Sunteți pe pagina 1din 3

ETNOGENEZA ROMANEASCA

In zorii evului mediu, izvoarele scrise ii atesta pe teritoriul vechii acii pe romani!
Aceasta demonstreaza ca poporul roman s"a #ormat intr"o perioada anterioara redactarii
izvoarelor respective!
Etno$eneza romaneasca %etnie& popor' $enesa& #acere(, adica #ormarea poporului roman
reprezinta o pro)lema #undamentala a istoriei noastre! *oporul si lim)a romana s"au #ormat pe
intre$ teritoriul tarii in mai multe impre+urari istorice!
Etno$eneza incepe odata cu atestarea $eto"dacilor, creatorii unei mari civilizatii a
antichitatii!prima in#ormatie scrisa despre $eto"daci dateaza din anul ,-. i!/r!,cand /erodot,
0parintele istoriei1 ii numeste 0cei mai vite+i si mai drepti dintre traci1!punctul ma2im al
dezvoltarii $eto"dacilor a #ost sec! I i!/r!" sec I d!/r!
In $eneral, dacii au avut relatii con#lictuale cu romanii, deoarece acestia din urma, doreau
cucerirea aciei! Ast#el, intre anii -3-"-34 d!/r iz)ucneste primul raz)oi daco"roman care se
incheie cu pacea din -34 in conditii #oarte $rele pentru daci! ece)al, conducatorul aciei in
aceasta perioada, incalca conditiile de pace, #apt care il determina pe Traian, imparatul Romei, sa
porneasca la un nou atac impotriva dacilor! In aceste conditii, iz)ucneste un al doilea raz)oi
daco"roman intre anii -3,"-35 care se incheie de aceasta data cu supunurea aciei si moartea lui
ece)al!
upa cucerirea aciei, dacii au continuat sa traiasca in spatiul carpato"danu)iano"pontic,
alaturi de colonistii romani adusi pe acest teritoriu! atorita acestui #apt, numele de ape
%hidronimele( Alutus & Olt' Samus & Somes' Maris & Mures s"au transmis romanilor prin
intermediul dacilor! Semni#icativ este si #aptul ca imparatul Traian, dupa cucerire a numit
capitala noii provincii 6lpia Traiana Sarmize$etusa, asemanator cu denumirea capitalei vechiului
stat dac %Sarmize$etusa(! O alta dovada a continuitatii dacice su) stapanire romana este si
rascoala dacilor din --7! Graitoare este apoi descoperirea, in circa -33 de puncte de pe teritoriul
aciei romane, a urmelor de cultura materiala dacica datand din sec II"III! Ast#el, continuitatea
dacica a #ost demonstrata pe )aza unor numeroase documente arheolo$ice, epi$ra#ice,
numismatice, si lin$vistice!
In urma cuceririi aciei, procesul de romanizare a autohtonilor se intensi#ica! *rin
romanizare se intele$e insusirea de catre daci a o)iceiurilor, credintelor, culturii romane si lim)ii
latine! *rincipalii #actori ai romanizarii au #ost8 armata romana %veteranii(, administratia romana
si colonistii adusi de Traian din toate colturile imperiului, cultura romana si in mod deose)it,
lim)a latina, lim)a o#iciala in imperiu!
*ocesul de roma nizare a #ost un proces ireversi)il' prin contopirea celor doua civilizatii
%dacica si romana( s"a #ormat populatia daco"romana, care sta la )aza #ormarii poporului roman
si a lim)ii romane!
Criza $enerala in imperiul Roman isi #ace simtite e#ectele si in acia! *e vremea
imparatului Gallienus %4,9"45:( se constata o inrautatire a situatiei economoce, ilustrata, printre
altele, de reducerea circulatiei monetare! In acest timp, atacurile dacilor li)eri si ale populatilor
mi$ratoare se inmultesc! Totusi, armata aciei isi #acea datoria si atacurile din a#ara a#ecteaza
numai intr"o masura redusa provincia! Aceste atacuri supun linia unarii la presiune mereu
crescanda si imparatul Aurelian %473"47,( se vede pus in #ata unei $rele dileme8 #ie sa retra$a
trupele din acia, pe linia unarii, unde erau mai necesare, #ie sa pastreze provincia cu riscul de
a vedea devastate tinuturile ude"dunarene! Aurelian opteaza pt prima solutie, sacri#icand acia
intereselor superioare ale imperiului! Ast#el, Aurelian da ordin de retra$ere din acia a armatei,
re#erat!clopotel!ro
administratiei si persoanelor le$ate de interesele imperiului, lasand in acia o numeroasa
populatie daco"romana, puternic romanizata!
Retra$erea aureliana a intervenit intr"un moment in care acia putea #i considerata o
provincie puternic romanizata! Interpretarea lo$ica, rationala a in#ormatiilor izvoarelor antice
duce la concluzia ca Aurelian a retras din acia doar armata si administratia! ;ineinteles a trecut
la sud de unare si acea parte a populatiei ale carei interese erau le$ate de imperiu, insa restul
locuitorilor au ramas in acia! Aceasta interpretare este pe deplin con#irmata de descoperirile
arheolo$ice, paleocrestine, care demonstreaza continuitatea daco"romanilor in spatiul carpato"
danu)iano"pontic!
intre cele mai importante descoperiri sunt8 donariul crestin %o parte dintr"un candela)ru
de )ronz( cu inscriptia in latina 0E$o Zenovius votum posui1 ceea ce inseamna 0Eu Zenovius am
pus acest dar1 si cu mono$rama lui /ristos, descoperit la ;iertan' #ra$mentul ceramic descoperit
la *orolissum cu inscriptia in latina 0E$o !!!ulus votum posui1 ceea ce inseamna 0Eu !!!ulus am
pus acest dar1' caramida cu inscriptie de la Gornea' )asilicile de la Tomis, /istria si Callatis'
opaitele cu mono$rama lui /ristos, toate elemente crestine!
eci, ar$umente de ordin arheolo$ic, numismatic, epi$ra#ic si lin$vistic deovedesc
continuitatea daco"romanilor in spatiul #ostei provincii traiane
In teritoriile autohtonilor daco"romani patrund, in +urul sec al I<"lea, primele populatii
mi$ratoare! Acestea erau populatii care se deplasau dintr"un loc in altul in cautare de terenuri
#ertile si pasuni! Aceste valuri sunt insa trecatoare pe teritoriul aciei si in#luenta lor asupra
populatiei autohtone a #ost redusa! *rezenta $otilor, impartiti in cele doua ramuri= ostro$otii si
vizi$otii=a #ost atestata in sec III"I< in Moldova si C! Munteana, iar din sec I< in Transilvania!
<enirea hunilor i"a alun$at peste unare unde au intrat in con#lict cu autoritatiile rimane! /unii
condusi de Attila se sta)ilesc in *annoni de unde tin su) ascultare acia! upa moartea lui Attila,
atatul se destrama, dominatia asupra aciei #iind preluata de $epizi! Avarii, ori$inari din
Mon$olia preiau dominatia in Europa Centrala pana la s#arsitul sec <II!
Slavii patrund in populatia romanizata prin mi+locul sec <I! Ma+oritatea lor s"au sta)ilit la
sud de unare, rupandu"se, ast#el, le$aturile dintre populatiile romanizate de pe cele doua maluri
ale #luviului!
esi atacati in permanenta de populatiile mi$ratoare, daco"romanii au rezistat pe aceleasi
locuri stramosesti, pastrandu"si #iinta etnica, lim)a latina si elementele esentiale ale culturii sale!
Coe2istenta dintre autohtoni si mi$ratori a determinat o asimilare a acestora din urma
datorita culturii net superioare a daco"romanilor!
Romanii sunt numiti vlahi in cele mai multe izvoare medievale! Acest termen apare in
lim)a slavilor de sud su) #orma vlah, iar in lim)a slavilor de rasarit su) #orma voloh! >aptul ca
slavii rasariteni numesc populatia romanica, de la nord de unare, volohi dovedeste ca ei au
cunoscut"o 1dintru inceput di direct1, nu prin mi+locirea slavilor sudici! aca romanii ar #i mi$rat
din sud, slavii rasariteni ar #i desemnat acest popor"nou pt ei" cu temenul slav, cu care era
desemnat in sudul unarii, deci cu denumirea de vlah!
Toate acestea arata cat de neadevarata este asa"numita teorie teorie imi$rationista sau
roesleriana %dupa autorul ei, Ro)ert Roesler(, care sustine ca poporul roman nu s"a #ormat in tara
de azi, ci a venit de undeva de la sud de unare!
*oprul roman are la )aza8 elementul )astinas"dacii, cel colonizator"romanii si elementul
secundar"slavii! ?a venirea slavilor, #ondul principal de cuvinte si structura latina a lim)ii era
de+a #ormata! Ei au lasat cuvinte in lim)a, dar n"au putut schim)a caracterul romanic al lim)ii si
poporului roman!
re#erat!clopotel!ro
*oporul roman a trait in permanenta in spatiul carpato"danu)iano"pontic din cele mai
indepartate timpuri, or$anizandu"se su) #orma unor o)sti satesti %dupa retra$ere( si mai apoi in
cnezate si voievodate!

Autor8 POP OANA
Clasa a VIII-a A
re#erat!clopotel!ro