea de ctre
creditor la valorifcarea dreptului de crean ce il are contra
debitorului su.
,-ist i moduri nevoluntare de stingere a obligaiilor ce
cuprind cazuri in care obligaiile inceteaz din alte motive dect
voina prilor. 2cestea sunt: imposibilitatea de e-ecutare ,
confuziunea, moartea creditorului sau a debitorului, pierderea
personalitii &capitis deminutio( i prescripia e-tinctiv.
Trans2erul o#li!a)iilor
)a inceput romanii au admis posibilitatea transferului
obligaiilor numai prin acte mortis causa. )a sfrzitul $epublicii, ca o
consecin a dezvoltrii economiei si a sc'imburilor de mrfuri s-a
impus ideea transmiterii prin acte inter vivos a celor dou elemente
componente ale obligaiei, respectiv creana &elementul activ( i
datoria &elementul pasiv(.
a( cesiunea &e crean)$ - este convenia prin care
un creditor transmite creana sa unei tere persoane. <reditorul care
transmite creana se numete cedent, noul creditor care dobndete
creana se numete cesionar, iar debitorul creanei transmise sa>
cedate se numete debitor cedat. #rocedeele !uridice prin care s-a
realizat transmiterea creanelor au fost novaia i mandatul.
b( cesiunea &e &atorie 8 se realizeaz prin
aceleai procedee !uridice prin care se realiza i cesiunea de crean
respectiv novaia i mandatul !udiciar &transmiterea creanelor de la
cedent la cesionar fr a mai f nevoie de consimmntul debitorului
cedat, iar creana se transmitea cu toate accesoriile sale.
Garan)iile
3araniile reprezint procedee !uridice care confer creditorului
garantat unele prerogative suplimentare cu scopul asigurrii
indeplinirii obligaiei ce revene debitorului in cazul insolvabilitii
acestuia. 3araniile sunt de dou feluri: personale i reale.
a(garaniile personale constau in procedeul !uridic prin care
debitorului principal i se altur un alt debitor, denumit
debitor accesor garantat care se anga!eaz fa de creditor s
e-ecute obligaia in cazul insolvabilitii debitorului principal.
b( 3arania real const in procedeul !uridic prin care
debitorul afecteaz in mod provizoriu un anumit lucru
creditorului su in vederea asigurrii acestuia in cazul in care,
la scaden, debitorul nu-i e-ecut obligaia. $omanii au
cunoscut urmtoarele garanii reale: fducia, ga!ul i ipoteca.
Page 9
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
Testul &e autoe+aluare nr" , 8 scrieti r$sunsul 9n sa)iul
li#er &in c:enar"
,";" I<VOARELE OBLIGA6IILOR" CONTRACTELE"
#rin izvor al obligaiilor se inteege faptul care d natere
raportului obligaional, fapt care poate f un act !uridic &un contract(
sau un fapt !uridic &un delict(. "up izvoarele lor obligaiile se
clasifc in contracte, delicte i .variae causarum fgurae/ &dup
3aius( i in contract delict cvasicontract i cvasidelict, dup Iustinian.
Fi*ionomia 'i elementele contractelor
)a origine contractul apare ca o convenie imbrcat in forme
solemne prevzut de lege i fcut in conformitate cu legea. #otrivit
dreptului civil roman numai o asemenea convenie ddea natere
dreptului de a intenta o aciune in !ustitie iar simplul accord de voin
asa numitul pact nu era sancionat prin nici o sanciune nici prin vreo
e-cepiune.
)a sfritul $epublicii conceptul de contract a!unge la treapta
elaborrii sale perfecte confgurndu-se ca o convenie care nate,
modifc sau stinge reporturi !uridice i obligaiuni.
,lementele contractelor sunt de dou feluri: eseniale i
accidentale.
- elementele eseniale dau identitate proprie contractului,
individualizndu-l in raport !uridic i sunt in numr de trei:
obiect, consimmnt i cauza.
- elementele accidentale pot fgura sau nu in contract,
potrivit voinei prilor, iar cele mai importante elemente
acidentale ale contractului sunt: termenul &dies( i condiia
&condicio(.
A" Contractele 2ormale sau solemne
<ontractele formale sau solemne &cea mai vec'e categorie de
contracte( sunt acele contracte care necesit indeplinirea
formalitilor cerute 0ad validitatem/ sau 0 ad solemnitatem/ pentru
validitatea contractului.
Page 10
De(nitia= elementele si clasi(carea o#li!atiilor
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
$omanii au cunoscut urm?toarele contracte formale: ne-um,
contractul verbal i contractul literal.
a> ne?um este socotit cel mai vec'i contract, aprut in
epoca foarte vec'e a dreptului roman. ,ste un contract in form
autentic intruct se inc'eie in fata magistratului. Iniial a fost
un contract de imprumut avnd ca obiect o sum de bani sau
lucruri care se cntreau. >lterior a fost e-tins si la alte lucruri,
cntrirea devenind fctiv, iar nu-um-ul a a!uns un mod
general de contractare a obligaiilor;
#> contractul +er#al este un contract formal, deci care
presupune folosirea anumitor cuvinte solemne, dar care nu mai
necesit prezena magistratului. %unt contract verbale
urmtoarele:
- sponsio religioas este un contract verbal care
presupune folosirea de ctre debitor a verbului 0spondeo/ &e-.
#romii sa-mi dai 8@@A- promit(, urmat de pronunarea unui
!urmnt religios; acest contract era accesibil numai cetenilor
romani intruct doar ei puteau invoca zeii $omei.
- sponsio laic apare pe la inceputul $epublicii i spre
deosebire de sponsio religioas, folosirea cuvntului Bsondeo/
nu mai este insoit de prestarea unui !urmnt religios;
- stipulaia este cel mai important contract verbal
accesibil i peregrinilor; este contractul abstract realizat in
prezena prilor constnd dintr-o intrebare oral a creditorului
urmat de un rspuns oral al debitorului, rspuns care se
armonizez cu intrebarea;
- promisiunea de dot &dotis dictio ( este contractul verbal
prin care viitoarei soii i se constituia dota. #rile acestui
contract sunt viitorul so , in calitate de creditor el nerostin
niciun cuvnt, avnd numai obligaia de a f prezent la
inc'eierea contractului i cel care se oblig s constituie dota,
in calitate de debitor, care poate f viitoarea soie, debitorul su
sau ascendenii pe linie patern.
- !urmntul dezrobitului &iusiurandum liberti( este
contractul prin care dezrobitul ii asum obligaia fa de patron
de ai asigura acestuia prestarea un anumit numr de zile pe an.
c> contractul literal @ litteris > este un contract solemn
constnd dintr-o inscriere pe care o face creditorul la coloana
plilor din registrul de venituri i c'eltuieli inscriere confrmat
de debitor fe in acelai loc, fe printr-un inscris independent,
denumit .c'irograp'um/. :iecare pater familias avea un
registru &code-( coninnd dou coloane: intr-o coloan
denumit 0accepta/ se inscriau veniturile, iar in cealalt
coloan denumit 0e-pensa/ se inscriau c'eltuielile. Inscrierile
din registru erau i ele de dou feluri: unele erau insemnri de
cas i serveau ca mi!loc de prob a operaiilor efectuate, iar
altele conineau insemnri prin care se crea o obligaie. 6umai
Page 11
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
aceste insemnri formeaz obiectul contractului literal. 2cest
contract a disprut in epoca postclasic.
B" Contracte reale
<ontractele reale sunt acele contracte pentru a cror validitate
este necesar pe lng acordul de voin al prilor i remiterea
material a lucrului &.re/(. $eprezentnd un evident progres in raport
cu contractele formale contractele reale au aprut la sfritul epocii
vec'i i inceputul epocii clasice. "reptul roman cunoate cinci
contracte reale: mutuum, comodatul, fducia, ga!ul i depozitul.
a> mutuum sau imprumutul de consumaie este
contractul prin care creditorul transmite in mod gratuit
proprietatea asupra unor lucruri fungibile &care pot f inlocuite
unele prin altele( debitorului, care la rndul su, se oblig ca la
termenul convenit s restituie creditorului lucruri de acelai gen,
aceeai cantitate i calitate. #rile in acest contract sunt:
creditorul sau imprumuttorul &persoana care transmite
proprietatea asupra lucrurilor( i debitorul sau imprumutatul
&persoana care primete proprietatea lucrurilor avnd obligaia
s-i dea inapoi creditorului lucruri in aceeai cantitate de acelai
fel i aceeai calitate cu cele primite. "eoarece numai uneia din
pri i incumb obligaii &respectiv mprumutatului ( mutuum este
un contract unilateral. <ondiiile eseniale ce trebuie indeplinite
de mutuum sunt transmiterea proprietii asupra lucrurilor i
convenia prin care imprumutatul se oblig s restituie la un
anumit termen alte lucruri, dar de acelai fel i in aceeai
cantitate cu cele primite.
#> como&atul &commodatum( sau imprumutul de
folosin este contractul real prin care o persoan numit
comodant transmite gratuit detenia unui lucru altei persoane,
numit comodator, care se oblig s-l restituie dup ce se va f
folosit de lucrul respectiv potrivit conveniei. 3ratuitatea este un
element esenial al comodatului, altfel avem de-a face cu o
inc'iriere de folosin. ;biectul comodatului il constituie lucrurile
corporale mobile sau imobile i de obicei neconsumtibile.
<omodatul este un contract sinalagmatic imperfect intruct
presupune nu numai obligaii in sarcina comodatarului ci, uneori
i in sarcina comodantului.
c> (&ucia este contractul real constnd in transmiterea
proprietii unui lucru printr-o .mancipatio/ sau 0in iure cession/,
insoit de o convenie prin care dobnditorul se oblig s
retransmit proprietatea asupra lucrului celui de la care l-a primit.
:iducia a indeplinit la inceput diverse funcii: a servit la
constituirea garaniei reale, a servit la pstrarea unor lucruri sau
a servit la constituirea unui imprumut.
&> !aAul &pignus( este contractul real prin care debitorul
transmite prin tradiiune creditorului su posesiunea asupra unui
lucru mobil sau imobil insoit de o convenie prin care creditorul
promite s restituie lucrul in momentul ac'itrii datoriei.
<ontractul de ga! presupune obligaii in sarcina creditorului care a
Page 12
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
primit posesia lucrului, iar uneori, i obligaii in sarcina debitorului
care a predat lucrul. ,ste, asadar, un contract sinalagmatic
imperfect.
e> &eo*itul &depositum( este contractul real prin care o
poersoan numit deponent pred un lucru spre pstrare prin
tradiia deteniunii unei alte persoane numit depozitar, care se
oblig s-l pstreze gratuit i s-l restituie la cererea
deponentului. ;biectul depozitului il constituie numai lucruri
mobile individual determinate. #rin depozit nu se transmite nici
proprietatea nici posesia asupra lucrului ci numai detenia,
deponentul poate f orice persoan care nu este proprietarul
lucrului &e-. c'iriaul sau 'oul(. <um contractul de depozit d
intodeauna natere la obligaii in sarcina depozitarului iar uneori
i in sarcina deponentului, el este un contract sinalagmatic
imperfect.
C" Contracte consensuale
<ontractele consensuale &vnzarea, locaiunea, societatea i
mandatul ( sunt contractele pentru a cror formare &validitate( este
sufcient acordul de voin al prilor. 2stfel pentru valabila lor
inc'eiere nu se cere nici remiterea lucrului, nici pronunarea unor
cuvinte solemne, nici redactarea unor inscrisuri. 6oiunea de contract
a atins prin contractele consensuale cea mai inalt treapt a
dezvolrii sale.
a> +%n*area &emtio- venditio( este contractul consensual in
temeiul caruia o persoan numit vnztor se oblig s transmit
alteia numit cumprtor posesiunea linitit i trainic a unui lucru
&mer-( in sc'imbul unei sume de bani numit pre &pretium(.
,lementele vnzrii erau: consimmntul, obiectul i preul.
- consim)$m%ntul in materia vnzrii const in acordul dintre
voina celui ce intenioneaz s vnd i voina celui ce
intenionez s cumpere; pentru a f valabil, prile trebuie s
aib capacitatea de a instrina i de a se obliga. 6u au aceast
capacitate tutorii, curatorii i administratorii bunurilor
persoanelor ale cror afaceri le administraez, funcionarii civili
sau militari in privina imobilelor din provincia in care ii
desfoar activitatea i administratorii publici in privina
bunurilor pe care le administraz.
- o#iectul pot forma obiectul vnzrii att lucruri corporale ct
i lucruri incorporale &e-. drepturile de emfteoz i superfcie(.
"e asemenea obiect al vnzrii il poate constitui i lucrul altuia
cu e-cepia lucrului furat, avnd in vedere c la romani
vnzarea nu transmitea proprietatea ci numai posesiunea
linitit a lucrului. #e lng bunurile prezente puteu f vndute i
lucrurile viitoare &cumprarea recoltei unei vii(.
- re)ul trebuie s constea intr-o sum de bani. #reul in bani
reprezint trstura esenial care deosebete vnzarea de
Page 13
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
sc'imb. #e lng aceasta, preul trebuie s fe real, determinat
sau determinabil i ec'itabil. #reul nu este real atunci cnd
este simulat &cnd prile l-au trecut de form in contract (, sau
derizoriu &neserios 4 e-. se vinde un imobil pentru un singur
sester(.
#> loca)iunea &locatio conductio( este contractul prin care o
persoan se oblig s-i procure alteia folosina temporar a unui lucru
sau serviciile sale sau sa-i e-ecute o anumit lucrare in sc'imbul unei
sume de bani. In funcie de obiectul ei locaiunea este de trei feluri:
- locaiunea unui lucru 4 const in inc'irierea unui lucru
corporal mobil sau imobil, persoana care inc'iriaz se
numete locator iar cel care se folosete de lucru in sc'imbul
preului se numete conductor sau c'iria.
- locaiunea de servicii 4 este contractul prin care o persoan
ii inc'iriaz serviciile sale. ;biectul unei astfel de locaiuni il
poate constituii numai o munc necalifcat.
- locaiunea pentru e-ecutarea unei anumite lucrri 4 este
contractu prin care o persoan numit conductor se oblig
fa de o alt persoan numit locator s e-ecute o anumit
lucrare in sc'imbul unei sume de bani &e-. construirea unei
case, transportul unor mrfuri, etc.(
c> societatea &societas( este contractul prin care dou sau mai
multe persoane se oblig s pun in comun activitatea lor sau
anumite bunuri in vederea obinerii unui proft. ,lementele
constitutive ale contractului de societate sunt: un aport reciproc, un
interes comun constnd in faptul c fecare asociat are dreptul la
benefciu, intenia de a forma o societate i un scop licit. 2sociaii
&societarii( au obligaia de a suporta paguba produs de societate fe
proporional cu contribuia, fe in mod egal. <ontractul de societate se
stinge prin: moartea unuia dintre asociai, prin atingerea scopului
pentru care s-a realizat contractul sau prin a!ungerea la termenul
stipulat i cnd activul societii a pierit in intregime precum i prin
voina unuia sau a tuturor asociailor.
&> man&atul este contractul prin care o persoan numit
mandatar se oblig s prestzeze un serviciu gratuit in favoarea altei
persoane numit mandant. 7andatul este un contract sinalagmatic
imperfect. 7andatul se stinge de regul prin a!ungerea la termen sau
prin e-ecutare. "e asemenea se stinge prin voina ambelor pri dar
i in mod unilateral precum i prin moartea uneia dintre pri.
D" Contracte nenumite
<ontractele nenumite se formeaz printr-o convenie insoit de
e-ecutarea obligaiei de ctre una din pri. #entru una din pri,
formarea contractului ec'ivaleaz, cu e-ecutarea sa. 2ceste convenii
nu se incadrau in niciuna din categoriile de contracte cunoscute,
astfel ca romanii le-au denumit contracte nenumite & contractus
incerti (. In timpul impratului Iustinian aceste contracte au fost
sistematizate in patru tipuri in functie de obiectul lor:
Page 14
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
- 0do ut des/ 4 dau ca sa-mi dai; o pare trasmite celeilalte pri
proprietatea asupra unui lucru, ca i cealalt parte s-i transmit
proprietatea altui lucru.
- .do ut facias/ 4 d ca s-i fac; o parte transmite proprietatea
asupra unui lucru iar in sc'imb cealalt parte trebuie sa presteze un
serviciu.
- .facio ut des/ 4 fac ca s-mi dai; o parte presteaz un serviciu iar in
sc'imb cealalt parte transmite un lucru.
- .facio ut facias/ 4 fac ca s-mi faci; o parte prestaz un serviciu
pentru ca cealalta parte s-I presteze un alt serviciu la rndul ei.
<ele mai cunoscute contracte nenumite sunt: sc'imbul &permutatio(;
precariul &precarium(, tranzactia i donaia cu sarcini &donatio sub
modo(.
E" Pactele sanc)ionate @acta +estita>
#actele sancionate sunt convenii care fr a face parte din
categoria contractelor, se bucur de protecie !uridic. In dreptul
clasic au fost recunoscute ca izvoare de obligaii actele al$turate
&acorduri de voin adugate pe lng un contract ce urmreau s
micoreze sau s mreasc obligaia debitorului( i actele
retoriene & sunt pacte sancionate de pretor prin aciunini .in
factum/; erau trei categorii de pacte pretoriene : constitutul, pactul
de !urmnt i recepta (. In epoca post clasic se adaug actele
le!itime sancionate de imprat. #actele legitime erau in numr de
trei: dota, donaia i compromisul.
F" O#li!a)ii n$scute &in &elicate
8. "elicte de drept civil &delicate private vec'i(
#rincipalele delicate cunoscute de dreptul civil sunt: furtul
&sustragerea ilegal a unui lucru mobil fcut cu intenia de
imbogire( , in!uria &o ofens intenionat i ilicit adus prin vorbe
sau fapte ( i paguba cauzat pe nedrept & este o daun provocat
lucrurilor strine in mod intenionat sau din negli!en(.
9. "elicte de drept pretorian &delicate private noi(
#rincipalele delicte recunoscute de dreptul pretorian sunt: rapina
&furtul cu violen, tl'ria ( metus, &teama , violena moral ( dolus
malus &viclenia, inselciunea ( i fraus creditorum &inselarea
creditorilor(.
G" O#li!a)iile n$scute @e? +ariis causarum (!ures>
8. 3estiunea de afaceri &negotiorum gestio(
3stiunea de afaceri reprezint un cvasicontract constnd in fapta unei
persoane numit gerant de a administra bunurile unei alte persone
numit gerat, fr tirea acestuia.
Page 15
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
#entru a e-ista o gestiune de afaceri se cerea intrunirea a trei
elemente: un act de gestiune &o imi-tiune in partimoniul unei
personae constnd intr-un act material sau unul !uridic(, un element
intenional &const in intenia de a administra afacerile altei
persoane( i un element negativ &const in impre!urarea c geratul nu
are cunotin despre administrarea bunurilor sale(.
3estiunea de afaceri d natere unor obligatii att in sarcina
gerantului ct i in sarcina geratului.
9. Imbogirea fr cauz.
Imbogirea fr cauz const in dobndirea unui proft in paguba
altuia fr un temei !uridic.
Imbogirea fr cauz este sancionat cu aciune in repetiie, adic
de o aciune prin care se cere restituirea valorii cu care s-a imbogit
persoana c'emat in !udecat. 6umit in epoca clasic 0condictio
sine causa/ deoarece nu se arat temeiul in baza cruia era
intentat, treptat aceast aciune a luat denumiri in raport cu cazurile
la care se aplic: cererea pentru lucrul datorat, cererea pentru o
cauz ruinoas, cererea pentru cauz ilicit precum i aciunea in
temeiul creia se poate cere restituirea unei prestaii fcute fr
cauz.

Testul &e autoe+aluare nr" . 8 scrieti r$sunsul 9n sa)iul
li#er &in c:enar"
Page 16
Tiuri &e contracte in &retul roman
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
Re*umat
Succesiunea a# intestat
"in punct de vedere istoric, motenirea este un sistem !uridic prin care se nlocuiete o
persoan cu alt persoan care aparine aceleiai familii.
#rin succesiune sau motenire se nelege transmiterea patrimoniului persoanei decedate
ctre motenitorii si.
$omanii au cunoscut trei moduri de transmitere mortis causa a patrimoniului: succesiunea ab
intestat, succesiunea testamentar i succesiunea deferit contra testamentului.
Succesiunea testamentar$
%uccesiunea testamentar este acea motenire care se face pe baza unui testament, adic a
unui act de ultim voin lsat de defunct anterior morii sale i prin care arat pe cine c'eam la
motenirea averii sale i cuantumul prii din motenire pe care o las fecruia.
+estamentul &testamentum( este un act solemn prin care o persoan desemneaz unul sau
mai muli motenitori n vederea asigurrii voinei sale dup moarte.
#rin testament se dispunea asupra modului de distribuire a bunurilor testatorului, dar se
puteau ndeplinii i alte scopuri precum dezrobiri, numirea unui tutore, etc.
Succesiunea &e2erit$ contra testamentului
%uccesiunea deferit contra testamentului &'ereditas contra testamentum( reprezint o
transmitere a patrimoniului care, n condiiile e-istenei unui testament se face n alt mod dect cel
prevzut n testament.
%uccesiunea deferit contra testamentului avea loc n dou cazuri: n cazul dezmotenirii
neregulate sau al omisiunii i n cazul dezmotenirii regulate sau al testamentului inofcios.
Do#%n&irea mo'tenirii
"obndirea motenirii presupune o anumit atitudine subiectiv a motenitorilor de acceptare
a motenirii ori de renunare la motenire.
"in punctul de vedere al acceptrii motenirii, motenitorii se mpreau n trei categorii:
Heredes sui et necessarii - cuprindea motenitorii din clasa sui 'eredes; acetia erau motenitorii de
plin drept.
Heredes necessarii cuprinde sclavii instituii ca motenitori prin testament i totodat liberai;
Heredes extranei/voluntarii&motenitorii strini 4 voluntari( 4 sunt toi ceilali motenitori care, pentru
a dobndii succesiunea trebuiau mai nti s o accepte.
#otrivit dreptului civil, e-istau trei moduri de acceptare a motenirii: cretio &cel mai vec'i mod de
acceptare a motenirii 4 declaraie de accepare a unei moteniri(, pro 'erede gestio &o acceptare
tacit 4 gestiunea ca motenitor( i nuda voluntas &simpla voin 4 const n acceptarea e-pres a
motenirii fr pronunarea vreunei anumite formule(.
Le!ate 'i (&eicomise
)egate
)egatul &legatum( este o liberalitate n favoarea unei persoane numit legatar i, n
acelai timp, o sarcin pentru motenitor, prin care testatorul dispune n termeni solemni i imperativi
de anumite bunuri individual determinate.
:ideicomise
Page 17
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
:ideicomisul este un act de ultim voin prin care o persoan roag o alt persoan
numit fduciar s transmit un lucru, o parte dintr-o motenire sau c'iar ntreaga motenire unei a
treia persoane numit fdeicomisar.
De(ni)ia 'i elementele o#li!a)iei
;bligaia este o legtur !uridic prin care suntem silii cu necesitate a pltii ceva conform
drepturilor cetii noastre "in defniie rezult elementele obligaiei:
- subiecii obligaiei, desemnai la nceput prin termenul unic de .reus/, iar mai trziu prin termenii de
0creditor/ sau 0debitor/.
- obiectul obligaiei constnd n .dare/ , 0facere/ si 0prestare/.
- constrngerea sau sanciunea !uridic ce o suport debitorul n cazul nee-ecutrii obiectului
obligaiei.
Clasi(carea o#li!a)iilor
;bligaiile pot fi clasifcate dup mai multe criterii:
- dup izvoare;
- dup sanciune;
- n cazul pluralitii de subiecte.
<lasifcarea obligaiilor dup izvoare;
#otrivit Institutelor lui Iustinian, dup izvoarele lor, obligaiile sunt contractuale &nscute din
contracte(, delictuale &nscute din delicte, adic din fapte ilicite cauzatoare de pre!udicii (,
cvasicontractuale &nscute din cvasicontracte; cvasicontractul este un fapt licit i voluntar producind
efecte !uridice asemntoare unui contract( i cvasidelictuale &obligaii care se nasc din cvasidelicte
adic din fapte ilicite cauzatoare de pre!udicii altele dect delictele(.
<lasifcarea obligaiilor dup sanciune;
%anciunea reprezint cel mai important element al obligaiei, condiia esenial pentru
e-istena insi a obligaiei !uridice. "in acest punct de vedere avem obligaii civile i obligaii
naturale.
<lasifcarea obligaiilor in cazul pluralitii de subiecte;
#luralitatea de subiecte presupune mai muli creditori, respectiv mai muli debitori in cadrul
aceluiai raport !uridic obligaional. ; prim distincie trebuie fcut intr-e situaia in care creditorii
sau debitorii se a5 pe poziii de egalitate, caz in care obligaiile pot f con!uncte i respectiv coreale
i situaia in care subiectele nu se a5 pe poziii de egalitate intlnindu-se pe lng creditorul
principal cu un creditor accesor, sau pe lng debitorul principal un debitor accesor, caz in care
vorbim despre .adstipulatio/ i 0adpromissio/.
E2ectele o#li!a)iilor
,fectul normal al ricror obligaii const in e-ecutarea voluntar a prestaiei la care s-a
indatorat debitorul pentru ca in acest mod creditorul sa-si valorifce dreptul sau de crean. In legtur
cu e-ecutarea obligaiilor se disting dou situaii dup cum cel care se oblig este un .sui iuris 0 sau
este un 0alieni iuris/.
6ee-ecutarea obligaiilor atrage plata daunelor interese dac aceasta se datoraz vinei
debitorului. <azurile ce atrag rspunderea debitorului pentru nee-ecutarea obligaiilor fa de creditor
sunt: cazul fortuit, fora ma!or, dolul, mora &punerea in intrziere( i custodia.
Stin!erea o#li!a)iilor
7odurile voluntare de stingere a obligatiilor cuprind cazurile in care obligaiile inceteaz
prin voina prilor.
2cestea sunt:
-plata &solutio( reprezint modul cel mai frecvent de stingere a obligaiilor ce se realizeaz
prin indeplinirea prestaiei care formeaz obiectul obligaiei;
-darea in plat &datio in solutum( constituie o modalitate de stingere a obligaiilor constnd
in plata de ctre debitor cu consimmntul creditorului a unui alt lucru dect cel datorat;
Page 18
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
-novaiunea &novatio( constituie o modalitate de stingere a obligaiilor constnd in
inlocuirea unei obligaii vec'i cu o obligaie nou;
-compensaia &compensatio( intervine in situaia in care intre dou persoane e-ist
obligatii reciproce i const in stingerea celor dou obligaii pn la concurena celei mai mici dintre
ele prin scderea datoriei mai mici din datoria mai mare;
-remiterea de datorie sau iertarea de datorie constituie o modalitate de stingere a
obligaiilor constnd in renunarea de ctre creditor la valorifcarea dreptului de crean ce il are
contra debitorului su.
Trans2erul o#li!a)iilor
- cesiunea &e crean)$ - este convenia prin care un creditor transmite
creana sa unei tere persoane. <reditorul care transmite creana se numete cedent, noul creditor
care dobndete creana se numete cesionar, iar debitorul creanei transmise sau cedate se
numete debitor cedat.
- cesiunea &e &atorie 8 se realizeaz prin aceleai procedee !uridice prin
care se realiza si cesiunea de crean respectiv novaia i mandatul !udiciar .
Garan)iile
3araniile reprezint procedee !uridice care confer creditorului garantat unele
prerogative suplimentare cu scopul asigurrii indeplinirii obligaiei ce revenea debitorului in cazul
insolvabilitii acestuia. 3araniile sunt de dou feluri: personale i reale.
I*+oarele o#li!a)iilor" Contractele"
#rin izvor al obligaiilor se inteege faptul care d natere raportului obligaional, fapt care
poate f un act !uridic &un contract( sau un fapt !uridic &un delict(. "up izvoarele lor obligaiile se
clasifc in contracte, delicte i .variae causarum fgurae/ &dup 3aius( i in contract, delict,
cvasicontract i cvasidelict, dup Iustinian.
Fi*ionomia 'i elementele contractelor
)a origine contractul apare ca o convenie imbrcat in forme solemne prevzut de lege i
fcut in conformitate cu legea. #otrivit dreptului civil roman numai o asemenea convenie ddea
natere dreptului de a intenta o aciune in !ustitie iar simplul accord de voin asa numitul pact nu era
sancionat prin nici o sanciune nici prin vreo e-cepiune.
,lementele contractelor sunt de dou feluri: eseniale i accidentale.
- elementele eseniale dau identitate proprie contractului, individualizndu-l in
raport !uridic i sunt in numr de trei: obiect, consimmnt i cauza.
- elementele accidentale pot fgura sau nu in contract, potrivit voinei prilor, iar
cele mai importante elemente acidentale ale contractului sunt: termenul &dies( i condiia &condicio(.
A" Contractele 2ormale sau solemne
<ontractele formale sau solemne &cea mai vec'e categorie de contracte( sunt acele contracte
care necesit indeplinirea formalitilor cerute 0ad validitatem/ sau 0 ad solemnitatem/ pentru
validitatea contractului.
$omanii au cunoscut urmatoarele contracte formale: ne-um, contractul verbal i contractul
literal.
- ne?um este socotit cel mai vec'i contract, aprut in epoca foarte vec'e a
dreptului roman. ,ste un contract in form autentic intruct se inc'eie in fata magistratului.
- contractul +er#al este un contract formal, deci care presupune folosirea
anumitor cuvinte solemne, dar care nu mai necesit prezena magistratului.
- contractul literal @ litteris > este un contract solemn constnd dintr-o
inscriere pe care o face creditorul la coloana plilor din registrul de venituri i c'eltuieli inscriere
confrmat de debitor fe in acelai loc, fe printr-un inscris independent, denumit .c'irograp'um/.
B" Contracte reale
Page 19
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
<ontractele reale sunt acele contracte pentru a cror validitate este necesar pe lng acordul
de voin al prilor i remiterea material a lucrului &.re/(. "reptul roman cunoate cinci contracte
reale: mutuum, comodatul, fducia, ga!ul i depozitul.
- mutuum sau imprumutul de consumaie este contractul prin care creditorul transmite in
mod gratuit proprietatea asupra unor lucruri fungibile &care pot f inlocuite unele prin altele(
debitorului, care la rndul su, se oblig ca la termenul convenit s restituie creditorului lucruri de
acelai gen, aceeai cantitate i calitate.
- como&atul &commodatum( sau imprumutul de folosin este contractul real prin care o
persoan numit comodant transmite gratuit detenia unui lucru altei persoane, numit comodator,
care se oblig s-l restituie dup ce se va f folosit de lucrul respectiv potrivit conveniei. 3ratuitatea
este un element esenial al comodatului, altfel avem de-a face cu o inc'iriere de folosin.
- (&ucia este contractul real constnd in transmiterea proprietii unui lucru printr-o
.mancipatio/ sau 0in iure cession/, insoit de o convenie prin care dobnditorul se oblig s
retransmit proprietatea asupra lucrului celui de la care l-a primit.
- !aAul &pignus( este contractul real prin care debitorul transmite prin tradiiune creditorului
su posesiunea asupra unui lucru mobil sau imobil insoit de o convenie prin care creditorul
promite s restituie lucrul in momentul ac'itrii datoriei.
- &eo*itul &depositum( este contractul real prin care o poersoan numit deponent pred
un lucru spre pstrare prin tradiia deteniunii unei alte persoane numit depozitar, care se oblig
s-l pstreze gratuit i s-l restituie la cererea deponentului. ;biectul depozitului il constituie numai
lucruri mobile individual determinate.
C" Contracte consensuale
<ontractele consensuale &vnzarea, locaiunea, societatea i mandatul ( sunt contractele
pentru a cror formare &validitate( este sufcient acordul de voin al prilor. 2stfel pentru valabila
lor inc'eiere nu se cere nici remiterea lucrului, nici pronunarea unor cuvinte solemne, nici
redactarea unor inscrisuri. 6oiunea de contract a atins prin contractele consensuale cea mai inalt
treapt a dezvolrii sale.
- +%n*area &emtio- venditio( este contractul consensual in temeiul caruia o persoan numit
vnztor se oblig s transmit alteia numit cumprtor posesiunea linitit i trainic a unui lucru
&mer-( in sc'imbul unei sume de bani numit pre &pretium(. ,lementele vnzrii erau:
consimmntul, obiectul i preul.
- loca)iunea &locatio conductio( este contractul prin care o persoan se oblig s-i procure
alteia folosina temporar a unui lucru sau serviciile sale sau sa-i e-ecute o anumit lucrare in
sc'imbul unei sume de bani. In funcie de obiectul ei locaiunea este de trei feluri:
- locaiunea unui lucru ;
- locaiunea de servicii ;
- locaiunea pentru e-ecutarea unei anumite lucrri ;
- societatea &societas( este contractul prin care dou sau mai multe persoane se oblig s
pun in comun activitatea lor sau anumite bunuri in vederea obinerii unui proft. ,lementele
constitutive ale contractului de societate sunt: un aport reciproc, un interes comun constnd in
faptul c fecare asociat are dreptul la benefciu, intenia de a forma o societate i un scop licit.
2sociaii &societarii( au obligaia de a suporta paguba produs de societate fe proporional cu
contribuia, fe in mod egal.
- man&atul este contractul prin care o persoan numit mandatar se oblig s prestzeze un
serviciu gratuit in favoarea altei persoane numit mandant. 7andatul este un contract sinalagmatic
imperfect.
D" Contracte nenumite
<ontractele nenumite se formeaz printr-o convenie insoit de e-ecutarea obligaiei de ctre
una din pri. #entru una din pri, formarea contractului ec'ivaleaz, cu e-ecutarea sa. 2ceste
convenii nu se incadrau in niciuna din categoriile de contracte cunoscute, astfel ca romanii le-au
denumit contracte nenumite & contractus incerti (. In timpul impratului Iustinian aceste contracte
au fost sistematizate in patru tipuri in functie de obiectul lor:
- 0do ut des/ 4 dau ca sa-mi dai; o pare trasmite celeilalte pri proprietatea asupra unui
Page 20
UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV - FACULTATEA DE DREPT
DREPT ROMAN
UNITATEA DE NVARE
NR. 5
lucru, ca i cealalt parte s-i transmit proprietatea altui lucru.
- .do ut facias/ 4 d ca s-i fac; o parte transmite proprietatea asupra unui lucru iar in
sc'imb cealalt parte trebuie sa presteze un serviciu.
- .facio ut des/ 4 fac ca s-mi dai; o parte presteaz un serviciu iar in sc'imb cealalt
parte transmite un lucru.
- .facio ut facias/ 4 fac ca s-mi faci; o parte prestaz un serviciu pentru ca cealalta
parte
s-I presteze un alt serviciu la rndul ei.
<ele mai cunoscute contracte nenumite sunt: sc'imbul &permutatio(; precariul &precarium(,
tranzactia i donaia cu sarcini &donatio sub modo(.
Pactele sanc)ionate @acta +estita>
#actele sancionate sunt convenii care fr a face parte din categoria contractelor, se bucur
de protecie !uridic. In dreptul clasic au fost recunoscute ca izvoare de obligaii actele al$turate
&acorduri de voin adugate pe lng un contract ce urmreau s micoreze sau s mreasc
obligaia debitorului( i actele retoriene & sunt pacte sancionate de pretor prin aciunini .in
factum/; erau trei categorii de pacte pretoriene : constitutul, pactul de !urmnt i recepta (. In
epoca post clasic se adaug actele le!itime sancionate de imprat. #actele legitime erau in
numr de trei: dota, donaia i compromisul.
O#li!a)ii n$scute &in &elicate
Delicte &e &ret ci+il &delicate private vec'i(
#rincipalele delicate cunoscute de dreptul civil sunt: furtul &sustragerea ilegal a unui lucru
mobil fcut cu intenia de imbogire( , in!uria &o ofens intenionat i ilicit adus prin vorbe sau
fapte ( i paguba cauzat pe nedrept & este o daun provocat lucrurilor strine in mod intenionat
sau din negli!en(.
Deliclte &e &ret raetorian &delicate private noi(
#rincipalele delicte recunoscute de dreptul praetorian sunt: rapina &furtul cu violen, tl'ria (
metus, &teama , violena moral ( dolus malus &viclenia, inselciunea ( i fraus creditorum &inselarea
creditorilor(.
O#li!a)iile n$scute @e? +ariis causarum (!ures>
Gestiunea &e a2aceri &negotiorum gestio(
3stiunea de afaceri reprezint un cvasicontract constnd in fapta unei persoane numit gerant
de a administra bunurile unei alte persone numit gerat, fr tirea acestuia.
#entru a e-ista o gestiune de afaceri se cerea intrunirea a trei elemente: un act de gestiune &o
imi-tiune in partimoniul unei personae constnd intr-un act material sau unul !uridic(, un element
intenional &const in intenia de a administra afacerile altei persoane( i un element negativ &const
in impre!urarea c geratul nu are cunotin despre administrarea bunurilor sale(.
Im#o!$)irea 2$r$ cau*$"
Imbogirea fr cauz const in dobndirea unui proft in paguba altuia fr un temei !uridic.
Imbogirea fr cauz este sancionat cu aciune in repetiie, adic de o aciune prin care se
cere restituirea valorii cu care s-a imbogit persoana c'emat in !udecat.
%urare de verifare nr. &
Succesiunile si contractele in dreptul roman.
Page 21