UNIVERSITATEA SPIRU HARET

MATEI GEORGESCU
Introducere in consilierea psihologica
EDITURA FUNDATIEI ,
ROMANIA DE MAINE
, Lucrari aparute in Editura Fundatiei Romania de Maine ,
Aurelian Bondrea SOCIOLOGIA OPINIEI PUBLICE ~I A MASS-MEDIA (editia a II-a) Aure
lian Bondrea SOCIOLOGIA CULTURII (editia a IV-a) Nicolae Radu, Carmen Furtuna si
colab. PSIHOLOGIE SOCIAIA ' Mihaela Minulescu TEORIE ~I PRACTICAiN PSIHODIAGNOz
A Mihaela Minulescu PSIHOLOGIA MODERNA Chestionarele de personalitate Nicolae Lu
ngu PSIHOLO,GIE EXPERIMENTALA Mihai Golu FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI (editia a II-a
) (vol. I ~i II) Nicolae Radu, Laura Goran, Angela lonescu, Diana Vasile PSIHOLO
GIA EDUCATIEI Monica Delicia Avramescu _ DEFECTOLOGIE~I LOGOPEDIE Gratiela Sion
PSIHOLOGIA VARSTELOR loana Omer PSIHOLOGIA MUNCII loana Omer PSIHOLOGIA MUNCII.
Caiet de seminarii ISBN 973-582-958-4 83.000 Lei
EDITURA FUNDATIEI ,
ROMANIA DE MAINE
MATEI GEORGESCU
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei GEORGESCU, MATEI INTRODUCERE I
N CONSlLIEREA PSIHOLOGICA / Matei Georgescu - Bucure~ti:Editura Funda~ei Romania
de Maine, 2004 Bibliogr. 192 p. 23,5 cm. ISBN 973-582-958-4 159.922.7
Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004 ISBN 973-582-958-4
UNIVERSITATEA SPIRU BARET
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE
MATEI GEORGESCU
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
EDITURA
FUNDA TIEl ROMANIA DE MAINE
Bucure~ti,2004
CUPRINS
CUV ANT INAINTE DOMENIUL CONSILIERII GENERAL AL
9 11 12 14 20 21 22 '"
ALE CONSILIERII
PSIHOLOGICE
CONSILIEREA PSIHOLOGICA UN CONTUR CONCEPTUAL FUNCTIA CULTURALA ~I ORIGINILE CONS
ILIERII. CONSILIERE ~I PSIHOTERAPIE SPECIFICUL CONSILIERII. SPECIFICUL PSIHOTERA
PIEI. OBIECTIVELE CONSILIERII.
FUNDAMENTE TEORETICE
23
27
FUNDAMENTE GENERALE FUNDAMENTE FILOSOFICE ALE CONSILIERII.. FUNDAMENTE SOCIOLOGI
CE ALE CONSILIERII. FUNDAMENTE PSIHOLOGICE ALE CONSILIERII. FUNDAMENTE ETICEALE
CONSILIERII FUNDAMENTE ETNOPSIHOLOGICE ALE CONSILIERII.
FUNDAJVIENTE PSIHANALITICE ALE CONSILIERII
28 28 30 31 36 37 44 45 49 , 57 71
RELA TIA DINTRE CLINICA ~I TEORIE TEORIA PSIHANALITICA. MECANISME DE APARARE DEF
ENSELE IMPOTRIV A AFECTELOR
6
MATEl GEORGESCU
FUNDAJ\!IENTELECONSILIERII DIN ABORDARILE DE TIP AFECTIV TERAPIA CENTRATA PE CLl
ENT PERSPECTlV A GESTALTlSTA TERAPIA EXISTENTlALlSTA. FUNDAMENTELE CONSILlERII D
IN ABORDARILE COGNITIVO-COMPORTAMENTALE ABORDAREA RATIONAL-EMOTlV A CONSILlEREA
COMPORT AMENT ALA. PERSPECTlV A TRANZACTIONALA. ABORDAREA HOLISTlCA IN CONSILIER
E . '" ELEMENTE DE PERATOLOGlE HOLlSMUL IN CONSILlERE '" . .
.
. . '" . .
75 75 78
80
.
83 83
.
86
88 93 93 100
RAPORTUL DINTRE FUNDAMENTELE TEORETlCE 51 PERSONALIT ATEA CONSILIERULUI.. PERSON
ALlTATEA CONSILlERULUL ELEMENTE DE AXIOLOGIE ELEMENTE DE EPISTEMOLOGIE CADRUL GE
NERAL AL CONSILlERIL ELEMENTE DE CADRU CADRUL FIZIC SPATIAL CADRUL FIZIC TEMPORA
L. CADRUL ALlANTEI DE INTERVENTIE CADRUL DEONTOLOGIC AL CONSILlERIL PRIMA INTALN
IRE
,
. . . . . . '" . . . .
.
104 104
III
113
122 122 122
124 124 127 129 130 131
ADRESAREA CLlENTULUl UNUl ALT CONSILlER REAL SIIMAGINAR IN ROLUL CONSILlERULUL
. .
LVTRODUCERE !NCOiVSILlEREA PSJHOLOGIC4
7
CONSILIEREA DE GRUP TEHNICI FUNDAMENT ALE IN CONSILIERE RELATIA DE TIP SUPORTIV
COMUNICAREA NON- VERBALA
. 134 . ,. .
151 160 159 157 150 148 147 140 138 158 153 152 149 145 144 137
CARACTERISTICI ALE UNEI COMUNICARI EFICIENT... PRACTICI CU EPECT NEGATIV IN COMUN
ICARE TEHNICI DE CONSILIERE TEHNICA INTEROGATIV TEHNICA ASCUL TARII. TEHNI CA TA
CERII TEHNICA REFLECTARII TEHNICA SUMARIZARII. IDENTIFICAREA TEMEI EXPRIMAREA AF
ECTELOR MODELAREA AFECTELOR INTERPRET AREA CONFRUNTiillEA CU FLUXUL REPREZENTATI
V . . . . . . . . . . . . . . . .
A..
. .
.
. . .
REZOL VAREA DE PROBLEME PERSONALIZAREA DISCURSULUI. TRANSFORMAREA INTREBARILOR I
N AFIRMATII ASUMAREA RESPONSABILITATII JUCAREA ROLULUI PROIECTAT SCAUNUL GOL DES
ENSIBILIZAREA SISTEMATICA.. CONTRACTUL COMPORTAMENT AL. MODEL AREA SOCIALA.. DIR
ECTn ALE OPTIMIZARII PERSONALE :
8
MATEr GEORGESCU
ELEMENTE DE CONSILIERE IN SITUA TII SPECIFICE
ANGOASA PROBLEMA PERSOANE EMIGRANTI SlTUATIA TICA SEXUAL.\. CU NEVOI SPECIALE '"
DE CRIZA. :
,
,
163 164 165 166 167 169 171 177 181 186
SlTUA TIA DE PIERDERE SlTUATIA SITUATIA STRATEGII DE BOALA. DE CONFLICT DE REZOL
V ARE A CONFLICTULUI.
Cuvant inainte
Quidquid recipitur ad modum recipientis recipitur1
Problema esentiala a unui curs introductiv in domeniul consilierii consta nu ata
t in realizarea celei mai reu:jite inventarieri a fundamentelor teoretico-elinic
e ale consilierii, ci in analiza modalitapi in care actualul aspirant, viitontl
consilier se raporteaza la cOlpusul teoretico-tehnic. Consilient! eficient este
cel care redlizeaza 0 sinteza a teoriei:ji a tehniciiftira aface dinteorieun spa
tiu de refugiu infata realitatii elientului :ji nici din aplicarea tehnicii un o
biectiv in sine. Elementul esential de eficienta il reprezinta personalitatea co
nsilientlui. 'De aceea consideranl foarte utila formarea consilierului intr-unul
din domeniile psihoterapiei, asifel incat so. i:jipoata gestiona dinamica perso
nala infolosul elientului:ji nu in cel al repetarii involuntare, in cadrul consi
lierii, a unor comportamente disfill1ctionale. Nevoia de autocunoa:jtere, de:ji
0 deelarape situata in domeniul dezirabilului, este 0 condipe necesara (nu szifi
cienta) pentru a putea sustine :ji intelege realitatea deseori bulversanta a eli
entului. Grice problema de dinamica psihica a consilientlui va avea drept consec
inta crearea unei ni.$ede comunicare deficitara cu elientul sau. Chiar daca se p
oate realiza 0 diferenta specifica intre psihoterapie :ji consiliere la nivel te
hnic, din punct de vedere fOl71zativ parcugerea unei psihoterapii este 0 recoman
dare consistenta adresata oricanti aspirant la statutlll de consilier. Una dintr
e caracteristicile ata.$ate consilierii psihologice este aceea a llnui demers fa
cil, raponal, de suprafata, asociat psihoterapiilor SClirte. Aceasta caracterist
ica are drept posibila consecinta reprezentarea consilientllli ca profesionistul
care parcllrge rapid procesul f0I711ativ. Caracterizarea consilierii ca demers
rational :ji de suprqfata este utila in incercarea de conturare a specificului s
au in raport ClI psihoterapia, insa trebuie avut in vedere faptul co. suspnerea
elientului :ji developarea mesajlllui sau nll este un proces fill1damentat exelu
siv in palierul rational. Pentru a putea releva problematica la nivel rational,
consilientl trebuie so. aiba competenta in domeniul decriptarii mesajuilli laten
t, de profimzime. Tehnici fimdamentale de comunicare necesita acest gen de compe
tenta care se dobiinde:jte printr-o f0I711are sustinuta. in incercarea de "impar
pre a ape lor " intre domeniile consilierii psihologice :ji psihoterapiei trebui
e so. se aiba in vedere :ji caracteristicile spatiului epistemic in care se oper
eaza. Cele doua paliere - nomotetic :ji idiografic - sunt complementare :ji indi
spensabile zll1ui demers de cllllOa:jtere adecvat. Daca din punctul de vedere al
practicianului lucrurile sunt mai difzcil de elasat in ordinea conturarii domen
iului consilierii, din punct de vedere al obiectivelor :ji al subiectului interv
entiei, diferentele sunt palpabile. Asifel, granitele domeniului consilierii psi
hologice pot fi aproximate in
Grice este prim it, este primit conform naturii celui care prime:jte - este un e
nunt scolastic care pune problema relatiei dintre realitatea de cunoscut ~i subi
ectul cunoscator. Subiectul cunoscator va cunoa~te in functie de modul sau de ex
istenta.
1
10
MATEl GEORGESCU
spatiul nomotetic. in special in raport ClI obiectivele sale :ji cu modalitatea
in care este inteles clientului. Glisarea spre palierul idiografic, cel specific
practicianului :ji relatiei de consiliere, pune problema dijerentierii tehnicil
or psihoterapeutice de cele specifice consilierii. Aceasta cu atat mai mult cu c
at personalitatea psihologului consilier (sau psihoterapeut) este determinanta:
consiliere sau psihoterapie, .fiecare psiholog va peljonl1a modalitatile de rela
tie pe care Ie poate aswna, con,tine, intelege; acest fapt sus,tine ideea ca, pe
fond, se poate vorbi mai curand despre consilien' decat despre consiliere, desp
re psihoterapeu,ti decat despre psihoterapie. Eyista tehnici care se reclama spe
cifice domeniului consilierii in sensul in care nu pot fi revendicate, cu drept
de exclusivitate, de nici 0 direc,tie psihoterapeutica. Aceasta nu fnseamna fnsa
ca nu sunt utilizate fn psihoterapie. Problematica este dificil de lamurit in s
itua,tia (recomandata a) consilierului format in psihoterapie. F onnarea riguroa
sa a consilientlui in domeniului psihoterapiei ii va cO/lleri psihologului 0 bun
a "competen,ta" de rela,tie in consiliere. putand atinge obiectivele specifice c
onsilierii fntr-o maniera eficienta. Pe de alta parte, prin fonnare (fn psihoter
apie), consilierul va dispune de anumite tehnici specifice. in demersul consilie
rii vaface apel implicit la tehnicile de,tinute prinfonnarea sa, iar incercarea
de a cliva fnll10d riguros realitatea rela,tiei cu clientul intr-una specifica p
sihoterapiei sau consilierii nu va avea decat finalita,ti defensive. Consideram
ca principalul obiectiv al unui text introductiv in consiliere este acela de a p
une aceste probleme :ji nu de a oferi algoritmi :ji re,tete ale raportului pe ca
re consilierea il are cu necesitate cu celelalte domenii. Obiectind nostru este
de a contura campul de reflectie :ji de traire necesar intelegerii demersului co
nsilierii sub variile sale aspecte :ji oricum nu ca 0 Cel1ll:jareasa a intervent
iei de tip psihoterapeutic. Perspectiva introductiva fn domeniul consilieriipe c
are 0 propunem este marcata de orientarea dinamica. in ciudafaptului ca apw'ent
orientarile dinamice par a se deta:j'a de specific~tl consilierii, consideram ca
perspectiva psihanalitica sustine un demel'S de consiliere nu doar sub aspect c
onceptual. A face consiliere 1111ste echivalent cu aface e psihoterapie psihanal
itica, dar competenta de comunicare :ji sim,tul clinic obtinut prin formarea in
acest domeniu confera consilierului eficienta. Capacitatea empatica, tehnica int
elpretarii, a reflectarii sunt cateva exemple de competente necesare consilienil
ui care sunt plenar exercitate fn psihoterapia psihanalitica. Am considerat util
a punerea domeniului consilierii :ji fntr-o perspectiva antropologica (jilosofic
a :ji culturala), fntrucat, in mod esential, cOlpusul teoretico-tehnic al consil
ierii constituie una din modalitatile in care este inteleasa figura Celuilalt, c
a subiect al unui "model de interventie ". Candidatulla statuutl de consilier es
te pus, din aceasta perspectiva, in fata modalitatii fn care se re-prezinta pe s
ine fn raportul complex cu teoria, Cll teO/'file, Clltehnicile :ji mai ales cu m
aniera in care Ie articuleaza fn realitatea relatiei cu clientul.
Autorul
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
DOMENIUL GENERAL AL CONSILIERII PSIHOLOGICE
11
Rezumat Consilierea nu este un demers orientat de palierul rational, din care tr
airea afectiva este exclusa sau minimizata. Formarea in consiliere presupune ref
leqia asupra modalitatii de reprezentare a consilierii in raport eu psihoterapia
. Consilierea se define~te ca relatia dintre un psiholog (format) ~i un client f
undamentata pe un camp teoretic ~i orientata printr-un instrumentar tehnic avfmd
drept obiective sustinerea clientului in cunoa~terea diferitelor aspecte ale vi
etii sale cu impact in rezolvarea problemelor pe care i Ie ridica mediul familia
l, social, profesional. Consilierea reprezinta, din perspectiva antropologica a
raportului dintre cultura ~i binomul normalitate-boala mentala, un model de inte
rventie care urmare~te mentinerea individului in cadrul modelelor expresive ofer
ite de cultura ~i in afara modelelor de inconduita. Demersul consilierii, ca mod
el de interventie, este rezultatul unui mediu socio-cultural caracterizat printr
-o consistenta dinamica ~i nevoie de eficienta. De aceea s-a impus initial in so
cietatea nord-americana, la inceputul secolului XX. Consilierea, chiar daca se r
ecomanda din punct de vedere tehnic ca orientata spre demersul rational, eficien
t, al suprafetelor, nu exclude factorul irational, al profunzimilor. Consilierul
trebuie atentionat asupra riscului de a deveni un agent al rationalitatii prin
defensa de planul irational ~i eludare a conceptului fiintei umane integrale. Do
meniul consilierii este tangent celui al psihoterapiei. Consilierea poate fi con
siderata un demers de psihoterapie focala. Obiectivele sale sunt mai restranse f
ata de cele ale psihoterapiei, centrate pe actualitate ~i dezvoltare. Concepte r
eprezentative:
=? model de interventie: mijloace institutionalizate prin care 0 cultura
cauta sa mentina individul in limita modalitatilor prescrise de descarcare a ten
siunilor psihice ~i a regulilor specifice; =? model expresiv: mijloace instituti
onalizate prin care 0 cultura permite descarcarea tensiunilor provocate prin rep
resia specifidi; =? model de inconduita: model prin care subiectul transgreseaza
regulile sociale intr-o maniera prescrisa, fie anodina, fie prestigioasa.
12
MATEl GEORGESCU
Consilierea psihologica - un contur conceptual Vom face un scurt inventar al def
initiilor consilierii psihologice in scopul de a surprinde diferentele sale spec
ifice: Conform Asociatiei Britanice de resort, consilierea reprezinta utilizarea
intr-o maniera abila ~i principiala a relatiei dintre consilier ~i client in sc
opul de a sustine ~i favoriza cunoa~terea de sine, autoacceptarea, maturizarea ~
i dezvoltarea resurselor profesionale. Consilierea consta din ansamblul actiunil
or pe care consilierul Ie intreprinde in scopul de a-I ajuta pe client sa se ang
ajeze in activitatile care il vor conduce la rezolvarea problemelor sale. Concep
tul de consiliere se refera la 0 relatie interumana de ajutor dintre o persoana
specializata, consilierul, ~i 0 aIm persoana care solicita asistenta de speciali
tate, clientue. Relatia dintre consilier ~i persoana consiliata este una de alia
nta, de participare ~i colaborare reciproca3. Obiectivul consilierii consta in a
ajuta clientul sa in!eleaga ~i sa-~i clarifice modalitatea in care i~i percepe
viata, sa inve!e sa i~i atinga scopurile esentiale prin decizii fundamentate ~i
prin rezolvarea problemelor de natura afectiva sau interpersonala4. Consilierea
consta in aplicarea tehnicilor specifice consilierii sau a altora conexe, din ca
mpul ~tiinfelor comportamentului, pentru a susfine invafarea modalitafilor prin
care se pot rezolva probleme sau se pot lua decizii care privesc cariera, dezvol
tarea personaM, casnicia, familia etc. 5 Relatia de consiliere este 0 relatie in
care consilierul ofera sus!inere ~i ajutor clientului. Sustinerea ~i ajutorul p
ot opera numai in conditiile in care este solicitat de cafre client. Relatia pri
n care se ofera ajutor este precizata din punct de vedere temporal ~i se raporte
aza la anumite obiective. Demersul consilierii se centreaza atat pe dimensiunea
preventiva a tulburarilor afective ~i comportamentale, cat ~i pe cea a rezolvari
i de probleme, a dezvoltarii ~i optimizarii personale. Procesul consilierii pune
G. Egan, The Skilled Helper: A s.vstematic Approach to Effective Helping, Monter
ey, CA, Brooks-Cole, ] 990. 3 A. E. Ivey, M. B. Ivey, Intentional Interviewing a
nd Counseling: Facilitating Client Development in ivlulticultural Society, CA, B
rooks-Cole, 1994. 4 Burks, H. M., Stefflre, B., Theories of counseling, New York
, McGraw-Hill, 1979, p. 14. 5 American Personnel and Guidance Ass~ciati(jn, Lice
nsure Committee Action Packet, Washington D. C., ]980, p. 23.
2
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
13
problema modaliHitilor de invatare, cat ~i a conditiilor in care 0 personalitate
se poate dezvolta in mod optim. Nivelul de dezvoltare ~i optimizare personaHi e
ste indicat de:capacitatea de deschidere spre noi experiente, sentimentul de val
orizare a potentialului propriu, capacitatea de auto-reflexie, perceperea schimb
arilor de sine pozitive, eficienta, flexibilitate, creativitate, respingerea rut
inei6 Atingerea unui nivel optim al dezvoltarii personale presupune:, ~ percepere
a de sens In viata: prin integrarea experientei trecutului, prin capacitatea de
traire a prezentului ~i gestiunea viitorului; ~ acceptarea de sine: atitudine po
zitiva fata de sine, acceptarea calitatilor ~i defectelor; ~ autonomie: caracter
izata prin independenta, hotarare, rezistenta la tensiune, imagine de sine consi
stenta ~i stabila; ~ control: capacitate a de control a propriului destin; ~ cap
acitatea de a avea relatii pozitive, caracterizate prin incredere, prin nevoia d
e a primi ~i oferi afectiune. Observam faptul ca orice incercare de definire a c
onsilierii psihologice se sustine pe urmatoarele elemente: ~ relatie interumana,
alianta, colaborare; ~ consilier - detinatorul unei formari profesionale, perso
ana care sustine un mediu specific; ~ client - subiectul interventiei, persoana
care solicita ajutorul ~i este motivata pentru a-I obtine; ~ obiective specifice
privind personalitatea clientului autocunoa~tere, dezvoltare personala, rezolva
rea situatiilor de viata problematice; ~ utilizarea de tehnici din campul ~tiint
elor comportamentului. Observam faptul ca aceste elemente definitorii nu au 0 in
alta putere de separare a domeniului consilierii de celelalte modele de interven
tie, pre cum psihoterapia. Elementele cu potential separator sunt: ~ subiectul i
nterventiei, denumit client ~i nu pacient; ~ tehnicile folosite in atingerea obi
ectivelor. Dificultatea de conturare conceptuala a consilierii rezida in functia
culturala pe care 0 are. Pentru a pune problema acestei dificultati este
6
A. Bahan, coord., Consiliere educa{ionalii, Cluj-Napoca, 200 I, p. 18.
14
MATE 1 GEORGESCU
necesara perspectiva unei antropologii culturale asupra onglll11 consilierii psi
hologice sustinute de dinamica mediului socio-cultural. Functia culturalii ~i or
iginile consilierii Nici un domeniu al cunoa~terii ~i interventiei nu se na~te ~
i dezvolta Tara sa fie detenninat de factori socio-culturali. Fiecare cultura ~i
societate pune la dispozitia individului atat modele expresive de gestiune a te
nsiunii specifice provocate de cultura, cat ~i modele de inconduita. Conceptul d
e cultura expresiva este propus de John Robens in 1959 ~i se refera la existenta
de mijloace institutionalizate prin care 0 cultura permite descarcarea tensiuni
lor provocate prin represia specifica. Roberts ilustreaza conceptul sau prin rel
atia dintre contextul socio-cultural ~i jocurile practicate in societatea respec
tiva. Considera ca jocurile sunt "modele expresive" prin care se gestioneaza sim
bolic relatiile cu sfera sociala, naturala sau supranaturala. De aceea, complexi
tatea ludica va corela cu cea sociala: =? jocurile de strategie se regasesc in s
ocietatile complexe, cu stratificare sociala ~i integrare politica; =? jocurile
de noroc se afla in raport cu credinta in entitati supranaturale ~i cu caracteru
l acestora (punitiv sau gratificant); =? jocurile de abilitati, fizice sunt dete
rminate de raportul individului (pozitiv sau negativ) cu mediul inconjurator. In
ordinea cercetarilor ~colii eultura ~i personalitate s-a pus problema relatiei
dintre modalitatile educative ~i predilectia pentru 0 anumita categorie de jocur
i. Jocul copilului este un model expresiv care permite exersarea de comportament
e reprimate cultural ~i expresia simbolica a conflictului. Sutton-Smith impreuna
cu Roberts arata ca jocurile: =? de strategie coreleaza cu educatia prin obedie
nta; =? de noroc coreleaza cu inculcarea responsabilitatii; =? de abilitati, cu
valorizarea performantei. Modelul expresiv - jocul este necesar structurii ~i di
namicii sociale: luptele de coco~i din Insulele Bali (studiate de Clifford Geert
z in 19571958) sunt reprezentative pentru stilul de viata al acestei societati,
dupa cum maratonul reflecta stilul de viata al functionarilor publici sau fotbal
ul societatea europeana. Fotbalul condenseaza caractt'ristici ale sistemului soc
ia-cultural european ~i resorturile contradictorii ale reu~itei individuale ~i c
olective: =? avantajele democratiei - orice jucator poate deveni vedeta;
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
=>
15
valoarea muncii in echipa, a solidaritatii ~i a planificarii colective; => rolul
~ansei, al jocului incorect, al justitiei discutabile. Alaturi de joc, ritul de
inversare este un alt exe'mplu de model expresiv existent in toate culturile ca
re permite inversarea (limitata ~i reversibila) a regulilor stabilite de societa
te (ierarhie sociala inversata, judecata moral a suprimata). Cultura produce pri
n enculturatie ~i socializare conflicte specifice pentru care propune modele exp
resive de descarcare simbolica a tensiunilor acumulate. Modalitatile expresive s
unt supape de siguranta ale ordinii sociale, sunt 0 forma de "comentariu meta-so
cial" care codifica tensiunile societatii. In cazul in care modelele expresive s
unt depa~ite, iar tensiunile nu mai pot fi descarcate prin mijloacele compensato
rii oferite de cultura, fiecare societate dispune de 0 prescriptie psihopatologi
ca ~i de mijloace institutionalizate de marginalizare a individului "nebun". Mod
elele psihopatologice sunt activate in urma e~ecului celor expresive ~i sunt def
inite de Ralf Linton ca modele de inconduita. Grice entitate psihopatologica - f
ie din sistemele etiologice traditionale, fie din cele modeme- este un model pri
n care subiectul transgreseaza regulile sociale intr-o maniera prescrisa, fie an
odina, fie prestigioasa. Sanatatea mentala a unei societati este definita de bal
ansul dintre modalitatile represive ~i cele expresive. Interventia institutional
izata asupra individului-modelul de interventie- se situeaza la confluenta dintr
e modelul expresiv ~i cel de inconduita. Prin modelul de interventie se incearca
mentinerea individului in cadrul modelului expresiv ~i preventia modalitatilor
de inconduita. Desigur, sfera modelului de interventie este larga, ceea ce ne in
tereseaza este includerea consilierii ~i a psihoterapiei in acest cadru. Consili
erea ~i psihoterapia reprezinta demersuri necesare, preventive sau reparatorii a
le prejudiciilor aduse individului de existenta intr-un spatiu cultural, cu nonn
ele, valorile ~i restrictiile sale. Din acest punct de vedere, consilierea ~i ps
ihoterapia exista sub diferite forme din momentul initiator al culturii. Triada
model expresiv, model de inconduita, model de interventie este constitutiva oric
arei societati ~i culturi. Ceea ce astazi numim consiliere ~i psihoterapie repre
zinta varianta actuala a masurii, nevoii ~i puterii individului actual de interv
entie asupra sa insu~i in relatia pe care 0
16
MA TEl GEORGESCU
poarta eu figura eomplexa a alter-ului. Domeniul psihoterapiei, preeum ~i eel al
consilierii este, in conseeinta, dinamic. Una din mutatiile evidente suferite d
e psihoterapie in evolutia sa din secolul treeut a fost determinata de nevoia de
"lmpachetare" a demersului, care se cerea mai rapid, mai dinamic, in corelatie
cu dinamica sociala specific a unui secol al vitezei sau al informatiei. In epoc
a devenita treptat cea afast-food-ului individul ~i societatea nu i~i mai permit
- din pricina costurilor - sa zaboveasca prea mult asupra interioritatii profun
de, iar aceasta epoca debuteaza in societatea nordamerieana a sfar~itului de sec
ol XX. Cazul neurasteniei este ilustrativ in acest sens. George M. Beard izoleaz
a in 1869 (pentru a publica doua monografii pe tema - 1880, 1887) 0 entitate nos
ografica, un gen de "ma1adie a civilizatiei" caracterizata printr-o "slabiciune
iritativa", "hiperestezia organelor de sim!" ~i "iritatie spinala". Tulburarea a
pare ca specifica unei societati cu evo1utie rapida in care valorile traditiona1
e tind sa se dizolve rapid. De aceea, aceasta tulburare ii afecteaza in special
pe reprezentantii clasei mijlocii, cei supu~i ritmului rapid al schimbarilor. In
trucat neurastenia apare ca un semn a1 angajarii totale in munca aducatoare de m
odemitate, boala capata un caracter "prestigios", care legitimeaza suprasolicita
rea cetateanului. Din America, neurastenia migreaza in: ::::? Europa: pe masura
ce "cultura suprasolicitarii" piitrunde pe continent. Freud redefine~te chipul e
uropean al neurasteniei sub forma nevrozei de angoasa; ::::? Japonia: neurasteni
a devine in nosografia psihiatrica japoneza tulburarea shinkeishuijaku. Shoma Mo
rita (anii '20) este cel care va studia "varianta japoneza" a neurasteniei ~i va
determina tipul de personalitate cu risc neurastenic -shinkeishitsu- caracteriz
ata prin introversie, perfectionism, tendinte hipocondriace ~i hiperestezie. :::
:? China: conceptul este introdus incepand cu anii '20. Neurastenia devine, prin
influente pavloviene, shenjingshuairou = slabiciune a nervilor. Varianta shenji
ngshuairou a neurasteniei va constitui pentru chinez:i illcepand cu anii '50 0 m
odalitate de exprimare a conflictului politic, social~i fizic. De aceea, una din
sarcinile de partid ale speeiali~tilor in sanatate mentala a fost eradicarea ac
estei tulburari.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
17
Maladia mental a, modelul de inconduita, poate fi privit ~i inteles - dupa model
ul tluxului ~i retluxului - ca 0 entitate care se constmie~te intr-un context so
cio-cultural ~i in raport cu acesta se deplaseaza spre alte zone ~i dispare. Pro
totip pentm modelul de inconduita ~i determinismul socio-cultural al acestuia es
te excursia prin timpuri ~i culturi intreprinsade maladia isterica. Excursia ace
stui model de inconduita este deja terminata ~i, in consecinta, ne putem imagina
,,0 piatra funerara" pe care sa fie gravat: "Maladia isterica: 2000 i.Chr. - 19
80 d. Chr.". $i aceasta intmcat sunt peste 20 de ani de candManualul pentru diag
nosticul i statistica tulburarilor mentale, editia a III-a, a desfiintat-o. Malad
ia isterica, proto tip al modelului de inconduita, a traversat multe "timpuri cu
lturale" ~i forme de existenta. Din Egiptul faraonic, odata cu papimsul Kahoun,
in juml anului 2000 i.Chr. ~i pana astazi, isteria se poate repera, in decursul
celor 4000 de ani de istorie, ca 0 tulburare cu evolutie cultural a care, in ciu
da diversitatii simptomatologice, ~i-a pastrat o anumita unitate. Afirmatia lui
Galen, din sec. II, este semnificativa in acesta sens - "isteria este doar un cu
vant, dar diverse ~i nenumarate sunt formele pe care Ie ia,,7. Mult timp a fost
considerata 0 maladie specific feminina. Acest lucm pare a fi sustinut de chiar
etimologia termenului. Insa originea etimologica reala este husteros, hysteros ~
i nu a termenului care a consacrat-o - hustera, hystera. In limba greaca tennenu
l isterie are doua fonne gramaticale - una substantivalii - hystera (cu semnific
atia de matrice, uter) ~i cealalta fonna, adjectivala - hysteros (semnificand "c
el ce vine dupa, urmeaza", "mai tarziu, postum", "aprescoup"). Adjectivul hyster
os a fost termenul originar, din care a derivat substantivul hystera8 ldentificar
ea cu semnificatia secundara a determinat prejudecata care alatura isteria, cu n
ecesitate, femininului ~i determina ceea ce se poate numi, in istoria cercetarii
acestei maladii, curentul uterin9 Conceptu1 de maladie isterica dispare 0 data c
u intregul curent medical naturalist, in momentul instaurarii doctrinei augustin
iene, cu a sa inapetenta pentru sexualitate, atribuita figurii raului. Extazu1 a
polinic al
'G. Hal1l.ls-Revidi, L 'hyster/e. P.U.F., Paris. 1997, p. 8. ~ Cf. H. ?vlangriot
is-Caracosta, ,'Vote erymolog/qlle Sill' I'hyster/e. 9 De la Hipocrat ~i pana as
tazi patru curente ~i-au disputat supremalia in studiul isteriei: curentul uteri
n. curentul cerebral ~i neurologic, curentulmedicinei generale ~i curentul psiho
logic.
18
MA TEl GEORGESCU
antichitatii se numete acum posesiune diabolica, iar manifestarile somatice spect
aculare ale isteriei sunt interpretate ca marca satanei. De asta data maladia is
terica este salvata de Paracelsus, in secolul XVI, care evoca pentru prima oara,
pat"alel cu "interpretarea diabolica" augustiniana, originea psihologica a mala
diei isterice pe care 0 denumete "chorea lasciva". Un aport important in studiul
isteriei este cel al lui Jean Martin Charcot. Datorita lui Charcot isteria nu ma
i este asimilata cu necesitate femininului - exista i 0 isterie masculina, cu 0 s
emiologie precisa. Descoperirea lui Charcot pare a fi fost determinata de hazard
, prin dezafectarea unei c1adiri din Salpetriere, constituirea "cartierului epil
epticilor simpli" i reunirea epilepticilor cu istericii. Chiar daca Charcot a dem
ontat prejudecata relatiei necesare isterie-feminin, clirentul uterin i-a continu
at nestingherit existenta. Dificultatea de simetrie a "drepturilor" asupra ister
iei intre masculinitate i feminitate este indicata chiar de panoul care se gasete
astazi in "Cartierul Charcot" din Spitalul Universitar Salpetriere. Aici se afla
0 reproducere a celebrului tablou al lui Andre Brouillet (1857-1920), 0 lectie
clinica la SalpetriiTe. Este reprezentata una din celebrele edinte ale "c1inicilo
r de vineri", iar pacientul lui Charcot este 0 femeie ... faimoasa Blanche Wittm
ann. Charcot prezinta asistentei sale un caz de mare criza isterica. In spatele
sau se afla Joseph Babinski (cel care ii va distruge teoria i va intemeia neurolo
gia modema). Babinski 0 sustine pe Blanche care era pe punctul de a cadea de pe
0 brancarda. In 1980, odata cu aparitia ]l.1anualuluipentru diagnosticul ,~istat
istica tulburarilor mentale, editia a III-a, maladia isterica ii inceteaza existe
nta fiind "dezintegrata" din spatiul cultural nord-american intr-o serie de diag
nostice cuprinse in categoriile tulburarilor somatoforme i ale tulburarilor disoc
iativeiO (tulburarea de conversie, tulburarea de somatizare, personalitatea mult
ipla, amnezia psihogena etc.). Sa revenim la raportul dintre modelele de incondu
ita i cele de interventie. Specificul dinamicii sociale determina specificul mode
lelor de inconduita i al modelelor de interventie preventiva sau reparatorie-. Pe
rioada efervescentelor schimbari sociale din societatea nord-americana este cea
care a condus la aparitia modelului de inconduita al neurasteniei, dar i a modelu
lui de interventie a consilierii. Pentru a fi adecvat i a
10 Manualul pentru diagnosticul statis(ica tulburiirilor Psihiatrilor Liberi din
Romania, 1993, pp. 271 - 293.
,i
men tale, Ed. Asociatia
INTRODUCERE iN CONSILlEREA PSIHOLOGICA
19
r
3.
:1
a
mentine individul in granita modelelor expresive ale culturii, acesta trebuie pr
egatit nevoilor ~i dinamicii sociale printr-o interventie educationala adecvata.
In 1898, Jesse B. Davis a fost unul dintre primii care a practicat, intr-un lic
eu din Detroit, ceea ce astazi se nume~te consiliere ~colara. Interventia in dom
eniul educational poate fi operata numai in conditiile cunoa~terii specificului
dezvoItarii individului. Astfel, Clifford Beers, venind din domeniul sanatatii ~
i igienei mentale, a publicat in 1908 lucrarea A Mind That Found Itself. Textul
sau a atras atentia asupra unei alte modalitati de a intelege copilul in perspec
tiva dezvoltarii ~i a nevoilor sale. Jesse Davis este urmat, in Boston, de Frank
Parsons care fondeaza, in 1908, un birou vocational care duce, in 1913, la cons
tituirea Asociatiei Nationale de Ghidare Vocationala (National Vocational Guidan
ce Association). Eficienta profesionala poate fi atinsa numai daca individul est
e orientat spre domeniul in care dimensiunile personalitatii sale se pot cat mai
bine exprima. Stanley Grandville Hall a introdus in psihologia educationala din
SUA perspectiva freudiana. Este cel care il va invita pe S. Freud sa conferenti
eze la Clark University, Worcester, unde Hall a predat din 1889 pfma in 1920. In
tr-o intensa ~i continua activitate editorial a Hall a fondat in 1887 American J
ournal of Psychology, dar ~i Pedagogical Seminary care va deveni Journal of Gene
tic Psychology. Acest gen de studii au permis relevarea importantei psihogenezei
timpurii in structura personalitatii ~i in sanatatea mental a a adultului. In a
nii '20, ca urmare a rezultatelor muncii 1ui G. Stanley Hall, cercetarea s-a axa
t pe conditiile care sunt necesare unei vieti echilibrate incepand cu perioada c
opilariei. Datorita dezvoltarii sustinute a institutiei consilierii, putemica AP
A (American Psychiatric Association) creeaza in 1945 0 sectie separata intitulat
a Divizia de cOl1silierepsihologica. Chiar daca origineaza in cadrul educational
~i vocational, demersul consilierii a fost adoptat in numeroase alte domenii: -
consilierea geriatrica - specifica problematicii imbatranirii ~ibatranului; - c
onsilierea matrimoniala - centrata pe problemele de cuplu; - consilierea familia
la - problematic a familiei; - consilierea recuperatorie - vizeaza personalitate
a cu nevoi speciale de ordin fizic sau psihic. In perioada postbelica apar ~i al
te tipuri de consiliere, cum ar fi: - consilierea pentru situatia de criza;
20
MATEr GEORGESCU
- consilierea pentru situatii de pierdere; - consilierea pentru emigranti. In Eu
ropa, interventia sistematica, organizata ~i institutionalizata prin consiliere
dateaza din perioada interbelica. In Elvetia este deschis, in 1917-1918, Biroul
de consihere a parin{ilor:;i tinerilor. Faptul ca institutia consilierii piltrun
de in Europa dupa ce va fi rucut-o in societatea nord-americana este graitor pen
tru dialectica existentii intre palierul dinamicii sociale ~i cel al modelului d
e preventie ~i interventie. Aceasta dialectica ne indica faptul ca orientarile d
inamice ale psihoterapiei - cele mai "lente" - au fost supuse cu precadere unor
presiuni de remaniere. Psihanaliza, spre exemplu, nu ~i-a mai putut mentine alur
a standard, in special in spatiul nord-american - ~i a generat 0 variantii de in
terventie mai apropiata contingentelor actualitatii - psihoterapia psihanalitica
. Consiliere ~i psihoterapie Diferentele dintre consiliere ~i psihoterapie sunt
dificil de operat in mod absolut din cauza faptului ca demersul consilierii este
tangent (in special) celui al psihoterapiilor scurte, de suprafata. Incercarile
de conturare neta a limitelor celor doua domenii au indicat faptul ca psihotera
pia ~i consilierea se afla intr-o relatie asociativa. De aceea, unicullucru asup
ra caruia exista consens este ca nu se poate face o distinctie netii intre consi
liere ~i psihoterapie - unii psihoterapeuti practica ceea ce un consilier consid
era a fi consiliere psihologica, in timp ce unii consilieri folosesc tehnici car
e apartin in mod evident psihoterapiei. Daca procesul consilierii ~i psihoterapi
a se considera a fi tenneni sinonimi, 0 distinqie poate fi observatii la un nive
l al practicienilor: numai 0 parte dintre consilieri sunt psihoterapeuti fonnati
. In virtute a recomandarii noastre de fonnare a consilierului intr-unul din dom
eniile psihoterapiei, aceasta diferenta devine ins3.,pe fond, nesemnificativa.
c
consiliere
p
Consilierea se aflii intr-un raport asociativ cu psihoterapia, raport care ajung
e, conform anumitor autori, pana la identitatea celor doua domenii.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
2]
Gfmdite sub forma polarelor unui continuum, se contureaza un model care pare a o
feri cea mai buna masura a relatiei controversate dintre consiliere ~i psihotera
pie. Se observa, la extremele intervalului, 0 zona specifica fiecarui domeniu, i
ar in spatiul median, 0 zona de confluenta. Modelul este dinamic, astfel incat i
n zona mediana este indicata interaqiunea, interpolarea dintre cele doua domenii
: procesul de consiliere poate trece intr-unul de psihoterapie, iar cel de psiho
terapie poate contine elemente specifice consilierii. Diferentele dintre cele do
ua domenii pot fi operate dupa urmatoarele criterii: => obiective; => gradul de
severitate a problemelor subiectului; => natura problemelor subiectului; => meto
de ~itehnici. Specificul consilierii Demersul de consiliere urmare~te in special
dezvoltarea unui ansamblu de obiective care sa reflecte nevoile clientului. Cli
entul este sustinut in dezvoltarea comportamentului de tip intentional, flexibil
~i, in consecinta, productiv. Existenta de obiective adecvate determina orienta
rea subiectului spre viitor, spre oportunitatile care ii confera sens in viata.
Subiectul consilierii nu se considera a avea probleme mentale, fiind considerat
client ~i nu pacient. Clientul este considerat a fi capabil in a-~i alege scopur
ile, a lua decizii ~i a-~i asuma responsabilitatea propriului comportament ~i a
evolutiei personale. Consilierul nu este 0 ipostaza a autoritatii, ci un partene
r al clientului impreuna cu care vizeaza obiective comune. Consilierul se focali
zeaza pe schimbarea comportamentului ~i nu pe facilitatea insight -ului 11. Deme
rsul consilierii este orientat pe unnatoarele dimensiuni: => prezent ~iviitor; =
> normalitate: => spatiul dez\oltarii; => actualitate; => termen scurt; => con~t
ientizare; => educatie;
i Blocher. D. H, De1elopmental counseling New York, Ronald Press. 1966, p. 80,
22
=>
MATEl GEORGESCU
vocatie; => suport; => rezolvare de probleme. Specificul psihoterapiei Psihotera
pia se define~te ca aqiune psihologica sistematica, planificata ~i intentional a
, fundamentata pe un sistem teoretic, exercitata de catre un psihoterapeut calif
icat12. Obiectivul principal al psihoterapiei consta in a opera modificari in ca
drul personalitatii subiectului care sa aiba drept consecinta adaptarea eficient
a a acestuia la mediul familial, social, profesional. Psihoterapia se adreseaza
simptomului dezvoltat in: => sfera persoilalitatii ~ diferite dizarmonii; => psi
hogenii - stari reactive ~i nevroze; => perioada intercritica ~i de remisiune ps
ihotica; => afectiuni psihosomatice; => reactia la boli cronice organice. Psihot
erapia trece insa dincolo de simptom ~i se adreseaza palierului profupd al perso
nalitatii. In acest sens psihoterapia se poate adresa ~i persoanelor care nu acu
za 0 problematic a aparte, ci doresc atingerea potentialului optim adaptativ. Ob
iectivele psihoterapiei: => diminuarea sau stingerea simptomului; => restructura
rea personalitatii; => intarirea Eului; => echilibrarea identitatii personale, a
imaginii de sine. Psihoterapia este centrata pe: => patologie (nevroze); => tre
cut; => termen lung; . => reconstructie; => problematic a profunda. Specificul c
onfluentei dintre consiliere ~i psihoterapie Caracteristicile relatiei consilier
ii nu pot fi ferm separate de cele ale psihoterapiei. Atat in psihoterapie, cat
~i in consiliere este yorba despre 0 relatie orientata spre scopul diminuarii sa
u inlaturarii dificultatilor
12
Apud L Holdevici, Elemente de psihoterapie, Ed. All, Bucure~ti, 1996. p. 2.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
23
existentiale ale individului. Consilierea poate fi considerati:i un proces terap
eutic. Consilierea ~i psihoterapia au in comun atat un anumit spatiu teoretic, c
at ~i1-mele tehnici. Diferenta dintre cele doua domenii este graduala: consilier
ea difera de psihoterapie prin nivelul scazut de severitate a problemelor cu car
e se confrunta subiectul. Domeniul psihoterapiilor scurte, care se aproprie maxi
mal de cel al consilierii, este cel care pune cele mai multe probleme incercarii
de conturare a specificului consilierii in raport cu psihoterapia. Este yorba d
e psihoterapiile scurte, limitate temporal, ale caror obiective sunt bine preciz
ate prin centrarea pe 0 anume problematica. Psihoterapia scurta este un demers f
ocal, centrat pe adaptarea clientului la mediul extern actual. Terapeutul "focal
" este activ ~i i~i planifica riguros interventia. Astfel, consilierul poate fi
reprezentat ca un psihoterapeut "focal". Caracteristicile distinctiei dintre con
siliere ~i psihoterapie sunt acelea~i ~i in cazul relatiei pe care consilierea 0
are cu psihologia clinic a, preocupata de fenomenul psihopatologic~ Distinctia d
intre consiliere ~i psihologia clinica a devenit mai putin ferma pe masura ce co
nsilierul a inceput sa se implice in problemele afective cronice ale clientului,
in timp ce psihologul clinician s-a implicat mai ml\lt in identificarea ~i sust
inerea strategiilor care tin de dezvoltarea personala a pacientului. Intrucat do
meniile ~i tehnicile consilierii, psihoterapiei ~i psihologiei clinice nu pot fi
ferm separate, s-a facut propunerea de integrare a acestora intrc.llllcamp mai
larg denumit servicii psihologice. Obiectivele consilierii Cel mai frecvent obie
ctiv al consilierii este ajutorul acordat individului in scopul de a negocia cu
sarcinile pe care Ie impune dezvoltarea personala specifica unei anumite varste,
in raport cu mediul familial, profesional sau social, in genere. Obiectivele co
nsilierii, comparativ cu cele ale psihoterapiei, sunt: =? mai restranse; => cent
rate pe cre~terea personala ~ipe contextul imediat; =? axate pe suportul acordat
individului in scopul de a functiona adaptat in statusul ~i rolul sau actual. O
biectivele consilierii pot fi dispuse in trei categorii: 1. promovarea starii de
bine ~i a sanatatii clientului; 2. dezvoltarea personala a clientului;
24 3.
MATEl GEORGESCU
preventia situatiilor care aduc atingere starii de bine ~1 dezvoltarii personale
a clientului. Fie ca se refera la promovarea starii de bine, fie ca sunt obiect
ive care sustin dezvoltarea personala, acestea trebuie sa fie: - precizate in fu
nctie de client; - masurabile; - compatibile ~i nu identice cu valorile consilie
rului. Desigur, consilierul va indica posibile directii de actiune in conformita
te cu propriile expectante ~i nevoi, dar alegerea caii pe care clientul se va an
gaja va fi rezultatul dialogului dintre client ~i consilier. Dincolo de tipurile
de consiliere ~i de expectantele clientului se pot identifica anumite categorii
comune de obiective ale procesului consilierii 13: 1. Schimbarea comportamenta1
a persona1e, a posibilitatii de profesional i social. Clientul care sa traiasca m
ai bine, sa performanta, sa dobandeasca ridicat. - este 0 conditie a optimizarii
a trai mai bine in mediul familial, este ajutat sa gaseasca modalitati1e in fun
ctioneze la un nivel mai bun de mai mult, sa aiba un potential mai
2.
3.
4.
Dezvoltarea capacitatilor adaptative. Pe parcursul psihogenezei, fiecare etapa d
e dezvoltare pune subiectu1 in fata anumitor sarcini specifice i expectatii. Nere
alizarea acestora determina statuarea unor comportamente care, de~i constituie c
ea mai buna solutie pentru etapa psihogenetica respectiva, se dovedesc ulterior
a fi ineficiente. De aceea, adaptarea la noile situatii, la situatiile de viata
actuale, presupune reactivarea capacitatilor adaptative ~i remanierea unoI' comp
ortamente dobandite in trecut. Dezvoltarea capacitatilor decizionale. Consilieru
1 nu va lua decizii in locul clientului, ci il va sustine pentru a lua cea mai b
una decizie. Clientul va invata sa inteleaga cum ~i de ce angajeaza 0 decizie, s
a aproximeze cat mai bine consecintele in termeni de risc, timp, costuri, energi
e. Scopul consilierii consta in a identifica factorii afectivi, rationali ~i de
personalitate care interfereaza cu procesul decizional i maniera in care 0 fac. I
mbunatatirea relatiilor interpersonale. Majoritatea indivizilor intampina dificu
lti3.ti in relatiile lor cu ceilalti, cu efecte nedorite in
13
G. Rickley, C. Therese, Counseling, theOl}"am! practice, Prentice Hal!. New Jers
ey. 1990, pp. 6-8.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
25
contextul familial, de cuplu, profesional etc. Dificultatile au cauze variate, p
rintre care imaginea de sine joaca un rol important intrucat detennina modalitat
i defensive de relatie. De aceea, consilierea se va centra atat pe imbunat1itire
a relatiilor cu ceilalti, dar ~i cu sine. 5. Dezvoltarea potentialului clientulu
i. Se centreaza pe invatarea modalitatilor prin care clientul sa-~i poata folosi
maximal abilitatile de care dispune. Aceasta presupune intarirea libertatii de
manifestare a clientului in cadrul sau specific ~i totodata a capacitatii de con
trol a acestui mediu. Consilierea intervine in situatii de adictie prin invatare
a modalitatilor de optimizare a propriului organism, prevenind stresul, depresia
, angoasa. Intrebari de verificare Care sunt elementele pe care se sustine defin
itia consilierii psihologice ? In ce consta functia ~i determinarea culturala a
consilierii psihologice ca model de interventie ? In ce mediu socio-cultural a a
parut ~i s-a dezvoltat consilierea psihologica ~i in ordinea carui detenninism ?
Care sunt domeniile in care s-a impus consilierea psihologica ? Care sunt difer
entele esentiale dintre consiliere ~ipsihoterapie ? Care sunt similitudinile din
tre consiliere ~ipsihoterapie ? In ce tip de relatie se afla consilierea cu psih
oterapia ? Care sunt principalele categorii de obiective ale consilierii psiholo
gice ?
Bibliografie selectiva: Bahan A., coord., Consiliere educa{ional6, Cluj-Napoca,
2001. Blocher, D., H., Developmental counseling, New York, Ronald Press, 1966. B
urks H., ~I., Stefflre B., Theories of cOlinseling, New York, McGrawHill. 1979.
Egan G., The Skilled Helper: A 5.rstematic Approach to Effective Helping, Monter
ey, CA, Brooks-Cole, 1990. Epopeea lui Ghilgal71e:;, Editura pentru literatura u
niversala, Bucure~ti,
1966.
26
MA TEl GEORGESCU
Ivey A., K, Ivey M., B., Intentional Interviewing and Counseling: Facilitating C
lient Development in Multicultural Society, CA, BrooksCole, 1994. Jung, C., G.,
in lumea arhetipurilor, Ed. Jumalul literar, Bucure~ti, 1994. Koestler A., Les R
acines du Hasard (The roots of coincidence), Calmann-Levy, 1972. Rickley G., The
rese C., Counseling, Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
FUNDAMENTE TEORETICE ALE CONSILIERII
27
Rezumat Consilierea psihologica se fundamenteaza teoretic pe domeniul diferitelo
r ~tiinte umane ~iumaniste. Din cadrul filosofiei, individualismul recomanda ind
ividul ca valoare suprema, in timp ce esentialismul pune problema raportului'din
tre esenta ~i fenomen ~i a consecintelor unei perspective universaliste asupra v
alorilor. Progresismul releva importanta experientei ~i specificul individual, i
ar existentialismul indica unicitatea existentelor. Aceste perspective filosofic
e deschid cflmpul de refleqie necesar unei interventii adecvate de consiliere. S
ociologia permite consilierului intelegerea determinismului ~i a presiunii pe ca
re societatea 0 opune individului. Consilierul va avea ca obiectiv sustinerea cl
ientului in gasirea modalitatilor de gestionare a f0rtelor din campul social car
eji fa:ciliteaza dezvoltarea. Psihologia fenomenului perceptiv indica necesitate
a intelegerii modalitatii in care clientul percepe lumea. Din perspectiva psihol
ogiei invatarii, consilierul va decela situatiile care au condus la intarirea co
mportamentelor. Teoriile cognitiviste indica posibilitatea de interventie la niv
elul comportamentului clientului prin strategii de invatare. Consilierul trebuie
sa ia in considerare etapa de deZivoltare in care se afla clientul ~i specificu
l acesteia. Conceptul de imagine de sine permite consilierului intelegerea rapor
tului dintre Eul corporal ~i cel psihic (afectiv ~i cognitiv). Interventia va av
ea in vedere reducerea diferentei dintre Eul psihic real ~i Eul psihic ideal, ca
re va avea ca efect cre~terea stimei de sine. Etica permite studiul raportului d
intre morala heteronoma a Eului ideal ~i moral a autonoma a Eului real. Sarcina
consilierului consta in sustinerea clientului in instituirea moralei autonome a
Eului real. Etnopsihologia indica raportul dintre cultura~i binomul boalanormali
tate. Consilierul va J:ntampina clientul prin intermediul propriului cod cultura
l ~i al incon~tientului sau etnic. Concepte reprezentative:
- imagine de sine: ansamblul (auto) percePtiei abilitatilor, atitudinilor ~i
comportamentelor proprii; - ell somatic: organizator ~i integrator al corporalit
atii:
28
MA TEl GEORGESCU
- eu psihic real: organizator al ansamblului reprezenHirilor ~i afeetelor determ
inate de personalitatea aetuala, reala a clientului; - eu psihic ideal: organiza
tor al ansamblului afeetelor ~i reprezentarilor eonstituite prin identifiearea e
u idealurile propuse de mediul cultural; - stima de sine: rezultatul distantei d
intre Eul somatic ~i cel psihic; - morala heteronoma: morala a datoriei, operati
onala prin dominatia autoritatii; - morala autonoma: morala reflectata, determin
ata de realitate; - incon~tient etnic: palier al incon~tientului alcatuit din el
emente refulate prin presiunea mediului cultural. Fundamente generale Teoria con
silierii s-a structurat la interferenta disciplinelor umaniste ~i umane, precum
filosofia, sociologia, psihologia, etnopsihologia, care i-au conferit fundamente
le neeesare. Fundamente filosofice ale consilierii Orice metoda ~tiintifica este
sustinuta de premise filosofice. Filosofia, perspectiva general a asupra lumii
~i a vietii, este cu deosebire utila domeniului consilierii. Trecem in revista,
cu titlu de exemplu, cateva curente ale gandirii filosofice cu recul in planul f
undamentelor eonsilierii: - lndividualismul. Scopul consilierii consta in atinge
rea potentialului optim al personalitatii, prin dezvoltarea unei viziuni consist
ente asupra lumii. Perspeetiva care propune acest scop este individualismul. Ind
ividualismul afirma demnitatea, libertatea ~i valoarea individului. Individualit
atea este valoarea suprema din care sunt deduse celelalte valori ~i nonne. Indiv
idul nu se poate realiza deeat daea renunta la gandirea speculativa (specifica f
ilosofiei modeme). - Esen{ialismul. Omul este unica fiinta dotata cu ratiune ~i
cu capacitatea de a cunoa~te lumea. Adevarul este universal ~i absolut, iar scop
ul fiecarui destin individual este de a deseoperi adevarul ~i a discrimina intre
esential ~i accidental. Esentialismul postuleaza existenta valorilor absolute d
e bine, adevar ~i frumos. Esenta transcende fenomenul, este invariabila ~i neafe
ctata de dinamica fenomenala. Cautarea valorilor absolute este universala. Karl
Popper considera ca sarcina ~tiintei nu este de a cauta esenta lucrurilor. Persp
ectiva esentialista a incetinit, din acest punct de vedere, demersul eunoa~terii
in ~tiintele sociale, in raport eu
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
29
fizica, domeniu care s-a fondat pe nominalism (doctrina care sustine existenta r
eala numai a lucrurilor individuale). Universalismul acestei perspective pune pr
obleme procesului consilierii: dadi exista valori absolute la care consilierul a
dera in termeni de bine ~i rau, adevar ~i fals, frumos ~i unit, in ce masura ii
mai poate lasa c1ientului libertatea de alegere? In ce masura consilierul a doba
ndit cunoa~terea absoluta a acestor valori ? -Progresisl11ul intelege ~i abordea
za, lumea intr-o mamera experimentalista, pragmatica ~i instrumentala. Aceasta a
bordare pome~te de la imposibilitatea existentei unei teorii care sa ofere 0 exp
licatie general a ~i finala asupra lumii ~i, de aceea, se considera necesara ope
rarea cu probleme specifice la care sa se ofere raspunsuri precise. Principala p
remisa a progresismului nu este legata de universalitatea adevarului, ci de spec
ificul ~i particularitatea experientelor. Faptele sunt valorizate pentru utilita
tea lor ~i nu pentru universalitatea acestora. De aceea, valorile nu au 0 existe
nta in sine, ci tin de individ. Adevarul este dinamic, intrucat tine de 0 lume i
n continua mi$care. Actiunile sunt considerate in funqie de consecin!ele lor. Ac
easta perspectiva fundamenteaza ~i behaviorismul: valoarea pragmatic a este impo
rtanta, ceea ce funqioneaza este pastrat, in timp ce se renunta la ceea ce nu es
te adecvat. Progresismul pune problema sanqionarii aqiunilor cu consecinte negat
ive. Maturitatea poate fi "masurata" in raport cu capacitatea de adaptare ~i de
confonnare la grup. De aici rezulta un spatiu redus acordat individului ~i auton
omiei sale. - Existentialisl11ul: realitatea cea mai plina de semnificatii este
oferita de propria existenta. Individul uman este abordat prin perspectiva atitu
dinilor ~i nevoilor sale ~i nu in rapOli cu un grup. Esenta naturii umane consta
in experienta identitatii personale. Consilierul care abordeaza clientul intr-o
maniera existentialista se va centra pe a-i permite acestuia experimentarea sit
uatiilor care ii provoaca angoasa. Fiecare persoana are 0 ascendenta care ii con
fera 0 experienta unica. Clientul este responsabil pentru aqiunile sale. 0 viata
semnificativa este rezuItatul dezamorsarii situatiilor generatoare de angoasa.
30
MA TEl GEORGESCU
Fundamente sociologice ale consilierii Comportamentul uman este influentat intr-
o mare masura de grupul social, de interactiunea sociala ~i de conditiile care c
ontroleaza viata sociala. Aceste conditionari tind sa se organizeze in paternuri
stabile de relatie. Sarcina consilierului consta in identificarea modului in ca
re conditionarile sociale determina relatiile sale, intr-o maniera pozitiva sau
prin producerea de conflict. Consilierul va avea ca obiectiv analiza modalitatil
or de actiune a controlului social in diferitele spatii de existenta ale clientu
lui. Controlul social se instituie ~i exercita datorita procesului de socializar
e prin care se transmite ansamblul de valori ~i scopuri specifice grupului de ap
artenenta. Procesul socializarii are ca primi determinanti pe cei ai grupului ~i
nu pe cei ai individului. Prin enculturatie sunt transmise scopurile grupului i
n timp ce scopurile iridividului se constituie la incidenta cu cele ale grupului
deja dobilndite. De aceea, procesul socializarii poate aduce atingere identitat
ii clientului. lndividul supus procesului socializarii capata sensul identitatii
personale, a valorilor ~i scopurilor emergente experientei sale. Procesul socia
lizarii regleaza comportamentul ~i ofera contextul in care sa se dezvolte identi
tatea ~i con~tiinta de sine. Cei doi versanti ai relatiei: individ - societate t
rebuie identificati de consilier in scopul de a intelege sensul dezvoltarii ~i a
legerile individuale. Este yorba despre obiectivele ~i valorile familiei, ale ~c
olii, ale grupului care intra in conflict cu cele care confera clientului sensul
personalitiitii sale. Pentru a identifica modalitati de conciliere, consilierul
se va centra pe identitatea ~i nevoile clientului ~i in mod secundar pe cerinte
le grupului. Cerintele societatii au fost adresate personalitatii clientului in
termeni de conformism ~i directivitate. Consilierul va cauta nu atilt modalitati
le prin care clientul sa se opuna cerintelor societatii, ci modalitatile de nego
ciere cu acele forte care ii pot sustine dezvoltarea personalitatii. Va identifi
ca manierele de dezvoltare a valorilor personale in jurul carora se organizeaza
personalitatea clientului. Consilierul trebuie sa aiM in vedere relatia dintre c
ultura, societate ~i personalitate, pentru a putea intelege valorile care operea
za in anumite grupun.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
31
Fundamente psihologice ale consilierii Vom discuta cateva din conceptele sau teo
riile cu incidenta asupra consilierii: Conceptul de percep!ie. Studiile asupra p
rocesului perceptiv au condus spre ideea conform careia comportamentul este dete
rminat in mare masura de modalitatea in care individul percepe lumea. Daca, spre
exemplu, 0 situatie este perceputa ca periculoasa, individul se va teme initial
de acea situatie, apoi de realitate in ansamblu ~i se va comporta defensiv. Ce
anume determina modul in care individul percepe 0 situatie ? Mediul natural are
- pe langa eel cultural - 0 influenta evidenta. Studiile de psihologie transcult
urala au demonstrat relativitatea perceptiei in raport cu modal itatea de experi
mentare ~i adaptare la mediul fizic. In urma unui studiu realizat pe 14 societat
i diferite s-a constatat ca iluzia Miiller-Lyer are efect in societatile in care
spatiul este "locuit" prin constructii rectangulare, iar indivizii sunt fort:at
i sa se adapteze la un mediu diferit geometrizat de spa!iul natural in care nu s
unt privilegiate aceste forme 14. Iluzia functioneaza in mediul care privilegiaz
a formele rectangulare, intrucat atunci cand se apreciaza lungimile celor doua l
inii, se face "corectia" perceptiva bazata pe faptul ca atunci cand doua obiecte
par de aceea~i lungime, eel mai indepartat este mai mare. Subiectii care traies
e in soeietati in care se eonstruie~te in forme predominant rotunde apreeiaza eo
reet lungimea relativa a celor doua linii. Aeeea~i iluzie nu funetioneaz3. niei
in eaml in care subiectii sunt erescuti in' mediu cu suprafete vaste, desehise,
obi~nuiti eu apreeierea de la distanta a obiectelor. In acest caz "eorectia" pe
care se construie~te iluzia nu mai opereaz3.. Gestaltismul clasic a pus bazele s
tudiului fenomenului pereeptiv. Percep!ia nu este 0 suma de senzatii, ei este or
ganizata integral. Wolfgang Kohler lanseaza no!iunea de camp ~i define~te trei t
ipuri de camp izometriee: => campul fizie al earui eehilibru este asigurat de di
mensiunile relative ale obiectelor componente; => campul cerebral alcatuit din e
xeitatiile senzoriale proiectate pe diferitele zone eortieale;
14 William F. Price, Richly H. Crapo, Cross Cultural Perspectives Psychology, We
stem Publishing Company, 1992.
in Introductory
32
:::?
MA TEl GEORGESCU
campul perceptiv. Organizarea ~i semnificarea stimuli lor se face dupa urmatoare
le legi: 1. intrinseci (stimulului - se refera la modul de organizare al stimulu
lui): :::? legea unificarii - formele cu 0 buna unitate se "inchid" mai facil; :
::? legea inclusivitatii - cand forma este "inchisa", elementele constitutive nu
mai sunt decelabile; :::? legea continuitatii - formele mai bune sunt cele cu c
onturul continuu (in raport cu cele cu conturul discontinuu); :::? legea proximi
tatii - proximitatea a doua forme creeaza asamblarea acestora intr-o unica forma
; :::? legea similitudinii similitudinea elementelor permite reorganizarea forme
lor; 2. legi extrinseci (stimulului - se refera la contributia subiectului in or
ganizarea campului perceptiv): :::? legea montajului - starea de expectanta, sta
rea de pregatire determina forma perceputa; :::? legea lui G. Murphy - perceptia
este determinata de experienta subiectului ~i de starea sa afectiva. Sarcina co
nsilierului consta in a intelege specificul perceptiv al clientului, in special
actiunea legilor extrinseci. Schimbarea poate fi produsa la nivelul campului per
ceptiv plecand dinspre campul reprezentativ, respectiv prin intermediul relatiei
dintre reprezentarea realitatii ~i perceptia acesteia. Conform legii lui G. Mur
phy, individul percepe ceea ce "poate" ~i dorqte sa perceapa. AtunCi 'cand nevoi
le individului nu sunt satisIacute perceptia devine rigida. De aceea, pentru a o
pera 0 schimbare la nivelul campului perceptiv, este necesara restaurarea unui a
numit nivel de gratificare a trebuintelor. Cercetarile asupra fenomenului percep
tiv au condus spre teorii ale invatarii. Teoriile campului au ca obiect reorgani
zarea formei ~i a insight-ului ca forma complexa de invatare. Din punctul de ved
ere al teoriei lui Kurt Lewin exista trei campuri supraordonate compuse atat din
variabile psihologice, cat ~i din variabiie tara int1uenta asupra comportamentu
lui: :::? campul psihic; :::? campul grupal; :::? campul social.
INTRODUCERE iN CONSlLIEREA PSIHOLOGICA
33
Pentru Lewin schimbarea comportamentaIa este determinata de 0 schimbare de camp
psihic produsa intr-o anumita situatie. Consilierul va asista clientulin schimba
rea de elemente ale campului psihic. Teoriile fnva{arii. Pentru Burrhus F. Skinn
er procesul invatarii este 0 actiune de reglare a comportamentului prin discrimi
nare ~i intarire. Comportamentele gratificate vor fi intarite ~i vor avea 0 mai
mare probabilitate de a fi repetate, in timp ce penalizarea va conduce la restra
ngerea comportamentala. Sarcina consilierului consta in identificarea situatiilo
r care au condus la diferitele intariri - pozitive sau negative - ale comportame
n!ului clientului. Teoriile cognitiviste. Se afla in continuarea teoriilor campu
lui. Invatarea este inteleasa ca un proces de restructurare activa a perceptiei
~i conceptelor. Intarirea comportamentala este vazuta in special ca genera toare
de feedback ~i nu ca motivatie comportamentala. Procesele menta Ie - strategiil
e de invatare folosite in procesarea informatiei - sunt cele determinante in per
ceperea ~i explorarea mediului. Consilierul va aqiona prin intermediul unar stra
tegii de invatare care vor permite clientului restructurarea comportamentala. Ps
ihologia dezvoltarii. Facilitarea dezvoltarii individului constitme scopul major
al consilierii, de aceea conceptele avansate de acest domeniu al psihologiei su
nt de maxima importanta. Consilierul trebuie sa inteleaga procesele complexe pri
n care se modifica ~i se constituie comportamentul uman. Dezvoltarea poate fi in
teleasa ca un complex de procese psihice, sociale ~i fiziologice care permit exi
stenta individului in mediul dat. Imagine de sine ~i stima de sine. Imaginea de
sine cuprinde ansamblul (auto) percePtiei abilitatilor, atitudinilor ~i comporta
mentelor proprii. Prin imaginea de sine este reprezentata propria persoana - cin
e sunt eu sub forma unei structuri coerente de informatii declarative despre sin
e cu efect la nivel comportamental - ceea ce pot face eu. Disfunqii ~i incongrue
nte la nivelul imaginii de sine vor avea ca efect disfunctii la nivelul modalita
tilor fundamentale de relatie ~i al atitudinii globale in fata vietii, prin proi
eqia problematicii personale asupra diferitelor obiecte. Intrucat structurarea i
maginii de sine este un proces
34
MATEl GEORGESCU
ancorat inca din debutul psihogenezei in diferitele medii, nu exista 0 relatie d
e determinism intre realitatea fizica a unei persoane ~i imagine a de sine a ace
steia. Deficientele imaginii de sine pot sa fie rezultatul: => unei permanente c
ritici parentale prin raportarea la standarde inalte (care produce nevoia de a f
i "perfect"); => lipsei unei relatii parentale adecvate. Imaginea de sine reune~
te: => dimensiunea fizica a personalitatii - organizata de Eul,somatic, personal
itatea a~a cum este perceputa de ceilalti; => dimensiunea psihica (afectiva ~i c
ognitiva), personalitatea a~a cum este imaginata de subiect sub aqiunea diferite
lor conditionari - organizata de Eul psihic real ~i de eel ideal. Capacitatea de
dezvoltare ~i optimizare personala este determinata de structura Eului ideal. D
iscrepantele prea mari intre Eul psihic real ~i idealul sau pot conduce la bloca
rea resurselor ~i dezvoltarii. Imaginea de sine are 0 dubHi dimensiune: con~tien
ta ~i incon~tienta. Dimensiunea incon~tienta are valoare de echilibrare ~i compe
nsare a celei con~tiente. Dimensiunea incon~tienta se distribuie atat la nivelul
Eului somatic, cat ~i la nivelul celui psihic. Eul somatic: reflecta modalitate
a in care a fost integrata propria corporalitate. Eul somatic se structureaza la
confluenta manierei ill care individul se autopercepe in raport cu perceptia (a
uto-aproximata) a celorlalti. Modalitatea de (auto)perceptie este determinata de
idealurile induse de mediul socio-cultural. Discrepantele majore intre idealul
corporal-somatic propus de mediu ~i (auto) perceptia corpului au efecte negative
la nivelul de ansamblu al imaginii de sine. Eul psihic real ~i Eul psihic ideal
sunt alcatuite dintr-o dimensiune afectiva ~i una cognitiva. Eul psihic real or
ganizeaza ansamblul reprezentarilor ~i afectelor conexe personalitatii actuale,
reale a clientului. Eul psihic ideal organizeaza ansamblul afectelor ~i reprezen
Uirilor constituite in psihogeneza prin identificarea cu idealurile reprezentate
~i prezentate de catre persoanele semnificative din istoria subiectului. Dimens
iunea afectiva a Eului psihic reune~te totalitatea afectelor determinate de sine
~i lume. Eul psihic este determinant pentru
INTRODUCERE iN CONSILlEREA PSIHOLOGIC4
35
stabilitatea imaginii de sine. In raport cu coerenta, cu nivelul de angoasa trai
t in fata diferitelor obiecte, clientul i~i define~te modalitatea de comunicare
afectiva. Nivelul de angoasa este indicat de maniera in care este trait Eul real
in raport cu cerintele Eului ideal. Eul afectiv, real ~i ideal, se construie~te
prin relatiile semnificative pe care clientul le-a avut de-a lungul istoriei sa
le. Capacitatea de a trai diferite afecte ~i de a Ie exprima explicit se afla in
relatie directa cu seria identificarilor clientului cu modelele familiale, cult
urale, sociale. Eul ideal poate genera trairi negative in rapOlt cu imperfectiun
ile Eului real. a Eului psihic organizeaza Dimensiunea cognitiv-reprezentativa c
ontinuturile informationale despre sine ~i lume. Aceste continuturi sunt sustinu
te energetic de palierul afectiv. 0 sursa de angoasa consta in discrepanta dintr
e afect ~i reprezentare. Procesul de interventie in consiliere se desIa~oara in
special prin mijlocirea dimensiunii cognitive a Eului psihic. In cadrul consilie
rii sunt supuse analizei reprezentari ale personalitatii clientului ~i raportul
acestora cu palierul afectiv. Este importanta sustinerea trairilor diferitelor a
fecte care investesc reprezentarile dimensiunii cognitive a Eului. Dificultatile
consilierului in raport cu clientul ~i necesitatea unei bune formari profesiona
le sunt explicite la acest nivel. Dimensiunea afectiva a Eului consilierului tre
buie sa aiba capacitatea de a contine afectele generate de client. Uneori 0 moda
litate de aparare in fata dimensiunii afective consta in refugiul in dimensiunea
cognitiva. Dezvoltarea personala presupune punerea in rapOlt a Eului real cu ce
l ideal. La incidenta dintre Eul real cu cel ideal se define~te starea viitoare
a Eului - obiectivul procesului consilierii. Starea viitoare a Eului se constitu
ie prin negocierea dintre Eul ideal ~i cel real. Eul ideal este cel care impune
Eului real imperativul, comandamentul. Clientul cu un nive! important de angoasa
nu mai poate trai coerent Eul sau real intrucat este in permanenta constrans de
imperativele Eului ideal. Rezultatul interactiunii dintre Eul real ~i cel ideal
este stima de sine. Stima de sine este vectorul care organizeaza raportul dintr
e Eul somatic ~i cel psihic. Se operationalizeaza prin atitudinea fata de sine,
prin ansamblul afirmatiilor publice sau private despre sine. Un bun nivel al sti
mei de sine este indicat de: => sentimentul de autoapreciere; => incredere in pr
opriile capacitati; => asumarea de responsabilitati;
36
=>
MATEl GEORGESCU
comportament independent; capacitate de expresie afectiva; => capacitatea de a o
feri suport celorlalti. Deficiente ale stimei de sine sunt indicate de: => senti
mentul non-valorii ~i al ratarii; => senzatia de abandon; => nemultumire de sine
; => fuga de afecte; => nepasare sau rebeliune; => incapacitatea de implicare; =
> delegarea responsabilitatii; => dependenta. Aceste deficiente pot antrena urma
torul tip de problematic a: => la nivel afectiv - angoasa ~i depresie pi'ma la i
ntensitatea nevrotica; => la nivel comportamental - agreslvltate, diferite adict
ii, comportament sexual deficitar sau deviant, tulburari ale comportamentului al
imentar. Un nivel scazut al stimei de sine este rezultatul unei discrepante impo
rtante dintre Eul ideal ~i cel real. Interventia consilierului consta in discuta
rea mesajului transmis clientului de Eul sau ideal, mesaj de tipul Daca nu te co
mporfi astfel ... nu te mai iubesc, trebuie sa fii astfel, ~i deconstruirea impe
rativului, pentru a rezulta mesaje de tipul Te iubesc a~a cum e~ti. De aceea, st
ima de sine se afta in relatie cu mesajele pozitive provenite de la persoanele s
emnificative ale psihogenezei: acordarea atentiei ~i afectiunii, incurajarea ~i
lauda, respectul pentru sine a~a cum este.
=>
Fundamente etice ale consilierii Faptul moral poate fi surprins prin modelarea r
aportului dintre ceea ce este - starea de fapt, actuala, reala - ~i ceea ce treb
uie sa fie - starea viitoare, necesara, posibila, ideala. Domeniul lui trebuie s
a fie reune~te norme care nu apartin individului, ci grupului, fiind din acest p
unct de vedere abstracte. Norma se opune prin caracterul ei abstract, ideal, uni
versal, concretului, realului ~i unicului individual. Domeniul lui trebuie sa fi
e limiteaza, pericliteaza, anuleaza libertatea individului. Procesul de constitu
ire a Eului ideal se sustine pe domeniullui trebuie sa fie, pe valoarea relativa
a idealurilor mediului familial, social ~i cultural.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
In
37
ordinea unei etici psihologice explicative, esenta procesului enculturatiei ~i a
l socializarii consta in predominarea imperativului trebuie sa fie asupra afirma
tivului este. Morala heteronoma a lui trebuie sa fie (ca morala a datoriei opera
tionala prin dominatia autoritatii) este cea care se opune moralei autonome a lu
i este (ca morala reflectata), morala heteronoma a Eului ideal se opune moralei
autonome a Eului real. Geneza Eului ideal indica modalitatea de interiorizare ne
critica a comandamentelor care vor da continut moralei heteronome: interdictia e
ste preluata ca atare, prin interiorizarea comandamentului. Morala heteronoma se
opune moralei autonome prin faptul ca Eul ideal normeaza a priori ~i supune Eul
realla comandamente neconditionate de situatia de facto. Morala Eului real, de
cealalta parte, permite judecata de valoare ~i alegerea libera, determinata de r
ealitate, -rara a mai impune supunerea neconditionata. Consecinta suprematiei mo
ralei heteronome a Eului ideal este ~i utilizarea exclusiva, de catre client, a
categoriilor de bine ~i rau. Sarcina consilierului consta in deconstructia moral
ei heteronome prin sublinierea relativitatii imperativului trebuie sa fie. Apari
tia lui trebuie sa fie va fi subliniata de fiecare data cfmd apare in discursul
clientului ~i va fi inlocuit cu elemente ale domeniului afirmativului este: eu s
unt, eu doresc. Fundamente etnopsihologice ale consilierii Chiar daca boala psih
ica nu este un obiect al demersului consilierii (existfmd insa consilierea in si
tuatia de boala), raportul dintre cultura ~i personalitate este mai bine pus in
evidenta in cadrul psihopatologic. Normalitatea fiind un concept care se conture
aza prin vecinatate cu patologia, consideram utila 0 scurta incursiune in domeni
ul etnopsihologiei. Boala psihica ~i normalitatea - produse socio-culturale Rela
tia dintre nebunie, normalitate ~i cultura este specifica directiei transcultura
le, antropologice, etnopsihiatrice in cadrul careia nosografia psihiatrica este
pusa in relatie cu fenomenul cultural. Problema relatiei dintre cultura ~i nebun
ie a fost pusa inca din Antichitate. In lucrarea lui Hipocrat Tratat despre aer,
ape ~i locuri se gase~te descrierea "maladiei scitilor" (Rusia de sud): "Cand e
~ueaza pentru prima data in raporturile lor cu femeile, ei [scitii) nu se
38
MATEl GEORGESCU
nelini~tesc, ci i~i pastreaza calmul. Dupa doua, trei sau mai multe tentative ne
reu~ite, crezand ca au gre~it fata de divinitatea dlreia ii atribuie nereu~ita,
imbraca rochiile femeilor, marturisindu-~i neputinta. Apoi imita vocea femeilor
~i indeplinesc, alaturi de acestea, muncile lor". Autorul tratatului hipocratic
cauta argumente rationale pe care Ie opune unei cauzalitati divine sau magice; a
stfel "maladia sacra" a scitilor capata 0 cauzalitate fizica. Pentru ca tulburar
ea parea a fi proprie cavalerilor bogati, autorul considera ca practicarea zilni
ca a echitatiei altera caile seminale ~iprovoca 0 impotenta sexuala. Maladia sci
tilor este explicata diferit de Herodot: tulburarea are 0 origine sacra. Zeita A
frodita a trimis maladia descendentilor scitilor vinovati de a fi j.efuit templu
l de la Ascalon, din Palestina. Disjunctia intre cauze naturale ~i cauze genealo
gice, intre perspectiva medicala ~i cea istorica, filogenetica se regase~te intr
e directia psihiatrica . ~i cea psihanalitica de abordare a fenomenul1Ji psihopa
tologic. In timp ce Freud repeta gestul lui Herodot ~i regasea tragedia greaca ~
i metafora elenistica in familia victoriana, Emil Kraepelin, asemenea lui Hipocr
at, cauta sa i~i valideze nosografia proaspat elaborata in culturi indepartate (
Singapore ~i Java). In perspectiva universalista psihiatrica maladia scitilor de
vine transsexualism sau paranoia, iar cursa de amok a malaezienilor stare maniac
ala, episod delirant. Care este raportul in care se afla boala (normalitate) cu
mediul cultural? Este boala psihica (normalitatea) determinata universal ? Rasp
unsul etnopsihologiei este negativ. Tulburarea men tala este un construct cultur
al: perceptia ~i conceptia despre boala mental a este supusa evolutiei ~i schimb
arilor uneori radicale. Normalitatea este distribuita in functie de "cerintele"
~i de structura societatii. Exemplul neurasteniei este graitor: "produs american
" devine pe rand nevroza de angoasa, shinkeishuijaku ~i shenjingshuairou in func
tie de contextul cultural ~i social. Se pune problema unitatii acestor "tipuri c
ulturale de neurastenii" in perspectiva globalismului care ataca ~i sfera psihop
atologiei. Problema pusa de Kraepelin care dorea sa i~i incerce in Singapore nos
ografia este inca actuala sub forma disputei dintre 0 psihopatologie universalis
ta ~i una relativista. Specificul cultural al tulburarilor mentale include atat
etiologia, cat ~i terapia (ca model de interventie). In ciuda acestui fapt, edit
iile manualului statistic ~i diagnostic incearca 0 unificare nosografica finala,
prin care sa se poata diagnostica orice tulburare psihica de pe glob.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
39
In ce consta determinarea culturaUi care poate juca feste psihopatologului? La a
ceasta intrebare cauta sa raspunda etnopsihiatria care are ca obiect de studiu a
rticularea conceptului de cultura cu binomul normalitateanormalitate. Exista 0 n
ebunie universala sau tulburarea mentaHi este relativa contextului ? Raspunsulla
intrebare se distribuie in raport cu cele doua perspective: Emicii (abordare in
terioara fenomenului). Grice cultura i~i elaborea,za sisteme de reprezentare a t
ulburarilor mentale ~i modele terapeutice care delimiteaza nebunia. Diagnosticul
trebuie sa aiM in vedere semnificatia cultural a a simptomului. Exista tulburar
i specifice unei culturi care nu pot exista in alta cultura. Normalitatea presup
une adaptarea subiectului la normele psiho-sociale ~i culturale prescrise, iar n
ebunia transgresarea acestora. Etic(i (abordare exterioara a fenomenului prin cr
iterii extrinseci). Limitele nebuniei sunt universale, criteriile normalitatii t
ranscend culturile (prevalenta tulburarii afective este aceea~i in orice cultura
). Cele" doua perspective pot fi utilizate concomitent, prin conceptele de auton
onnalitate, autopatologie - definite emic - ~i heteronormalitate, heteropatologi
e, definite etic (de ex. ~amanul este autonormal ~i heteropatologic ). George De
~vereux a fost primul care a studiat concertat maladiile mentale, in diversitate
a lor cultural a, incerdind 0 dubla rap011are atat etica, cat ~i emica. A fost d
e asemenea primul care a reu~it 0 sinteza intre freudismul de tip american ~i ~c
oala franceza de antropologie (de la Marcel Mauss la Claude Levi-Strauss). Princ
ipiul prezent in opera sa este acela al complementarismului, enuntat in colectia
de texte editata in 1972 sub titlul de Etnopsihanalizii complementaristii. Dupa
cum arata in introducerea acestei lucrari, orice fenomen uman trebuie explicat
in cel putin doua moduri complementare. Fiecare explicatie este completa in cadr
ul ei dar, pentru a explica fenomenul, este necesar un dublu discurs. Spre exel1
1plu, etnopsihanaliza trebuie sa propuna 0 dubla analiza: in cadrul etnologiei,
pe de 0 parte, ~i in cadrul psihanalizei pe de alta parte (un subiect trebuie ob
servat din "interior" de un psihanalist ~i din "exterior" de catre un sociolog).
Acest model ii pennite lui Devereux sa critice in acela~i til11p etnocentrismul
~i universalisl11ul abstract, care dore~te sa adune totul intr-o explicatie uni
ca, cat ~i culturalismul, care
40
MATEl GEORGESCU
dizolva universalul in particular. Este adeptul unei metode metaculturale prin c
are sa se stabileasca unele "specificitati" etnice care sa fie integrate structu
rii universale. in lucrarea Normal et anormal (1956) din Essais d'ethnopsychiatr
ie generale, Devereux incearca acest deziderat ~i propune 0 tipologie etnopsihia
trica a tulburarilor de personalitate care articuleaza mai bine conceptul de cul
tura cu diada psihiatriei, normalitate-anormalitate. Taxonomia se refera la tulb
urari tip, raportate la structura sociala, tulburari etnice, raportate la modelu
l cultural specific al grupului, tulburari "sacre" de tip ~amanic ~i tulburari i
diosincretice. Devereux considera ca materialul refulat, originar con~tient, se
poate incadra, din punct de vedere cultural, in doua categorii1): 1. incon~tient
ul idiosincretic; 2. segmentul incon~tient al personalitatii etnice. Daca primul
topos incon~tient este compus din elemente pe care individul a fost constrans s
a Ie refuleze sub actiunea unor factori unici ~i specifici, cel de-al doilea rep
rezinta un incon~tient cultural ~i non-rasial, alcatuit din acel fragment al inc
on~tientului "total" pe care il are in comun cu majoritatea membrilor culturii s
ale. lncon:}tientul etnic are in compunere tot ceea ce fiecare generatie invata
sa refuleze, raportat la exigentele fundamentale ale culturii respective, determ
ihandu-~i descendentii sa se comporte, din acest punct de vedere, in acela~i mod
. Devereux nu se indeparteaza de perspectiva freudiana privind raportul dintre p
resiunea cultural a ~i personalitate. Pentru Freud civilizatia este 0 . ,,~coala
" in care "individul este fortat sa realizeze toate refuHirile care au fost real
izate inaintea lui,,16. in aceea~i ordine se afla sintagma "vizitatorii Eului" p
ropusa de Alain de Mijolla. Este yorba despre un fel de "genealogie a fantasmei"
prin care subiectul se inscrie in istoria personala prin preistoria sa. Materia
lul care alcatuie~te incon:}tientul etnic este refulat prin mecanisme de aparare
specifice, constituite prin presiunile culturale ale grupului. De aceea, produs
ele fantasmatice ale unei populatii au un caracter unitar intrucat decurg din ac
elasi sector - etnic - al dinamicii intrapsihice. Devereux incearca sa conserve
viziunea freudiana 0 data cu glisarea in specificul cultural. in destinul cultur
al sunt implicate toate
15 G. Devereux, Normal et anormal, in Essais d'ethnopsychiatrie generale, Gallim
ard, Paris, 1977, pp. 4-7. 16 S. Freud, Les premiers psychanalystes, Minutes (II
I) de la Societe Psychanalytique de Vienne (du 5-10-1910 au 20-12-191J), Gallima
rd, 1979, p. 175.
INTRODUCERE ill[ CONSILIEREA PSIHOLOGICA
41
mecanismele de aparare folosite de ascendenta pentru a elabora sau refuza realit
atea psihica a traumatismelor trecutului 17. Devereux propune urmatoarea nosogra
fie etnopsihiatrica: :::? tulburari tipice; :::? tulburari etnice; :::? tulburar
i sacre; :::? tulburari idiosincretice. Tulburari tipice. Este yorba despre tulb
urari psihice produse de un anumit tip de structura sociala. Structura sociala p
rivilegiaza un anumit tip de relatie sociala care determina anumite traumatisme
~i repertoriu psihopatologic. Singura c1asificare valida a structurii sociale to
tale este Gemeinschaft Gesellschaft. Dihotomia este dezvoltata de sociologul ger
man Ferdinand Tonnies pentru a marca trecerea de la comunitate la socie.tate. Ge
meinschaft este un tip de structura sociala in care relatiile sunt predominant p
ersonale, inform ale, traditionale, bazate pe rudenie. In Gesellschaft relatiile
sunt impersonale, utilitare, specializate, reglementate. Devereux considera ca
tulburarea specifica Gemeinschaft, intrudit exista o constningere catre socializ
are, este isteria. In Gesellschaft, individul este izolat ~i risca sa'devina sch
izofren. Tulburari etnice. Criza de amok a malaezienilor poate fi catalogata dre
pt raptus anxios dad se eludeaza functia sa culturala. Criza de amok este un mod
el de inconduita numai pentru un malaezian, nu ~i pentru un indian. Tulburarea e
tnica presupune elaborarea culturala a simptomelormodel care sunt urmate de subi
ect. Astfel, comportamentul subiectului atins de tulburarea "prescrisa" devine p
revizibil. Amok-ul este 0 forma defitror teutonicus in care subiectul, in mod ne
motivat, inarmat cu 0 sabie SCUM ekris),fuge imprevizibil prin multime ~i omoara
pe oricine intalne~tepana, de regula, este omorat. Malaezienii au conceput un t
ip de sulite lungi, neascutite ~ibifurcate la extremitate, cu ajutorul carora sa
poata tine la distantiiindividul aflat in criza de amok. Sulite1eerau a~ezatela
fiecare colt de strada pentru a permite populatiei sa se apere (pentru a se apa
ra de amok, armata americana a schimbat dotarea soldatilor din pistoale de calib
rul 38 in cele de calibrul 45. Individul aflat in criza era astfel rasturnat ~in
u mai putea continua cursa). p G. Diatkine, Surmoi culturel. In Revue Fra/1i;ais
e de psychal1a~vse, tome LXIV, nr. 5, Special congres, P.U.F., Paris, 2000, p. 1
570.
42
MATEr GEORGESCU
Criza de amok seamana cu bersek-ul, tulburarea vechilor scandinavi sau cu cea a
indienilor de campie, cainele-nebun-care-vrea-sa-moara. Acest gen de tulburare i
~i are originea in valorizarea cultural a a razboinicului. Modelul razboinicului
este deformat prin modelul de inconduita care pastreaza insa prestigiul modelul
ui initial. Subiectul care se exprima prin acest model de inconduita atrage asup
ra sa prestigiul pe care il aveau razboinicii. Specificul tulburarilor etnice co
nsta in posibilitatea de expresie a tensiunilor provenite din varii conflicte pr
intr-un complex simptomatic unic (de ex: criza de amok poate sunreni pe fondul u
nei stari febrile, in urma unei agresiuni verbale, in urma unui ordin ierarhic,
sau pe un fond subdepresiv). Un alt exemplu este tarantismul, in Halia, in sudul
peninsulei ~iin Sicilia. Se considera ca este provocata de 0 intepatura de paia
njen. Subiectul este o femeie care danseaza pe 0 muzica ritual a, inconjurata de
multime. Tarantismul are aparenta unei mari crize isterice: exista 0 faza de lu
pta cu imaginarul, in care femeia se rostogole~te pe pamant, i~i sfa~ie hainele,
urla etc. Sunt puse in act nu numai fantasmele subiectului, ci ~i ale comunitat
ii care participa la simptom "prin delegatie". Conceptul de dublu cultural propu
s de Tobie Nathan se articuleaza cu 'tulburarea etnica. Simptomul etnic este unu
l codat cultural ~i de aceea reprezintil un conflict specific. Tulburari sacre.
Specificul tulburarilor sacre este ca pot fi delimitate doar de membrii populati
ei din care face parte subiectul. Samanul este atat bolnav cat ~i normal, dar nu
se incadreaza in: ~ normalitate prin faptul ca 0 credinta cultural a este trans
formata in experienta subiectiva; ~ patologie prin faptul ca structureaza conven
tional conflictul ~i prin aceasta ofera membrilor comunitatii mecanisme de apara
re cultural acreditate. Samanul reproduce atat procesul morbid (adresat bolnavil
or), cat ~i pe cel de insanato~ire (adresat tuturor). Tulburari idiosincretice.
Sunt tulburarile care au cauze specifice, unice individului. Pentru Devereux mit
urile ~i alte productii culturale similare constituie "mijloace de aparare" cu e
fect in special asupra tulburarilor idiosincretice ( desigur, este valabil ~i re
versul - miturile sunt produse ale unor mijloace de aparare). Aceste productii c
ulturale furnizeaza un fel de camera rece, impersonala, unde fantasmele individu
ale (prea
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
43
indircate de afect pentru a putea fi refulate ~i prea ego-distonice pentru a put
ea fi recunoscute ca apart inand subiectului), suscitate de conflict, pot fi art
iculate. Reglarea acestor fantasme in cadrul camerei reciculturale pennite, arat
a Devereux, nu numai asocierea acestora unui caracter general, abstract ~i inser
area lor in corpusul impersonal al culturii, ci ~j retinerea lor de la circulati
a idiosincretical8. Intrebari de verificare Care sunt principalele curente ale g
andirii filosofice care fundamenteaza demersul consilierii ? In ce consta obiect
ivul esential al consilierului din perspectiva socio1ogiei ? Care sunt conceptel
e psihologiei cu interes pentru consilier ~i care sunt obiectivele pe care trebu
ie sa Ie aiba in vedere in raport cu acestea ? In ce raport se afla imaginea de
sine cu stima de sine? Ce dimensiuni reune~te imaginea de sine? Definiti concept
ele de Eu somatic ~i Eu psihic. Care sunt indicatorii nivelului stimei de sine (
pozitiva sau negativa) ? Din punct de vedere al eticii care este obiectivul prin
cipal al consilierii ? Care sunt tipurile de tulburari delimitate de G. Devereux
in nosografia sa etnopsihiatrica ? Bibliografie selectiva: Devereux, G. Normal
et anormal, in Essais d'ethnopsychiatrie generale, Gallimard, Paris, 1977. Kunzm
ann P., Burkard F.-P., Wiedmann F., Atlas de la philosoph ie, Le Livre de Poche,
1994. Morar, V., Etidi ~ifilosofze, T.U.B., 1992. Price \V. F., Crapo R. H., Cr
oss Cultural Perspectives in Introductory Psychology, Western Publishing Company
, 1992. Zamfirescu, V. Dem., Etica ~i psihanaliza, Ed. $tiintifica, Bucure~ti, 1
973.
18 G. Devereux, Normal et anonnal, in Essais d'ethnopsychiatrie Paris, i977,p. i
2.
generale, Gallimard,
44
MATEl GEORGESCU
FUNDAMENTE PSIHANALITICE ALE CONSILIERII
Rezumat:
Psihanaliza ofera consilierului un important camp de reflectie. Un prim aport es
te modalitatea in care este inteles mesajul implicit pe care il transmite client
ul prin determinantii incon~tienti. Psihanaliza ofera un model al constructiei t
ehnicii in raport cu realitatea subiectului. Tehnica se remaniaza ~i adapteaza d
upa noile experiente ale relatiei cu subiectul: de la hipnoza, la metoda catharc
tica, la metoda asociatiei impuse, la metoda asociatiei libere. Relatia dintre t
eorie ~i clinica este caracterizata, in psihanaliza, prin remanierile tehnicii a
nalitice ~i avansul conceptual (din perioada preanalitica ~i cea analitica timpu
rie). Perspectiva metapsihologica, teoria analitica prin excelenta, consta in st
udiul fenomenului psihic dintr-un triplu punct de vedere: dinamic, economic ~i t
opic. Cunoa~terea principalelor mecanisme de aparare, dupa cum sunt intelese de
psihanaliza, permite intelegerea necesitatilor structurante defensive ale client
ului. Sentimentul de culpabilitate este efectul raportului dintre Eu ~i Supraeu
~i indica forta Supraeului. Refularea este operatia prin care sunt respin~i ~i m
entinuti in incon~tient reprezentanti pulsionali. Proiectia este operatia prin c
are subiectul expulzeaza din sine ~i localizeaza in altul calitati, sentimente,
dorinte, chiar "obiecte" pe care nu Ie cunoa~te sau Ie refuza in sine il1su~i. I
ntroiectia este mecanismul prin care obiectele sunt trecute, in mod fantasmatic,
din "exterior" in "interior". Anulaiea retroactiva este mecanismul prin care su
biectul anuleaza, prin revenire ulterioara, reprezentari, cuvinte, acte infiiptu
ite cu ajutorul unor reprezentari, cuvinte sau ganduri opuse. Izolarea este meca
nismul prin care reprezentari, cuvinte, comportamente sunt izolate de lanturile
lor asociative. Formatiunea reactionala este 0 atitudine, comportament, trasatur
a de caracter opusa dorintei refulate, constituita ca reactie impotriva acesteia
. Concepte reprezentative: - metapsihologie: dimensiune maximal teoretica a psih
ologiei freudiene bazata pe 0 tripla perspectiva dinamica, economica, structural
a; - punct de vedere dinamic: perspectiva in care fenomenele psihice sunt intele
se ca rezultat al conflictului de origine pulsionala; - punct de vedere economic
: perspectiva in care fenomenele psihice sunt analizate conform specificului cir
culatiei energiei pulsionale;
INTRODUCERE iN CONSIL1EREA PSIHOLOGICA
45
- punct de vedere topic: perspectiva care modeleaza aparatul psihic in sisteme i
nteractionale; - Se: polul pulsional, energetic al personalitatii, aflat in conf
lict cu Eul ~i Supraeul; - Eu: polul defensiv al personalitatii, mediator intre
Se ~i Supraeu; - Supraeu: polul ofensiv al personalitatii, avand functia de con~
tiinta morala, autoobservare ~i ideal; - mecanisme de aparare: ansamblul operati
ilor incon~tiente care au drept scop reducerea sau anularea efectelor pericolulu
i extern sau pulsional. Relatia dintre clinica ~i teorie Din punct de vedere al
tehnicii imprumutul din psihanaliza este redus, dar consistent, tinand cont de f
aptul ca tehnica psihanalitica se insu~e~te la finalul unui temeinic demers form
ativ. Tehnicile de comunicare cum ar fi empatia avansata, interpretarea, reflect
area sunt numai cateva din cele care pot fi adecvat sustinute de un consilier cu
formare in psihanaliza. Aceste tehnici sunt fundamentale pentru relevarea mesaj
ului implicit adresat de client. Chiar daca demersul consilierii se dore~te cent
rat "pe suprafete", pe palierul cognitiv, comunicarea este blocata daca nu se ar
e in vedere ~i mesajul potential; non-verbal. Din punct de vedere al palierului
cognitiv, tacerea poate fi interpretata ca 0 deficienta majora de comunicare. As
cultarea analitica a clientului releva valentele esentiale, pline de semnificati
e ale tacerii. Sustinerea tacerii clientului, tara a fi contrazisa de nevoia de
"a afla", "a fi eficient", "a trece peste ...", este una din probele importante
pe care consilierul trebuie sa 0 treaca. De aceea, formarea consilierului este d
eterminanta ~i este cu atat mai utila daca se inscrie intr-una din directiile ps
ihoterapiilor psih( analitice). Dincolo de competenta de tip "afectiv" pe care e
ste de dorit sa se fundamenteze tehnicianul consilierii, domeniul psihanalizei o
fera indicii teoretice importante. Este yorba despre conceptele prin care Freud
teoretizeaza dialectica relatiei terapeutice, despre modalitatile in care este i
nteles conflictul psihic ~i despre abilitatile consilierului, dobandite prin for
mare. Metoda psihanalizei este dezvoltata din clinica ~i cercetare empirica. Ava
nd in vedere specificul constructiei sale, modelul psihanalitic al psihismului a
re 0 dinamica redusa. Modelul teoretic construit de Freud a fost in permanenta r
emaniat in raport cu observatia clinica. Grice critica a modelului trebuie sa ia
in considerare modalitatea in care acesta a fost elaborat ~i sa se fundamenteze
pe un bogat material clinic.
46 Epistemologia psihanalitidi => clinicaltehnica; => teoria;
=> istoria psihanalizei;
MA TEl GEORGESCU imparte domeniul psihanalizei in patm spatii:
=> psihanaliza aplicata. Consideram de interes pentm consiliere primele doua spa
tii ale domeniului psihanalizei. Modalitatea in care Freud a conceput ~i remania
t tehnica analitica, in ~i prin raport cu teoria sa, este ilustrativa pentm rapO
ltul in care se afla consilieml cu tehnica i teoria sa. Teoria i tehnica sunt moda
litati in care subiectul cunoaterii "constmiete" realitatea celuilalt. Trecem in r
evista pe scurt repere ale aventurii freudiene de conceptualizare i remaniere teh
nica in scopul de a pune viitomlui consilier problema modului in care intelege r
aportul dintre teorie, "realitatea" clientului ~i personalitatea sa (cu imaginam
l teoretic specific). Freud s-a considerat un hipnotizator mediocm. Aceasta I-a
condus spre a diuta 0 alta cale de a intelege trauma. Pornind de la experimentel
e de sugestie post-hipnotica ale lui Hippolyte Bernheim (persoana executa, la iei
rea din stare a hipnotica, comenzile administrate in transa rara a putea spune m
otivul), Freud se concentreaza pe motivele pentru care subiectul uita evenimente
le traumatice. In Despre etiologia isteriei (1896) ne spune: "Nu am reu~it nicio
data sa ii impun unui bolnav 0 scena la care ma ateptam, astfel incat acesta sa t
reaca prin ea cu toate senzatiile adecvate; poate ca altora Ie reuete mai bine,,19
. Intrebarea pe care i-o pune Freud - i orice practician - este: Cum este adecvat
sa comunicam unui client constatarile i fondul cauzal al problematicii sale? Cum
este adecvat pentm client sa intre in raport cu planul profund, cauzal al proble
maticii sale? Este oare suficienta comunicarea directa a ipotezei pe care consil
ieml 0 are despre problematica sa ? Pentm Freud, cu siguranta, raspunsul este ne
gativ, insa alti autori, preocupati de modalitatea in care profesionistul interv
entiei poate induce schimbarea, au raspuns afirmativ. Acest raspuns pune din nou
problema modalitatilor predominant rationale sau irationale care faciliteaza sc
himbarea.
19 S. Freud, Despre etiologia isteriei, in Freud, Opere V, Inhibi{ie, simptom, a
ngoasa, Ed. Trei, Bucure~ti, 2001, p. 62.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
47
Freud, impreuna cu Breuer, a folosit metoda catharctica. Aceasta metoda consta i
n faptul ca pacientul era "interogat" sub hipnoza, pentru a diuta elementul orig
inar traumatic ~i a-I lega de afectele specifice pentru a provoca abreactia. Fre
ud insa remmta la hipnoza ~i folose~te sugestia simpla, in combinatie cu presare
a fruntii pacientului, pentru a convinge pacientul ca va gasi amintirea patogena
. Din indicatia pe care Freud ne-o fumizeaza in 1896 intelegem raportul complex
dintre teorie ~i personalitatea creatorului sau. Acesta renunta la hipnoza din c
onsiderente legate de caracteristicile relatiei sale cu pacientii: nu putea impu
ne subiectului ipoteza privind prob1ematica csa. Pentru Freud palierul rational,
cel definit prin "a impune", a devenit secundar in demersul schimbarii. In cons
ecinta, incepe sa stimu1eze amintirile pacientilor. Lucreaza astfel cu Miss Lucy
~i cu Elisabeth von R. Tehnica folosita se poate numi asocia{ie impus6. Acest m
oment tehnic este, din punct de vedere al raportului dintre directivitate ~i non
-directivitate in relatia cu subiectul, compozit. Pacientul este liber in a asoc
ia, insa Freud ii impune tema. Prin asociatia impusa Freud intelege mecanismul u
itarii traumei: amintirile nu sunt rememorate pentru ca sunt fie dureroase, deza
greabile, fie in contradictie cu etica. In timpul curei cu Elisabeth este martor
ul fenomenului uitarii - exista 0 fODacare se opune rememorarii. Astfel descoper
a rezisten!a - ceea ce in momentul traumei conditionase uitarea, acum conditione
aza rezistenta. Rezistenta este un fenomen omniprezent in cabinetul consilierii.
Functia rezistentei este constitutiva momentului de echilibru homeostazic al ps
ihismului. Grice schimbare inseamna reorganizare ~i, in consecinta, afectarea mo
mentului de echilibru in care se instalase psihismul clientului. Rezistenta este
indicata prin faptul ca discursul pacientului este deformat de catre Eul sau, p
rin absenta legaturilor dintre idei sau prin derivarea mediata a reprezentarilor
refulate. Rezistenta se manifesta prin varii forme ~i depinde de dinamica fieca
rui client. Tacerea nu este neaparat 0 forma de rezistenta. Poate indica ~i 0 st
are de bine legata de prezenta terapeutului. Bavardajul (a comunica foarte multe
pentru a nu spune nimic) poate fi 0 forma de rezistenta, dar poate fi toto data
determinat de angoasa sau de incercarea de seductie adresata terapeutului sau.
Rezisten!a se manifesta ~i prin flatarea continua a consilierului. Re1atarea de
intamplari ~i nu de trairi este 0 forma de rezistenta. Atacul 1a persoana consi1
ieru1ui indica angoasa
48
MATEl GEORGESCU
importata ~i incercarea clientului de a domina consilierul (pentru ca acesta sa
nu-l poata "ataca"). Dorinta de a rememora ~i dorinta de a uita coexista. Din pn
cma fenomenului rezistentei ~i a funqiei sale, asociatia impusa nu mai putea fi,
pentru Freud, 0 tehnica utila in drumul spre trauma. De aceea, renunta la ultim
ul bastion al directivitatii ~i invita subiectul sa vorbeasca liber. Urmatoarea
rem aniere a tehnicii, care avea sa marcheze definitiv psihanaliza, a fost initi
ata de 0 pacienta. Freud nu a facut dedit sa invete de la pacient (lucru, de alt
fel, pe cat de util, pe atat de dificil). EI11I11}' van N., in timpul unei ~edin
te din 1 mai 1889, reactioneaza vehement la tehnica asociatiei impuse: "Nu va mi
~cati .' Nu mai vorbiti .' Nu ma atingeti.'''. Prin "interventia" lui Emmy, Freu
d a putut trece de la asociatie impusa la asociatia libera. Parintele psihanaliz
ei a trebuit sa nu i~i mai atinga fizic, pe frunte, pacientii pentru a intelege
semnificatia atingerii - dar a unei atingeri in plan psihic - cea intre cuvant ~
i afect .. Astfel, de la asociatia impusa, centrandu-se pe conceptul de rezisten
ta la rememorare, Freud ajunge la regula princeps a tehnicii analitice asociatia
libera. Prin metoda asociatiei libere Freud descopera noi factori: teoria traum
ei ~i a rememorarii este inlocuita cu teoria sexualitatii. in Despre etiologia i
steriei, Freud arata: "nici un simptom isteric nu pome~te doar dintr-o singura e
xperienta reala, ci de fiecare data amintirea trezita prin asociatie aqioneaza i
mpreuna cu 0 experienta mai timpurie in calitate de cauza determinativa a simpto
mului"; "indiferent de la ce caz sau de la ce simptom pomim,in final ajungem pe
taramul trairii sexuale"20. Conflictul se poarta acum nu intre uitare ~i rememor
are, ci intre forte represive ~i forte pulsionale. Freud descopera in continuare
sexualitatea infantila, complexul Oedip, fenomenul transferului etc. Interpreta
rea devine acum instmmentul tehnic fundamental. Pentru a recupera amintiri, nici
metoda catharctica ~i nici asociatia impusa nu necesitau interpretare. Interpre
tarea reprezinta 0 elaborare a analistului realizata in cadrul curei pentru a re
constitui istoria infantila ~i incon~tienta a subiectului. Teoria traumei a fost
dezvoltata in doua direqii: => incon~tientul care determina rezistenta, legile
incon~tientului (condensare, deplasare), teoria libidoului;
S. Freud, Despre etiologia isterie!, in Freud, Opere V, Inhibitie, simptom, ango
asQ, Ed. Trei. Bucure~ti. 2001. p. 56-57.
20
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
=?
49
teoria transferului ~i modalitatea de definire a relatiei terapeutice. Teoria tr
ansferului permite reformularea relatiei terapeutice. Transferul se poate manife
sta eu claritate ~ipoate fi analizat. Analistul trebuie sa fie ca 0 oglinda care
sa reflecte ceea ee vede. Pentru ea aeeasta oglinda sa nu deformeze, Freud a in
vatat ea paeientul nu poate fi invitat la sandwieh-uri cu pqte afumat ~i eeai, a
~a cum a Iaeut-o cu Omul cu obolani. Consideram utila evocarea periplului teoretic
o-tehnie freudian din urmatorul motiv: niei 0 teorie ~i nici 0 tehnica nu poate
fi c1ivata de creatorul sau, fiind produsul emergent al personalitatii sale. Din
aeest punct de vedere, comuniearea ~i translarea unei teorii de la un autor la
altul - mi~care necesara oricarei teorii pentru a avea earacter ~tiintific se fu
ndamenteaza pe similitudini de dinamica psihiea. Preluam 0 teorie pentru ea rasp
unde determinatiilor con~tiente ~i ineon~tiente in care decupeaza, explica ~i co
nstruiese realitatea. Consecinte ale acestui fapt: =? exista in primul rand cons
ilieri ~i psihoterapeuti ~i in mod secundar teorii ~i fundamente teoretice; =? p
rin unicitatea dinamicii psihice globale, niei un consilier sau psihoterapeut nu
poate considera ca detine in exc1usivitate teoria ~i tehnica adeevata, ci ea ac
ea tehniea este potrivita propriei dinamici psihice. Teoria psihanalitidi Dimens
iunea maximal teoretica a psihologiei creata de Freud este metapsihologia. Metap
sihologia reprezinta produsul de excelenta a] cunoa~terii psihanalitice ~i este
constituita dintr-un ansamblu de modele care refleeta intr-o maniera speculativa
c1iniea sub forma aparatului psihic eu instantele ~iproeesele sale. in Incon~ti
entul (1915), Freud arata: ,,0 data cu admiterea sistemelor psihiee [Ics, Pes, C
s], psihanaliza a Iacut un pas mai departe fata de psihologia deseriptiva a con~
tiintei [... ]. Ea se deosebe~te de psihologie in principalprintr-o conceptie di
namica a proceselor psihice; la aceast<l; se adauga faptul ca ea ia in considera
tie ~i topica psihica21".
21 S. Freud. lncon!jtientul, In Freud, Opere 3. Psihologia incon!jtientului, Ed.
Trei, Bucure~ti, 2000, p. 99.
50 Prineipalele
MATEl GEORGESCU serieri eu earaeter metapsihologie sunt: Formulari asupra (1911)
, Dincolo de
celor doua principii ale fimCfionarii psihice principiul ptacerii (1920), Eul :j
iSe-ul (1923).
Explieatia fenomenul
metapsihologiea este eompleta numai daca abordeaza psihic sub treiaspecte: dinam
ic, economic ~i topic-structural.
psihice sunt considerate ca rezultat al conflietului ~i interactiunii forte1or d
e origine pulsionala. In viziunea freudiana conflictul constituie esenta dinamic
ii psihice. Conflictul este constitutiv pentru functionarea psihismului uman fie
ca se desfii~oara intre dorinta ~i defensa, intre sistemele ~i instantele psihi
ce, intre pulsiuni sau este yorba despre conflictul oedipian. Simptomul reprezin
ta prototipul conflictului, ca forrnatiune care reune~te exigentele celor trei i
nstante psihice. Tipul de conflict predilect pentru psihanaliza, conflictul nevr
otic, presupune confruntarea dintre exigente interne contrare. Confruntarea se p
oate desfii~ura intre 0 tendinta: => de descarcare ~iabolirea tensiunii determin
ata de presiunea pulsionala; => cu origine intern a i reprimarea descarcarii, ope
rata de Eu sub imperiul amenajarilor Supraeului. Psihanaliza se fundamenteaza pe
modelele oferite de biologie. Psihismul se construiete pe i In raport cu funqiile
somatice - Se-ul este rezervorul energetic al psihismului, iar pulsiunea - feno
men exemplar pentru Se - indica granila dintre somatic i psihic. Functionarea psi
hismului poate fi inteleasa dupa acelea~i legitati cu cele ale sistemului nervos
. Spre exemplu, confoml modelului actului reflex. Actul reflex se refera la un t
ip de relatie: 0 excitatie extern a primita printr-un neuron senzitiv provoaca 0
tensiune interioara organismului care este descarcata prin actiuni motrice, exc
retoare etc. In Proiect de "principiul inertiei", folosind psihologie (1895), Fr
eud postuleaza modelul arcului reflex: neuronii tind sa evacueze complet energia
. In afara utilizarii modelelor din biologie, Freud s-a inspirat ~i din fizica .
.Modelul dinamic al organismului este ordonat de principiul echilibrului intre
forte Ie aflate in interactiune. Este yorba despre modelele termodinamicii, prin
cipiul II al termodinamicii: In interiorul unui sistem inchis, diferentele de ni
vel energetic tind spre egalizare astfel incat stare a finala a sistemului este
echilibrata energetic. Dificultatea de translatare a
Punctul de vedere dinamic. Fenomenele
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
51
modelului termodinamic consUi in faptul ca organismul psihic nu este un sistem i
nchis. Aparatul psihic tinde, in dinamica sa, spre momentul de echilibm. Astfel
a rezultat principiul constantei: aparatul psihic tinde sa mentina la un nivel c
at mai scazut sau cat mai constant cantitatea de excitatie pe care 0 contine (in
aintea lui Freud, Fechner a propus un principiu al stabilitatii). Principiul fre
udian al constantei a fost raportat la principiul homeostaziei propus de Cannon.
In construqia metapsihologica din 1920, Dincolo de principiul placerii, Freud a
avut in vedere prototipul principiului constantei. Organismul tinde spre 0 star
e de echilibru energetic, pe care va fi dobfmdit-o intr-un moment din existenta
sa. Insa intrucat procesele vitale inseamna descarcarea energetic a pe trasee me
diate, prototipul echilibrului energetic il constituie stare a anorganica, stare
de zero excitativ. In aceasta ordine Barbara Low a propus principiul Nirvana: o
rganismul psihic tinde spre absenta completa a tensiunii psihice. Descarcarea te
nsiunii poate fi inhibata. Studiul fortelor de inhibitie, al originii lor ~i efe
ctelor inhibitiei constituie punctul de vedere dinamic al metapsihologiei. Fenom
enele psihice sunt intelese ca rezultatul complex al interaqiunii forte lor de e
xcitatie ~i inhibitie. Explicatia de tip dinamic este 0 explicatie structurata d
iacronic care se refera la originea f0rtelor ~i contrafortelor psihice, la modal
itatea temporala de interaqiune. Punctul de vedere dinamic este fundamentat pe 0
perspectiva genetica-evolutionista, specific a biologiei. Freud a fost adeptul
perspectivei lui Darwin, Lamarck, Haeckel, perspectiva evolutionista reflectandu
-se in teoria filogenetica sustinuHi de Freud. In acest sens, psihanaliza este 0
disciplina a originarului, in care concepte ca stadiu, fzxafie, regresie au 0 i
mportanta valoare explicativa. Pulsiunea cere intotdeauna descarcare. Ansamblul
proceselor psihice care definesc individul uman ca fiinta cultural a se opun des
carcarii imediate. Fiinta umana culturala este un derivat al dinamicii pulsional
e, al descarcarii, inhibij:iei ~i retentiei. Comparativ cu antropoidele, omul nu
mai are perioade de rut. Pulsiunea sexuala cere desdircare permanenta, iar desc
arcarea nu poate sa se produca imediat, ci mediat prin normele culturale retenti
ve.
52
MA TEl GEORGESCU
Punctul de vedere ecollomic. Nevoia descardhii imediate a excitatiei este
facil observabila In cazul individului uman. Educatia consta in structurarea anu
mitor procese retentive in funqie de realitatea exterioara, sociala, culturala.
Principiul realitatii i testarea realitatii sunt funqii ale Eului care se dobande
sc treptat. Principiul realitatii nu este exc1usiv privativ: prin capacitatea de
a controla exteriorul se obtine placere
jUllclionala.
Se-ul este rezervorul energetic din care provine energia pulsionala . . Energia
psihica nu poate fi cuantificata, dar modalitatea sa de descarcare este observab
ila. Lipsa sau excesul de reactivitate a individului uman in anumite situatii su
nt ilustrative. Energia psihica poate fi inhibata prin opunerea de forte egale,
deplasata sau condensata. Energia se dispune in serviciul instantelor aparatului
psihic. Perioadele de remaniere dinamica ale organismului ilustreaza specializa
rea energiei psihice. Pubertatea aduce cu sine 0 dezvoltare exploziva care tulbu
ra echilibrul psihic. Eul nu poate face fata pulsiunii sexuale care se manifesta
cu multii forta. Menopauza aduce in discutie acelea~i situatii ~i posibile deco
mpensari. Eul funqioneaza antialeator, incercfmd sa ordoneze curentele de invest
itie. Insa ca ~i in cazul pubertatii sau menopauzei exista perioade in care indi
vidul se simte debordat de fluxul excitativ psihic. Elaborarea ~i legarea energi
ei psihice sunt esentiale pentru funqionarea Eului ~i existenta starii de con~ti
inta. Depa~irea unor limite excitative produce alteriiri ale con~tiintei. In sit
uatia in care Eul nu poate prelucra excitatia, starea de con~tiinta este suspend
ata. In cazul in care descarcarea este imediata ~i masiva con~tiinta dispare. Or
iginile starii de con~tiinta se afla in procesele inhibitorii prin care descarca
rea imediata nu a mai fost posibilii. In ordinea starii de con~tiinta, ca semn a
l nivelului de structurare a Eului, critica simptomului este un semn pozitiv. In
starile critice din psihoza functiile Eului sunt suspendate. Principiul constan
tei gestioneaza functionarea psihismului impreuna Cll cel al placerii. Cre~terea
tensiunii psihice genereaza neplacere, in timp ce descre~terea produce placere.
Avand in vedere raportarea la sistemul psihic ~i inversa acestei afirmatii este
valabila. Energia poate sa fie descarcata controlat, sub incidenta funqionarii
cursive a Eului, poate fi descarcata exploziv, in pusee, sau menfinuta in stare
latenta, incon~tienta, prin opunerea de forte de contrainvestitie;
INTRODUCERE iN CONSlLIEREA PSIHOLOGICA
53
Punctul de vedere topic (structural). Se refera la diferenrierea aparatului psih
ic in subsisteme cu caracteristici i funqii diferite, aflate in raporturi complex
e. Meritul initierii perspectivei structurale in psihanaliza il are Josef Breuer
. De~i este schitata inca din 1895, prima topidi freudiana este prezenta in capi
tolul VII allnterpretarii vise lor (I900). In prima topid exista trei sisteme (i
ncon~tient, precon~tient, con~tient) intre care se afla "cenzura". A doua topica
este lansata in 1920. Se-ul preia 0 parte din continuturile incon~tientului (in
timp ce alta parte este transferata ~i asupra Eului ~i Supraeului) din prima to
pid, pre cum ~i modalitatea sa de funqionare (procese primare, organizare comple
xuala, dialectica fortelor pulsionale). Se-ul este polul pulsional al personalit
atii. Continuturile sale, formate din reprezentanti psihici ai instinctelor ~i d
in refulat (tendinte pulsionale respinse de instantele socializate), sunt atat e
reditare, cat ~i dobandite in cursul psihogenezei. Eul este instanta centrala a
personalitatii. Trebuie sa faca un compromis intre cerintele pulsionale, cele al
e Supraeului ~i cele ale realitatii. Este organizat in jurul con~tiintei, care e
ste nueleul Eului. Contine totodata precon~tientul, care este in mare parte ingl
obat in Eu, cat ~i incon~tientul, intrucat majoritatea operatiilor defensive sun
t incon~tiente. Prin extinderea notiunii de Eu spre palierul incon~tient, ii rev
in funqii diverse: controlul motricitatii ~i perceptiei, testarea realitatii (di
stingerea realitatii psihice de cea exterioara) ~i modificarea realitatii, antic
iparea, ardon area diacronica a proceselor mentale, controlul pulsional, subordo
nate in esenta autoconservarii. Alterarea functiei de testare a realitatii se in
scrie in patologia severa (pusee delirante, halucinatorii). Supraeul este instan
ta cenzor dobandita prin socializare. Supraeul indepline~te trei funqii: autoobs
ervare, con~tiinta moralii ~i funqia de
ideal22.
Delirul de observare este a alterare a funqiei Supraeului. Observarea este preli
minarii pedepsei aplicatii Eului. In cazul melancoliei funqia con~tiintei morale
este exacerbatii ~i aqioneazii prin auto-culpabilizare, Supraeul ataca ~i maltr
ateazii sever
Eu!'
22
S. Freud. La decomposition
clla pS1'chanahsc,
d'imrodllction
de 1a pers0I171a1ite psychiqlle. Gallimard. 1995, p. 93.
il1 /I'ollvel1es
co'?ferei1ceS
54
MA TEl GEORGESCU
Psihopatii antisociali au un Supraeu excesiv de sever, sunt rauTacatori din sent
iment de culpabilitate. Supraeul propune Eului un ideal pe care acesta sa-l real
izeze. Astfel, Supraeul aproba Eul ~i-i confera protectie. Conceptele de Eu idea
l ~i de Idealul eului au fost folosite de Freud in teoria Supraeului, Tara insa
a Ie conferi funqii aparte. Unica precizare dintre aceste concepte 0 gasim in De
scompul7erea personalita!z'i psihice (] 93]), cand Freud subordoneaza Idealul eu
lui structurii Supraeului, ca una dintre funqiile sale. Pomind de la Freud, disj
unqia dintre cei doi termeni s-a dezvoltat spre structuri ~i funqii diferite. S-
a conturat, in prima instanta, binomul Idealul eului - Supraeu ca opus conceptul
ui de Eu ideal. Ulterior binomul s-a repolarizat ~i a rezultat cuplul Eu ideal -
Idealul eului. Prin acesta se construie~te ceea ce Dominique Scarfone nume~te c
ircuit, regim sau camp narcisic23. Gimpul narcisic este alcatuit din doi poli: 1
. regrupat spre lumea interioara, narcisic, atotputemic ~i magic - Eul ideal; 2.
deschis spre lumea exterioara, spre raportul cu celalalt - Idealul eului. Eul i
deal reprezinta 0 stare de conformism non-ambivalent ~i nonculpabil in raport cu
celalalt. Pentru Eul ideal lucrurile se petrec ca ~i cum celalalt ~i Supraeul n
u exista. Eul ideal este paradoxal: refuza alteritatea, dar nu poate exista dedt
daca se raporteaza la un obiect pe care 11ia ca ideal. Eul ideal, prin caracter
ul sau atotputemic magic ~i narcisic, seamana cu eul-placere-purificat descris d
e Freud in Formulari despre cele doua principii ale jill1c{ionarii psihice (1911
): "Eul placere nu poate face altceva decat sa doreasca sa lucreze pentru obtine
rea placerii ~i sa evite neplacerea"24. Psihogeneza instan{e!or psihicis. In tex
tul Eu! :;i Se-u! (1923) este descrisa geneza celor trei sisteme. Se-ul se afla
la origine, in timp ce Eul ~i Supraeul se formeaza prin "telescopare" din Se. St
area narcisica primara (in care exista exclusiv subiect) este depa~ita
23 D. Scarfone, "Formation d'ideal et Sunnoi culturel", in Revue Fra/1l;aise de
psychanalyse, tome LXIV, nr. 5, P.U.F., Paris, 2000. pp. 1591-1592. 24 S. Freud,
Formulari despre cele doua principii ale junc/ionarii psihice, in Freud. Opere
3, Psihologia incon~tientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000, p. 19. 2S Cf. M. Georg
escu, Ipostaze ale mor{ii intr-un timp al dorin{ei, Ed. Paideia, Bucure~ti, 2003
.
INTRODUCERE 1M CONSILIEREA PSIHOLOGICA
55
prin exigenta pulsiunilor de viata. Libidoul narcisic trece in libido obiectual.
In aceasta perioada arhaica, in care Eul incepe sa fie schitat, investirea este
echivalenta cu identificarea, iar limita subiect-obiect intermitenta. De-a lung
ul psihogenezei, Eul se constituie prin identificari suecesive cu obiectele isto
riei sub forma unui precipitat al relatiilor de obiect. Cerintele libidinale ale
Se-ului nu pot fi satistacute in relatia eu obiectul - pulsiunea nu poate fi st
insa. De aceea, obiectul este introiectat ca parte a Eului, fapt care permite Se
-ului renuntarea la obiect. Tendinta Eului este, astfel, de a se impune Se-ului
ca obiect unic, preluand prin introiectie caracteristicile obiectuale. Eul se id
entifica cu obiectul ~i se recomanda Se-ului in locul acestuia, dirijand asupra
sa libidoul Se-ului. Relatia libidinala narcisica (secundara) astfel constituita
presupune transformarea libidoului prin sublimare. Freud presupune ca arice sub
limare se realizeaza prin intermediul Eului care transforma libidoul obiectual i
ntr-unul narcisic26. Forn1area Supraeului presupune un proces de identificare. I
nitial Freud se referea la identificarea cu tatal. Ulterior Supraeul se va forma
direct prin identificarea cu Supraeul paterno Structura rezultata din identific
area ~i introiectia parintelui de sex opus, corespondenta fazei oedipiene, nu po
ate intra in alcatuirea Eului. Este yorba despre aspecte ale personalitatii pari
ntelui de sex opus, incarcate negativ (prin mi~carea initial a de proiectie a ag
resivitatii copilului) ~i aflate in conflict cu Eul subiectului printr-un eontin
ut reactional. Prin urmare, se constituie 0 formatiune aparte, care va pastra ca
racteristicile obiectului originar, interdictia. Intr-un text ulterior, Freud ar
ata ca: "inclinatiile libidinale ce apartin complexului Oedip vor fi in parte de
sexualizate ~i sublimate, ceea ce se intampla la fiecare transpunere in identifi
care, in pmie inhibate in Taport cu scopul ~i transfonnate in impulsuri tandre"2
7. Pentru ea Supraeul s-a nascut prin identificare cu prototipul (Supraeul) pare
ntal ~i pentru ca identificarea ~i introiectia presupun desexualizare, sublimare
, se produce 0 polarizare pulsionala: dupa sublimare, componenta erotica nu mai
are forta de a imobiliza toate elementele
S. Freud .. Eul ~i Se-ul", in Freud, Opere 3, Psihologia incon!jtientului. Ed. Tr
ei, Bucure~ti. 2000, p. 233. 27 Idem, Declimrl c01l1plexului Oedip. in Freud. Op
ere 6, Studii despre sexualitate, Ed. Trei. Bucure~ti. 2001. p. 215.
26
56
MA TEl GEORGESCU
distructive ale Supraeului, care i~i manifesta din plin aceasta tendinta. Prin i
nterventia precoce a Supraeului se salveaza investitia in obiect ~i se renun!a t
otodata la acesta. Instalarea individului uman in cultura este operata prin func
tiile Supraeului, prin sublimare, ca destin al pulsiunii ~i prin idealizare, ca
destin al obiectului. Evolutia culturala are drept principal resort transformare
a destinului pulsional ~i de aceea sublimarea ~i nu idealizarea este adevaratul
resort al evolutiei culturale. Sublimarea presupune devierea scopului sexual al
pulsiunii intr-unul non-sexual care vizeaza obiecte socialmente valorizate. Subl
imarea se opune in mod paradoxal travaliului Erosului, fiind dublu caracterizata
prin faptul ca se afla in serviciul: evolutiei culturale. Prin sublimare Suprae
ul devine dominat de "cultura pura a instinctului mortii". Sublimarea pulsiunii
determina interiorizarea unui "rezervor thanatic". In aceasta ordine, cultura re
prezinta 0 defensa in fata mortiferului sau, cu alte cuvinte, procesul cultural
este un derivat al travaliului pulsiunii de moarte; pulsiunii de moarte, prin de
sexualizarea operata asupra obiectului introiectat. Desexualizarea consecutiva s
ublimarii implica de-legarea, in timp ce crearea relatiei sociale, activitate so
cialmente dezirabila, implica legarea de obiect. Sublimarea pune problema articu
larii complexe dintre investirea narcisica ~i cea obiectuala28. Nevroticul are t
endinta de a suplimenta refularea concomitent cu a reduce capacitatea de sublima
re. De aceea, capacitatea sublimativa se afla in relatie cu dimensiunea narcisic
a a Eului. Prin sublimare, libidoul obiectual devine libido narcisic. Supraeul e
ste atat un reprezentant al lumii exterioare, cat ~i unul al Se-ului, din ale ca
rui nevoi pulsionale s-a format. Procesul sublimator realizeaza un aliaj intre n
arcisic ~i obiectual prin care individul este pus in fata alteritatii. Prin proc
esul de sublimare Supraeul interiorizeaza comandamente specifice, sprijinindu-se
pe oferta culturala condensata in idealul populatiei de origine. Procesul subli
mator se confunda cu efortul Eului de a-~i atinge idealuf9. Poate ca tocmai
28 C. Janin, "Les sublimations et leur destins", in Revue Fram;aise de psychana(
vse. tome LXII, nr. 4, P.u.P. Paris, 1998, p. IOn 29 J.-L. Donnet, "Processus cu
lturel et sublimation", in Revue Fram;aise de psychana(vse, tome LXII, 1998, P.U
.P., Paris, pp. 1057-1058.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
57
consecintele dialecticii dintre narcisic ~i obiectuall-au facut pe Freud sa nu f
ie multumit de textul metapsihologic dedicat sublimarii ~i sa-l distruga. Mecani
sme de aparare Reprezinta ansamblul operatiilor incon~tiente care au drept scop
reducerea sau anularea efectelor pericolului extern sau pulsional. Aceste concep
te sunt utile pentru consilier in masura in care ii ofera un camp problematic ~i
explicativ asupra diferitelor situafii aparute in cabinet. Mecanismele de apara
re fac parte din sistemul Eului. Aceasta inseamna ca depind de nivelul de dezvol
tare al Eului. In aceste conditii, istoria evolutiei Eului este ~i istoria capac
itatilor sale defensive. Diferitele clasificari se constituie pe criterii precum
: => stadiul de dezvoltare; => simptomul determinat; => tipul de conflict psihic
. In demersul consilierii cunoa~terea mecanismelor de aparare este utila in ordi
nea intelegerii surselor care provoaca defensa. Care sunt principalele categorii
de situatii in care mecanismele de aparare intra in functiune? Aceste situatii
sunt determinate de etapa evolutiva in care se afla subiectul: => presiunea tend
intelor pulsion ale specifica ontogenezei timpurii. In acest caz, factorul repre
siv este anturajul; => perioadele evolutive in care intensitatea pulsionala este
maxima (adolescenta, climacteriu); => presiunea tendintelor pulsionale neaccept
ate de Supraeu. Apararea Eului, de~i este imperios necesara, are consecinte nega
tive asupra personalitatii: => restrange domeniul con~tiintei, ca nudeu al Eului
; => oculteaza sau falsifica realitatea; => miqoreaza competenta Eului. Reu~ita
procesului de aparare are drept efecte: => mentinerea in afara con~tiintei a rep
rezentantilor pulsiunii interzise; => evitarea neplacerii; => stingerea angoasei
.
58
MATEI GEORGESCU
Mecanismele de aparare sunt constitutive ~i necesare existentei individului uman
in cadrul cultural - exista 0 defensa culturala structuranta. Trecem in revista
principalele fenomene psihice rezultante din represia pulsionala instalata de c
ultura, operate prin mecanismele de aparare: Sentimentul de culpabilitate. Repre
zinta efectul raportului dintre Eu ~i Supraeu. Sentimentul de culpabilitate trim
ite spre iminenta unei catastrofe inteme, spre pierderea armoniei inteme ~i a se
nzatiei de protectie. Intrucat Supraeul are origine parentala, culpabilitatea se
constituie pe retragerea iubirii, cu efecte negative asupra campului narcisic.
In cadrul patologic, melancolia este consecinta atacului virulent al Supraeului
asupra Eului care a introiectat obiectul caruia ii sunt adresate acuzele. Astfel
, suportul narcisic este periclitat. Vidul depresivului este expresia incetarii
sustinerii narcisice, prin pierderea dragostei Supraeului. Fundamentul aparitiei
pericolului interior 11 constituie tensiunea traumaticii legata de foame, speci
fica stadiului oral. Clinica depresiei probeaza acest lucru prin lipsa apetitulu
i pacientului depresiv. Remu~carile depresivului trimit spre sadismul oral distr
uctiv. Putem contura trei etape ale constituirii simptomului melancolic: 1. priv
area de hrana ~i de afectiune (suport narcisic) produce sentimentul de anihilare
; 2. pe masura dezvoltarii Eului, acest sentiment de anihilare este folosit ca s
emnal. Se semnaleaza initial pericolul extem. Penalizarea unui comportament imor
al se face prin pierderea afectiunii anturajului, cu consecinte negative asupra
narcisismului. Dupa formarea Supraeului, se semnaleaza pericolul intern. Comport
amentul imoral este penalizat prin pierderea dragostei Supraeului; 3. puseul mel
ancolic. Semnalul de anihilare nu a fost suficient pentru a mobiliza Eul in elab
orarea cerintelor pulsionale conform comandamentului Supraeului. Capacitatea de
extemalizare a conflictului dintre Eu ~i Supraeu este un indicator pozitiv. Coma
ndamentul Supraeului este proiectat pe diferite autoritati, iar Euli~i poate apa
ra pozitia.
lNTRODUCERE iN CONSlLIEREA PSIHOLOGICA
59
Dezgustul. Sexualitatea adult a 0 integreaza pe cea infantila, majoritatea pulsi
unilor partiale sunt subordonate sexualitatii genitale. Exista insa reprezentant
i ai pulsiunii partiale supu~i refularii, coneomitent eu refularea pulsiunilor s
exuale. Pracesul soeializarii ~i aceesul la eultura, operat prin represiune puls
ionala, ii are ca obieet ~i pe reprezentantii pulsiunii partiale copra file: "Cu
ltura in aseensiune a omului aduee 0 refulare a vietii sexuale ~i ~tim, de mult
timp, cat de legat este, in organizarea animala, instinctul sexual de miros"30.
Refularea reprezentantilor pulsiunii partiale eoprofile este rezultatul proximit
atii aeesteia fata de pulsiunea sexuala. Momentul aparitiei dezgustului este 0 e
tapa importanta in pracesul hominizarii. Pentru Freud momentul este cel al treee
rii la pozitia bipeda: "partile coprofile ale pulsiunii s-au dovedit ineompatibi
le eu eultura estetica, probabil de cand, prin mersul vertical, ne-am ridicat de
la pamant organul nostru 01factiv,,31.Din acel moment ~i-a facut aparitia dezgu
stul. Senzatia de dezgust are ca pratotip 0 defensa fiziologica automata: reflex
ul de voma. Eul folose~te senzatiile de voma in sens anticipativ ea semnal al un
ei posibile stari traumatice. Eul folose~te aeeste reflexe ea defensa impotriva
tendintelor copra file refulate. Crizele de voma isteriea indica faptul ca Eul e
ste depa~it de exeitatii ~i ea semnalul antieipativ nu a fost sufieient pentru a
mobiliza eontrainvestitia. Ru~inea. Ru~inea reprezinta 0 defensa dirijata impot
riva exhibitionismului ~i a voaiorismului. Evolutia eulturala a adus cu sine ref
ularea reprezentantilor aeestor pulsiuni partiale. Aeoperirea progresiva a eorpu
lui este, pentru Freud, un rezultat al eontributiei eulturale a femeii. in Conti
nuare la prelegerile introductive de psihanaliza (1932) Freud arata: "Estimam ea
femeile au contribuit foarte putin la deseoperirile ~i inventiile istoriei eult
urii, dar poate ea au inventat totu~i o tehniea, eea a impletitului ~i a tesutul
ui,,32. Seopul seeundar al aeoperirii corpului feminin este eel al mascarii. Tes
atura trebuie sa aseunda lipsa femeii - eastrarea - ~i consecintele aeestei lips
e. Lipsa devine, eu ajutorul tesiiturii, 0 "eomoara aseunsa".
30 S. Freud, .,Remarci asupra unui caz de nevroza obsesionala", in Freud, Opere
7, NevrozcI, psihoZQ, perversiune, Ed. Trei, Bucure~ti, 2002, p. 92. 31 S. Freud
.. ,Contributii ]a psiho]ogia vietii erotice", in Freud, Opere 6, Studii despre
sexualitate, Ed. Trei. Bucure~ti, 200 I. p. 181. 32 S. Freud .. ,La eminin". in N
Ollvelles conferences d'introduction (/ la psychanalvse, Gallimard, 1996. p. 177
.
60
MATEl GEORGESCU
Penelopa este prototipul eroinei "care ascunde": timp de trei ani, pana dnd va f
i tradata de 0 servitoare, tese ziua ~i destrama noaptea linto1iul pentru Laerte
, tata1lui Ulise. Tesatura menita sa acopere, dnd va fi sosit timpul, corpu1 tat
a1ui barbatului sau trebuie destramata pentru ca menirea acesteia este alta - le
gata de corpul tesatoarei. Tesatura are menirea de a acoperi corpul sexuat: "aco
perirea progresiva a corpului 0 data cu civilizatia men tine treaza curiozitatea
sexuala, care tinde apoi sa intregeasca obiectu1 sexual prin dezvelirea partilo
r ascunse ...,,33. Mentinerea curiozitatii sexuale este consecinta nevoii de a a
coperi un corp sexuat imperfect. Penelopa de~ira numai in registrul noctum, semn
ca in ordinea relatiei socia1e femeia are functia de a de-lega.
Refitlarea.
Operatia prin care sunt respin~i ~i mentinuti in incon~tient reprezentanti pulsi
onali. Este un proces psihic universal, deoarece se afla 1aoriginea incon~tientu
lui ca domeniu separat de restul psihismu1ui. Conditia refularii este ca scopul
pulsiona1 sa provoace nep1acere in loc de placere. Satisfacerea pulsiunii supusa
refularii este posibila ~i produce placere, insa genereaza neplacere in raport
cu alte exigente. Devine motiv al refularii neplacerea care are 0 forta mai mare
dedt placerea satisfaceri i. Refularea nu este un mecanism care exista ab initi
o. Aceasta nu apare pana cand nu s-a produs 0 separare intre activitatea con~tie
nta ~i cea incon~tienta. Natura refu1arii consta in respingerea ~i tinerea la di
stanta a con~tientului. Din punct de vedere dinamic, refularea presupune 0 dubla
tendinta: ~ de atractie din partea refulatu1ui; ~ de respingere din partea con~
tiintei. Etape ale refu1arii: ~ orzgznara (ca prima faza) reprezentantul psihic3
4 al reprezentarii pu1siunii nu are acces in con~tient; 0 data cu aceasta apare
fixatia. De acum, reprezentantul ramane neschimbat, iar pu1siunea legata de el;
33 S. FreuiI, "Trei eseuri asupra teariei sexualita!ii", in Freud, Opere 6, Stud
ii despre sexualitate, Ed. Trei, Bueure~ti, 2001, p. 56. 34 Tennen care desemnea
za elementele sau procesele prin care pulsiunea se exprima. Este sau sinonim eu
reprezentant-reprezentare sau are 0 aeeeptiune mai larga, ingloband ~i afectul.
INTRODUCERE
::::?
Iii[
CONSILIEREA PSIHOLOGICA
61
propriu-zisa, secundara, care prive~te reprezentantul derivatului refulat sau la
nturi de gfmduri care au ajuns intr-o relatie asociativa cu ele; ::::? fntoarcer
ea refulatului. Are loc sub forma de simptome, acte ratate, vise, fantasme, reve
rii diume care rev in in permanenta spre con~tiinta. In ciuda refularii, repreze
ntantul pulsiudii continua sa se organizeze in incon~tient, sa produca derivati
~i sa stabileasca noi legaturi. Refularea nu impiedica accesul in con~tiinta al
derivatilor refulatului originar, daca ace~tia s-au indepartat suficient de repr
ezentantul refulat (prin deformari ~i intermedieri). De aceea refularea este act
iva in functie de distanta reprezentarilor fata de refulatul originar. In terapi
e, pacientul produce derivati ai refulatului care pot trece cenzura prin departa
re ~i deformare. Simptomele nevrotice sunt, de asemenea, derivati ai refulatului
. Caracteristici ale refularii: 1. Este specifica. Nu se poate determina gradul
general de deformare ~i indepartare de refulatul originar necesar trecerii in co
n~tiinta. Fiecare derivat are destin propriu ~i ii este necesara 0 deformare "op
tima" (nici prea mica, nici prea mare). Reprezentantul originar al pulsiunii se
poate diviza. In acest caz, 0 parte este refulata, iar una idealizata (feti~ul);
de aceea, idealurile provin din reprezentari detestate. 2. Este un proces conti
nuu. Nu este un eveniment unic, ci reprezinta un continuu efort. Refulatul exerc
ita 0 presiune continua asupra Eului care este obligat sa mentina constanta pres
iunea de echilibrare. In timpul somnului contrainvestitia prin care se mentine r
efularea este retrasa; in acest mod apar visele. Obiectul refularii nu este puls
iunea ~i nici afectul, ci reprezentantii pulsiunii sub forma reprezentarilor aso
ciate pulsiunii: idei, imagini, amintiri. Factorul care decide asupra refularii
unui reprezentant este dimensiunea investitiei - factorul cantitativ (cuantumul
de afect). Chiar daca reprezentarea are un continut incompatibil, dar investitia
este mica, aceasta va putea intra in con~tiinta. Daca investitia reprezentarii
se intensifica, atunci va fi refulata. Cre~terea energiei de investitie aqioneaz
a ca ~i apropierea de con~tiinta, iar scaderea acesteia, ca ~i deformarea sau in
departarea. Destinul cuantumului de afect este mai
62
MATEI GEORGESCU pentm ea aeesta (factoml cantitativ)
important decat eel al reprezentarii, activeaza procesul de refulare. Refularea
in nevrozele de transfer:
1. Isteria de angoasa. Vom lua exemplul fobiei de animale. Mi~carea pulsionala r
efulata este 0 pozitie libidinala fata de tata, combinata cu angoasa in fata ace
stuia. Dupa refulare, tatal nu mai este obiect al libidoului. Ca substitut al ta
talui se alege un animal, care devine obiect al angoasei. Formatiunea substituti
va a reprezentarii (de la tata la animal) s-a format prin deplasare, de-a lungul
unei conexiuni. Partea cantitativa s-a transformat in angoasa fata de animal (i
n loc de solicitare de iubire fata de tata). In fob ie, refularea ar trebui cara
cterizata drept fundamental e~uata. Refularea inlatura ~i substituie reprezentar
ea, nu inlatura angoasa. De aceea, travaliul nevrozei continua prin timpul doi:
elaborarea strategiilor de evitare, fobia propriu-zisa. 2. Isteria de conversie.
Aici se reu~e~te disparitia completa a cuantumului de afect - bolnavul manifest
a in fata simptomelor "la belle indifference des hysteriques" (Charcot). Simptom
ul se creeaza pe 0 putemica inervare somatica. Locul inervat este un fragment al
reprezentantului pulsiunii care a fost refulat. Acest fragment atrage prin cond
ensare intreaga energie de investitie. Refularea este reu~ita din perspectiva de
scarcarii cuantumului de afect. Procesul de refulare in isteria de conversie est
e finalizat prin formarea de simptom (nu continua printr-un alt timp). Fenomenul
de conversie poate fi un simptom frecvent invocat de client. Poate lua fonTIa t
ulburarilor de somatizare, dupa cum sunt inventariate incepfmd cu DSM IIIR. 3. N
evroza obsesionala. Nevroza obsesionala se bazeaza pe presupozitia unei regresii
prin care 0 tendinta sadica vine in locul uneia tandre. Tendinta sadica este su
pusa refuli'irii. Intr-o prima faza refularea are sucees, eontinutul reprezentar
ii este eliminat, iar afectul ocultat. Ca formatiune substitutiva, apare 0 alter
are a Eului, 0 formatiune reactionala35 (de ex. sporirea con~tiinciozitatii). af
ectul Refularea, initial reu~ita, nu ramane fenna. Prin transformare, dispamt (t
endita ostila) se intoarce in con~tiinta sub forma angoasei sociale, a repro~uri
lor. Astfel, reprezentarea respinsa este substituita, prin
35 Atitudine de sens opus unei dorinle refu]ate ~i constituita ca reaqie contra
acesteia. Economic = contrainvestirea unui element con~tient, de fortii egala, ~
i direqie opus a investirii con~tiente.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
63
deplasare pe un element minor. Nereu~ita refularii factorului afectiv produce, c
a ~i in fobie, mecanismul de fuga. Refularea se manifesta clinic printr-o intrer
upere brusca a asocierii.
Proiecfia. Este un tip de aparare arhaidi reprezentand
operatia prin care subiectul expulzeaza din sine ~i localizeaza in altul caliHit
i, sentimente, dorinte, chiar "obiecte" pe care nu Ie cunoa~te sau Ie refuza in
sine ~ 36 msu~l . Termenul de proiectie este introdus in circuitul psihanalitic 0
data cu incercarea de conturare a nevrozei de angoasa, viitoarea isterie de ang
oasa, la finele anului 1894: jn psihic se dezvolta afectu1 de angoasa atunci can
d este incapabil sa lichideze 0 sarcina care provine din exterior (pericol) prin
tr-o reactie corespunzatoare; se ajunge la nevroza de angoasa atunci dnd nu poat
e egaliza excitatia (sexua1a) de origine endogena. Se comporta ca ~i cum ar proi
ecta aceasta excitatie spre exterior,03 7. Statutul clinic al conceptului este i
ntrodus 0 dat? cu manuscrisul K trimis lui Fliess ~i cu Noi observafii asupra ps
ihonevrozelor de aparare (1896): "Exista trei tipuri de psihonevroze de aparare
dupa natura refularii: proiectie = conversie = isterie, substitutie = nevroza ob
sesionala, paranoia,,38. Intr-o scrisoare din 12 decembrie 1897, Freud se refera
la mitologia endopsihica: "Perceptia interna obscura a subiectului asupra propr
iu1ui aparat psihic suscita iluzii care, fire~te, se gasesc proiectate in afara
~i intr-o maniera caracteristica In viitor sau intr-un dincolo. Imortalitatea, r
ecompensa dh ~i viata de dincolo sunt conceptii ale psihicului intern ... este 0
mito-psihologie,,39. In textu1 Credinfa In hazard ~i superstifie din Psihopatol
ogia viefii cotidiene (1901), Freud revine cu aceste idei ~i arata faptul ca per
spectiva mitologica despre lume, care anima pana ~i religiile cele mai moderne,
nu este altceva dedit 0 psihologie proiectata in lumea
Laplanche, J. Pontalis, Vocabularul psihanalizei, Ed. Humanitas, Bucurqti, 1994,
p. 308. 37 S. Freud, "Qu'il est justifie de separer de la neurasthenie un certa
in complexe symptomatique SOliS Ie nom de nevrose d'angoisse", In Nevrose, psych
ose et perversion, P.D.F., Paris, 1974, p. 54. 38 S. Freud, "Nouvelles remarques
sur les psychonevroses de defense", In Oeuvres completes. vol. III. P.D.F., Par
is, 1989, p. 137. 39 S. Freud. La naissance de la psychanalyse, P.U.F., Paris, 1
973, p. 210.
36J.
64
MATEl GEORGESCU
exterioara: "Eu cred - spune Freud - in hazardul exterior (real), dar nu cred in
cel interior (psihic). In cazul superstitiosului se produce contrariul. Acesta
proiecteaza in afara 0 motivatie pe care eu 0 caut in interior. Ceea ce acesta c
onsidera a fi ascuns, corespunde, din punctul meu de vedere, palierului incon~ti
ent. Si aceasta intrucat superstitiosul nu-~i cunoa~te motivatia propriilor acti
uni accidentale; pentru ca aceasta motivatie cauta sa i se faca cunoscuta, el es
te obligat sa 0 deplaseze, situand-o in lumea exterioara" 40. Cazul Dora ii ofer
a prilejul de a reveni asupra functiei pe care 0 are proiectia in special in par
anoia: "Proieqia asupra celuilalt a repro~ului, cu schimbarea continutului ~i, i
n consecinta, prin adaptarea la realitate, se manifesta in paranoia, care este u
n proces de form are a delirului,,41. o data cu Mint! Hans (1909) ~i precizarea
specificului apararilor in isteria de angoasa, fobia este explicata ca proieqia
unui pericol pulsional. Cazul prqedintelui Schreber (1911) reprezinta 0 explicit
are a lumii paranoicului ~i a formarii delirului structurat. Lumea lui Schreber
reprezinta 0 transformare a realitatii pentru a deveni suportabila: "ceea ce lua
m drept productia bolii, formarea delirului, este in realitate incercarea de vin
decare, reconstructia dupa catastrora,,42. Delirul paranoic se construie~te pe 0
dorinta homosexuala refulata ~i proiectata: ,,0 perceptie interioara este repri
mata, iar ca inlocuitor apare continutul sau, dupa ce a suferit 0 anumita deform
are, devenind con~tient ca 0 perceptie din exteri or,,43 . In Totem i tabu, proie
qia intervine in superstitie, mitologie, animism; elementele proiectate sunt dor
inte ~i afecte pe care subiectul nu Ie accepta. Freud arata ca "proiectia in ext
erior a perceptiilor interne este un mecanism la baza caruia se subsumeaza de ex
emplu ~iperceptiile noastre senzoriale, care in mod normal detin cea mai mare pa
rte in configurarea
S. Freud, "Credinta in hazard ~i superstiTie", in Psihopatologia vietii cotidien
e, Ed. Didactica ~i Pedagogica, R,A., Bucure~ti, 1992, p. 569. 4] S. Freud, "Fra
gment d'une analyse d'hysterie (Dora)", in Cinq psychana(vses, P.D.F., Paris, 19
75, pp. 23-24. 42 S. Freud, "Observa!ii asupra unui caz de paranoia (Dementia Pa
ranoides) descris autobiografic", in Freud, Opere 7, Nevroza, psihoza, perversiz
me, Ed. Trei, Bucure~ti, 2002, p. 166. 43 Idem, p. 163.
40
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
65
lumii noastre externe,,44. In perioada lucrarii Totem :;i tabu (1912-1913) Freud
se refera la mecanismui primei forme de religie, animismul: "Proieqia in demoni
a propriilor mi~cari rele este doar 0 parte dintr-un sistem. care a devenit con
ceptia despre lume ~i viata a primitivilor
[... ]"4).
In Motivul alegerii casetei (1913) revine asupra mecanismului formarii miturilor
: "nu credem, asemeni unor cercetatori ai miturilor, ca acestea au cobonit din c
er, ci mai cunind imparta~im opinia lui O. Rank, ca ele au fost proiectate pe ce
r, dupa ce s-au nascut altundeva, in conditii pur umane,,46. In textul Incon:;ti
entut7 (1915), Freud reliefeaza implicatiile metapsihologice ale fenomenului pro
iectiei. In acest sens, intregul mecanism de aparare, in fobie, este 0 proieqie
in afara a pericolului pulsional. Eul se comporta ca ~i cum pericolul dezvoltari
i angoasei nu 11 ameninta pornind de la mi~carea pulsionala, ci de la perceptie,
~i reactioneaza prin evitarea fobica. In aceea~i serie de texte, in Completare
metapsihologidi la tem'ia visului (1917), Freud conchide: "un vis este a~adar ~i
0 proiectie, 0 exteriorizare a unui proces intern,,48.Visui arata faptul ca se
petrece un eveniment care ar fi putut intrerupe somnul, dar intreruperea este ev
itata. In locul revendicarilor interne, se impune 0 traire exterioanl, a carei r
evendicare este rezolvata. In Dincolo de principiul placerii (1920), Freud expli
ca proiectia prin intermediul modelului desorginte fizicalista al "organismului
psihic", asupra caruia ne-am oprit mai sus: sfera de substanta psihica excitabiI
a [organismul psihic] capata, 0 data cu afluxul continuu de stimuli din exterior
, 0 suprafata de proteqie, para-excitant, insa ramane rara aparare in fata stimu
larilor interne care produc neplacere. Organismul este astfel obligat sa folosea
sca mecanismele de aparare, unicele disponibile, ~i sa trateze excitatiile inter
ne ca ~i cum ar proveni din exterior.
S. freud, "Totem ~i tabu", in Freud, Opere IV, Studii despre societate :ji relig
ie, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000, p. 268. 45 Idem, p. 265. 46 S. freud, ,.Motivul a
legerii casetei", in Freud, Opere I, Esew'i de psihanalizii aplicata, Ed. Trei,
Bucure~ti, 1999, p. 172. 47 S. freud, "Incon~tientul", in Freud, Opere III, Psih
ologia incon:jtientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000, pp. 95129. 48 S. freud, "Comp
letare metapsihologica la teoria visu!ui", in Freud, Opere Ill, Psihologia incon
:jtientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000, p. 134.
44
66
MATEl GEORGESCU
Esenta proieqiei consHi in faptul di ne refuzam anumite continuturi psihice. Con
flictul intrapsihic este partial externalizat pentru ca 0 amenintare intern a sa
devina externa. Lupta impotriva unui pericol extern este mai u~oara ded.t impot
riva unei amenintari interne. Continuturile proiectate se afla la jumatatea drum
ului dintre realitatea psihica intern a ~i cea externa. Proiectia poate fi efici
enta daca functia de testare a realitatii este deficitara. Introiectia. Mecanism
ul prin care obiecte1e sunt trecute, in mod fantasmatic, din "exterior" in "inte
rior". Limita dintre exterior ~i interior are ca proto tip corpul. De aceea, int
roieqia se fundamenteaza pe incorporare, ca prototip corporal al mecanismului. I
ntroiectia nu se opre~te insa la limita corporala, ci se refera la intregul apar
at psihic sunt aduse in Eu obiecte externe. In melancolie mecanismul introiectie
i este cel privilegiat. La nlndul sau, introiectia reprezinta prototipul identif
icarii (care presupune asimilarea unui aspect al obiectului ~i transformarea pe
baza sa). Anularea retroactiva Mecanismul prin care subiectul anuleaza prin reve
nire ulterioara reprezentari, cuvinte, acte infaptuite cu ajutorul unor reprezen
tari, cuvinte sau g<'"mduriopuse. Anularea este un comportament de tip "magic" p
rin care un act actual poate anula efectul unui act din trecut, intr-un timp rev
ersibil. Acest mecanism are ca obiect realitatea unui act care trebuie suprimat.
Este yorba despre un comportament reparatoriu, dispus difazic, menit sa stopeze
un altul. In urma unei actiuni care exprima 0 tendint a vine 0 alta actiune car
e 0 opre~te sau anuleaza pe prima. Atat primul, cat ~i cel de al doilea timp sun
t produse ale apararii. Exemplul clasic al acestei aparari sunt ritualurile obse
sionale. E~ecul anularii care se obiectiveaza in: => cre~terea numarului de repe
titii rituale; => extinderea ~i crearea de noi ritualuri de asigurare ~i reasigu
rare; => indoielile ~i rumatii suplimentare obsesive.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
67
Izolarea Mecanism prin care reprezenHiri, cuvinte, comportamente sunt izolate de
lanturile lor asociative. Toate procedeele care indue 0 intrerupere in succesiu
nea reprezentarilor sunt folosite pentru a izola: pauze in fluxul gandirii, ritu
aluri, formule consacrate. Este un mecanism tipic nevrozei obsesionale. In acest
caz, subiectul izoleaza reprezentarile printr-o pauza in care perceptia sau act
ivitatea este suspendata. Se poate izola consilierea sau terapia de restul exist
entei. In cura analitica regula liberei asocieri presupune oprirea contrainvesti
rii care sustine izolarea. Asocierea libera este dificil de realizat de catre ob
sesionali - asociatiile vor fi logice ~i rationale. Izolarea este un mod arhaic
de aparare contra pulsiunii prin interdictia atingerii. Prin izolare, interdicti
a atingerii, care era initial atingerea corporaIa, iradiaza asupra atingerii rep
rezentarilor. Subiectul nu permite anumitor ganduri sa intre in contact asociati
v cu altele. Subiectul i~i aminte~te 0 situatie traumatica, dar nu ~i afectele t
raite. Grice incercare de recorelare intre eveniment ~i afect este sortiffi e~ec
ului, prin forta unei contrainvestitii. Separarea dintre eveniment ~i afect este
specifica functionarii obsesionale (subiectul are numeroase amintiri), in timp
ce functionarea isterica presupune lipsa amintirilor privind evenimentele trauma
tice ~i deplasarea libera a afectelor corespondente pe alte reprezenffiri. Sub a
cest aspect izolarea este similara cu procedeele de concentrare prin care se dep
a~e~te fluxul mental. Izolarea apare in mod frecvent intre curentul tandru ~i ee
l senzual. In aceste situatii exista 0 separare intre iubire ~i dorinta sexuala:
persoana nu poate iubi pe cine dore~te ~i nu poate dori pe cine iube~te. Aceast
a izolare fundamentala se poate manifesta mascat prin separarea dintre viata fam
iliala ~i cea ~colara sau profesionaIa. Prin mecanismul izolarii se poate ajunge
la dedublarea personalitatii, fragmentarea Eului: urmele mnezice ale unui eveni
ment neplacut sunt izolate de restul amintirilor. Prin izolare se rezolva ~i con
flictul de ambivalenta: subiectul iube~te exclusiv sau ura~te exclusiv obiectul.
Prototipul normal al izoIarii il constituie gandirea logica. Rationamentul este
expresia izolarii dintre asociatiile reactionale ~i cele afective (a gandi "la
rece").
68
MATEI GEORGESCU
Forma{iunea reac{ionala. Formatiunea reactionala este 0 atitudine, comportament,
trasatura de caracter opus a dorintei refulate, constituita ca reactie impotriv
a acesteia (pudoarea exagerata vs. tendinte exhibitioniste refulate). Pentru a s
e putea opune dorintei refulate, formatiunea reactionala - ca un contrasimptom -
trebuie sa beneficieze de un curent de investitie de fotta egala cu cel al dori
ntei refulate. Comportamentul compulsiv de curatenie este 0 reactie a dorintei d
e murdarie. Formatiunea reactionala desavar~e~te opera refularii, pe care 0 inta
re~te sub forma unoI' trasaturi definitive, a unei aparari mereu activate - este
0 contrainvestire permanenta. Formatiunea reactionala fundamenteaza formarea ma
joritatii trasaturilor de caracter (cel mai specific fiind caracterul obsesional
). Personalitatile accentuate sunt definite de caractere patologice care au drep
t scop mentinerea refulatului. Trecem in revista entitatea psihopatiilor, ca ele
ment de interes al consilierului in ordinea decelarii acestui tip de personalita
te. Psihopatiile sunt un grup polimorf de dezvoltari psihopatologice ale persona
litatii caracterizate printr-o insuficienta capacitate de integrare armonioasa ~
i supla in conditiile mediului familial, profesional, social. Este specifica ner
ecunoa~terea propriilor defecte structurale ~i explicarea insucceselor personale
prin atitudinea celorlalti, intr-o maniera revendicativa. Psihopatii sunt nemul
tumiti de pozitia oferita de societate dupa criterii de obicei obiective. Termen
ul de psihopatie nu a fost considerat potrivit pentru categoria de tulburari des
emnam ~i a fost propusa inlocuirea sa cu: => sociopatie - intrucat individul are
0 capacitate redusa de integrare sociala; => caracteropatie - intrucat deficien
tele sunt structurate caracterial. Tipuri de psihopatii: => excitabili sau explo
zivi (alcatuiesc 70-80% din ansamblul psihopatiilor); => instabili; => astenici;
=> psihastenici; => isterici; => timopati; => paranoizi;
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
::::?
69
personalitati cu impulsuri psihopatice (toxicomani, alcoolici, perver~i sexual).
Psihopatiilor Ii se recunoa~te 0 determinare constitutionala ~1 una psihogena.
Categorii de psihopatii: 1. necaracteriopatice. Sunt personalitati anormale, car
e nu prezinta 0 alterare grava a capacitatii de judecata morala sau tulburari de
caracter majore. Psihopatia necaracteriopatica poate fi: ::::? astenica; ::::?
psihastenica; ::::? timopata (depresiva, euforica, mixta); ::::? schizoida. 2. c
aracteriopatice. Sunt personalitatile psihopatice propriu-zise: ::::? psihopatia
impulsiva (dromomania, cleptomania, piromania etc.); ::::? psihopatia paranoica
(procesomania, tendinta spre reclamatie ~i scandal); ::::? psihopatia instabila
(indisciplina, furt, minciuna); ::::? psihopatia exploziva (agresiv excitabila
cu tendinta spre acte medico-legale ); ::::? psihopatia polimorra (incapacitate
de adaptare sociala). 3. psihopatii perver~i sexual ~i tulburari de identificare
a genului 4. alcoolismul ~i toxicomaniile psihopatice: ::::? cu abuz ~i depende
nta de alcool; ::::? cu dependenta de droguri. 5. simularile patologice: ::::? s
imulantii cu simptome psihologice; ::::? simulantii cu simptome fizice. 6. tulbu
rari de personalitate legate de ciclurile de dezvoltare bio-psihosociala: ::::?
criza de originalitate juvenila (de adaptare a copilului); ::::? criza adaptativ
a a adultului; ::::? criza adaptativa a varstnicului. 7. starile psihopatoide (p
seudopatiile sau psihopatiile secundare). Sunt tulburari psihice asemanatoare ps
ihopatiilor consecutive unor sindroame cerebrale remise sau unor pusee psihotice
: ::::? stari psihopatoide lezionare;
70 =>
MA TEl GEORGESCU
sttiri psihopatoide posttraumatice (sindrom post-comotional, post-lezional); =>
stari psihopatoide post-infectioase (post meningite, encefalite); => stari psiho
patoide postoperatorii (sindromullobotomizatilor). In ordinea unei perspective a
nalitice conceptul de psihopatie se distribuie in: Nevroza de caracte/9. Nevroza
in care conflictul defensiv nu produce simptome izolabile, ci doar trasaturi de
caracter, tipuri de comportament sau 0 organizare patologica a personalitatii i
n ansamblu. Defensa de tip caracterial se deosebe~te de cea prin simptom prin in
tegrarea sa partiala in cadrul Eului. Aceasta conduce la nerecunoa~terea aspectu
lui patologic al trasaturii de caracter. In cadrul nevrozei de caracter se afla
0 forma de nevroza obsesionala; formatiunea reactionala este predominanta, in ti
mp ce simptomele obsesive sau compulsive sunt sporadice. Aici se pot include ~i
"raurucatorii din sentiment de vinovatie"so. Nevroza de eec. Termenul introdus de
psihiatrul francez Rene Laforgue se afla, din punct de vedere clinico-nosografi
c, la limita dintre psihopatie ~i psihogenie-nevroza. E~ecul este inteles ca 0 c
onsecinta a dezechilibrului nevrotic ~i ca una declan~atoare. In nevroza de e~ec
, e~ecul nu este produsul supraadaugat al simptomului, ci constituie simptomul.
Desemneaza categoria de subiecti cu structura psihopatologica ce par sa fie resp
onsabili de propria lor nenorocire sau nu pot suporta sa obtina ceea ce i~i dore
sc intens (vezi Cateva tipuri de caracter din practica psihanalitidi, cap. "Cei
care e~ueaza din cauza succesului"sl). Subiectul nu suporta satisfactia intr-un
domeniu precis, legat de 0 dorinta incon~tienta. Posibilitatea oferita de realit
ate pentru satisfacerea dorintei este intolerabila ~i declan~eaza 0 "frustrare i
ntema" din cauza careia subiectul i~i refuza satisfactia. Pentru Freud nu consti
tuie 0 forma de nevroza, ci modalitatea de declan~are a acesteia.
Vezi S. Freud, "Psihopa1ii pe scena", In Freud, Opere I, Eseuri de psihanaliza a
plicata, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000, pp. 10-15. 50 Idem, "Ciiteva tipuri de carac
ter din practica psihanalitica", In Freud, Opere I, Eseuri de psihanaliza aplica
ta, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000, pp. 239-240. 51 Idem, "Cateva tipuri de caracter
din practica psihanalitica", In Freud, Opere I, Eseuri de psihanaliza aplicata,
Ed. Trei, Bucure~ti, 2000, pp. 223-239.
49
INTRODUCERE iN CONSlLIEREA PSIHOLOGICA
71
Nevroza de destin. Poate fi considerata 0 specie a nevrozei de e~ec ~i desemneaz
a 0 forma de existenta caracterizata prin revenirea unor inlantuiri identice de
evenimente cu efecte negative. Evenimentele care se repeta apar ca 0 fatalitate
exterioara, careia subiectul ii este victima. Formatiunea reactionala poate sa a
para i in structura personalitatii histrionice. Daca persoana cu caracter obsesio
nal va reprima agresivitatea fata de toate obiectele sale, personalitatea histri
onica va fi electiva in aceasta privint,~i.0 mama "falica" ii va iubi exagerat co
pilul (reactional, contra agresivitatii pe care 0 resimte fata de copil), dar va
putea fi agresiva cu alte obiecte. Mecanismul formatiunii reactionale utilizeaz
a, in efortul de mentinere a refulatului, tendintele scopurilor pulsionale origi
nare. Comportamentul homosexual poate avea ca scop refularea celui heterosexual,
precum i invers, cel heterosexual poate fi reactional in scopul mentinerii reful
ate a homosexualitatii. Comportamentul pasiv-receptiv al agresivitatii poate ave
a ca scop mentinerea refulata a agresivitatii, in timp ce poate exista un compOr
tament reactional agresiv cu scopul de a mentine refularea tendintelor pasiv-rec
eptive.
Defensele 'impotriva afectelor
Scopul oricarei aparari consta in evitarea neplacerii, concretizata prin culpabi
litate sau angoasa. Daca sentimentele de culpabilitate sunt refulate, pot sa apa
ra cvasiproieqii sau proieqii (care lucreaza pentru refulare) atunci dnd: => tre
buie justificate motivele indeplinirii unor acte reprobabile. Actul este comis d
intr-o vina comuna sau din vina altuia. Partajul culpabilitatii aqioneaza ca fac
tor de relatie in grup; => evenimentul care a provocat culpabilitate este povest
it pasional, astfel incat sa stameasca admiratie i nu reprouri; => m1istul i~i imp
arta~e~te fantasma cu altii. Defensa contra afectelor se poate face prin: Modifi
care calitativa. in aceasta situatie afectul se transforma in angoasa (conform p
rimei teorii asupra angoasei) sau se poate transforma in contrariu. Forma{iunea
reac{ionala a afectelor. Consta in ata~area de reprezentare a afectului opus. As
tfel, curajul poate fi 0 formatiune reaqionala a fricii,
72
MATE! GEORGESCU
pudoarea 0 formatiune contra exhibitionismului, insolenta contra culpabilitatii
etc. Blocajul sau refularea afectelor. Apararea de afect este consecinta unei si
tuatii initiale in care Eul a fost debordat de excitatie. Mecanismele de aparare
lucreaza in directia constituirii ~i perfectionarii unei contrainvestitii prin
care dezvoltarea de angoasa sa poata fi stapanita. Consecinta procesului de apar
areeste blocarea la nivel incon~tient a afectelor, chiar daca afectul este un pr
oces de descarcare care nu poate fi refulat ca reprezentarea. Astfel, exista afe
cte incon~tiente - sentimente de culpabilitate. Amanarea descarcarii afectelor.
Consta in descarcarea treptata ~i intarziata a afectului. Situatiilespecifice se
refera la descarcarea agresivWitii ~i durerii psihice. Doliul reprezinta 0 moda
litate de descarcare amanata a afectului. In cazul situatiilor extreme, pericol
iminent, descarcarea afectiva este blocata ~i realizata ulterior, pentru a facil
ita 0 reactie eficienta. Deplasarea afectelor. Afectul legat de un obiect este d
escarcat in raport cu un altul. Afectul trece de la 0 reprezentare la alta prin:
:::;> asociatiile existente intre cele doua; :::;> faptul ca cea de a doua repr
ezentare este investita mai slab decat pnma. Descarcarea prin echivalen{e. Opera
tia de aparare are ca scop disocierea afectului de reprezentare. De aceea, apara
rea este eficienta atunci cand subiectul atribuie altui eveniment, altei repreze
ntari, afectul pe care-l traie~te. Astfel, descarcarea este permisa prin mijloci
rea unei alte semnificatii. In ordinea terapeutica se urmare~te legarea afectulu
i de reprezentarea care I-a generat. Afectul se poate descarca prin echivalente
somatice, mecanism care pune bazele modelului psihosomatic. Intrebari de verific
are Prin ce este utila intelegerea raportului dintre teorie ~i tehnica psihanali
tica ? Care sunt consecintele raportului dintre teorie ~i personalitatea subiect
ului cunoscator ? Care sunt etapele parcurse de tehnica freudiana pana a ajunge
la regula asociatiei libere ? In ce consta punctul de vedere dinamic ? In ce con
sta punctul de vedere economic?
INTRODUCERE iN CONSILlEREA PSIHOLOGIC4
73
In ce consta punctul de vedere topic? Care este scopul mecanismelor de aparare ?
Care sunt etapele refularii ~i caracteristici1e acesteia ? In ce consta mecanis
mu1 proiectiei ?
Bibliografie selectiva: Freud, S., "Dincolo de principiul placerii", in Freud, O
pere 3, Psihologia inconfjtientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000. Freud, S., "Eul
~i Se-ul", in Freud, Opere 3, Psihologia incontientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 200
0. Freud, S., Formulari asupra celor doua principii ale functionarii psihice, in
Freud, Opere 3, Psihologia inconfjtientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000. Freud,
S., "Incon~tientul", in Freud, Opere 3, Psihologia inconfjtientului, Ed. Trei, B
ucure~ti, 2000. Freud, S., "La decomposition de la personnalite psychique", ill
Nouvelles conferences d'introduction if la psychana(vse, Gallimard, 1995. Freud,
S., "Pulsiuni ~i destine ale pu1siunilor" (1915), ill Freud, Opere III, Psiholo
gia incontientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000. Freud, S., "Refularea", in Freud,
Opere 3, Psihologia inconfjtientului, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000. S. Freud, "Cate
va tipuri de caracter dill practica psihanalitica", in Freud, Opere 1, Eseuri de
psihanaliza aplicata, Ed. Trei, Bucure~ti, 2000. Freud, S., "Contributii 1a psi
hologia vietii erotice", ill Freud, Opere 6, Studii despre sexualitate, Ed. Trei
, Bucure~ti, 2001. Freud, S., "Trei eseuri asupra teoriei sexualitatii", ill Fre
ud, Opere 6, Studii despre sexualitate, Ed. Trei, Bucure~ti, 2001. Freud, S., "R
emarci asupra unui caz de nevroza obsesiona1a", in Freud, Opere 7, Nevroza, psih
oza, perversiune, Ed. Trei, Bucure~ti, 2002 Freud, S., Freud, Opere 9, Interpret
area vise/or, Ed. Trei, Bucure~ti, 2003. Freud, S., "Declinu1 complexu1ui Oedip"
, in Freud, Opere 6, Studii despre sexualitate, Ed. Trei, Bucure~ti, 2001. Gorgo
s, C., Vademecum in psihiatrie, Ed. Medica1a, Bucure~ti, 1995.
74
MATEl GEORGESCU
Ionescu, ~., Jacquet M.-M., Lhote Claude, lvfecanismele de aparare, Polirom, Buc
ure~ti, 2002. Laplanche, J., Pontalis, J.-B., Vocabularul psihanalizei, Humanita
s, Bucure~ti, 1994. Predescu, Y., coord., Psihiatrie, vol. I ~i II, Bucure~ti, 1
989-1998. ~andor Y., Psihopatologie psihanalitica, note de curs, Universitatea T
itu Maiorescu, Bucure~ti, 1998. Zamfirescu, V. Dem., lntroducere inpsihanaliza,
Ed. Trei, Bucure~ti, 2003.
INTRODUCERE iN CONSIL1EREA PSIHOLOGICA
FUNDAMENTELE CONSILIERII DIN ABORDARILE DE TIP AFECTIV
75
Rezumat
Perspectiva rogersiana permite consilierului intelegerea importantei experimenta
rii in cadrul consilierii. Clientul experimenteaza, prin senzatia de securitate
imanenta cadrului, realitatea relatiei cu sine ~i cu celalalt. Prin deschidere s
pre experienta ~i aprecierea adecvata a sa in relatie cu celalalt (consilierul),
distanta dintre Eul real ~i cel ideal se miqoreaza, autoperceptia se imbunatate
~te. Perspectiva gestaltista remarca valoarea curativa a momentului aici-~iacum,
precizand caracterul defensiv al centrarii pe trecut prin care clientul i~i der
oga responsabilitatea. Anxietatea este determinata de trairea decalajului intre
momentul actual ~i cel trecut sau ulterior. Experienta persoanei alcatuie~te un
Gestalt atunci cand se tranziteaza cursiv intre experientele semnificative din t
recut ~i experienta actual&. Perspectiva existentialista arata sursa anxietatii
(existentiale): condamnarea la libertatea de alegere ~i consecintele acesteia pe
fondul unui timp limitat de actualizare a potentialului.
Concepte reprezentative - camp fenomenal: lumea experientei personale a individu
lui; - camp de referinta: ansamblul senzatiilor, perceptiilor ~i reprezentarilor
disponibile con~tiintei;
- momentul aici-$i-acum: momentul in care este posibila auto-realizarea; - culpa
existentialii: senzatia de vinovatie determinata de nerealizarea
potentialului determinate individual; al nevoii de alegere ~i al limitarilor de
decizie.
- anxietate existentialii: rezultat
Terapia centrata pe client
Lucrarile clasice in care Carl Rogers W dezvolta sistemul terapeutic sunt Consil
iere $i psihoterapie (1942), Terapia centrata pe client (1951) ~i
Despre devenirea unei persoane (1961).
Trecem in consilier: 1. revista principalele idei rogersiene cu utilitate pentru
lndividul este in centrul unei lumi a experientei aflata in continua schimbare.
Rogers denume~te camp fenomenal lumea experientei personale (con~tiente ~i incon
~tiente) a fiecarui
76
MATEl GEORGESCU
2.
3.
4.
5.
6.
individ. Numai individul i~i poate percepe complet lumea propriei experiente. Ni
meni nu poate intelege experienta celuilalt, modalitatea in care este perceputa
~i traita. lndividul reactioneaza la campul sau fenomenal dupa cum 11 percepe ~i
experimenteaza. Campul perceptual constituie pentru individ realitatea. lndivid
ul reaqioneaza la realitate in modalitatea sa unica. De aceea, pentru interventi
a de consiliere este necesara intelegerea perspectivei clientului. Comportamentu
l este orientat spre satisfacerea necesitatilor dupa cum sunt percepute ~i trait
e in campul fenomenal. Realitatea, dupa cum este testata ~i confirmata de ceilal
ti, este secundara pentru individ care se orienteaza dupa propria perceptie a re
alitatii. Cea mai productiva perspectiva in intelegerea compOliamentului este ca
mpul de referinta al individului. Acest camp este alcatuit din senzatii, percept
ii, reprezentari disponibile con~tiintei. Patrunderea in campul de referinta sub
iectiv inseamna intelegerea prin empatie a realitatii subiective a individului.
Perceperea individului ca subiect - in maniera obiectiva, nonempatica - determin
a apelul la realitatea exterioara acestuia, respectiv la realitatea obiectului c
are percepe - la realitatea cercetatorului. Chiar ~i atunci cand referintele de
realitate ale consilierului sunt apropiate ~i aproximeaza pe cele ale clientului
va exista 0 diferenta importanta intre realitatea clientului ~i cea a consilier
ului. Perceptia indivizilor ~i a situatiilor determina comportamentul fata de re
alitate. De aceea, schimbarea comportamentala implica in primul rand 0 schimbare
perceptiva. Majoritatea comportamentelor individului se afla in relatie de dete
rminare cu imaginea de sine. lmaginea de sine este alcatuita din modalitatea in
care individul se percepe pe sine ~i din modalitatea in care se percepe pe sine
in relatie cu ceilalti, impreuna cu setul subiacent de valori. Aceasta imagine c
omplexa nu se afla mereu la nivel con~tient, dar este accesibila con~tiintei. lm
aginea de sine este 0 stare tranzienta ~i nu 0 structura fixa. Distanta dintre d
orintele con~tiente ale individului ~i comportamentul sau este rezultatul clivaj
ului dintre imaginea de sine ~i experienta individului. lmaginea de sine se cons
truie~te la
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
77
confluenta dintre nevoia de percepere pozitiva a individului de catre ceilalti ~
i nevoia de auto-percepere pozitiva. De aceea, pentru a nu pierde componente ale
imaginii de sine - iubirea persoanelor semnificative - unele dorinte nu sunt ex
primate comportamental, iar experienta acestora este blocata. 7. Cand distanta d
intre imagine a de sine experienta (experienta de sine) este importanta, intervi
ne anxietatea. Anxietatea poate fi conceputa ca rezultatul incongruentei dintre
eul ideal ~i cel real. Aceasta diferenta produce nemultumire de sine pentru ca i
ndividul considera ca ceilalti 11 vor percepe neajutorat ~i inferior. 8. Reducer
ea anxieta!ii se face prin apropierea imaginii de sine de experienta individului
(a se experimenta pe sine). Aceasta conduce la reducerea distantei dintre eul r
eal ~i cel ideal. Experimentarea eului presupune crearea de catre consilier a un
ui mediu suportiv care sa permita asimilarea experientelor negative ale sinelui,
in contextul unui raspuns din parte a consilierului care sa ii permita clientul
ui trairea pozitiva a sinelui. Consilierea centrata pe client este 0 abordare de
tipul dadi, atunci. Daca sunt indeplinite anumite conditii, atunci este determi
nat un proces de schimbare a comportamentului sau personalitatii clientului. Con
ditii in care se poate opera schimbarea: Contactul psihologic: relatia este priv
ita ca interactiune bilaterala ~i nu ca 0 situatie in care consilierul face ceva
pentru client. Anxietatea minima necesara: clientul trebuie sa resimta anxietat
e, vulnerabilitate, nelini~te. Cu cat aceasta stare este mai ampla, cu atat ~ans
ele de succes ale consilierii cresco Starea de anxietate constituie motivatia sc
himbarii. Congruenta In relatie :ji autenticitatea consilierului: consilierul tr
ebuie sa fie real ~i autentic in relatie - trairile consilierului in raport cu c
lientul trebuie comunicate (intr-o anumita forma) acestuia. Consilierul este con
~tient in raport cu trairile suscitate de client. Atitudine pozitiva necondition
ata: in raport cu trairile ~i experientele clientului. Consilierul, rara a evalu
a, respecta valorile ~i personalitatea clientului a~a cum este acesta, asigurand
astfel conditii de schimbare ~i dezvoltare pentru client.
78
MATEI GEORGESCU
intelegere empatidi: din interiorul campului de referinta al clientului, tinand
cont de faptul ca intelegerea total a este imposibila. Consilierul ramane el ins
u~i ca ~icum ar fi in situatia clientului. Percep{ia clientului: clientul trebui
e sa perceapa atitudinea pozitiva neconditionata a consilierului. Acceptarea ~i
intelegerea sunt efective numai din momentul in care clientulle poate percepe. S
copurile consilierii sunt stabilite de client care este motivat in dezvoltare ~i
i~i cunoa~te directia fundamentala de evolutie. Fixarea din exterior, de catre
consilier, a scopurilor va interfera cu nevoile de dezvoltare reale ale clientul
ui. Scopul consilierului consta in realizarea cadrului necesar clientului pentru
a-~i continua procesul de dezvoltare, a elimina obstacolele survenite. Consilie
rea reprezintii procesul de eliberare a fortelor existente ~i necesare dezvoltar
ii individuale. Ca urmare a intrunirii conditiilor necesare cadrului, clientul d
evine mai putin defensiv ~i deschis experientelor sale. Astfel, se creeaza condi
tiile prin care clientul poate deveni mai obiectiv in aprecierea experientelor s
ale - distanta dintre eul ideal ~i cel real se miqoreaza. Eul ideal devine reali
zabil ~i, in consecinta, autoperceptia se amelioreaza. Centrul de interes se mod
ifica din ce face consilierul in ce este acesta. Importantii devine relatia de c
onsiliere determinata de abilitatile consilierului, tehnicile fiind secundare, c
a modalitati de expresie ~i comunicare. Relatia de consiliere este privita ca 0
relatie aici ~i acum. Momentul actual este reprezentativ pentru intreaga evoluti
e ~i istorie a clientului. Aceasta abordare inlocuie~te diagnosticul care se fun
damenteaza pe 0 atitudine normativa extema individului - clasarea acestuia intr-
o categorie. Numai clientul i~i poate diagnostica dificultatile. Cunoa~terea rat
ionala nu ajutii clientul, de aceea demersul consilierii se axeaza pe 0 cunoa~te
re afectiva. Prin cadrul consilierii se ofera clientului posibilitatea de a trai
relatia cu consilierul ~i relatia pe care 0 are cu sine. Perspectiva gestaltist
a Curent terapeutic dezvoltat de Frederich Perls (care infiinteaza in Africa de
Sud, in 1935, Institutul Sud African de Psihanaliza) urmare~te asistenta clientu
lui in scopul autointegrarii ~i al descoperirii modalitatilor de cre~tere, dezvo
ltare ~i actualizare. Individul uman este inteles intr-o maniera fenomenologica:
=> individul este un ansamblu ale carui parti nu capata coerenta dedt in contex
tul personalitatii sale;
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
=>
79
personalitatea individului este, la randul ei, parte din mediul socio-cultural,
in afara diruia nu poate fi inteligibila; => individul i~i alege raspunsul in fa
ta stimulilor externi ~i interni actioneaza (nu re-actioneaza); => individul are
capacitatea de a fi con~tient de ansamblul senzatiilor, reprezentarilor ~i afec
telor sale, in functie de care poate face alegeri, i~i poate conduce destinul; =
> unicul timp care poate fi experimentat este cel prezent. Scopul esential al pe
rsonalitatii umane este autorealizarea, toate celelalte scopuri ~i nevoi sunt co
nsecinte. Momentul autorealizarii este cel prezent ~i nu cel viitor: personalita
tea reala exista atunci cfmd experienta persoanei alcatuie~te un intreg semnific
ativ - Gestalt ~i exist a 0 tranzitie cursiva intre seturile de experiente actua
le ~i cele semnificative. Scopul terapeutic consta in crqterea capacitatii de co
n~tientizare a sinelui. Abordarea gestaltista este centrata pe conceptul de acum
: a deveni con~tient de ceea ce se intampli'i acum ~i a lasa experienta sa se de
sta~oare. Procesul natural de autoreglare - permis prin trairea momentului - se
opune manipularii constrictive a mediului. Perspectiva gestaltista subliniaza va
loarea abordarii aici-~i-acum a consilierii. Anxietatea este inteleasa ca decala
j existent intre momentul aici ~i momentul trecut sau ulterior. Individul parase
~te securitatea momentului acum pentru a se preocupa de momentul trecut sau ulte
rior resimtit ca insecurizant. Mentinerea departe de timpul actual consuma energ
ia necesara operarii reamenajarilor necesare. Prezentarea trecutului ca unic res
ponsabil pentru problemele actuale reprezinta 0 modalitate de a deroga responsab
ilitatea fata de timpul actual. Aducerea trecutului in prezent se face prin inte
rmediul imaginatiei, prin asocierea momentelor trecute cu cel prezent. Este nece
sara reexperimentarea situatiilor (nu doar la nivel cognitiv) din trecut in care
clientul nu a putut sa i~i exprime afectele. Maturizarea este definita ca proce
sul prin care se trece de la alo-sustinere la auto-sustinere - este un proces ni
ciodata complet intrucat va ramane intotdeauna un rest de integrat. Consilierul
va cauta sa asiste clientul in procesul revenirii in prezent tara a-i provoca de
pendenta. Energia alocata sustinerii de roluri va fi redireqionata spre integrar
ea experientei. Categorii de probleme ale clientului:
80
MA TEl GEORGESCU
Defect de con~tientizare: decalaju1 dintre sine ~l lmaginea de sme determina pie
rderea capacitatii comportamentale de a experimenta. Lipsa auto-responsabilitii{
ii: este produsa de defectu1 de con~tientizare ~i ia forma nevoii de a manipu1a
mediul ~i nu de a se intoarce asupra sine1ui. Pierderea contactului cu mediul: i
ndividul fie respinge orice gen de input venit din mediu ~i toto data nevoile de
terminante, fie accepta orice input a1mediului in nevoia de a contine tot ceea c
e ofera mediul. Inabilitatea de a completa Gestaltul: imposibi1itatea de a fi ra
spuns afectiv 1a situatii din trecut are efect asupra capacitatii de experimenta
re a prezentului. Delegarea nevoilor: prin negarea neVoi1orperson ale (de ex. ne
voia de a fi agresiv). Dihotomizarea atributelor sinelui: clientu1 tinde sa se c
onsidere intr-o unica tendinta - exclusiv negativa sau pozitiva. Scopul perspect
ivei gestaltiste este de a ajuta indivizii in a-~i asuma responsabilitatea propr
iei persoane ~i nu in a face din conformarea la expectatiile ce10rlalti scopu1 e
sential a1existentei. Consilieru1 se va centra pe experimentarea momentu1ui actu
al. Nu va adresa intrebari de tipu1 "de ce", intrucat incurajeaza intelectualiza
rea, ci intrebari de tipul "cum", "ce" care se centreaza pe functionarea actuala
. Abordarea gestaltista in demersul consilierii este utila in centrarea clientul
ui pe timpul actual ~i pe experienta cadrului, evitand astfel refugiu1 defensiv
in trecut sau viitor, fuga de responsabilitate ~i contro1area evolutiei personal
e in special de factorii exteriori. Perspectiva existentialista Teoriile existen
tialiste, care origineaza in curentul filosofic, se centreaza pe conditia umana
~i constituie mai curand 0 atitudine (decat 0 tehnica) prin care se urmare~te in
telegerea acesteia. In PSihologia existen{ialistii, Rollo May (1961) define~te i
ndividu1 supus existentei prin urmatoarele caracteristici: => individul uman est
e centrat pe sine. Nevroza reprezinta una din modalitati1e prin care individu1 i
~i protejeaza propriul centru existential; => individu1 are nevoie sa i~i protej
eze centru1 existential;
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
=>
81
indivizii au posibilitatea de a glisa intre auto-centrare ~i alocentrare cu alti
indivizi. Trecerea de la auto-centrare la alocentrare implidi riscuri; => con~t
iinta este posibila prin intermediul auto-centrarii. lndividul poate fi subiecti
v con~tient in situatiile de alo-centrare; => indivizii umani beneficiaza de 0 f
orma speciala de con~tiinta con~tiinta de sine. lndividul uman se caracterizeaza
prin anxietate - sentimentul unei forte a carei actiune poate conduce la distru
gerea propriei fiinte; => forta esentiala a individului este cautarea sensului.
Fiecare fiinta are un sens specific ~i unic, realizabil numai de individ (V. Fra
nkl). Libertatea individului ~i capacitatea sa de decizie se afla in relatie cu
nivelul sau de con~tiinta. Destinul uman nu este conditionat de forte exterioare
, ci de catre individ. Con~tiinta conditiilor existentei, a libertatii ~i a nece
sitatii de a alege, a consecintelor deciziei, produc anxietatea existentiala. An
xietatea este determinata ~i de con~tiinta limitelor, de perspectiva mortii. Per
spectiva mortii subliniaza semnificatia momentului - exista un timp limitat de a
ctualizare a potentialului. Culpa existentiala este rezultatul e~uarii in realiz
area potentialului individual. Intrucat nimeni nu i~i poate realiza potentialul
in mod absolut, culpa existentiala este universal a ~i reprezinta 0 forta poziti
va care conduce spre umilinta ~i spre sensibilitate in relatiile interpersonale.
Scopul esential al consilierii consta in extinderea lumii individului. In cadru
l consilierii lumea clientului este dezvaluita in scopul de a 0 intelege ~i caut
a noi posibilitati de experienta. Tehnica este secundara scopului - orice tehnic
a este utila. Unica indicatie tehnica este flexibilitatea in alegerea oricarei t
ehnici utile. Viktor Frankl, fondatorul variantei existentialiste a logoterapiei
, propune tehnica "intentiei paradoxale" in care cere pacientului sa doreasca si
tuatia de care se teme ~i sa 0 abordeze intr-o maniera pozitiva. Consilierul exi
stentialist se prezinta clientului cu personalitatea sa r.eala. Abilitatea consi
lierului de a se prezenta sub aspectul sau real reprezinta un model pentru clien
t. Calitatile umane ale consilierului il ajuta pe client sa i~i regaseasca propr
iile calitati. Pentru majoritatea consilierilor existentiali~ti divizarea person
alitatii clientului intre con~tient ~i incon~tient este secundara, intrucat acea
sta disjunctie poate constitui 0 rationalizare a lipsei de implicare ~i decizie.
82
MATEr GEORGESCU
Scopul esential al consilierii de tip existentialist consta in sustinerea client
ului in descoperirea de noi semnificatii ale vietii cu consecinta in reducerea a
nxietatii asociate pericolului non-existentei. Consilierea presupune doua etape:
l. recunoa$terea libertatii de alegere, a capaeitiltii de a $ti ce este bine pe
ntru destinul personal, lasand deoparte alegerile Iacute de anturaj in numele cl
ientului; 2. aeceptarea responsabilitatii deeiziei $i a eonseeintelor deciziei a
supra existentei personale. Intrebari de verificare Care sunt principalele idei
utile in consiliere enuntate de C. Rogers? Care sunt conditiile in care se poate
opera schimbarea din perspectiva lui Rogers? Cum este inteles individul uman de
F. Pearls? Care sunt categoriile de probleme din perspectivil gestaltistil ? Cu
m este definit individul din punet de vedere existentialist? Care sunt etapele e
onsilierii din perspeetivil existentialista ? Bibliografie selectiva: May R., Ex
istential psychology, Random House, New York, 1996. Perls F., Gestalt therapy ve
rbatim, Real People Press, Moab, Utah. Rogers c., Client Centred Therapy; It's C
urrent Practice, Implication and Theory. Constable, London, 1992. Rogers C., Cou
nseling and ps.vchotherapJ', Houghton Mifflin, Boston, 1990. Rogers c., On becom
ing a person. Houghton Mifflin, Boston, 1994.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
FUNDAMENTELE CONSILlERII COMPORT AMENT ALE DIN ABORDARILE
83
COGNITIV-
Rezumat Din perspectiva rational-emotiva schimbarea se opereaza la nivelul gandi
rii: fericirea este 0 consecinta a gfmdirii rationale. Gandirea irationala conti
nuta in auto-verbalizare determina tulburari afective .. Sarcina consilierului c
onsta in deconstruqia ideilor irationale. Din perspectiva comportamentalista cli
entul este un produs al experientei sale inteleasa in sensul raportului dintre c
omportamentele adaptative ~i cele non-adaptative. Comportamentul este rezultatul
istoriei intaririlor ~i al unui stimul declan~ator. In perspectiva tranzactiona
la eul contine trei stari: Copil, Adult, parinte. Consilierul va identifica inte
raqiunile care au loc la nivelul eului in scopul realizarii schimbului social. C
omportamentul adaptat este rezultatul interventiei celor trei stari ale eului in
raport cu situatia. Concepte reprezentative
- eveniment activator -
situatie care contribuie, dar nu produce 0
tulburare psihica;
- credinte ira{ionale: set de credinte disfunctionale privind un eveniment care
determina 0 tulburare psihica; - fntarire sociala: manipularea stimuli lor de me
diu in sensul
recompensarii anumitor comportamente pentru a cre~te frecventa de manifestare a
acestora; - control comportamental: scop terapeutic, al interventlel de tip comp
ortamental, care presupune cunoa~terea conditiilor care permit modificarea compo
rtamentului; - stare a eZilui: structura din alcatuirea eului cu efect direct ob
servabil in relatiile de schimb social ale clientului. Abordarea rational-emotiv
a A fost dezvoltata de Albert Ellis (practician al psihanalizei) prin decentrare
a din palierul afectiv ~i centrarea pe cognitie, judecata, decizie ~i analiza. I
ndividul gande~te, simte ~i actioneaza intr-o maniera simultana. Cele trei palie
re: gandirea, simtirea ~i actiunea se conditioneaza reciproc.
84
MATEr GEORGESCU
Pentru a schimba cele trei paliere este suficienta modificarea unuia - prin inte
ractiunea ~i interdependenta lui ~i celelalte se vor modifica. Caracteristici al
e individului in perspectiva rational-emotiva: individul este atat rational, cat
~i irational. Atunci cand gande~te ~i se comporta rational este eficient, feric
it ~i competent; tulburarile afective sunt determinate de gandirea irationala; g
andirea irationala origineaza in ilogismul invatarii timpurii generat de procesu
l enculturatiei. In cadrul acestui proces individul invata sa diferentieze ceea
ce este bine de ceea ce este rau. Cele doua categorii axiologice sunt invatate p
rin asocierea cu afecte pozitive ~i negative; cognitiile sunt posibile prin inte
rmediul limbajului ~i al simbolului. Cognitiile disfunctionale persista atat tim
p cat persista tulburarile afective. Comportamentul ilogic este mentinut prin ve
rbalizarea interna de idei irationale; tulburarile afective sunt rezultatul verb
alizarii interne, care este produsul atitudinii fata de evenimentele externe inc
orporate in propozitii intemalizate. Nu evenimentele in sine produc anxietate, c
i raspunsul individului fata de eveniment; individul nu este 0 victima pasiva a
conditionarilor. Individul are resurse importante prin care i~i poate actualiza
potentialul, intelege limitarile, schimba atitudinile fundamentale acceptate nec
ritic in perioada timpurie; cognitiile negative ~i defensive trebuie deconstruit
e prin reorganizarea perceptiei ~i gandirii in sensul de a deveni logica ~i rati
onala. Scopul consilierii consta in demonstrarea faptului ca auto-verbalizarile
sunt sursa tulburarilor afective, intrucat sunt ilogice ~i irationale. Tulburari
le afective sunt rezultatul ideilor ilogice despre anumite situatii. Fiecare ind
ivid dispune de un set de idei irationale majore care 11 determina sa fie defens
iv: este esential pentru orice individ sa fie iubit ~i aprobat de fiecare persoa
na semnificativa din anturajul sau; este necesar ca fiecare individ sa fie maxim
al competent, adecvat ~i sa se realizeze in toate ariile preocuparilor sale; uni
i oameni sunt rai, slabi ~i infami; ace~ti oameni trebuie blamati ~i pedepsiti (
ideea contrazice faptul ca nu exista un standard absolut al binelui ~i raului);
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
85
este catastrofal atunci cand lucrurile nu decurg dupa cum dore~te individul (fru
strarea este normala, dar persistenta intr-o stare subdepresiva este irationala)
; nefericirea este 0 consecinta a evenimentelor care scapa controlului individul
ui (nefericirea nu decurge din evenimente, ci din reaqia individului fata de ace
stea); individul trebuie sa se gandeasca in mod constant la posibilitatea de a f
i implicat intr-o situatie periculoasa (a anticipa 0 anumita situatie nu schimba
continutul acesteia; a anticipa 0 situatie cu rise nu inseamna a dezvolta un co
mportament adaptativ); este mai u~or sa fugi de responsabilitate ~i dificultati
decat sa te implici, sa te confrunti cu acestea (evitarea dificultatilor va antr
ena comportamente defensive ~i costuri psihice importante); indivizii au nevoie
sa depinda de ceilalti ~i sa fie condu~i de cineva cu autoritate, mai puternic (
dependenta este normal a daca nu este maximalizata pana la a conduce spre pierde
rea individualitatii); evenimentele din trecut determina comportamentul prezent
~i nu pot fi schimbate (ideea irationala care constituie fundamentul rezistentei
la schimbare); individul trebuie sa se preocupe ~i sa fie implicat in problemel
e celorlalti (fiecare individ are competenta in propriile probleme); exista into
tdeauna un raspuns precis ~i corect la orice problema ~i este catastrofal sa nu
il gase~ti (ideea este irationala pentru ca nu exista solutie perfecta pentru 0
problema). Ellis propune un "ABC" al tulburarilor afective ~i urmat de modalitat
i corective: A - evenimentul extern-activator al problemei (de ex. examenul de l
icenta); B - credintele individului - interpretarea, evaluarea, pe care 0 da eve
nimentului (interpretare irationala: "Nu voi putea lua licenta"; interpretare ra
tionala: "Examenul este dificil de luat, in consecinta voi invata foarte bine");
C - consecintele comportamentale sau afective ale modalitatii de interpretare a
evenimentului activator. Interpretarea irationala are drept consecinta 0 stare
subdepresiva, nemultumire de sine. Interpretarea rationala mobilizeaza resursele
de performanta. Se constata faptul ca A nu este determinant pentru C;
86
MA TEl GEORGESCU
D - se disputa argumentele ~i contraargumentele care sa disloce interpretarile i
rationale (de ex. contraargument "Nu voi putea lua licenta pentru ca este imposi
bil sa invat bine intregul material"; argument "Am putut sa iau examene foarte g
rele, in consecinta voi putea lua ~i acest eXalnen"); E - identificarea cognitii
lor rationale, a filosofiei eficiente, in rapOrt cu evenimentul (De ex. "Nu supo
rt e~ecul, dar voi putea sa accept riscul"). Obiectivele consilierii din perspec
tiva rational-emotiva constau in: 1. identificarea cognitiilor ilogice; 2. indic
area relatiei pe care 0 au cu tulburarile comportamentale ~i afective; 3. sustin
erea clientului in a negocia ~i schimba cognitiile ilogice; 4. discutarea, dinco
lo de ideile irationale ale clientului, a filosofiei sale de viata. In vederea o
btinerii schimbarii consilierul trebuie sa: fie activ-directiv discutfmd ~i expl
icand; confrunte clientul direct cu problemele sale; ajute clientul sa gandeasca
; faca apel la capacitatearationala a clientului ~i nu la afectele sale; folosea
sca umorul ~i situatiile penibile pentru a confrunta clientul cu cognitiile irat
ionale. Una din tehnicile specifice este tema pentru acasa: clientului i se dau
sarcini specifice prin care sa incerce comportamente ~i situatii de care se teme
, sa i~i asume riscuri, sa e~ueze in mod voluntar. Aceasta abordare subliniaza r
elatia dintre cognitie ~i afect. Limita sa esentiala consta in directivitatea co
nsilierului - este posibil transferul de valori dinspre consilier spre client.
Consilierea comportamentaHi
In ciuda includerii treptat mai pregnante a elementului cogmtlv In maniera de in
terventie, abordarile comportamentale continua sa prezinte interes pentru domeni
ul consilierii. In perspectiva comportamentala individul este inteles in urmi'tt
oarea maniera: => este un organism capabil de a experimenta, dotat cu potential
pentru orice tip de comportament;
INTRODUCERE ill! CONSILIEREA PSIHOLOGICA
=>
87
este capabil sa i~i reprezinte ~i controleze propriul comportament; => este capa
bil sa dobandeasca noi comportamente; => este capabil atat sa influen!eze compor
tamentul celorlalti, cat ~i sa fie influentat. Pentru consilierul comportamental
ist clientul este un produs al experientei sale. Comportamentele nonadaptative s
unt comportamente invatate. CompOliamentul nu poate fi apreciat dupa un nivel ge
neric de adaptare, ci dupa modalitatea in care individul resimte situatia. Grice
comportament care conduce spre rezultate placute sau Ie reduce pe cele neplacut
e va fi repetat. Paradigma stimul-raspuns este esentiala pentru compOliamentali~
ti: arice reactie comportamentala este predictibiHi daca este cunoscut stimulul
~i istoria experientei ~i intaxirilor comportamentale. Consilierea de orientare
comportamentala se centreaza pe un comportament specific ~i nu pe trairea acestu
ia, prin stabilirea de scopuri terapeutice precise observabile ~i masurabile. Co
nsilierii comportamentali~ti sunt mult mai putin preocupati de procesul consilie
rii. Interesul se centreaza pe scopurile consilierii, alese de client sub asiste
nta consilierului. Dupa stabilirea scopurilor se trece la crearea de noi conditi
i pentru invatare. Schimbarea comportamentului se face prin sustinerea clientulu
i in stingerea compOliamentele neadecvate ~i intarirea celor dezirabile. Aceasta
se realizeaza prin: => identificarea comportamentului care trebuie schimbat ~]
operationalizarea acestuia; => construirea fundamentului noului comportament; =>
arganizarea situatiei in care noul comportament sa fie testat; => identificarea
factarilor ~i evenimentelor care pot intari compOliamentul dezirabil; => intari
rea comportamentului dezirabil prin aproximari succesive ale acestuia; => evalua
rea efectelor procedurii. Pentru a se opera modificarea compOliamentala trebuie
sa se ia in considerare determinismul care precede ~i succede comportamentul viz
at. Astfel se au in vedere trei elemente: => antecedente compOliamentale. Pot fi
factori interni (dorinte, credinte etc. De ex. "Vreau ca persoanele puternice s
a ma
88
MATEl GEORGESCU
pladi") sau externi (persoane, situatii etc. De ex. "TatsJ meu ma certa mereu");
=> comportamentul tinta (De ex. jn prezenta ~efului ma comport stupid"); => con
secintele comportamentului, care pot actiona ca factor de intarire (De ex. ,,$ef
ul ma considera un functionar de duzina"). Pentru identificarea acestor elemente
, comportamentul va fi monitorizat. Se vor obtine informatii care sa permita ana
liza comportamentului: => contextul de aparitie; => frecventa; => intensitatea;
=> maniera de manifestare; => timpul de latenta la declan~are (intervalul de tim
p dintre perceperea stimulului declan~ator ~imanifestarea comportamentului); =>
durata de la declan~are la stingere. Consilierea comportamentala subliniaza impo
rtanta obiectivarii progresului consilierii. Schimbarile survenite in comportame
ntul clientului pot fi observate atat de beneficiar cat ~i de anturaj, ceea ce r
eprezinta un alt factor de intarire. Limita consta in lipsa de creativitate a cl
ientului in procesul consilierii, care risca sa fie "depersonalizat".
Perspectiva tranzactionaHi
Dezvoltata de Eric Berne (analiza personala cu Paul Federn), se centreaza pe int
eractiunea dintre indivizi ca generatoare de simptom ~i dificultati. Berne propu
ne 0 teorie a personalitatii care are drept principali factari trei stari ale Eu
lui: Eul parental (exteropsyche) - este structurat pe valori, pe comandament ~i
comportamente ale persoanelor semnificative internalizate. Eul parental limitati
v, critic, este centrat pe reguli interdictive. De aceea poate fi asociat cu imp
erativul trebuie. Eul parental protectiv se refera la ansamblul afectiv ~i compo
rtamental centrat pe relatia protectiva a~a cum este traita de parinte in raport
cu copilul. Clientul este dominat de Eul parental atunci dind are tendinta sa:
=> dea ardine, sa impuna, sa foloseasca un comportament autoritar; => judece, sa
ameninte, sa blameze; => emita reguli univoce;
Palier axiologic ~i INTRODUCERE iN CONSILlEREA PSIHOLOGIC{ Palier afectiv Palier
cognitiv comportamental :::;> consoleze;
(]
89
~ ~
Eul adult (neopsyche) - este centrat pe a face ~i nu pe a trai, pe estimarea pro
babilitatii ~i pe procesul decizional prin testarea realitatii. Poate fi asociat
cu intrebarile de tipul cine, ce, cum .Ji dind. Prin intermediul Eului adult: i
ntelege; invata; :::;> comunica; :::;> evalueaza; :::;> compara; :::;> analizeaz
a; :::;> decide; :::;> rezolva; :::;> negociaza. Mediaza ~i regleaza relatia din
tre Eul parental ~i Eul copil. Eul copil (archeopsyche) - nu se refera la partea
infantila din fiecare individ, ci la partea copilaroasa, antrenata in joc ~i bu
curie. Segmentul de tip copil din eu are urmatoarele forme: Eul copil natural (c
are se desIa~oara lntr-o total a libeliate - contine impulsulnatural spre dragos
te, afectiune, creativitate, agresiune, spontaneitate ~i rebeliune), Eul copil
:::;> :::;>
90
MATEl GEORGESCU
adaptat (care a descoperit modalitatile de expresie nereprimate de Eul parinte -
consecinta consta in aparitia de trairi precum vinovatia, mania, frustrarea) ~i
Eul copil rebel (care se opune conditionarilor parentale). Pentru Eul copillume
a se construie~te confom1lui doresc, fmiplace. Prin Eul copil clientul: => se bu
cura ~i rade; => se intristeaza ~i plange; => are fantezii ~i preferinte; => est
e nelini~tit; => se infurie; => nu se controleaza; => este egocentric; => manipu
leaza. Analiza relatiilor cu ceilaIti poate fi structurala sau tranzaqionala. An
aliza structurala presupune studiul descriptiv al starilor eului. Presupune anal
izarea ~i recunoa~terea int1uentei pe care 0 au componentele eului individului a
supra gandirii ~i comportamentului. Intrucat individul i~i poate activa oricare
din starile eului, se poate observa care este activa ~i executiva in anumite sit
uatii. Prin identificarea starii activate a eului individul i~i poate intelege c
omportamentul sau ~i pe cel al celorlalti in diferite contexte. Tranzactia repre
zinta unitatea actiunii sociale. Analiza tranzaqionala se centreaza pe identific
area starilor eului prin care se realizeaza un schimb social. Obiectivul consta
in obtinerea controlului asupra tendintelor individului de a manipula sau de a f
i manipulat. Tranzac!ia complementara - vectorii sunt paraleli - se realizeaza c
and se comunica intre starile complementare ale eului Adult-Adult, ParinteParint
e, Copil-Copil sau Copil-Parinte, parinte-Copil. Raspunsul tranzactional este in
cazul tranzactiei complementare adecvat ~i expectabil, aflandu-se in ordinea re
latiilor umane sanatoase. Ex. "Vrei sa ma ajuti sa aranjez lucrurile in camera ?
", "Da, cu placere". Tranzac!ia fncruci$ata - vectorii nu sunt paraleli - comuni
carea este intrerupta ~i se ajunge la un punet mort. Stimulul provine de la star
ea de Adult, iar raspunsul provine de la Eul parental prin intennediul Euluieopi
l. Una dintre parti se va simti neinteleasa, manioasa sau ranita. Ex. "Vrei sa m
a ajuti sa aranjez luerurile in camera ?", "De ce ma intrebi intotdeauna pe mine
?".
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
91
Tranzactia ulterioarii - cand doua stari ale Eu1ui se afla In dialog simultan -I
n acest caz, comunicarea Adult-Adult este dublata. Ex. "Plimbarea a fost foarte
placuta", "Vrei sa urci pfma 1a mine?", "Desigur".
Comportamentul clientu1ui este detenninat de raportul ~i dinamica celor trei sta
ri ale Eului, de tipul de echilibru in care se afla. In cazul personalita!ii ech
ilibrate, cele trei stari ale Eului pot interveni ~i detennina comportamentul In
funqie de situa!ie. C1ientul poate fi Insa dominat, in raportul sau cu consilie
rul, de 0 unica stare a Eului. Aceasta va fi reprezentativa pentru comportamentu
1 general al clientului. C011silierul va reflecta comportamentul clientului ~i I
i va permite acestuia asocierea teoretica aferenta. Clientul este sustinut 111 e
xercita a-~i toate cele trei stari ale Eului. Intrebari de verificare Care sunt
caracteristicile individului din perspectiva ra!io11al-emotiva? Care sunt ideile
irationale majore identificate de abordarea rationalemotiva? In ce consta ABC-u
l tulburarilor afective propus de Ellis? Care sunt obiectivele consilierii din p
erspectiva rational-emotiva ? Cum este inteles individul in abordarea comportame
ntala ? Cum se realizeaza schimbarea comportamentala ?
~\\~. 8~;,:~e
~~,
~
r=\ ~ r=\ .......
92
MATEl GEORGESCU
Care sunt informatiile prin care se realizeaza analiza unm comportament? Care su
nt cele trei stari ale Eului definite de abordarea tranzactionala ? Care este fu
nqia Eului parental? Care este functia Eului adult ? Care este functia Eului cop
il ? Care sunt tipurile de tranzaqii ? Bibliografie selectiva: Berne E., Transac
tional Analysis in Psychotherapy, Grove Press, New York, 1963. Ellis A., Rationa
l-Emotive theory, in A. Burton coord., Operational Theories of Personality, Brun
ner/Mazel, New York, 1974. Holdevici I., Elemente de psihoterapie, Ed. All, Bucu
re~ti, 1996. Ionescu G., Psihoterapia, Ed. $tiintifica, Bucure~ti, 1990.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
ABORDAREA HOLISTICA IN CONSILIERE
93
Rezumat Fundamentele consilierii pun problema factorului predilect prin care est
e antrenata schimbarea. In maniera ireductibila, fundamentele consilierii distri
buie factorul determinant al interventiei intre palierul irational, afectiv, de
profunzime ~i cel rational, cognitiv, al suprafetelor. Orice teorie care fundame
nteaza demersul consilierii intemeiaza 0 peratologie ~i intra toto data in spati
ul de interes al unei antropologii filosofice care are ca obiect de studiu limit
ele ontologice ale fiintei umane. Raportul dintre irational ~i rational este exp
rimat de raportul cosmo gonic dintre haos ~i cosmos. Limita dintre haos ~i cosmo
s, trasata de mitul cosmogonic, este determinata cultural. Cultura ~i societatea
actuala traseaza limita fiintei umane intre palierul rational ~i cel irational.
Irationalul este lasat in afara umanitatii definita de cultura actual a a vitez
ei ~i a informatiei. Chiar dadi este 0 consecinta a mediului sociocultural, cons
ilierul trebuie sa aiM in vedere riscul pe care 11presupune excluderea irational
ului din orizontul de interes al teoriei ~i practicii. Consilierea holistica sus
tine drepturile egale ale celor doua paliere, rational ~i irational, in recupera
rea fiintei umane in intregul sau, la interferenta dintre soma ~ipsyche. Concept
e reprezentative - peratologie: ~tiinta care are ca obiect de studiu limita; - c
onsiliere holistica: abordare teoretica ~i practica ce vizeaza restituirea fiint
ei umane, a clientului, in intregul sau care se construie~te prin dialectica ira
tional-rational. Elemente de peratologie Definirea domeniului consilierii ~i con
turarea fundamentelor sale aduc in discutie in mod esential modalitatea in care
este inteleasa schimbarea, prin modelul de interventie al consilierii. Ceea ce a
m denumit generic fundamente generale, psihanalitice, afective ~i comportamental
e infati~eaza interventia generatoare de schimbare prin actiunea predilecta asup
ra anumitor spatii ale psihismului. In maniera extensiva schimbarea este posibil
a pornind de la: palierul inter-subiectiv, relational;
94
MATEl GEORGESCU
palierul axiologie; palierul afeetiv; palierul rational; palierul eomportamental
. In maniera ireductibila posibilitatea de sehimbare este inteleasa ea distribui
ndu-se intre palierul afeetiv (i-rational) ~i cel rational (cognitiv). Avand in
vedere ordinea de structurare filogenetica a celor doua paliere, ordine enuntata
in special de perspectivele dinamice, binomul in discutie gliseaza in cel dintr
e psihismul de profunzime, afectiv, irational ~i psihismul suprafetelor, cel rat
ional - in sensul in care gandirea rationala (auto )reflexiva este 0 achizitie f
ilogenetica relativ tarzie (dupa cum este ~i eul ~i personalitatea). Fiecare per
spectiva teoretica, pentru a-~i defiili maniera de interventie, trebuie sa de-li
miteze factorul predilect mediator al interventiei.In consecinta, acest factor d
evine definitor pentru individul uman. Teoreticianul re-prezinta, "construie~te"
fiinta umana prin trasarea unei limite specifice, recomandand umanitatea ca pre
dilect definita fie prin factorul rational, fie prin eel irational. Limita dintr
e palierul rational ~i irational, dintre sinele profund ~i eul superficial - ca
sedii predilecte ale celor doua categorii - este mai adecvat inteleasa prin inst
rumentele unei antropologii filosofice. Antropologia filosofica trebuia sa fie 0
~tiinta a limitelor ontologice ale umanului, chemata tocmai in a justifica neli
mitarea umanului, in ordinea unui al treilea infinit (alaturi de infinitul mare
~i de infinituJ mic). Incercarea de a cunoa~te omul in intregul sau conduce in m
od paradoxal catre trasarea limitelor sale. Gasirea ~i asumarea limitelor poate
fi considerata ca 0 constanta a traseului initiatic al oricarei recuperari, fie
ea individuala sau sociala. Fara 0 ~tiinta a limitelor, Tara 0 peratologie, omul
i~ijoacii inca un paradox: se indeparteaza de sine Tara a se putea in fapt inde
parta, in~elat de cuprinsul atotintinderii umanitatii sale. Dramele, caderiie, t
ragi cui existentei umane sunt pretutindeni insotite de treeerea in rezerva a pr
opriilor limite. Ghilgame~ i~i cauta nemurirea ~i incearca sa-~i depa~easca cond
itia, denaturi'md-o.
eel care a vazut totul pana la marginea lumii, eel care a itiut totul Ji a cunos
cut totul. Ghilgamq, a patruns totodata ii taina tuturor lucrurilor. 1 s-a fmpart
aiit din toate! fntelepciunea lumii; a vazut ceea ce era tainuit ii a cunoscut c
eea ce a ramas asclins oamenilor.
INTRODUCERE iN CONS1LIEREA PS1HOLOG1CA
95
A dat in vi/eag vremile dinaintea Potopului. A trudit:j.f a suferit strabatand D
rumul eel Lung. A sapat pe 0 stela toate fi'amantiirile sale. El afost eel eare
a poruneit sa se ridice zidul Urukului-eelui-imprejmuit:ji Sfanta piata a saerul
ui Eanna (marele templu din Uruk). Prive,~tezidul de dinafara a earui eorni:ja p
are de arama; Cata spre zidul de dinauntru eare-ifara pereehe pe lume, Treei pes
te pragul sau, adus de pe meleaguri indepartate, Apropie-te de Eanna, laea:jul z
eitei l:jtar. (zeita dragostei ~i a razboiului).
Ingradirea ora~ului Uruk reprezinta un gest antropologic crucial ~i aproprierea
propriei umanitati. Robinson Crusoe l~i inalta In prima instanta gardul, care nu
avea ce demarca In afara limite lor sale. De aceea perversiunea robinsoniana re
prezinta cu deosebire un act al nonnalitatii umane: a masura Intinderea prin tra
sarea limitei. Considerarea categoriei tragicului In ordinea celor trei registre
ale fiintei se poate dovedi utila In incercarea de a discuta dateIe de continut
ale unei "geografii a fiintei": intre animalitatea ca limita care nu se cunoa~t
e pe sine ~i supra-umanul care este con~tiinta care nu cunoa~te Iimita, omul rep
rezinta atat limita, cat ~i con~tiinta limitei'2. In ordinea raportului dintre r
ational ~i irational, tragi cuI, categorie determinata de con~tiinta limitelor ~
i de imposibilitatea de a Ie depa~i; se sprijina pe exilarea irationalului, a in
con~tientului ~i pe limitarea umanitatii la ~iprin instrumentele ratiunii. Dadi
problematic a limitelor ontologice ale umanului pune In discutie locul ~i rolul
con~tiintei, al ratiunii, In trasarea limitelor umanitatii, atunci peratologia (
ca teorie a limitei considerata In raportul ei eu con~tiinta) se afla intr-o pro
fitabila relatie cu antropologia filosofidl. Stramutand "geografia fiintei umane
" in telmenii relatiei dintre rational ~i irational, sa ne centram demersul spre
domeniul incon~tientului, al htonicului irational, In rapOli cu cel al con~tiin
tei, al rationalitatii neobosite. Raportul dintre rational ~i irational este con
tinut de raportul dintre haos ~i cosmos, dintre lumea veche ~i cea noua, dintre
ne-Iume ~i lume, raport al limitei prin excelenta. Insa raportul, dupa cum obser
vam, suporta 0 inversiune - inainte de cosmos a fost haosul, in consecinta enume
rarea fenomenal corecta este irational ~i rational.
52
G. Liiceanu. Tragiczt!. Humanitas. Bucurqti. 1993. p. 47.
96
MATEl GEORGESCU
Trecerea de la irationalla rational este figurata in mitul cosmogonic, mit al in
temeierii "lumii noi", prin de-limitarea de "lumea veche". Orice cosmogonie cons
truie~te lumea ~i pentru ca lumea nu exista dedit in raportul cu subiectul cunos
cator - orice cosmogonie indica ~i repere aflat la psihogenetice. Mitul cosmogon
ic, (institufie secundara) confluenta dintre psihismul individual ~i cel colecti
v, este un concept ilustrativ pentru dialectica dintre cultura ~i individ, dintr
e cultura ~i personalitate, in raportul cu irationalul ~i rationalul. De altfel,
intregul periplu al lui Carl lung prin mitologie pome~te de la problema relatie
i dintre (des)structurare psihica, mit, ratiune ~i irational. Este yorba despre
delirul unui schizofren paranoid care i-a atras atentia marelui ganditor in stag
iul petrecut intr-un spital guvemamental din Washington, in 1906. Bolnavull-a tr
as pe lung spre geam ~i i-a spus: "Nu se poate sa nu vedeti penisul soarelui: ca
nd imi mic capul incoace i-ncolo, se mica i el i astfel se nate vantul". Filologul i is
toricul Albrecht Dieterich publica in 1903 traducerea papirusului grecesc din Bi
blioteca Nationala din Paris, liturghia lui Mithra. Dupa un timp de la intoarcer
ea sa din America, lung .este frapat de asemanarea dintre cele doua materiale. I
n traducerea lui Dieterich putem citi: "Cu fata la soare inspira de trei ori cat
de adanc poti ~i vei vedea ca te ridici i pae~ti spre inalt, a~a incat poti crede
ca te afli in mijlocul oceanului aerian ... drumul zeilor vizibili va fi aratat
de zeul soare, tatal meu: tot astfel va deveni vizibil i aa numitul tub, originea
vantului de serviciu, caci vei vedea atamfmd din discul solar ceva ca un tub: i
anume, cand este indreptat inspre regiunile de vest, apare intotdeauna vantul de
est; cand este produs celalalt vant, datorita orientarii spre regiunile de est,
vei vedea in mod asemanator dupa regiunea aceluia intoarcerea (micarea in contin
uare) chipului." Acest moment a pregatit fundamentele teoriei i ale practicii ana
litice. Intrarea i ie~irea din puseul psihotic discordant sunt ilustrative pentru
modalitatea de constructie a limitelor lumii. Spatiul oferit de mitul cosmo gon
ic este unul al psihogenezei i reprezinta modalitatea in care 0 cultura ii constru
iete ~i legitimeaza individualitatea prin delimitarea de haos, de irational. Limi
ta dintre ratiune i irational este insa stabilita de cultura. Raportul dintre lum
ea veche i cea noua este distribuit in functie de spatiul cultural i de "timpul" c
ultural. Pentru a demonstra afirmatia sa trecem in revista cateva situatii53.
53
Cf. Mihiiilescu, Y., Fascina!ia diferenfei, Paidea, Bucure~ti, 1999.
INTRODUCERE iN CONSlLIEREA PSIHOLOGICA
97
1. India ~i 1imita flexibiHi
Tvastr, tatal lui lndra, a omis sa-l invite pe fiul sau la un sacrificiu ritual
rama. lndra reu!je!jtesa se apropie de locul sacrificiului !ji sa ia cu forta ra
ma. Furios, Tvastr arunca pe foc restul de rama, strigand: "Cre!jti !ji devii dU
!jmanullui lndra!". Astfel s-a nascut !jarpele primordial Vritra. Acesta a fncep
ut sa-i fnghita pe zeii Agni !ji Soma, fnspaimantand celelalte zeita{i. Vritra t
inea legate apele. Tvastr fi fnmaneaza atunci lui lndra fidgerul. Cu ajutorul fu
lgerului lndra reu!je:jtesa-l fnvinga pe Vritra. invins, Vritra fi spune lui lnd
ra: "Nu ma lovi, caci tu e!jti acum ceea ce eram eu ". lndra salveaza universul,
despartind lumea diurna de ne-lumea virtualului ofidian !ji inaugureaza 0 noua
generatie divina.
Efortu1 culturii indiene consta in a degaja un principiu unic de exp1icare a 1um
ii printr-o perspectiva in care contrarii1e se resorb ~i opozitiile se anu1eaza.
2. Grecia ~i 1imita "laxa"
La fnceput a fost haosul cel ve:jnic, fara de sfar!jit !ji cufimdat fn bezna. To
tul a purces din haosul cel nemarginit. Din haos s-a zamislit .'jizeita Geea, ad
ica Pamantul, iar fn adancurilefara sfar!jit ale Pamantului, lafel de departe de
noi cum e cerul cel necuprins .'jiplin de lumina, s-a nascut fntunecatul Tartar
. Din haos a luat na!jtere.'ji Eros !ji fntunericul cel ve:jnic Erebos .'ji noap
tea neagra, Nix. Pamantul puternic !ji fmbel.'jugat dadu na!jtere Cerului albast
ru de necuprins, Uranos, !ji acesta se fntinse deasupra pamantului. Falnici se r
idicara pana la el muntii cei fnalti, zamisliti de pamant. Geea nascu Caul, Munt
ii .'jiMarea .'jitoate aces tea laolalta tata nu au. Uranos fnvalui lumea fntrea
ga. El f!ji lua de sOfie pe Geea, datatoare de roade. Uranos!ji Geea avura .'jas
efii !ji tot atatea fiice, toti titani de temut .'jiputernici. Uranos s-a maniat
pe copiii lui .'ji i-a fnchis fn bezna adanca, adica fn pantecele Geei. Geea, m
ama copiilor, suferea cumplit, caci groaznica povara ascunsa fn pantecele ei 0 c
ople.'jea. Atunci ea fi chema pe copiii ei, pe titani, !ji-i fndemna sa se razvr
ateasca fmpotriva tatalui lor; dar ei se temeau sa ridice mana asupra lui. Numai
cel mai mic dintre ei, vicleanul Cronos, se razvrati .'jil!ji rasturna tatal de
pe tron !ji-l castra. Cronos se gandea ca .'ji copiii lui se VOl'razvrati fmpot
riva-i !ji-l VOl'osandi, a!ja cum .'jiel f!ji osandise tatal. Atunci porunci sot
iei sale Rhea sa-i aduca copiii cand se na!jteau !ji-i fnghitea fara mila. Rhea
nu voi sa piarda !ji ultimul copil. Merse fn Creta unde, fntr-o pe!jtera adanca,
dadu na!jtere lui Zeus. in locul lui Zeus fi dadu lui Cronos sa fnghita un bolo
van. Zeus crescu mare !ji voinic. El se razvrati fmpotriva tatalui sau !ji-l sil
i sa readuca la /tunina copiii fnghitifi. impreuna cufratii sai porni lupta fmpo
triva lui Cronos .'jia titanilor. Geea se manie pe Zeus pentnl ca fi azvarlise f
iii In fntunecatul Tartar. Se casatori cu Tartar !ji nascu pe monstrul Typhon, b
alaur cu 0 suta de capete. Zeus se napusti
98
MA TEl GEORGESCU asupra lui Typhon ~i-i prefacu in cenu~a cele 0 suta de capete '
i il arunca in Tartar.
3. China ~i limita dinamica
La inceputul timpului era numai haosul intunecat in tot universuI. in acest mare
intuneric - ce avea forma unui ou - s-a nascut Pangu, prima creatura vie. Pangu
dormea adapostit in oul sau. Dupa multi ani, dind a crescut ~i s-a transformat
intr-un gigant, Pangu s-a trezit, a cutremurat ~i a crapat oul. Partea pura, lum
inoasa ~i u~oara a oului s-a ridicat ~i a facut cerul, partea grea, impura, s-a
scufundat ~i a facut pamantul. Acesta afost inceputulfortelor Yin ~i Yang. Pangu
se temea ca cerul ~i pamantul s-ar putea reuni ~i s-a plasat intre aces tea, im
pingand cu capul cerul ~i presand cu picioarele pamantuI. Pangu a continuat sa c
reasca, timp de 18000 de ani ~i distanta dintre cer ~i pamant s-a marit. Cand di
stan,ta a ajuns la 30000 mile, Pangu a cazut epuizat intr-un somn din care nu s-
a mai trezit. La moartea sa diferitele par,ti din corp s-au transformat in eleme
nte naturale.
4. Romania ~i limita ciclica
intr-un timp anumit, mai ales vara sau toamna, mai multi ~eJpi se aduna ~i se ba
t, se lupta, incep sa sujle ~i safaca a spuma ~i 0 piatra pretioasa sau un diama
nt iese deasupra. Unul dintre ~eJpi, mai rau, mai mare, mai indrazne,t, 0 inghit
e, 0 tine in gura ~i devine balaur, ii cresc aripi ~i se urca la ceruri, unde po
arta ploile, iar dupa 0 vreme, cade sau este rapus de Solamonar.
In mitul cosmogonic autohton al pietrei pretioase se regase~te multiplicitatea,
indiferentierea, haosul primordial: "mai multi ~erpi". Ei sufla unul spre altul,
se bat, pentru a face 0 spuma din care sa iasa 0 piatra nestemata. Unul dintre
~erpi inghite nestemata, se fecundeaza pe sine ~i trece din starea potentiala in
cea manifesta, din registrul haosului nocturn in cel al cosmosului. ~arpe1e dev
ine Balaur, trece dintr-un registru in altul, prin auto-fecundare. Di'/initatea
astfel nascuta este un zeu al vegetatiei, al carui principal atribut este de a s
tapani ploile, apele, viata. Sub aceasta a1catuire, divina, ramane ambivalent, p
utand sa aduca sau sa opreasca ploaia, provocand seceta sau exces de apa, furtun
i devastatoare sau aducand fertilitate. Divinitatea-balaur este, succesiv, "bala
urul ploii" ~i "balaurul secetei". Balaurul este 0 entitate ofidiana care nu se
opune registrului nocturn al virtualului, suprimandu-l definitiv ~i integral, pr
ecum Zeus, dar nici nu se resoarbe intr-o identitate ultima cu lumea originara a
~arpelui, ca in cazul consubstantialitatii dintre Indra ~i Vritra. Raportul din
tre ~arpe ~i Balaur, ca termeni ai cosmogenezei,
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
99
este acela al unei permanente oscilari intre lume ~ine-Iume, intre rational ~i i
rational. Mitul cosmogonic romanesc nu pune in opera opozitia dintre haos ~i cos
mos, de-limitarea dintre lumea veche a irationalului ~i cea noua a rationalului,
precum in cosmo gonia greaca. Nu realizeaza nici identitatea ultima intre ratio
nal ~i irational, precum in cosmogonia orientala, ci indica ciclicitatea ~i osci
latia dintre cele doua "lumi". In lumea greaca, intre cele doua personaje ale co
smologiei, Zeus ~i Typhon, nu exista nici un fel de identitate de esenta, ca in
cazul fratriei dintre Indra ~i Vritra, ci 0 opozitie totala ~i detinitiva. Rapun
erea lui Typhon de catre Zeus, uciderea monstrului otidian este conditia necesar
a instituirii noii ordini, posibila prin delimitarea ferma de cea veche. Noua lu
me greacii, a cosmosului, a ordinii rationale nu mai pastreaza, spre deosebire d
e cea indiana, nici 0 legatura cu ordinea irationala, este inchisa in sine ~i su
ficienta sie~i, excluzand irevocabil reflexele vechii ordini, a haosului, a irat
ionalului. Lumea chineza este construita pe principiul armoniei contrariilor, Yi
n ~i Yang, coexistand intr-o stricta ~i normativa interdependenta de la inceputu
rile Lumii. India cosubstantial rationalului Limita Limita China omania~i Grecia
rationalului Limita dinamica rationalului ~i Irationalul tare Irationalul Coopu
s Irationalul cosubstantial Yin R Yang ciclica Balaurul Typhon ~i Sarpele
Observam raportul relativ in care ratiunea se afla cu irationalul ~i faptul ca i
n cultura greaca, poate cea care a determinat in mod definitiv decursul istoric
al societatii ~i culturii europene, irationalul - ca factor al vechii lumi - est
e proscris din ordinea rationala actuala. Domeniul con~tiintei, al ratiunii neob
osite, urma~ al (de)limitarii "tari" de irational, este cel raspunzator cu asuma
rea limitelor propriei umanitati. Dovada 0 constituie chiar textul de fata in ca
re este cercetat raportul dintre rational ~i irational prin chiar instrumentele
oferite de logica ratiunii - sarcina ingrata pentru 0 ,judecata" onesta, care sa
nu prejudicieze domeniul irationalului. Limita umanitatii noastre, trasata in
100
MATEr GEORGESCU
raportul dintre rational ~i irational, este precizata de ratiunea ferma ~i autor
eflexiva - ferma in calea magmaticului irational ~i autoreflexiva in ordinea inc
ercarii de a pastra 0 obiectivitate mereu in~elatoare. Rezistenta la irational e
ste sustinuta de nevoia de protectiein fata "caderilor narcisice": daca irationa
lul intra in alcatuirea actuala a fiintei umane, ~ansele de a controla riguros d
estinul sunt reduse. Senzatia ~i uneori certitudinea ca exista un "dincolo de no
i" care ne conduce, dar care in fapt ne apartine, constituie esenta raportului d
intre rational ~i irational. Consecinta hazardata sustinuta de exploziva societa
te a informatiei, in care lumea actual a devine 0 oglinda a ratiunii, consta in
redefinirea irationalului ca out-sider al umanitatii. Din aceasta perspectiva, c
onfiguratia fiintei umane ne apare ca un spatiu dincolo de ale carui granite se
afla misterul cu caracter accidental, un mister care va fi cu necesitate invins
~i relevat. Exista insa 0 nevoie perena pentru mister, semn al irationalului car
e marcheaza granitele aricarei ratiuni. Se spune ca intreaga filosofie greceasca
va fi fost 0 incercare de restabilire a misterului desfiintat de catre Oedip. O
mul este mai presus decat destinul sau, dar, iata, mai prejos decat misterul sau
. Holismul in consiliere Societatea ~i mediile culturale supuse dinamicii social
e bulversante par a nu-~i mai permite relevarea ~i developarea factorului iratio
nal. Aceea~i societa!e pare a nu i~i mai permite demersuri de lunga durata, de p
rofunzime, a carol' "eficienW' nu este normata de timpul ~i economia psihica, ci
de economiile ~i institutiile publice. Epoca actuala a pus in discutie, din nou
, raportul dintre rational ~i irational Iacand, prin realitatea ~i realizarile t
ehnicii mereu mai seductive ~i mai aproape de individ, elogiul ratiunii ~i al ra
tionalitatii, aruncand, inca 0 data ~i cat mai departe pe Typhon in intunecatul
Tartar. Tendintele de a inIati~a individul uman sub forma unui compus fizico-chi
mic sunt ilustrative in acest sens. De aceea, ceea ce tine de irational trebuie
cu necesitate indepartat din orizontul preocuparilor care au pretentia de a-~i p
astra, daca nu caracterul ~tiintific, macar cel adaptat, adecvat spiritului actu
al. Demersul consilierii se recomanda in acest context ca garant al nevoilar soc
ietatii actuale in care subiectul interventiei nu i~i mai permite sa fie pacient
, ci client. Relatia economiei publice pare a se muta in cea a economiei psihice
. Consilierul nu este departe de "a vinde" un produs
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
101
clientului sau. Statutul de pacient deranjeaza 0 societate care trebuie sa i~i m
archeze foarte limpede modelele de inconduita. Nebunia, maladia psihica, asociat
e in special notiunii de pacient trebuie aruncate la granita ordinii unei societ
ati (ca modele de inconduita) care se vrea protejata de furiile profunzimilor ps
ihismului, de fiintele ofidiene aducatoare de haos. Consilierea se dore~te un de
mers de tip focal normat mai mult de "timpul comunitar" decat de cel al individu
lui, pe cand psihoterapiile, cele dinamice in special, incearca sa i~i gestionez
e demersul in special printr-un "timp al individului". Este probabil ca dificult
atile de separare a domeniilor consilierii ~i psihoterapiei sa fie determinate p
e fond tocmai de oscilatia individului, a practicianului intre nevoile dictate d
e sinele sau profund aflat intr-un spatiu din ce in ce mai clivat de realitatea
socio-culturala tehnicista ~i eul sau de suprafata prins in valtoarea vitezei ~i
a informatiei. Trebuie insa mereu subliniat pericolul produs prin trasarea abso
luta a granitei dintre personalitatea profunda, topos al irationalului ~i cea de
suprafata, intre interventia specific a profunzimilor ~i cea adecvata suprafete
lor. Perspectiva holistica asupra personalitatii umane poate fi mult mai profita
bila sub aspectul restituirii umanitatii individului in intregul sau. Modelul co
smo gonic profitabil, din acest punct de vedere, este cel propus de cultura chin
eza. Yin este necesar-complementar lui Yang noaptea incepe in miezul zilei, pute
rea irationalului incepe sa creasca in chiar cea mai ordonata lume a ratiunii. R
iscul acestui clivaj asociat domeniului - consilierea adresandu-se suprafetelor,
iar psihoterapia profunzimilor - antreneaza separarea personalitatii intre doua
paliere: cel cognitiv-rational ~i cel afectivirational. Or, tocmai aici se afla
pericolul - consilierul sa devina exclusiv un agent al rationalitatii ~i un ref
ugiat al afectivitatii ~i irationalitatii sale. De aceea, consideram ca a face c
onsiliere nu inseamna, sub nici 0 forma, a sustine clientul exclusiv intr-un spa
tiu cognitiv. Abordarile de tip comportamental pot fi considerate in anumite sit
uatii unica solutie eficienta, insa, pe fond, trebuie avut in vedere faptul ca p
alierul afectiv este subiacent oricarui demers de interventie clinica. Din aceas
ta perspectiva a face consiliere pare a fi opus cu a aborda subiectul Intr-o man
iera (psih)analitica sau de tip afectiv, din demersul consilierii fiind exclus f
actorul irational. 0 asemenea perspectiva asupra consilierii
102
MA TEl GEORGESCU
consideram ca nu este adecvata fenomenologiei subiectului beneficiar al interven
tiei de consiliere. Recomandarea holismului se refera in special la considerarea
(intelegerea ~i trairea) comportamentului subiectului atat din perspectiva rati
onala, cat ~i sub aspectul irationalitatii sale, prin aplicarea concertata a abo
rdarilor de tip afectiv cu cele de tip comportamental. Trebuie tinut cont de fap
tul ca tehnici fundamentale de comunicare in consiliere, precum empatia, interpr
etarea, reflectarea, nu pot fi aplicate tara recursul la factorul afectiv ~i ira
tional. Solutia tensiunii ~i oscilatiei dintre rational ~i irational este oferit
a ~i de punctul de referinta. Din punctul de vedere al consilierului, clientul t
rebuie inteles atat sub aspectul specificului sau cognitiv, dar in special sub c
el al determinantilor afectivi ~i irationali. Din punctul de vedere al clientulu
i, consilierul ii va oferi acestuia pe langa sustinerea conditiilor sale afectiv
e, indici rationali asupra comportamentului sau. Consilierea holistica reprezint
a 0 abordare multidimensionala ~i prin faptul ca: => se centreaza pe factorul pr
eventiv in sensul atingerii ~imentinerii smrii de sanatate fizica ~i psihica pen
tru trairea deplina a vietii; => utilizeaza majoritatea perspectivelor prezente
in consiliere. Consilierea holistica se folose~te de modalitati de prevenire a s
tresului, de incurajare a bunei forme fizice, de educatie in domeniul nutritiei,
de dezvoltare a vietii spirituale. Este yorba de identificarea unui stil de via
ta care sa satisfaca individul din diferite puncte de vedere. Obiectul consilier
ii este personalitatea totala a clientului, care integreaza dimensiunea corporal
a ~i cea psihica intr-un stil de viata adaptat atat mediului fizic, cat ~i mediu
lui socio-cultural. Obiectivul principal al perspectivei holistice ramane insa a
bordarea clientului printr-un judicios balans intre irational ~irational, intre
afect ~i cognitie. Planul interventiei comportamental Problematidi deficiente al
e controlului impulsivitate Tehnici de interventie modelare sociala, contract co
mportamental
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
103
deciziei ea de
interpretare Planul Problematicarelatie lade sine fizlce inlocuirea nivel Tehnic
i nivel sdizut al stimei deluiasertivsustinerea social oboseala, lipsa tonusului
rezolutivinterventie angoasa deprogram pentru dificultati antrenament exercitii
prC!gramde procesului modelarea afectelor, trebuie expnmareaangoasei, gestl.unea
~l empatie,cu este
Intrebari de verificare Care este utilitatea unei perspective antropologice in d
iscutarea abordarii holistice a consilierii ? Este limita dintre haos-cosmos, ir
ational-rational instituita cultural? Ce indica in mod esential mitul cosmogonic
? In ce raport se afla societatea actuala cu factorul irational ? Care este per
icolul excluderii factorului irational din campul consilierii ? In ce consUl abo
rdarea holistica ? Care este principala recomandare pe care 0 face perspectiva h
olistica in consiliere ? Bibliografie selectivii: Jung, c., G., Arta prelungirii
vietii, Cartea con$tiintei $i a vietii, traducerea din chineza R. Wilhelm, Ed.
Trei, Bucure~ti, 1996. Khun, N., A., Legendele ~i miturile Greciei Antice, Ed. S
tiintifica, Bucure~ti, 1964. Liiceanu G., Tragicul, Humanitas, Bucurqti, 1993. M
ihiiilescu, V., Fascinatia diferentei, Paidea, Bucure~ti, 2000. Whittaker c., An
Introduction to Oriental l\1yth0 logy, Grange Books, 1995.
104
MA TEl GEORGESCU
RApORTUL DINTRE FUNDAMENTELE TEORETICE SI PERSONALITATEA CONSILIERUL VI
Rezumat Personalitatea consilierului reprezinta instrumentul esential al interve
ntiei, fiind modelul implicit de gestiune a situatiilor problematice de viata. C
apacitatea de gestiune afectiva ~i cognitiva a consilierului este reflectata de
capacitatea de a-~i accepta propriile experiente, de atitudinea pozitiva, de cap
acitatea de angajare in relatie, de a se lasa perceput de ceilalti a~a cum este,
de a accepta responsabilitatea pentru propriul comportament, de a avea aspirati
i realiste ~i de a-~i con~tientiza sistemul de valori. Valorile consilierului nu
pot fi total reprimate intrucat sunt exprimate atat de elementele de cadru, cat
~i de reactia consilierului la continutul problematicii. Valorile consilierului
nu pot fi con~tient exprimate intrucat aduc atingere procesului de autoevaluare
necesar individuarii clientului. Analiza ~i sinteza corpului teoretico-tehnic s
e face prin personalitatea consilierului care "construie~te" realitatea clientul
ui. Concepte reprezentative - personalitatea consilierului: element esential de
cadru, filtrul ~i factorul integrativ al ansamblului tehnico-teoretic al consili
erii; - valorile consilierului: modalitate in care consilierul pretuie~te obiect
e sau fapte, ceea ce exercita 0 anumita influenta asupra cadrului consilierii. P
ersonalitatea consilierului Eficienta consilierului se distribuie in functie de
urmatoarele dimensiuni: => structura ~i dinamica personalitatii; => modalitate d
e raportare la corpusul teoretico-tehnic. Eficienta consilierului este rezultatu
l: flexibilitatii consilierului in abordarea problematicii clientului; capacitat
ii de implicare non-defensiva in relatie; capacitatii consilierului de a realiza
0 sinteza teoretico-tehnica adecvata. Sub acest aspect trebuie sa avem in veder
e ponderea pe care 0 are domeniul teoretico-tehnic in care este format consilier
ul. In situatia in care consilierul a fost beneficiarul unei formari riguroase i
ntr-unul din domeniile psihoterapiei, va utiliza cu precadere instrumentele doba
ndite cu aceasta ocazie. lnstrumentarul de care dispune in urma propriei formari
va fi considerat ca maximal
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
105
eficient, cu adaptilrile necesare pentru a fi util in domeniul consilierii, iar
consilierul va folosi doar intr-o maniera aditionala alte domenii teoretico-tehn
ice. Eficienta nu trebuie inteleasa ca 0 mi~care oscilatorie intre teorii ~i teh
nici. Recomandarea holismului se refera in special la flexibilitatea non-defensi
va a consilierului care nu creeaza dintr-o teorie sau tehnica 0 redlita in care
se simte securizat in fata diferitelor tipuri de interactiune cu clientul. Consi
lierul eficient este cel deschis, relaxat ~i apt spre a gandi ~i actiona tehnic
conform celei mai bune solutii. Tabelul de mai jos reda diferitele comportamente
ale consilierului ~i '4 eficienta acestora) . de lucreze asupra standard defini
tia alternative;a incepe ,. a) aplica clientilor; ridica posibilitati oferiti.\.
client ca b) b) definire Taranici sa selecteaza 0acela~i definitie raspunde anu
mita demersului de problemei ~i0lade a unafel ~i de Atribupi Consiliera ineficie
nt trece subiect altul elabora acceptapentru un de comportamentu1uisaConsilier i
ncapabilde laset de estenoiclientii aleaga diferite esteeficient teorii definire
directionare singur creatoare atare; incapabil sa defineascaproblemeiIe b) pose
da un model a) tehnici indiferentstimula problemele pe care de creative pentru a
b) se bazeaza pe
ului; tehnici una cu n it tip m mod finitii
,~ Dupa 1. Holdevice, Elemente de psihoterapie. Ed. All, Bucure~ti, 1996, pp. 21
6-217.
106
MA TEl GEORGESCU
4 IProcesul . decizional
5.lfact?ri " conJuncturah
a) elaboreaza 0 singura altemativa de solutionare a problemei; b) se invarte~te
lara rost interogand c1ientul, lara a se centrape adoptarea unei decizii a) cons
idera ca a) define~te problema tinand cont atat de factorii problema este doar i
ndividuala; personali, cat ~ide cei b) ignora conjunctura conjuncturali; socio-e
conomicil ~ialti b) ia in considerare facton de natura psihoprejudecatile social
e sociala a) direqioneaza clientul spre adoptarea de solutii creative; b) focali
zeaza demersul terapeutic conform unui model bazat pe teoria deciziei a) lucreaz
a asupra subiectului; b) lucreaza pentru a modifica ~i unele conditii de mediu
6 I modifid'iri . posibile
lucreaza doar asupra individului
a) se bazeaza pe 0 a) modifica sistemul ~ conceptie teoretica teoretic pe care s
e bazeaza unica" modalitatea
7.1 efectiva
lucru
de
in funqie de situatie; b) utilizeaza un ~e~ b) alege un set adecvat de standard
de tehlllCl; tehnici de lucru;. c) ia in considerare c) genereaza nO! doar ceea
ce spune perspective asupra c1ientul cu privire la problemei;" ". problema sa; .
. d) initiaza dlscutll d) initiaza discutll deschise rigide
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
107
miza ultiple olutive problema
a) elaboreaza doar 0 concret de actiune;plan b) vigilent Taraa analiza suficient
elaboreaza un c) trece prive~te la in prezentarea client b) lliasa imediatsolut
iei; se descurce defensivceea ce pe conflictuala, solutiilor implementarea a) su
stine clientul.in singur sa evitanta sau schimbare hipervigilenta aderent non-ba
zat pe solutie; conflictual, non-
rezolvarea
Nu s-au putut izola intr-o maniera precisa calitatile personale ale consilierulu
i, intrucat nu s-a putut preciza 0 metodologie universal acceptata a demersului
de consiliere. Cea mai buna aproximare are in vedere urmatoarele calitati: => ca
pacitatea de a accepta; => deschidere; => caldura; => flexibilitate;
=>
sinceritate55.
Asociatia Nationala de Ghidare Vocationala (National Vocational Guidance Associa
tion) a indicat, in 1949, urmatoarele calitati necesare consilierului: => intere
s pentru oameni; => rabdare; I => empatie; => obiectivitate; => capacitatea de a
inspira incredere ~i respect; => stabilitate afectiva. Consilierul trebuie sa s
e gaseasca intr-un bun raport cu sine, cu viata sa afectiva ~i experientele sal~
emotionale.
55
Rick1ey G., Therese C, Coul1seling.TheOlY 1990, pp. 12.
and Practice.
Prentice Hall, New Jersey,
108
MATEl GEORGESCU
In 1964, Asociatia pentru Fonnarea ~i Supervizarea Consilierilor (The Associatio
n for Counselor Education and Supervision) s-a referit la unnatoarele ~ase calit
ati necesare: => capacitatea de a acorda incredere fiecarui individ; => respecta
rea valorilor individuale; => interes pentru lume; => deschidere; => intelegere
de sine; => dedicare profesionala. Dincol0 de diferitele calitati ale consilieru
lui ~i de tehnicile detinute, elementul esential al demersului consilierii este
personalitatea consilierului inteleasa ca instrument care pennite dezvoltarea pe
rsonalitatii clientului. Eficienta procesului este sustinuta totodata in mod spe
cial de atitudinea consilierului fata de client. Succesul este obtinut in masura
in care: => clientul este perceput ca independent, capabil de reu~ita ~i de a-~
i orienta viata; => consilierul se percepe pe sine ca non-dominant ~i altruist.
Personalitatea consilierului este unul dintre elementele de cadru esentiale intr
udit se constituie intr-un model pentru client. Mesajul de fond pe care il emite
personalitatea consilierului se refera la chiar problematica constituita in obi
ect al consilierii: consilierul a reu~it sa i~i negocieze diferitele probleme pe
rsonale. Intrucat a putut sa i~i orienteze viata spre sensul unei existente efic
iente, poate sa se indice ca ghid pentru client. In acest plan reiese, din nou,
importanta factorului afectiv ~i a raportului cu cel rational. Capacitatea consi
lierului de a fi putut depa~i problemele specifice existentei sale presupune un
b1ln indice de flexibilitate atat la nivel afectiv (irational), cat ~i rational.
Din punct de vedere rational, al modalitaW de gestiune a ipotezelor privind pro
blemele aduse in discutie de client consilierul poate adopta unnatoarele atitudi
ni: aderare de tip non-conflictuala. Consilierul adopta 0 unica ipoteza de lucru
sau sistem teoretic dupa care i~i orienteaza demersul. Consilierul este consecv
ent orientarii initiale pe care 0 pastreaza indiferent de evolutia clientului; s
chimbare de tip non-conflictuala. Consilierul schimba ipotezele de lucru ~i fund
amentele teoretice indiferent de evolutia relatiei ~i a clientului;
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
109
atitudine defensiv-evitanta. Este consecinta nevoii consilierului de a evita anu
mite problematici pe care nu este pregatit sa Ie negocieze (cu sine). Atitudinea
defensiv-evitanta va genera 0 abordare seductivaa c1ientului care va bloc a ava
nsul demersului; atitudinea hipervigilenta-hiperperseverenta. Este specifica une
i personalitati de tip anxios a consilierului care nu poate sa faca 0 selectie,
din ansamblul de tearii ~i ipoteze, a celor care sunt adecvate realitatii client
ului. Consilierul ramane in expectativa din nevoia de distantare ~i neimplicare
in relatia cu clientul; atitudinea vigilenta. Consilierul detine un optimum moti
vational care sa-i permita eficienta cognitiva (sustinuta afectiv), lara a avea
nevoie de perfectionism. Din perspectiva rationala, ceea ce am denumit "atitudin
e vigilenta" este recomandata unei interventii eficiente. Eficienta este determi
nata i'nsa de personalitatea consilierului in ansamblul sau ~i este indicata de
urmatoarele elemente56: 1. Capacitatea de a accepta propriile experienre. Se ref
era la persoanele care nu i'ncearca sa i~i reprime reactiile afective ~i i'~i ac
cepta viata afectiva a~a cum este. Sunt deschise spre ele i'nsele, lara neaparat
a se descoperi. Educatia determina individul sa se i'ndeparteze ~i sa i'~irepri
me expresia afectiva - furia, resentimentul, frustrarea, melancolia. Acceptarea
acestor afecte permite existenta unui comportament relaxat ~i neconstrans. Consi
lierul este astfel in masura sa decida con~tient moduli'n care sa se manifeste ~
i nu sa fie stapanit intr-o maniera incon~tienta de propriile afecte. Capacitate
a de acceptare a propriilor afecte este determinata de existenta i'n viata perso
nala a unar modele de acceptanta ~i inexistenta unor situatii punitive determina
te de acceptarea afectelor. Consilierul are un efect benefic asupra clientului a
tunci cand cel din urma simte ca Ii sunt acceptate sentimente, chiar daca aceste
a sunt negative. Acardarea dreptului de a resimti sentimente negative are efecte
mai bune decat argumentarea lipsei de eficienta a trairii sentimentelor negativ
e. 2. Gdndire # at{tudine pozitiva fata de fume. Este 0 consecinta a capacitatii
consilierului de a-~i gestiona eficient propriul destin, de a avea 0 imagine de
sine congruenta ~i stabila. Acest tip de atitudine se obtine prin travaliul for
mativ necesar consilierului eficient.
56
Rickiey G., Therese 1990, pp. 14-16.
c.. Counseling, Theory Gnd Practice. Prentice Hall, New Jersey,
110
MATEl GEORGESCU
Capacitatea de angajare fn relafie. Consilierul are capacitatea de a triii ~i ac
eepta Intr-o maniera neposesiva sau evaluativa sentimentele ~i opiniile clientul
ui. Personalitatea clientului este aeeeptata eu 0 minima eonditionare. In majori
tatea cazurilor personalitatea eeluilalt determina senzatii de diseonfort sau an
goasit. Exista teama di experimentarea libera a emotiilor produse de eelalalt po
ate fi periculoasa intrueat "cineva poate profita de noi, ne poate rejecta". De
aeeea, atitudinea eomuna este aeeea de a pastra distanta. Consilierul este mai p
utin reaetiv la riseurile angajarii in relatii intrueat cunoa~te avantajele valo
rilor ca~tigate prin intermediul eeluilalt. Astfel exista 0 mare libertate in al
egerea ~i dezvoltarea relatiilor. 4. Capacitatea de a se lasa percepufi de ceila
lfi a~a cum sunt. Aeeasta este 0 consecinta a acceptarii propriilor sentimente ~
i nevoi. Persoanele autentice sunt cele care nu mai au nevoie sa impuna celorlal
ti reprezentari de sine care nu Ie apartin. Nu trebuie sa pretinda cunoa~tere ac
olo unde nu ~tiu, nu trebuie sa fie amabile atunci cand resimt ostilitate, nu tr
ebuie sa para inerezatoare atunci cand se simt nesigure. Sunt libere sa i~i expr
ime atitudinile ~i sentimentele a~a cum sunt. Sustinerea unei imagini de sine ca
re este diferita de cea reala are importante costuri energetice. Energia consuma
ta in mentinerea unor false imagini de sine poate fi canalizata spre rezolvarea
de probleme. Consilierul eficient este congruent cu sine prin concordanta dintre
comportament ~i atitudini, dintre afecte ~i valori. Decalajul dintre gandire ~i
traire este perceput de client care devine, la randul sau, defensiv. Sentimentu
l de autenticitate pe care il inspira consilierul permite construirea unei relat
ii suportive cu clientul. 5. Capacitatea de a accepta responsabilitatea pentru p
ropriul comportament. Acceptarea propriilor sliibiciuni ~i e~ecuri permite consi
lierului sa nu mai atribuie celorlalti responsabilitatea pentru propria viata. C
hiar daca viata este determinata de factori care nu pot fi supu~i controlului, c
onsilierul se considera, in mare parte, agentul propriului destin. Cunoscandu-~i
puterea ~i limitele in determinarea imprejurarilor de viata, consilierul este l
iber in a-~i alege comportamentul, a se conforma sau nu anumitor norme. Consilie
rul poate accepta critica intr-o maniera constructiva ~i nedefensiva.
3.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
111
6. Capacitatea de a avea aspira{ii realiste. In mod obi~nuit succesul gratificil
~i cre~te nivelul de aspiratie, in timp ce e~ecul il scade, in scopul de a prot
eja individul de realizari prea facile sau de e~ecuri repetate. Deseori acest me
canism nu este operativ ~i individul nu i~i apreciaza corect scopurile, fixand o
biective prea inalte, foarte greu realizabile sau prea modeste, cu mult sub capa
citatile reale. In ambele cazuri rezulta e~ecul. Consilierul poate sa i~i fixeze
scopurile cu obiectivitate,fiind con~tient de propriile calitati. 7. Con:;tient
izarea sistemului de valori. Consilierul i~i cunoa~te propriile standarde ~i poa
te decide in raport cu sistemul sau de valori. Con~tientizarea propriului sistem
de valori permite orientarea eficienta a vietii ~i evitarea comportamentelor cu
efect negativ. Elemente de axiologie Axiologia este disciplina filosofica inter
esata de studiul genezei, interactiunii, ierarhizarii valorilor. Valoarea se int
emeiaza pe relatia sociala, prin raportarea ~i corespondenta obiectelor sau fapt
elor cu trebuintele mediului socio-cultural. De aceea, criteriile axiologice sun
t dinamice ~i determinate de evolutia mediului pe care il sustin. Valorile serve
sc mediului socio-cultural, in genere, ~i cadrului consilierii, in speta, drept
puncte de referinta in decizie ~i actiune. Sursele valorilor sunt diverse ~i nec
esita, pentru a-~i exersa influenta, perioade indelungate de timp, se structurea
za ~i consolideaza pe parcursul vietii in procesul enculturatiei. La nivel gener
ic, valorile sunt echivalente: nici un set de valori nu poate fi considerat a fi
superior altui set de valori. Cu toate acestea, consilierul detine propriul sis
tem axiologic care se exprima in procesul consilierii. Procesul consilierii este
eficient in conditiile in care exista un anumit grad de asonanta axiologica int
re consilier ~i client - un optimum de asonanta intre sistemele axiologice. In s
ituatiile extreme in care fie sistemele axiologice sunt foarte apropiate, fie fo
arte indepartate, procesul consilierii nu este eficient. Pozitiile consilierului
in raport cu sistemul axiologic se distribuie pe axa represiv-expresiv: 1. Repr
esie axiologica pentru a nu periclita capacitatea auto-evaluativa a clientului:
consilierul este neutru axiologic, nu impune nici 0 valoare. In consecinta, vor
fi avute in vedere exclusiv valorile c1ientului, in timp ce consilierul nu i~i v
a reve1a pozitia in nici 0
112
MATEl GEORGESCU
situatie. In procesul consilierii clientul trece de la 0 evaluare exterioara a s
ituatiei, operata de ceilalti, la una interioara, la autoevaluarea situatiei. De
aceea, orice valoare impusa de consilier poate marca negativ procesul auto-eval
uativ. 2. Expresie axiologica in vederea contracararii deviatiilor clientului: c
onsilierul i~i indica explicit valorile. Neutralitatea axiologica este inteleasa
, in aceasta situatie, ca 0 defectuoasa sustinere a clientului in orice fel de i
ntreprindere, chiar in cele aflate la limita legalitatii. In consecinta, clientu
l poate intelege faptul ca este sustinut de consilier in orice tip de comportame
nt, implicit ~i in cele socialmente inacceptabile. 3. Represia axiologica este i
mposibiIa, iar expresia trebuie con~tientizata: schimbul de valori intre consili
er ~i client este implicit ~i antrenat de continutul demersului consilierii, de
necesitatea producerii unei schimbari, inclusiv la nivel axiologic. Clientul va
fi sustinut in con~tientizarea valorilor sale, cu masura in care consilierul a r
eu~it sa intre 'in raport cu sistemul sau axiologic. Important este nu sistemul
axiologic in sine, ci raportul individului cu acesta. Daca valorile sunt con~tie
ntizate, c1ientul, cat ~i consilierul, sunt liberi sa refuze sau sa accepte oric
e perspectiva asupra vietii. 4. Represia axiologica este imposibila, dar influen
ta produsa prin expresie nu trebuie sa fie deliberata: dincolo de continutul dem
ersului consilierii, valorile consilierului sunt exprimate la nivel de cadru in
etica profesionala, in scopurile ~i metodele procesldui. In consecinta, neutrali
tatea axiologica este imposibila, iar sistemul de valori al clientului va fi inf
luentat ~i modificat 'in raport cu eel al consilierului. Influenta nu va fi sust
inuta de consilier intr-o maniera deliberata, ci se va produce implicit. Princip
ala valoare necesara consilierului este libertatea, valoare care permite alegeri
creative ~i responsabile. Acceptarea clientului reprezinta premisa oricarui dem
ers de schimbare, dezvoltare ~i optimizare. Capacitatea de acceptare a clientulu
i, element esential al demersului consilierii, se 'intemeiaza pe un just raport
al consilierului cu sistemul sau axiologic. Consilierul respecta valoarea indivi
duala a clientului Tara a-I conditiona ~i aduce la un alt sistem de valori: "Iti
recunosc valoarea dad ...". Clientul nu se va simti acceptat in situatia in car
e consilierul se raporteaza defensiv la acesta prin ignorarea,
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
113
izolarea sau tolerarea anumitor aspecte dificil de aprobat de consilier. Capacit
atea de acceptare a clientului este 0 consecinta a perceperii ~i reprezentarii c
lientului ca individ uman valoros ~i pozitiv in esenta sa, care are capacitatea
de a alege, decide ~i conduce viata in mod voluntar. Clientul este acceptat pent
ru ceea ce reprezinta in sine: un individ unic prin maniera in care gfmde~te ~it
raie~te lumea. In consecinta, recunoa~terea, demnitatea ~i valoarea personala a
clientului se fundamenteaza pe perceperea personalitatii acestuia in intregul sa
u cu: calitatile ~i defectele sale; atitudinile sale concordante sau discordante
cu cele ale consilierului; trairile sale adaptative sau defensive. Elemente de
epistemologie In analiza modalitatii de raportare a consilierului la corpul teor
eticotehnic este utila 0 perspectiva epistemologica. Epistemologia, ~tiinta a cu
noa~terii ~tiintifice, propune urmatoarele interogatii: Cum putem cunoa~te reali
tatea ? Care sunt resorturile prin care avem acces la realitate ? Consideram ca
in incercarea de conturare a unui raspuns este necesara expunerea principiilor p
e care se construie~te demersul. In cazul de fata, in care ne referim la modalit
atile de cunoa~tere nu a realiHitii in genere, ci a realitatii clientului in spe
cial, este util apelulla: principiul auto-referintei - orice teorie este 0 incer
care de "constructie" a lumii, in care este exprimata dinamica personalitatii su
biectului cunosditor; principiul ignorantei - cunoa~terea tinde intotdeauna asim
ptotic spre realitatea obiectului de cunoscut; principiul incertitudinii - nu po
t fi cunoscute simultan la acela~i nivel mai multe elemente; principiul relativi
tatii - orice teorie ~i perspectiva este relativa ~i falsificabila. In aventura
cunoa~terii, fiinta umana, subiect al cunoa~terii, a parcurs diferite etape ale
decentrarii ~i pierderii treptate a statutului de axis mundi. Rupturile epistemi
ce ~i abruptele schimbiiri paradigmatice au devenit evenimente obi~nuite in avan
sul teoretic. Acest fapt a pus problema modalitatii in care individul uman "cons
truie~te" realitatea,
114
MATEl GEORGESCU
intrucat realitatea obiectiva nu poate fi de cat aproximata, ramanand intotdeaun
a un important rest. Si aceasta cu atat mai mult, cu cat instrumentul cunoa~teri
i este insu~i psihismul nostru, situatie in care orice stare de fapt (in accepti
unea lui Ludwig Wittgenstein57) este transpusa, in procesul cunoa~terii, intr-un
eveniment psihic. Psihismul, lumea intema a individului, reprezinta sursa orica
rui model al realitatii. Urmatoarea intamplare, atribuita lui Bertrand Russell,
pune problema limitelor cunoa~terii ~i a modelelor realitatii58. Dupa ce cunoscu
tul ganditor a conferentiat pe tema sistemului solar, 0 respectabila doamna a av
ut urmatoarea reactie: "Prostii, lumea este sustinuta pe spatele unei broa~te te
stoase gigantice". Russell intreabii: "Si broasca testoasa pe ce sta 7". "Suntet
i perspicace, tinere!" raspunde doamna: "Broasca testoasa care sustine pamantul
sta pe aha broasca testoasa ~ia~a panajos". Istoria ne stame~te zambete, intruca
t ne consideram astazi aparati de asemenea erori in cunoa~terea lumii. Suntem oa
re atat de departe de modele de tip "broasca testoasa" 7 Care este diferenta de
fond dintre modelul "broasca testoasa" ~i cel al big bang-ului 7 Se schimba 0 re
prezentare cu aha, ambele putand fi clasate intr-un viitor dictionar al ignorant
ei. Desigur, cea de a doua reprezentare, sprijinita pe modelele fizicii actuale,
poate fi, sub anumite aspecte, mai ferm sustinuta de proba realitatii. Proba re
alitatii unui model este instrumentatii prin intermediul intelectului facultatea
prin care individul uman percepe i fnlelege realitatea inconjuditoare. Logica sp
ecifidi intelectului este cea simbolica. Limbajul simbolic se refera la realitat
ea imediat inconjuriitoare, la obiectele care se gasesc reciproc in relatii alca
tuind stari de fapt. Insa pe masura ce cunoaterea iese din granite Ie perceptiei
stlliilor de fapt, pentru a trece plin teritoriul raliunii, allogicii traditiona
le i allimbajului notional (care nu se refera la obiecte, proprietati i relatii, c
i la ceea ce sunt aceste obiecte, la esentele lor), intram pe teritoriului specu
laliunii59. Logica speculativa i limbajul categorial nu se mai refera la obiecte i
stari de fapt sau la ceea ce acestea au fost, sunt i vor fi, ci la procesualitat
ea lor.
Ipostaza in care un obiect considerat nedetenninat i~i dobande~te 0 anumita dete
rminatie sau i se recunoa~te 0 anumita determinatie, respectiv ealitate sau 0 an
umita relatie eu alte obieete, se nume~te fapt, stare de fapt. 58 St. Hawking, U
ne brefe histoire du temps, Flammarion, 1989, p. 12. 59 A. Surdu, Logica specula
tiva, Ed. Paideia, Bueure~ti, 200 I.
57
INTRODUCERE iN CONSIL1EREA PSIHOLOGICA
115
Ambele modele, cel al broa~tei testoase ~i al big bang-ului, sunt sustinute de l
ogica speculativa i de limbajul categorial, al cami obiect depaete sau transcende t
impul i spatiul actual. Diferitele teorii despre psihism se situeaza atat in zona
logicii notionale, cat i a celei speculative, intmcat incearca sa aproximeze ata
t esenta obiectelor, cat i procesualitatea acestora. Ceea ce ne intereseaza insa
sunt consecintele situarii teoriilor pe care se fundamenteaza domeniul consilier
ii in speta in zona logicii speculative. Teoriile fundament ale consilierii sunt
teorii in care subiectul cunoaterii este i obiect al cunoaterii. Anumite teorii (s
pre exemplu cea psihanalitica), transcend timpul i spatiul intmcat incearca sa of
ere un model al categoriei de spaliu-timp. Psihanaliza, pentm a continua unul di
ntre exemplele posibile, indica faptul ca spaliul i timpul exista la nivelul proc
eselor secundare ale Eului, care este responsabil i cu testarea realitatii, in ti
mp ce procesele primare ale Se-ului transcend timpul, spatiul, in genere princip
iile nOlionale. Consecinta de interes a situarii teoriilor fundament ale consili
erii in zona logicii speculative pune problema modalitatii in care consilierul a
dera la sau respinge modelul teoretic. ~i aceasta, cu atat mai mult, cu cat treb
uie avuta mereu in vedere limit a oricarei teorii. Relatia de incertitudine post
ulata de Werner Heisenberg in microfizica este ilustrativa in acest sens: a cuno
ate mai adecvat caracteristicile unui anumit obiect inseamna a determina imprecis
caracteristicile unui alt obiect din campul cunoaterii. Teoria furnizeaza date i
aproximeaza prin generalizare, faciliteaza intelegerea fenomenelor complexe, pre
zice acolo un de limitele psihice (afective i cognitive) ale cercetatomlui (consi
liemlui) intervin. Teoria ~i modelul teoretic reprezinta un tip de abordare sist
ematica a problemei. Teoria propune principii, discurs metaclinic. Saltul din pa
lierul speculativ al teoriei in cel al starii de fapt, al obiectului - in speta
al clientului - este abmpt. Realitatea clientului este frecvent dificil de intel
es. Consilierul "construiete" personalitatea clientului din sursele de informatie
diferite oferite de acesta. Este yorba despre informatii factuale, explicite i d
e informatii de profunzime care sunt receptate pe canale implicite care nu mai t
in de capacitati1e rationale. Cand experienta realitatii nu face inteligibil un
subiect, consilieml recurge la teorie in scopul de sprijin nomotetic, categorial
. Efectele acestui recurs sunt evidente: palierul nomotetic, categoria este repu
lsiva specificului,
116
MATEl GEORGESCU
individualului, individului. In arborele neoplatonicianului Porphyrios "sufletul
individual", individul, se afla la extrema "sufletului universal", a categoriei
. Avand in vedere aceasta bre~a (care de altfel este dramatic resimtita de stude
ntul in domeniul psihologiei), ne intrebam- prin intermediul carui determinism a
lege consilierul 0 teorie, respinge integral 0 alta in demersul de cunoa~tere ~i
sustinere a clientului? Se pot identi1ca circa 0 suta de direc!ii ~i perspective
psihoterapeutice care exercita 0 influenta teoretica sau tehnica asupra consili
erii. Procesul consilierii, in perspectiva multitudinii aporturilor tehnico-teor
etice, apare ca un domeniu heteroclit di1cilde uni1cat prin multitudinea de scopur
i, concepte sau fundamente 1loso1ce.Acest fapt a concurat, desigur, la di1cultatea
a1rmarii consilierii ca domeniu independent al ac!iunii psihologice. Diversitatea
aporturilor tehnico-teoretice poate constitui un avantaj in sensul in care efor
tul de sinteza se inscrie in sprijinul direqiei idiogra1ce, al relatiei cu indivi
dul inteles in unicitatea sa. In masura in care direqiile teoretice sunt integra
te ~i aplicate in mod complementar ~i adecvat, procesul consilierii poate ca~tig
a autonomia ~i locul singular in cadrul demersului psihologic. Dar acest enunt p
are de domeniul dezideratului. In demersul de sinteza a teoriilor este u~or de o
perat cu similitudini. Dincolo de diferentele speci1ce, teoriile care fundamentea
za consilierea prezinta elemente comune precum: - posibilitatea de a sustine sch
imbarea; - necesitatea rezolvarii conflictelor aparute in trecut; - importanta m
odalitatii de raportare la viitor. Cum pot 1insa integrate teorii care "separa" r
ealitatea ? Sa luam exemplul modalitatii in care diferitele teorii care fundamen
teaza domeniul consilierii aproximeaza natura umana. Perspectiva existentialista
ofera 0 imagine mai consistenta a naturii umane decat reiese din perspectiva co
mportamentala. Perspectiva existentialisti'i infati~eaza individul ca 1indliber i
nalegere ~i comportament, in timp ce perspectiva compOliamentala 11 indica drept
dependent ~i conditionat de factorii extemi. Efortul preluarii anumitor element
e din fiecare teorie, in sensul unei abordari holistice, este in aceste conditii
di1cil de sustinut. Tendin!a indreptatita a cercetatorului ~i in spe!a a consili
erului este de a-~i centra
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
117
interesul spre anumite teorii. Acest fapt este pozitiv in masura in care alegere
a nu este una de tip defensiv, marcata de calea cea mai simpla spre domeniu, dar
~i in acest caz modelul, idealul teoretic va fi determinant. Grice teorie a fos
t conceputa de un individ ~i se inscrie in modalitatea in ' care acesta a re-con
struit lumea, construqie acceptata la un moment dat ~i de alti indivizi, subieqi
ai cunoa~terii din acel domeniu. Resorturile imaginarului epistemic, ~tiintific
, sunt reglate de psihismul con~tient, dar in special de cel incon~tient. Insigh
t-ul, momentul "aha!" poarta marca reorganizarii informatiei la nivelurile profu
nde ale personalitatii. Apetenta pentru 0 anumita teorie se afla in relatie cu g
radul de asemanare dintre structura ~i dinamica psihica a creatorului de teorie
cu cea a beneficiarului, a aspirantului la cunoa~terea acelei teorii. Cu alte cu
vinte ~i in cazul formarii in domeniul ~tiintei modelul ~i idealul sunt elemente
determinante. Consilierul va prelua teoriile care ii par consistente sub aspect
cognitiv, dar care in fapt sunt sustinute de structura ~i dinamica personalitat
ii sale in ansamblu prin similaritati cu personalitatea creatorului de teorie, d
evenit ideal. Personalitatea consilierului reprezinta filtrul ~i factorul integr
ativ esential al teoriei ~i tehnicii importate in domeniul consilierii. Eficient
a consilierului se afla in directa relatie cu existenta unui punct de vedere sis
tematic ~i integrativ asupra fundamentelor ~i tehnicii consilierii sistematica r
eprezentativa in ultima instanta pentru structura ~i dinamica personalitatii sal
e. Eficienta consilierii are ca premise capacitatea consilierului de a intelege
~i ordona 0 mare cantitate de informatie: modalitatea in care clientul se percep
e, sentimentele ~i cognitiile sale. Acest demers este orientat de teoria prin ca
re consilierul intampina realitatea clientului. Procesul constituirii propriei t
eorii este un demers permanent prin remanierile operate prin experienta cu clien
tul ~i prin tranzienta personalitatii consilierului. Prima etapa, cea analitica,
in construirea propneI teorii se refera la familiarizarea cu diferitele perspec
tive asupra demersului consilierii, pe [ondul propriei experiente formative (rec
omandate in domeniul unei psihoterapii). Etapa sintetica presupune alegerea ~i a
similarea diferitelor elemente teoretico-tehnice considerate consistente prin fa
ptul ca sunt potrivite stilului cOl1silierului. Desigm" fiecare consilier i~i va
structura propria
118
MATEr GEORGESCU
teorie prin motivatii situate la niveluri prof unde ale personalitatii. Luarea i
n considerare a acestui fapt este necesara. Din acest punct de vedere nu exista
sinteze teoretice bune sau rele, ci sinteze teoretice potrivite cu personalitate
a consilierului. Nevoia de detinere a celei mai bune tehniciteorii este una defe
nsiva. Dupa cum ~i nevoia de a indica ~i impune solutii pentru probleme clientil
or este un fenomen comun dificultatilor intampinate de consilierul aflat la ince
put. 0 astfel de gre~eala produce dependenta clientului ~i blocheaza procesul de
individuare. Intrucat sinteza ~i integrarea elementelor de teorie ~i tehnica se
realizeaza prin specificul personalitatii consilierului, este deosebit de utila
trecerea in revista, con~tientizarea modalitatii de raportare la realitate. Est
e utila reflectia asupra: modalitatii in care este inteleasa natura umana - tend
intele inerente, libertatea individuala, rolul trecutului in starea actuala, a i
nvariantilor personalitatii, capacitatea de schimbare, relatia dintre traire, ga
ndire ~i actiune; propriei personalitati - necesitatea unui demers psihoterapeut
ic personal. Personalitatea consilierului este factorul determinant in reu~ita p
rocesului - de aceea este necesar un anumit nivel de coerenta in funqionarea ~i
structura personalitatii. In situatia in care clientul este structurat de un set
de valori diferit de cel al consilierului, abilitatea de relatie poate fi pusa
sub semnul intrebarii. Consilierul trebuie sa poata contine la nivelul relatiei
structuri de personalitate diferite. motivatiei ~iscopurilor care orienteaza con
silierul in activitatea sa; modalitatii de raportare la sarcinile ~i rolul consi
lierului; stilului de consiliere care determina integrarea diferitelor elemente
teoretico-tehnice. Stilul personal al consilierului se constituie la confluenta
dintre fundamentele teoretice ~ipersonalitatea sa. Stilul de consiliere nu este
niciodata unul pur, ci poate fi regasit la interferenta a doua stiluri polare: c
el directiv ~i celnon-directiv. 1. Stilul directiv. Este caracterizat printr-o p
ozitie de putere a consilierului care evalueaza ~i conduce demersul. Acest stil
este unul de tip autoritar in care clientul este determinat sa se modeleze confo
rm personalitatii consilierului. Stilul autoritar al consilierii poarta reflexel
e relatiei de tip autoritar constituita intre parinte ~i copil, stil reflectat l
a nivelul social-politic de anumite perioade istorice ~i regimuri. Stilul
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
119
directiv-autoritar sustine implicit un model de relatie coercitiva cu valente pu
nitive. Stilul directiv-autoritar este unul de forta, istoric aflat la originea
evolutiei directiilor terapeutice, prin modelul hipnozei. Problematica trecerii
de la stilul directiv-autoritar la cel non-directiv este de interes antropologic
. In spatiul anglofon $coala antropologica modema s-a afirmat, la inceputul seco
lului XX, pe fondul reactiei fata de darwin ism $i evolutionism. Astfel, Malinow
ski, Rivers, Seligman, au paras it tezele evolutioniste ale lui Morgan $i Frazer
, adoptand perspective functionaliste $i difuzioniste. Principalul fondator al $
colii americane este Franz Boas (1858-1942). In textele sale a critic at tezele
referitoare la opozitia dintre primitiv $i civilizat, salbatic $i copil, animal
$i uman, schitate de evolutionism. Acest tip de demers se precizeaza, incepand d
in 1896, prin atitudinea "reactiva" fata de Morgan $i Tylor $i prin critica meto
dei comparative. Ruptura fundamentala de vechea paradigma practicata de Boas se
refera la anti-evolutionism, anti-etnocentrism, antibiologism $i la determinism
cultural. Declaratia programatica a relativismului cultural contine ideea potriv
it careia, prin unicitatea sa, 0 cultura nu poate fi evaluata in mod comparativ,
ci doar in raport cu propriile valori $i norme. Grice credinta sau expresie a a
cesteia este lipsita de semnificatie $i validitate in afara contextului sau spec
ific. Noua paradigma sustine faptul ca nu exista 0 realitate, ci multiple realit
ati determinate cultural prin socializare. Antropologia, inteleasa in sens larg,
se recomanda ca studiu al alteritatii - a-i gandi pe ceilalfi. Travaliul re-pre
zentarii celuilalt a inceput cu necesitate printr-o mi$care auto-centric a - a-i
gandi pe ceilalfi pentru a se gandi pe sine - $i s-a desIa$urat asimptotic spre
0 pozitie alo-centrica - a-i gandi pe ceilalfi pentru a-i infelege in sine. Tre
cerea de la stilul directiv la cel non-directiv este sustinuta de abordarea rela
tivism a clientului. Lumea c1ientului este considerata diferita de cea a consili
erului. In consecinta, interventia directiva, conforma personalitatii consilieru
lui, nu este adecvata, intrucat mascheaza realitatea diferita a clientului. Trec
erea de la stilul directiv la cel non-directiv este exemplar conturata de consti
tuirea tehnicii psihanalitice. Psihanaliza, ca stil non-directiv, se recomanda c
a 0 terapie care functioneaza per via di levare, pentru a folosi sintagma freudi
ana ocazionata de studiul lui Leonardo da Vinci,
120
MATEl GEORGESCU
comparativ cu celelalte abordari terapeutice grupate sub indicatia per via di po
rre. Mai precis, psihanaliza origineaza intr-un demers non per via di porre pent
ru a deveni 0 tehniea per via di levare. Aceasta a insemnat trecerea de la 0 rel
atie terapeutica in care mesajul pacientului era "acoperit" de eel al terapeutul
ui intr-o maniera directiva, dupa cum se intampla in inductia hipnotica. Dupa cu
m am vazut, aceasta schimbare majora nu ar fi fost posibila lara predilectia par
intelui psihanalizei: in Despre etiologia isteriei (1896), lucrare de debut a pe
rioadei analitice, Freud i~i declina competenta demersului de tip per via di por
e. Orice terapie ~i consiliere, demers care presupune 0 schimbare in psihismul p
acientului, va fi orientata, eel putin fundamental, de un model sau structura in
care psihologul se inscrie pentru a functiona. Acest lucru este valabil ~i pent
ru modelul tehnic psihanalitic care este unul implicit (in raport cu orientarile
non-dinamice). In psihanaliza, chiar daca nu exista indicatii terapeutice direc
te, analistul ofera pacientului 0 peratologie a propriului Eu. Cu alte cuvinte,
trecerea de la stilul directiv la eel non-directiv. nu prive~te aspectele de pro
funzime ale relatiei. Momentul unei de-centrari fundamentale a oricarui demers d
e interventie, chiar abordat intr-o maniera analitiea, se lasa a~teptat. A in{el
ege in sine pe celalalt va ramane cu necesitate a-l in{elege prin propriul sine
- relativismul demersului se poate asculta numai la nivelul tipului de relatie (
per via di levare) - dar ceea ce se "descopera" va fi orientat, prin repere univ
ersaliste, intr-o subtila operatie per via di porre. Stilul directiv se conserva
la nivelul impactului dintre personalitatea consilierului ~i cea a clientului.
Influenta personalitatii consilierului va ramane per se directiva, chiar daca me
toda folosita este non-directiva. Esenta caracterului directiv consta in faptul
ca personalitatea consilierului actioneaza ca un model asupra clientului care va
preluainvata diferite elemente de dinamica sau continut. 2. Stilul non-directiv
. Consilierul, chiar daca nu se situeaza pe 0 pozitie simetrica celei a clientul
ui, i~i conduce interventia conform sintagmei per via di levare. Mesajul clientu
lui este sustinut ~i developat de catre consilier. Relatia capata valente suport
ive prin care este sustinuta expresia personalitatii clientului a~a cum este ace
asta. Dincolo de stilul personal, care pe fond W mentine anumite elemente de con
stanta, este necesara flexibilitatea in abordarea clientului. Interventia de con
siliere va fi sustinuta de patemurile de relatie esentiale ale
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
121
clientului, modele de relatie care se desIa~oara pe intregul ambitus al capacita
tii de relatie a consilierului. In formarea consilierului este necesara analiza
stilului personal de relatie in scopul con~tientizarii modalitatilor esentiale d
e raportare la client.
intrebari de verificare
Pe ce factori se fundamenteaza eficienta consilierului ? Care sunt caracteristic
ile comportamentului eficient al consilierului ? Care sunt calitatile necesare c
onsilierului ? Care sunt atitudinile rationale pe care Ie poate avea consilierul
in gestiunea ipotezelor de lucru sau a sistemului teoretic ? Prin ce se caracte
rizeaza personalitatea consilierului eficient ? Care sunt pozitiile consilierulu
i in raport cu sistemul sau axiologic ? Care sunt principiile utile in abordarea
realitatii clientului, din perspectiva epistemologica ? Care este functia epist
emologica a personalitatii consilierului ? In ce consta trecerea de la stilul di
rectiv la cel non-directiv ?
Bibliografie selectiva: Cazenave, M., coord., Aux frontieres de la science, Ed.
Albin Michel,
1998.
Freud, S., Despre etiologia isteriei, in Freud, Opere V, Inhibilie, simptom, ang
oasa, Ed. Trei, Bucure~ti, 2001. Gheorghe T., Consilierea ~i orientarea in ~coal
a, Bucure~ti, Casa de
Editura ~i Presa Viata Romaneasca, 1999.
Lisievici P., Teoria ~i practica
Bucure~ti, 1998.
consilierii,
Ed.
Universitatii
din
Rickley G., Therese C., Counseling, Theory and Practice, Prentice
Hall, New Jersey, 1990.
Wrenn, c., Crisis in Counseling: A Commentary and Contribution, in J. McGowan, e
d., Counselor Development in American Society,
Washington: 1965. U. S. Department of Labor and U. S. Office of Education,
122
MATEr GEORGESCU
CADRUL GENERAL AL CONSILIERII
Rezumat Modalitatea in care este stabilit cadrul consilierii determina eficienta
demersului. Cadrul fizic spatial se refera la ansamblul conditiilor mediului am
biant in care se desIa~oara consilierea. Cadrul fizic temporar se constituie din
modalitatea de raportare a consilierului la durata. Cadrul alianteide intervent
ie este constituit din personalitatea consilierului i influenta acesteia asupra c
lientului. Personalitatea consilierului i modalitatea in care este perceputii de
client vor influenta alianta de interventie stabilita intre consilier i client in
vederea atingerii obiectivelor demersului. Cadrul deontologic al consilierii ad
una principii necesare reglementarii relatiei cu clientul. Obiectivul de fond al
primei intalniri cu clientul consta in evaluarea motivatiei pentru consiliere ~
i in testarea modalitatilor de relatie specifice clientului, in timp ce obiectiv
ul specific se refera la continutul problematicii. In raport cu prima intalnire
clientul poate fi adresat unui alt consilier. Rolul consilierului se constituie
la interferenta dintre expectatiile clientului ~i comportamentul sau real. Consi
lierea de grup este un cadru alternativ care se poate folosi in functie cu speci
ficul problematicii clientului. Concepte reprezentative - cadrul consi/ierii: an
samblul elementelor care reglementeaza ~i sustin relatia dintre consilier ~i cli
ent: cadru fizic spatial i temporal, cadrul aliantei de interventie i cadrul deont
ologic. Elemente de cadru Cadrul consilierii este constltmt din ansamblul elemen
telor care reglementeaza ~i sustin relatia dintre consilier ~i client in sensul
atingerii obiectivelor specifice. Cadrul general al consilierii este structurat
de cadrul fizic, cadrul deontologic i cadrul "aliantei" de interventie. Cadrul fi
zic spatial Cadrul fizic al consilierii consta in spatiul in care se desIaoara co
nsilierea ~i modalitatea de "locuire" a acestuia. Spatiul fizic al cabinetului ii
marcheaza influenta la nivelul interferentei dintre semnificatia culturala ~i s
imbolistica personala a organizarii spatiale. In
lNTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA-
123
alegerea modalitatii in care se organizeaza cadrul fizic al consilierii se va av
ea in vedere semnificatia ~i functia fiecarui element. Spre exemplu, amplasarea
unui birou in cabinet poate semnifica cultural un spatiu lucrativ, care sa sprij
ine statutul de client al subiectului. Totodata poate simboliza, din perspectiva
clientului, (simbolul - ca cea mai bun a modalitate de a numi ceea ce nu poate
fi numit) locul de desIa~urare a relatiei cu autoritatea. In ~legerea ~i organiz
area spatiului se va tine cont, de asemenea, de dateIe oferite de proxemica. In
spatiul nostru cultural se remarca urmatoarele zone ale relatiei: zona intima -
intre 15 ~i 45 de cm. Este zona revendicata personal in care subiectul permite e
xclusiv accesul persoanelor semnificative ale istoriei sale; zona personala - in
tre 45 cm ~i 1,2 m. Este zona rezervata persoanelor apropiate care este deschisa
~i situatiilor sociale cu caracter ceremonial; zona sociala - 1,2 m ~i 3,6 m. E
ste distanta de siguranta pastrata in relatie cu persoanele necunoscute care ind
uc un anum it nivel de angoasa; zona publica - mai mult de 3,6 m. Este spatiul n
ecesar subiectului pentru a intra in relatie cu grupurile de indivizi. Studiile
realizate pe spatiul zonei sociale indica faptul ca in camerele mici, in care zo
na sociala se reduce la minim, clientul i~i reduce numarul de auto-referinte poz
itive. Spatiul de dimensiuni reduse este preferat de clientii dominanti. Relatia
cu clientii dependenti se structureaza mai bine la limita maxima a zonei social
e, clientul reclamand in ordinea dezvoItarii sale nevoia de deta~are ~i individu
are. Izolarea fonica a cabinetului este un indiciu al respectarii confidentialit
atii. Una dintre variantele de organizare a spatiului fizic recomanda amplasarea
celor doua fotolii la 0 distanta situata in zona sociala: 2,5 - 3 metri, in con
ditiile in care nu se interpune nici un element de mobilier. Amplasarea intre ce
le doua fotolii a unui birou sau a altui element de mobilier poate fi securizant
a pentru clientii anxio~i, dar poate constitui ~i semnul unei bariere in comunic
are. Este preferabila crearea unei atmosfere destinse: fotolii comode, lumina in
directa, culori calde. Nevoia excesiva de a crea 0 atmosfera destinsa
124
MATEl GEORGESCU
tnmlte spre nevoia consilierului de a nu frustra clientul, ceea ce reprezinta 0
disfunctie de atitudine. Cadrul fizic temporal Factorul timp este un element de
cadru variabil in raport cu ansamblul teoretico-tehnic sintetizat de consilier.
Clientul poate incerca fortarea duratei ~edintelor prin: intarziere; intrarea in
problematica reala spre finalul ~edintei; compactarea discursului spre finalul
~edintei pentru a fi dificil de intrerupt. Este importanta respectarea oricarui
element de cadru stabilit de comun acord cu clientul. In consecinta, durata va f
i respectata prin: anuntarea timpului ramas: "mai sunt IO minute, ce anume dorit
i sa mai discutam ?". intreruperea clientului: "bine, continuam data viitoare".
Functia elementelor de cadru este de a facilita comunicare ~i atingerea obiectiv
elor, orice exagerare avand un efect contrar. In consecinta, nu este indicata no
rmarea rigida a timpului prin consultarea frecventa a ceasului. In acest caz, ex
cesul de rigoare va avea caracter defensiv. In finalul ~edintei, consilierul poa
te rezuma ~edinta ~i invita clientul sa revina sumativ asupra principalelor teme
, afecte ~i comportamente discutate. Formulele de incheiere trebuie sa aiM un ca
racter neutru: "Bine, ne oprim aici". "Continuam data viitoare". Cadrul aliantei
de interventie Elementul esential de cadru al consilierii este personalitatea c
onsilierului ~i modalitatea in care acesta poate construi relatia cu clientul. R
elatia de cadru se constituie intr-un tip de "alianW' intre client ~i consilier
orientat de obiectivele comune. Alianta de interventie, element necesar progresu
lui ~i succesului consilierii, este determinata de personalitatea consilierului,
de modul in care consilierul este perceput de client, de nivelul de incredere a
cordat. Clientul introduce in relatie modalitatile sale de raportare la alter, l
a autoritate. Acest lucru va regIa nivelul de incredere acordat consilierului, a
cceptarea acestuia de catre client ca agent al schimbarii, masura in care se sim
te securizat in cadru.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
125
Relatia de consiliere este rezultatul interactiunii complexe dintre: perspectiva
consilierului asupra clientului exprimata de sintagma: "Eu sunt aici pentru ate
sustine in ..."; perspectiva clientului asupra sa: "Eu nu pot sa ..."; perspect
iva clientului asupra consilierului: "El este aici pentru a ma ajuta. Poate oare
sa 0 faca ...7"; perspectiva consilierului asupra sa: "Eu resimt rata de client
.... Pot sa 11contin ?". Interactiunea complexa a celor patru perspective ale r
elatiei este exprimata dintr-o dialectica reprezentativa pentru relatia ego-alte
r atat a clientului, cat ~i a consilierului60: cum~1 sa Consilier imi expun si d
iscursul~ilucrez Cll tine Daca pot sa tau catre mine Gandurile lumea mea interio
ara Cand Client Pot oare te la probleme meIe Daca sa tale in raport unnatoare Op
tiunile intelege de Eu, client tale incredere Actiunilediscut sedinta cu tine Ma
poatesa amfata ? mine ~edinte Trairilesavin comporti intre insuti Cum
tmine olosesc bilesc in
Clientul va experimenta ~i testa raportul sau cu consilierul in pnma intalnire,
prin comportamente implicite care vizeaza: gradul de acceptanta al consilierului
. Dubiul clientului privind oportunitatea de a face confidente consilierului ind
ica nevoia de a testa nivelul de acceptanta al consilierului - intrebarea "Mil p
oate oare accepta a~a cum sunt, cu aspecte pe care eu insumi mi Ie pun sub semnu
l intrebarii ?";
60
R. Nelson-Jones.
Prac!icd
Coullseling and Helping Skills. Cassel. London, 1990, p. 58.
126
MA TEl GEORGESCU
capacitatea de a impune limite. Capacitatea consilierului de a impune ~i conserv
a limite ~i reguli este probata de client prin solicitarea de favoruri. Limita ~
i regula este constructiva cat timp nu are caracter defensiv ~i este folosita in
tr-o maniera inflexibila. Impunerea ~i acceptarea de reguli este un exercitiu al
relatiei de consiliere cu efecte intrinseci de optimizare. Cererea de intalniri
in afara cadrului, cererea de intalniri neprogramate sau a permisiunii de absen
ta neanuntate sunt modalitati prin care clientul i~i exprima prostul raport cu a
utoritatea ~i nevoia de a domina cadrul. Prin reactia de "aducere in cadru" cons
ilierul i~i indica, la randul sau, raportul personal cu autoritatea ~i cu client
ul aflat in raport concurential. Reactia optima a consilierului in acest caz con
sta in transmiterea mesajului de acceptare a nevoii de dominare a clientului ~i
interpretarea acesteia in contextul cadrului; interesul personal al consilierulu
i. Este yorba despre interesul profesional, dar in special cel personal. Clientu
l va testa modalitatea in care este perceput de consilier. Nevoia de a ie~i din
cadru prin cererea de interes ~i afectiune personala, de a fi un client privileg
iat, se poate constitui intr-o bariera in comunicare ~i trebuie interpretata; in
teresul material al consilierului. Onorariul are 0 functie importanta in sustine
rea aliantei de interventie. Stabilirea tarifului este un indicator specific al
imaginii profesionale ~i generic al imaginii de sine a consilierului. Pentru con
silier este importanta reflectia asupra motive lor prin care i~i stabile~te cuan
tumul onorariului. Cuantumul onorariului este rezultatul unei ecuatii complexe c
are are ca factori: momentul in care se afla consilierul din punct de vedere al
evolutiei sale profesionale, costurile necesare intretinerii cadrului fizic al c
onsilierii, modele preluate de consilier prin formarea sa profesionala, gradul d
e solicitare al consilierului. Plata ~edintelor se va face cu regularitate ~iin
mod direct, la finalul ~edintelor; onestitatea consilierului. Clientul va testa
atat onestitatea profesionala - modul in care consilierul se percepe ~i recomand
a clientilor, cat ~i onestitatea personala - capacitatea de a transmite mesaje c
oerente ~i sintonice prin diferitele canale de comunicare, capacitate simtita de
client intr-o maniera globala. Clientul va adresa in acest sens intrebarile dir
ecte. Acestea pot avea ca obiect personalitatea consilierului, starea sa civila,
familia sau experienta sa. Intrebarile directe vor oferi consilierului indicii
asupra:
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
127
nevoii clientului de a testa nivelul autostimei consilierului; nevoii clientului
de a minimaliza sau idealiza personalitatea consilierului; dificultatilor de ra
portare la autoritate; nevoii clientului de a cerceta sau pune la indoiala compe
tenta consilierului intr-o problematica specifica. Rezistenta clientului de a se
angaja in procesul de consiliere este un fenomen frecvent. Se recomanda discuta
rea rezistentei prin cautarea surselor, a semnificatiei sale ~i interpretarea ac
esteia. Cadrul deontologic al consilierii In activitatea sa, consilierul va fi g
hidat atat de drepturile clientului, de etica profesionala, cat ~i de standarde
morale, valori individuale ~i culturale specifice clientului. Regula fundamental
a a oricarui cod etic profesional se intemeiaza pe ideea ca individul trebuie re
spectat ~i protejat, ceea ce devine posibil numai in conditiile in care consilie
rul este onest, integru ~i obiectiv in relatia sa cu clientul. In ordinea eticii
profesionale ~i a respectarii drepturilor clientului, consilierul trebuie sa fi
e ghidat de urmatoarele principii: Primum non nocere. Interventia consilierului
se va construi pe ideea de a nu se aduce prejudicii clientului. Consilierul poat
e avea tendinta de a-~i dovedi eficienta patrunzand intr-o maniera intruziva in
psihismul clientului. Acest gen de atitudine trebuie cu necesitate evitat intruc
at poate aduce prejudicii c1ientului. Je Ie pensay, Dieu Ie guerit. Consilierul
nu se poate substitui vindecatorului miraculos. Pentru aceasta este necesara asu
marea de ci'itre consilier a propriilor limite. In ordinea unuifitrror curandis,
consilierulin special cel aflat la inceputul activitatii sale - poate avea tend
inta de a se considera atotputemic. Atitudinea de atotputemicie a consilierului
reprezinta un pericol major pentru client. Aceasta atitudine, daca nu conduce la
indepartarea c1ientului, poate determina agravarea conditiei acestuia. Vis medi
catrix naturae. Principiu aflat 'in continuarea celui anterior. Consilierul va s
ustine clientul 'in sensul inlaturarii blocajelor aflate in calea tendintei natu
rale de vindecare ~i dezvoltare, rara a se substitui acesteia. Confidenfialitate
a - pastrarea caracterului confidential al infonnatiilor fumizate de client. Ace
st principiu a generat, in variile situatii ale
128
MATEI GEORGESCU
activitatii de consiliere, 0 serie de dileme morale care au condus la instituire
a urmatoarelor norme de aplicare6J: aplicarea principiului confidentialitatii es
te relativa avfmd in vedere anumite situatii care-l suspenda; principiul se apli
ca in raport cu natura materialului. Daca informatia este deja publica sau poate
deveni publica, iese de sub incidenta confidentialitatii; materialul care nu po
ate aduce atingere clientului nu 11 constdinge pe consilier la confidentialitate
; materialul care este necesar consilierului sau institutiei, pentru a functiona
eficient, iese din cadrul confidentialitatii; principiul confidentialitatii se
aplica in scopul respectarii drepturilor clientului privindintegritatea ~i reput
atia sa. Aceste drepturi pot fi protejate de catre consilier chiar impotriva dis
pozitiilor legale; aplicarea principiului confidentialitatii este limitata ~i de
drepturile consilierului, in ordinea pastrarii reputatiei ~i integritatii sale;
principiul confidentialitatii este determinat de drepturile unei terte parti im
plicate ~i de drepturile comunitatii. Rezumativ, principiul confidentialitatii e
ste invalidat de urmatoarele situatii: informatia este deja publica; clientul es
te de acord cu publicarea informatiilor; aplicarea principiului sustine explicit
sau implicit incaIcarea drepturilor oricarei persoane implicate direct sau indi
rect. Relevanta. A nu solicita clientului detalii irelevante. Principiul urmare~
te reglementarea accesului la zonele personale ale vietii clientului in scopul d
e a se evita atitudinile de tip pervers. Consilierul va solicita informatii in o
rdinea atingerii obiectivelor stabilite ~i nu pentru gratificarea unor trebuinte
personale. Trasarea universala a limitei dintre obiectivitatea profesionala ~i
curiozitatea personala (de tip pervers) este dificila. De aceea, unica masura a
principiului relevantei ramane personalitatea consilierului. Simetria. Clientul
va fi tratat de consilier numai in maniera in care consilierul ar accepta sa fie
tratat. Este un principiu etic general care
61
G. Rickley, C. Therese, Counseling, TheOl)' and Practice, Prentice Hall, New Jer
sey, ] 990, p. 270.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
129
guverneaza relatiile in spatiul cultural. Aplicat in consiliere, reprezintii 0 f
orma a garanHirii drepturilor clientului prin proiectarea consecintelor oricarei
interventii asupra consilierului.
Prima intalnire
Prima intalnire este indicativa pentru decursul relatiei. In acest moment se con
denseaza specificul interactiunii care va guverna relatia dintre consilier ~i cl
ient. Prima reactie, de natura afectiva, pe care 0 are atat consilierul cat ~i c
lientul este relevanta. Aceasta reactie ofera informatia bruta, ne-elaboratii (i
n maniera represiv-culturala), privind personalitatea celuilalt a~a cum "poate"
fi perceputa. In deschiderea primei intalniri trebuie sa se aiba in vedere nivel
ul de angoasa al clientului. Primele minute vor fi alocate gestiunii angoasei de
terminate de noutatea situatiei. Atitudinea suportiva ~i prezenta a consilierulu
i este necesara. Clientul va incerca sa i~i reduca angoasa prin intrebari care p
rivesc personalitatea consilierului sau cadrul de lucru. In cazul in care client
ul este adresat consilierului de 0 tertii persoana nivelul sau de angoasa poate
fi ridicat ~i poate opune 0 importanta rezistentii interviului. Este posibil ca
motivatia pentru consiliere sa fie "delegata" prin client de un tert. Clientul c
onsulta consilierul din motive Ie prezentate de persoana care I-a adresat, motiv
e care sunt extrinseci personalitiitii sale. Se va discuta motivatia pentru cons
iliere a clientului ~i raportul sau cu teqa persoana. Consilierul poate introduc
e clientul in problematic a prin formule de genul: "avem circa 45 de minute pent
ru a discuta. Ma intreb ce anume va aduce aici"; "avem 45 de minute in care sunt
interesat sa ascult tot ceea ce doriti sa imi spuneti". Este importantii sustin
erea libertiitii de discurs a clientului. Prin oferta de libertate, consilierul
poate obtine informatii despre modalitatea in care clientul se adapteaza la situ
atii noi. Indiferent de abordare, obiectivul esential al primei ~edinte consta i
n evaluarea motivatiei pentru consiliere ~i in testarea modalitatilor de relatie
specifice clientului. In scopul atingerii acestui obiectiv specific primei inta
lniri se poate folosi anamneza. Anamneza devine astfel instrumentul prin care se
intra in rapOrt cu clientul in ordinea testarii modalitatilor de relatie specif
ice ~i a motivatiei in contextul istoriei de
130
MATEr GEORGESCU
viata ~i nu un scop in sine. Folosita ca scop in sine, clientul poate simti pres
iunea unei abordari de tip interogatoriu, ceea ce compromite relatia. Categoriil
e de informatii sunt orientative, in functie de tipul consilierii ~i de client:
1. date de identificare - nume, sex, varsta, profesie, loc de mundi; 2. motive I
e pentru care solicita asistenta; 3. antecedente personale: dezvoltare psihomoto
rie, achizitia limbajului, evolutie ~colara, evolutia relatiilor interpersonale
in cadrul grupului de varsta, date privind viata sexuala; 4. antecedente heredoc
olaterale: varsta parintilor, profesia ~i ocupatia, tulburari de orice natura ap
arute in familie, daca este cawl locul in fratrie ~i relatiile cu parintii ~iint
re frati; - se va incerca stabilirea particularitatilor perioadei in care au apa
rut primele problemele; 5. traseul profesional: profesii exercitate, motivatie ~
i optiuni profesionale, daca au existat mai multe locuri de munca, motivatia par
asirii institu!iilor, date privind relatia cu colegii; 6. modul de viara actual:
starea civila, familia de origine, relarii anterioare ~i istoria de relatie, mo
tivaria cautarii relariilor, nivelul veniturilor in raport cu cel al cheltuielil
or, modalitatea de viata cotidiana (obiective, planuri, aspirarii). In functie d
e expectatiile clientului, consilierul va folosi prima ~edinra ~i in scop inform
ativ. Se vor oferi clientului indicii asupra cadrului deontologic ~i al celui al
aliantei de interventie: rolul consilierului, scopurile procesului, durata ~edi
ntelor etc. In anumite cazuri, evaluarea problematicii clientului poate necesita
mai multe intalniri (doua sau trei). La finalul interviului de evaluare se va r
eveni asupra regulilor care sustin cadrul consilierii. Finalul consilierii este
in general decis impreuna cu clientul. Exista situatii in care consilierul este
eel care decide momentul terminarii relariei. In acest caz consilierul va explor
a nevoia clientului de a continua ~edinrele. In situaria in care clientul dore~t
e sa termine prematur procesul, consilierul va interpreta comportamentul lara in
sa a forta clientul in continuarea intftlnirilor.
Adresarea clientului unui alt consilier
Consilierul are sarcina de a-I sustine pe client in con~tientizarea altemativelo
r, alegerea ~i urmarea celei mai bune modalitati de rezolvare
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
131
a problemelor sale. In virtutea acestui enunt, exista situatii in care clientul
trebuie adresat unui alt consilier. Adresarea poate fi perceputa de client ca de
rogare a competentei. Decizia de adresare a clientului este sustinuta de 0 buna
imagine profesionala a consilierului. Acesta i~i cunoa$te capacitatile sale ~i p
oate alege cea mai indicata solutie pentru client, chiar daca aceasta inseamna i
ntreruperea relatiei de consiliere. Procedura de adresare se desra~oara in virtu
tea principiului simetriei, a respectului pentru client. Este insa necesara anal
iza motivelor pentru care consilierul nu se considera indicat sau eficient. In u
nele cazuri poate fi rezultatul unei defense masive, care conduce la refuzul pro
blematicii clientului. Dincolo de aceasta situatie, clientul poate fi adresat da
d: problema depa~e~te competenta consilierului; diferentele structurale intre pe
rsonalitatea c1ientului ~i cea a consilierului ar putea aduce atingere procesulu
i ~i relatiei de consiliere; clientul este 0 cuno~tinta a consilierului; clientu
l nu poate discuta problemele sale cu consilierul din diferite motive; dupa un n
umar de ~edinte consilierul considera ca relatia constituita nu este eficienta.
Adresarea se va face prin informarea clientului asupra noului consilier. Un elem
ent determinant al procedurii de adresare este motivatia clientului. De aceea, c
ererea de continuare a consilierii (cu noul consilier, recomandat) trebuie racut
a de client. Real ~i imaginar in rolul consilierului Rolul consilierului in cadr
u este rezultatul interaqiunii dintre expectatiile clientului, modalitatea in ca
re este fantasmat ~i comportamentul sau real. Aproximarea cat mai buna a persona
litatii reale a consilierului are valoare de optimizare. Astfel, cunoa~terea rol
ului real al consilierului de catre client este premisa unei relatii eficiente.
Consilierul trebuie sa i~i defineasca rolul ~i limitele sale rara a incerca sa "
seduca", atraga sau mentina clientul in afara nevoilor de sustinere reala ale ac
estuia. In cazul in care consilierul este angajatul unei institutii rolul sau po
ate interfera cu cel al institutiei. Institutia va cere consilierului sa ii repr
ezinte interesele, situatie care poate afecta raportul cu clientul. De aceea, in
situatia in care se recomanda din partea unei institutii,
132
MATEl GEORGESCU
consilierul are datoria de a preciza clientului implicatiile apartenentei sale.
Indiferent de statutul institutional consilierul indepline~te urmatoarele
roluri62:
sa sustina clientul intr-un mediu de incredere reciproca; sa furnizeze alternati
ve in auto-intelegerea ~i in directiile de actiune ale clientului; sa ofere sust
inere in dezvoltarea unui mediu psihic sanatos al clientului; sa i~i mentina 0 a
titudine vigilenta in vederea avansului procesului consilierii. Un factor import
ant care structureaza rolul consilierului ~i ridica probleme este legat de react
iile acestuia fata de client. Reactiile puternice indica dificultati de relation
are ~i pot determina consilierul sa adopte un rol ineficient: fie 0 atitudine ex
cesiv neutra, fie una reactiva prin care sa i~i reprime sau exprime trairile put
ernice suscitate de client. Expectanta clientului fata de consilier sau proces e
ste un factor cu influenta asupra relatiei de consiliere. Intelegerea gre~ita a
naturii consilierii determina e~ecul oriciirei intreprinderi. De aceea, clientul
trebuie informat asupra: => duratei ~edintelor; => modalitatii de programare a
~edintelor; => duratei estimate a procesului; => limitelor ~i valentelor consili
erii. Anumite expectatii pot influenta negativ des:fa~urarea procesului de consi
liere. Una dintre acestea consta in idealizarea consilierului: clientul confera
fantasmatic consilierului statutul de vizionar atotputernic. Consilierul atotput
ernic va avea, in imaginarul clientului, urmatorul comportament: ii va face "cad
ouri" pe parcursul ~edintelor; va lua, in numele sau, deciziile care se vor impu
ne pe parcursul procesului; va avansa solutiile necesare; ii va indica relatiile
in care sa se implice; ii va garanta reu~ita intr-o situatie concurentiala;
62 Wrenn, c., Crisis in Counseling: A Commentary and Contribution, in J. McGowan
, ed., Counselor Development in American Society. Washington: U. S. Department o
f Labor and U. S. Office of Education, 1965, p. 327.
INTRODUCERE iN CONSIL1EREA PSIHOLOGIC4
133
ii va garanta solutionarea unei imprejurari de viata nefaste (fantasma comuna in
situatia in care clientul apeleaza la consilier in situatia de criza); ii va ga
ranta reu~ita oricarei schimbari produse in viata profesionala. Consilierul va i
nforma clientul asupra rolului sau de subiect al interventiei caruia ii va reven
i sarcina de: a decide; a solutiona; a actiona; a reu~1. in orice situatie in ca
re clientul opune functiei consilierului diverse reprezentari se vor discuta exp
ectatiile ~i fastasmele adiacente. Trecerea de la personalitatea fantasmata, ato
tputemica, la cea reala a consilierului poate fi perceputa dificil de client. Es
te yorba despre diferenta dintre a-~i gestiona propriul destin ~i a continua sa
fie dependent de celalalt, de aceasta data sub figura consilierului. Clientul i~
i poate deci lansa cererea de tutela, de dependenta printr-o pozitie regresiva d
e neajutorare. Aceasta pozitie poate determina consilierul sa se situeze intr-o
pozitie protectiva (a compatimi, a ingriji etc.). in general, idealizarea consil
ierului reprezinta 0 etapa situata in debutul relatiei de consiliere. Idealizare
a consilierului poate genera dificultati daca este sustinuta de consilier. Consi
lierea, privita din perspectiva teoriilor invatarii, reprezinta un proces de res
tructurare comportamentala in care personalitatea consilierului are ralul unui m
odel. La nivelul relatiei, idealizarea aqianeaza ca factor de stagnare. Consilie
rul cu 0 imagine de sine deficitara poate sustine clientul in aceasta atitudine,
resimtita ca gratificanta. Refugiul intr-un rol profesional supracalificat ~i p
rezentarea ca atare in fata clientului este un indicator al dubiilor profesional
e ale cansilierului ~i al unar marcate dificultati de relatie. Consilierul poate
fi perceput de client ~i intr-o maniera agresiva, ca 0 persoana in care nu poat
e avea incredere. Clientul este reticent, pasivagresiv, critic, respinge interve
ntiile cansilierului. Este a atitudine defensiva care determina consilierul la p
recautii treptat mai impartante. Consilierul devine frustrat ~i prin senzatia de
a fi incapabil de a acarda asistenta acestui client. In cele din urma, prin fru
strare consecutiva, consilierul poate sa resimta astilitate fata de client. Aces
t scenariu indica
134
MATEl GEORGESCU
dificultatea consiliemlui de a intelege ~i interpreta mesajul transmis de client
. Clientul are nevoie sa-i fie continuta agresivitatea. Consilierea de grup De~i
consilierea de gmp este un concept relativ raspfmdit, nu s-a ajuns la un consen
s teoretic asupra acestei tehnici. Gmpul se constituie incepand cu trei membr} c
are se influenteaza reciproc ~i sunt influentati la randul lor de mediu. In cons
ecinta, in orice gmp exista influente reciproce, insa specificul gmpului de cons
iliere consta in faptul ca efortul de a influenta tdiirea, gandirea ~i comportam
entul este deliberat. Astfel, in consilierea de gmp, interactiunea dintre indivi
zi este folosita in scopul de a facilita lntelegerea de sine ~i schimbarea compo
rtamentala. In acest cadm se recomanda organizarea de gmpuri care sa contina int
re cinci ~i zece clienti. Rolul consiliemlui consta in a crea un mediu securizan
t in care fiecare membm al gmpului sa poata sa i~i expuna preocuparile privind d
iferitele aspecte ale vietii sale: familie, relatii interpersonale, imagine de s
ine etc. Consilierea de gmp se recomanda in special in cazul deficientelor imagi
nii ~i stimei de sine. Nu este prescrisa in situatia in care: clientul se afla i
ntr-o situatie de criza; incalcarea principiului confidentialitatii poate pune i
n pericol clientul; clientul are probleme majore in sfera relatiilor interperson
ale, ajungand pana la imposibilitatea de a comunica; clientul se apara masiv de
trairile ~i comportamentele sale; clientul este masiv dependent, iar situatia de
gmp, prin distributivitatea sa, nu ii ofera mediul propice. Consilieml are sarc
ina nu doar de a asculta ~i intelege fiecare membm al gmpului, dar ~i de a obser
va patemuri de comunicare (la nivel verbal sau non-verbal) ~iroluri asumate in g
mp. Obiective ale consilierii de gmp din punctul de vedere al clientului63: sa-~
i dezvolte 0 atitudine deschisa ~i onesta; sa diminueze comportamentul manipulat
iv; sa invete sa acorde incredere ~i sa-~i acorde incredere; sa tinda spre auten
ticitate; sa devina mai putin conditionat de comandamente; sa i~i consolideze ca
pacitatea de acceptare, rura a mai fi perfectionist;
63
G. Rickley, C. Therese, Counseling, Theory and Practice, Prentice Hall, New Jers
ey, 1990, p. 207.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
135
sa-~i recunoasca ~i accepte anumite polaritati; sa se conduca nu dupa expectatii
le celorlalti, ci in conformitate cu ale sale; sa invete sa se confrunte cu ceil
alti direct, onest, adecvat ~i cu grija; sa invete sa intrebe direct ceea ce dor
e~te celalalt ~i sa afirme direct acest Iucru; sa se perceapa mai adecvat ~i sa
ii fie mai u~or sa aleagA ~i sa actioneze; sa poata face diferenta intre a avea
un afect ~i a actiona conform acestuia; sa poata recunoa~te faptul ca ~i ceilalt
i sunt agresivi; sa-~i clarifice valorile, daca ~i cum sa Ie modifice; sa-~i cre
asca nivelul de toleranta la ambiguitate ~i sa poata lua decizii intr-o lume din
amica; sa gaseasca modalitati de rezolvare a problemelor din sfera personala; sa
-~i exploreze potentialul ~i creativitatea; sa-~i consolideze capacitatea de a o
feri ajutorul; sa devina mai sensibilIa nevoile ~i sentimentele celorlalti. A va
ntajele acestui tip de cadru se refera la:64: eficienta - pennite lucrul simulta
n cu mai multi clienti; context social - cadrul consilierii de grup ofera un con
text in care se pot analiza problemele de natura interpersonala. Una din tehnici
le consilierii de grup este antrenamentul asertiv, utiI in cazul persoanelor cu
dificultati asertive in situatii particulare. Comportamentul asertiv presupune e
xpresia directa ~i onesta a trairilor, care are drept consecinta cre~terea autos
timei. Clientul este sprijinit in a-~i sustine drepturile sale tara a Ie incalca
pe ale celorlalti membri ai grupului; imparta~irea unei problematici - clientii
pot intelege ce anume ii aseamana ~i ce ii diferentiaza de ceilalti la nivelul
problemelor care Ie afecteaza viata; sustinere interactiva - fiecare client bene
ficiaza de suport ~i ajutor din partea membrilor grupului, dar ofera in acela~i
timp suport ~i ajutor; experimentarea de noi compOliamente ~i modalitati de comu
nicare. Limitari in consilierea de grup:
64
G. Rick1ey. C. Therese. COlillselling, Them)' and Practice, 1990. p. 205
Prentice Hall, New Jersey,
136
MATEl GEORGESCU
nu este potrivita pentru orice client. Pentru a putea functiona in conditii de g
rup, unii clienti necesita ajutor individual; rolul consilierului in situatia de
grup este mai difuz in raport cu cadrul individual. Consilierul trebuie sa se d
istribuie pe fiecare client, pe interactiunile sale, dar ~i pe dinamica emergent
a grupului. Comparativ cu cadrul individual, consilierul va aparea mai putin "pr
ezent" fiedirui membru; dinamica de grup poate distrage sau impiedica expresia a
numitor problematici ale clientului; anumiti clienti pot intampina probleme in a
dobandi incredere in membrii grupului, ceea ce conduce la blocarea comunicarii;
nu se poate afla cu siguranta ce gen de problematica se abordeaza mai eficient
in grup, in raport cu cadrul individual. Intrebari de verificare In ce consHi ca
drul fizic al consilierii ? Care sunt recomandarile principale privind amenajare
a cadrului fizic al consilierii ? ~um poate forta clientul cadrul temporal al co
nsilierii ? In ce consta cadrul aliantei de interventie ? Care sunt perspective
Ie care interactioneaza in relatia de consiliere ? Ce vizeaza comportamentele pr
in care clientul testeaza personalitatea consilierului ? Care sunt principiile d
eontologice ale consilierii ? Care sunt normele de aplicare a principiului confi
dentialitatii ? Care este obiectivul esential al primei intilniri cu clientul ?
In ce conditii poate fi adresat c1ientul unui alt consilier ? Care este rolul co
nsilierului ? Cum este imaginat consilierul "atotputernic" ? In ce situatii nu e
ste prescrisa consilierea de grup ? Care sunt obiectivele consilierii de grup ?
Care sunt limitarile consilierii de grup ? Bibliografie selectiva': Blocher D.H.
, The Professional Counselor, Macmillan, New York, 1987. Nelson-Jones R., Practi
cal Counseling and Helping Skills, Cassel, London, 1990. Rickley G., Therese C.,
Counseling, Theory and Practice, Prentice Hall, New Jersey, 1990.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
TEHNICI FUNDAMENTALE iN CONSILIERE
137
Rezumat Relatia de tip suportiv constituita in cadrul consilierii este 0 relatie
intensa ~i dinamica sustinuta in special de palierul afectiv al consilierului.
Abilitatea in domeniul comunicarii non-verbale este un factor necesar consilieru
lui eficient. Sunt prezentate caracteristicile unei comunicari eficiente (empati
e, autenticitate, neutralitate binevoitoare, specificitate) ~i practici care afe
cteaza comunicarea. Sunt reprezentate tehnici fundamentale folosite in consilier
e: tehnica interogativa, tehnica ascultarii, tehnica tacerii, tehnica reflectari
i, tehnica sumarizarii, identificarea temei, exprimarea ~i modelarea afectelor,
interpretarea, confruntarea cu fluxul reprezentativ, rezolvarea de probleme, teh
nici gestaltiste (personalizarea discursului, transformarea intrebarilor in afir
matii, asumarea responsabilitatii, jucarea rolului proiectat, tehnica scaunului
gol), tehnici comportamentale (desensibilizarea sistematica, contractul comporta
mental, modelarea sociala) ~i directii ale optimizarii personale. Concepte repre
zentative - tehnici de consi/iere: totalitatea procedeelor aplicate de consilier
intr-un cadru specific pentru a sustine ~i favoriza cunoa~terea de sine, autoac
ceptareaafectiva, maturizarea ~i dezvoltarea resurselor necesare in diferite dom
enii ale vietii clientului; - relafie de tip suportiv: relatie in care clientul
este sustinut in explorarea senzatiilor ~i trairilor sale. Relatia de tip suport
iv Relatia de tip suportiv este specifica psihoterapiei suportive, insa este rec
unoscuta ca dimensiune esentiala a demersului consilierii. De aceea, OMS (1994)
a considerat ca sinonim termenul de consiliere cu eel de psihoterapie suportiva.
Desigur, psihoterapia suportiva are ca subiect personalitatea instabila, Eul sl
ab structurat ~i, in consecinta, nevoia marcata de dependenta a subiectului, in
timp ce clientul consilierii nu este exclusiv aflat in aceasta zona a disfunctie
i, aflandu-se ~i in aria nevoii de optimizare. Psihoterapia suportiva urmare~te
in special functia protectiva a demersului in ordinea restabilirii unui echilibr
u
138
MA TEl GEORGESCU
psihic. In zona comuna cu consilierea, psihoterapia suportiva are ea obiectiv ad
aptarea la mediul social prin imbunatatirea abilitatilor de negociere ~i gestion
are a conflictului. Relatia de tip suportiv este utila in situatiile de criza -
clienti cu diferite adiqii, cu dezadaptare masiva, cu problematicii psihosomatic
a. In ordinea consilierii, relatia de tip suportiv este 0 relatie prin care cons
ilierul ofera suport clientului in demersul schimbarii. Acest tip de relatie se
centreaza mai mult pe palierul afectiv decftt pe cel cognitiv. Presupune explora
rea senzatiilor ~i trairilor. Se caracterizeaza prin exersarea intregului ambitu
s afectiv al clientului: altemarea confortului cu anxietatea, a exaltarii cu sub
depresia. Relatia de tip suportiv este: =? intensa, intrucat se discuta deschis
reaqiile ~i perceptiile reciproce; =? dinamica, intrucat faciliteaza schimbarea
in sensul dezvoltarii. Valoarea acestui tip de relatie consta in faptul ca oglin
de~te modul in care clientul intra in relatie eu celalalt - in speta cu consilie
rul. Relatia de tip suportiv este conditionata de increderea reciproca. Increder
ea este 0 conditie necesara oricarui demers de consiliere, intrucat compenseaza
~i orienteaza efortul clientului in sensul depa~irii starilor negative, disfunqi
onale in vederea obtinerii schimbarilor dezirabile. Consilierul nu judeca person
alitatea clientului. Grice proces de schimbare are ca premise capacitatea client
ului de a se accepta pe sine. Capacitatea de acceptare de sine se construie~te ~
i intare~te prin atitudinea de acceptare a consilierului. Comunicarea non-verbaH
i Problematica ridicata de nivelul comunicarii non-verbale este subiect de anali
za pentru majoritatea orientarilor teoretice sau tehnice care fundamenteaza deme
rsul consilierii. lnteresul se centreaza pe raportul complex dintre comunicarea
verbala ~i cea non-verbala in sensul de a intelege conditiile unei comunicari gl
obale eficiente in care mesajele nu sunt dublate ~i invalidate reciproc. Consili
erul transmite clientului un important mesaj non-verbal prin specificul: eontaet
ului vizual- continuu, punctual etc.; privirii - fixa, goala etc.; aparentei teg
umentare - palida, ro~ie, transpirata etc.;
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
139
posturii - centripeta, centrifuga; mimicii - indicator afectiv principal; gestic
ii - redusa sau ampli:l; comportamentului auto-stimulativ - joaca cu degetele, u
nghiile etc.; comportamentelor repetitive - micari ale membrelor, atingeri ale ha
inelor etc.; comportamentelor de comanda - ridicarea degetului, indicarea cu deg
etul, privire directa dezaprobatoare etc.; vestimentatiei. Informatia non-verbal
a este continuta i in elementele formale ale comportamentului verbal: tonul discu
rsului - monoton, puternic, slab, ezitant; dinamica discursului -lent, rapid; vo
lumul vocal - tare, incet. Mesajul non-verbal al consilierului este 0 consecinta
a dinamicii personalitatii sale i este determinat de palierul afectiv. De aceea,
controlul rational al mesajului non-verbal este dificil i oricum ineficient prin
caracterul defensiv. Comportamentul non-verbal are atat determinatii culturale,
cat i specific individuale de care se va tine cont in interpretare. Sustinerea c
lientului de catre consilier se face i prin mesajul nonverbal. Mesajul non-verbal
emis de consilier este important i se structureaza intr-un "comportament de prez
enta" caracterizat prin: atitudine naturala, relaxata. De aceea, 0 atitudine inc
ordata va sugera clientului dificultati de relationare; postura deschisa. Chiar
daca postura este relativa i poate fi interpretaHi intr-o maniera idiografica, in
ordinea comportamentului specific al clientului exista posturi universal ataate
defensei. De aceea se recomanda evitarea posturilor centripete, inchise (de ex.
picioarele sau mainile incruciate). In situatia in care consilierul ii observa nev
oia de a intra in posturi corp orale inchise ii va analiza comportamentul in rapo
rt cu mesajul clientului; pozitionare fata in fata, non-defensiva. Cadrul fizic
trebuie amenajat astfel incat intre consilier i client sa nu se interpuna un elem
ent de mobilier; contact vizual continuu, intr-o maniera naturala.
140
MATEI GEORGESCU
Componenta non-verbala permite reperarea starii afective a clientului ~i a unui
domeniu de informatie complementar celui verbal. Caracteristici ale unei comunic
ari eficiente Chiar daca demersulconsilierii se refera la eficienta, aceasta nu
trebuie inteleasa in termenii unei dinamici impuse clientului. Comunicarea efici
enta se face exclusiv in "timpul psihic" al clientului, in ritmul sau. Dorinta c
onsilierului de a imprima un ritm mai alert discursului constituie 0 bariera maj
ora in comunicare. Clientul se va simti presat de intentia de accelerare a ritmu
lui sau. lndicatori ai unei comunicari eficiente pot fi decelati din faptul ca s
ubiectul: se refera la sine intr-o maniera directa; personalizeaza discursul; i~
i asuma afecte, reprezentari ~i comportamente. Eficienta in comunicare este dete
rminata de capacitatea consilierului de a fi empatic, autentic, neutru binevoito
r ~i specific in comunicare. Empatie. Intelegerea empatica se fundamenteaza pe u
n proces de identificare, prin adoptarea cadrului de referinta intern al clientu
lui. Presupune un raspuns senzitiv, adaptat ~i non-evaluativ la sentimentele ~i
trairile clientului. Empatia consta esential in capacitatea de transpunere in si
tuatia clientului, tara a fi insa un efect al incercarii de identificare cu aces
ta. Nevoia de identificare poate indica un defect de imagine de sine a consilier
ului, care se apara de client prin incercarea de preluare a modului sau de gandi
re ~i traire. Un indicator al identifidirii masive cu clientul ~i al unei poziti
i non-empatice este compasiunea. In acest caz, consilierul va trebui sa reevalue
ze atitudinea sa fata de client, in raport cu propriile probleme. Pentru a preci
za pozitia empatica putem construi ambitusul tipurilor de comunicare posibile in
tr-o relatie: 1. consilierul se afla intr-o pozitie defensiva in care intervine
pentru a-~i diminua propria angoasa suscitata de client; 2. consilierul reflecta
comportamentul clientului in palier rational (afectul este minimal prezent); 3.
consilierul reflecta trairile clientului; 4. consilierul interpreteaza trairile
clientului. Empatia presupune capacitatea de continere a clientului prin situar
ea "Eului observator" al consilierului intr-o pozitie mediana fata de sine ~i
INTRODUCERE iN CONSILlEREA PSIHOLOGIC4
141
client. Chiar dadi in prima situatie exista schimb de mesaj, intrudit clientul t
ransmite angoasa sa consilierului, acesta din urma nu se afla intr-o pozitie emp
atica intrudit nu se poate situa suficient de "departe" de propriile trairi (ang
oasa) pentru a Ie contine. In situatia urmatoare exista deficiente de empatie in
sensul in care consilierul este inca defensiv in rata trairilor sale prin faptu
l ca Ie elaboreaza printr-un raspuns rational - este cazul in special al clienti
lor cu structura obsesionala. Reflectarea ~i interpretarea sunt indicatori ai po
zitiei empatice. Reactia empatica presupune deschiderea unui nou camp de explora
re prin intermediul perceptiei adecvate a intregii personalitati a clientului. P
ozitia empatica permite avansarea de ipoteze privind starea sau fondul personali
tatii clientului. De ex. Client: "Ma straduiesc sa obtin rezultate cat mai bune
in munca mea, dar ftira rost. Tot rau iese." Consilier (l): "Va straduiti ftira
rost ~i aceasta va provoaca frustrare." Consilier (2): "Munciti mult ~i vi se pa
re a fi in van. Este ca ~i cum sunteti victima unei persoane care va vaneaza gre
~elile, ceea ce va blocheaza" . Pentru a putea avea "spatiul psihic" necesar per
ceperii ~i intelegerii clientului ca persoana distincta ~i reala este necesara s
ituarea fata de client intr-o pozitie mediana, "nici prea aproape, dar nici prea
departe" de client. Distantarea optima de client permite desfti~urarea procesel
or cognitive ~i afective ale consilierului in scopul de a putea functiona intr-o
maniera eficienta. Situarea optima in apropierea propriului "Eu observator" per
mite receptia de informatii esentiale demersului. In aceasta "pozitie" empatia d
evine atitudinea de a fi impreuna cu persoana clientului, ftira a fi persoana cl
ientului. Pozitia empatica a consilierului va produce, in campul psihic al clien
tului, senzatia de acceptare ~i intelegere. In cazul in care consilierul simte n
evoia de a avea 0 interventie de urmatorul tip, este semn al deficientei de situ
are empatica in raport cu . clientul: intrebari de genul "De ce"; intreruperea b
rutal a a clientului; normarea, etichetarea, moralizarea: "E~ti rigid, e~ti nese
rios, nu este suficient ceea ce faci";
142
MATEI GEORGESCU
interpretare hazardata: "Imposibilitatea serviciu este legata de relatia ta cu t
atal"; interventie tangentiala sau paralela; interventii clieu.
de a cauta un alt
Autenticitate. Consilierul nu este defensiv in raportul cu clientul. Este resimt
it in relatie ca 0 persoana autentica. Autenticitatea reprezinta capacitatea con
silierului de a fi el insui, mra a avea nevoie sa se apere printr-o atitudine rig
ida. Este consecinta congruentei dintre reaqiile interne i atitudinea externa. In
situatia in care consilierul nu poate contine reactii afective ale clientului c
omunicarea se blocheaza, iar procesul consilierii eueaza. Exista grade ale autent
icitatii care variaza de la 0 atitudine impersonala i folosirea timpului trecut l
a raportul personal cu consilierul i folosirea timpului prezent. Clientul vorbete
despre sentimentele pe care 0 persoana Ie are fata de alta: Iti spun ceea ce a s
imtit Ion fata de Maria; Iti spun ceea ce simte Ion fata de Maria. Clientul rela
teaza ceea ce simte despre 0 terta persoana: Iti spun ce am simtit fata de Maria
; Iti spun ce simt fata de Maria. Clientul vorbete despre ceea ce simte fata de c
onsilier: Iti spun ceea ce am simtit fata de tine; Iti spun ceea ce simt fata de
tine. Neutralitate binevoitoare. Consilierul are 0 atitudine de acceptare neutr
u binevoitoare, non-posesiva sau directiva. Atitudinea pozitiva creeaza clientul
ui senzatia ca este acceptat de consilier in mod neconditionat de sistemul de va
lori sau comportament. Capacitatea de acceptare a clientului sustinuta de 0 atit
udine pozitiva non-posesiva, de neutralitate binevoitoare, este simetrica nivelu
lui de acceptare de sine i auto-respect al consilierului. Atitudinea pozitiva se
refera la capacitate a consilierului de a percepe clientul ca pe 0 persoana dota
ta cu calitatile necesare rezolvarii problemelor. Aceasta atitudine permite clie
ntului demontarea i reconstruqia modalitatilor de aparare, autenticitatea in rela
tie. In cazul in care consilierul nu poate sustine atitudinea de neutralitate bi
nevoitoare procesul consilierii este blocat.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
143
Neutralitatea binevoitoare adoptata formal poate sa devina 0 atitudine construit
a prin represia trairilor consilierului. Obstacole ale atitudinii neutru binevoi
toare: probleme afective ~i comportamentale ale consilierului; lipsa informatiil
or despre client; confuzia imaginari:i a clientului cu persoane semnificative di
n viata consilierului; dificultati ale consilierului la nivelul imaginii de sine
determina proiectia pe client a propriului sistem axiologic, mentinerea de prej
udecati despre client ~i incapacitatea de a respecta clientul.
Specificitate.
Se refera la capaClitatea consilierului de a da expresie specific a trairilor cl
ientului. Capacitatea de a "pune in cuvant" intr-o maniera adecvata afectele, re
prezentarile suscitate de procesul de consiliere este determinanta pentru succes
ul consilierii.
Practici cu efect negativ in comunicare Clientii pot pune in dificultate consili
erul prin problematica sau modalitatea de relationare. In situatia in care este
resimtita existenta unui obstacol major in comunicare, clientul va fi sustinut i
n elaborarea problemei aparute. Spre exemplu, nevoia de control a clientului, te
ndinta clientului de a controla singur procesul. Clientul se considera unicul re
sponsabil in demersul in care s-a angajat. Supraresponsabilizarea ~i controlul e
ste 0 modalitate de expresie a rezistentei la schimbare sub forma nevoii de a co
ntrola desla~urarea ~i rezultatele procesului. Consilierul va interpreta atitudi
nile clientului fata de cadru ~l proces. Chiar daca in materie de comunicare exi
sta practici recunoscute ca negative, facem un scurt inventar al acestora. Pract
icile cu efect negativ in comunicare au caracter defensiv. lndicatori ai unui co
mportament defensiv al consilierului65: a da sfaturi ~i solutii: "De ce nu faci
a~a ..."; a evalua, a invinovati: "Aici gre~e~ti cu siguranta..."; => a moraliza
: "Trebuia sa faci asta ~i asta ..."; => a interpreta, a analiza: "Ceea ce ai tu
nevoie este ..."; => a eticheta: "E~ti prost pentru ca ai lacut...";
=> => dupi'iA. Bi'iban, coord., Consiliere educationala, Cluj-Napoca, 2001, pp.
23-24.
65
144
MA TEl GEORGESCU
~ a comanda, a fi directiv: "Trebuie siL."; ~ a lauda: "Ai 100% dreptate. "; ~ a
pune intrebari de genul "De ce ai mcut ...."; ~ a simpatiza, a acorda suportull
a modul general: "Totul va fi bine ..."; ~ a ameninta, a avertiza: "Daca se mai
intampla sa...."; ~ a evita: "Hai sa uitam asta. .."; ~ a conditiona "Te voi apr
ecia numai daca vei ..."; ~ a patrona: "Aceasta este directia buna ..."; ~ a imp
une reluarea unui subiect: "Sa vorbim despre ...". Revenim asupra unor comportam
ente defensive: A da sfaturi. Clientul dore~te sa i~i delege responsabilitatea a
stfel incat consilierul sa fie presat sa ia decizii in locul sau. Aceasta practi
ca produce dependenta ~i blocheaza tendinta de cre~tere ~i individuare. A oferi
solutii. Consilierul nu se poate substitui c1ientului ~i nu po ate contine toate
aspectele necesare procesului decizional. Pe de alta parte, problema prezentata
de client este de multe ori secundara, in spatele ei aflandu-se realele problem
e. Rezolvarea de catre consilier a acestei probleme, de suprafata, va avea ca ef
ect mentinerea problemelor consistente in afara cadrului consilierii. Relatia cr
eata intre client ~i consilier reprezinta 0 premisa a gasirii solutiilor intr-un
tempo adecvat, mra a face din acest lueru un seop primar ~i presant. Nevoia de
a gasi rapid solutii estedefensiva. A norma etic. Normarea comportamentului clie
ntului produce acestuia vinovatie ~i stare de inadecvare. Consilierul nu po ate
impune propriul sistem de valori morale clientului sau. A judeca ~i critica. Pri
n critica este negata lumea clientului. A analiza $i diagnostica. Presupune abor
darea c1ientului intr-o perspectiva extema cadrului sau de referinta. Clientul t
rebuie inteles intr-o maniera idiografica. Raportarea statistic a va bloca relat
ia prin referinte exterioare. A da acordul ~i a evalua pozitiv. Acceptarea clien
tului se face printr-o atitudine neutra. Consilierul poate raspunde prin reactii
pozitive in situatiile de cre~tere din consiliere. Raspunsul evaluativ pozitiv
nonneutral, explicit poate impinge problemele in afara cadrului. A fncuraja. Est
e 0 modalitate de a nega trairile ~i problemele clientului. Pe de alta parte, a
spune clientului ca problema sa este comuna ~i ca va putea sa 0 rezolve foarte u
~or inseamna a ie~i din cadrul de referinta al
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
145
relatiei. Relatia suportiva in sine contine 0 modalitate de incurajare. Orice re
actie adaugata de acest fel va fi resimtita de client ca defensa a consilierului
.
Tehnici de consiliere Tehnica interogativa Modalitatea de adresare a intrebarilo
r este un element important prin care consilierul faciliteaza sau blocheaza proc
esul de comunicare. In utilizarea acestei tehnici fundamentale este utila consid
erarea urmatoarelor aspecte: ' ~ clientul are tendinta de a modifica intrebarea
sau sensul acesteia; ~ referintele generale sunt interpretate intr-o acceptiune
mai restransa; ~ in cazul intrebarilor lungi clientul i~i va formula raspunsul c
onform debutului acestora; ~ clientul po ate avea tendinta de a raspunde in spir
itul intrebarii ~i nu in litera acesteia; ~ posibilitatea ca 0 intrebare sa nu f
ie inteleasa este proportionaHi cu volumul ~i incarditura sa informationala; ~ i
n situatia in care clientul nu a auzit un segment al intrebarii, il va reconstru
i conform partii auzite; ~ intrebarile inchise sunt mai securizante pentru clien
t. In consecinta este indicata: ~ utilizarea de intrebari scurte, fara desfa~ura
ri logice sustinute; ~ repetarea intrebarii in cazul in care uu a fost inteleasa
sau reformularea acesteia; ~ folosirea judicioasa a intrebarilor, in nici un ca
z dupa fiecare raspuns. Folosirea excesiva a acestei tehnici uu este eficienta i
ntrucat poate deturna relatia prin: modificari de dinamica: clientul nu mai init
iaza discutia, ci a~teapta de la consilier urmatoarea intrebare; faptul di subie
ctul este impiedicat din efortul elaborativ: delega raspunderea relevarii contin
utului mesajului asupra consilierului; clivarea afectului de reprezentare: conti
nutul se departeaza de afect ~i devine unul eminamente cognitiv.
146
MATEl GEORGESCU
Tipuri de fntrebari intrebari care produc raspuns justificativ. Sunt cele care i
ncep cu "De ce ?" Acest tip de intrebare creeaza clientului impresia de interoga
toriu i inducerea unei atitudini defensive, specifice relatiei cu autoritatea. Ra
spunsurile vor fi justificative i cantonate in sfera unei argumentatii logice. in
trebari fnchise. Sunt cele care determina acordul sau dezacordul clientului prin
raspuns afirmativ sau negativ. Intrebarile inchise risca sa blocheze comunicare
a daca sunt folosite in cadrul structurat. Sunt utile in discutiile preliminare
in care se urmarete obtinerea de informatii punctuale. intrebari deschise. Spre d
eosebire de intrebiirile inchise, determina raspunsuri orientate in special de a
fecte i nu de fapte. De aceea nu se rezuma la afirmare sau negare. Acest tip de i
ntrebare poate: deschide discutia; sustine clientul in efortul elaborativ, in ex
plorarea de atitudini, valori i comportamente; orienteaza clientul asupra trairil
or sale. deschis Despre ce vrei sa vorbim astazi ? Ce simti despre aceasta situa
tie ? Vorbete-mi desore aceasta intamulare. intrebari tip !ista. Consilierul "pre
zinta" clientului 0 lista de variante de raspunsuri din care clientul alege pe e
el mai potrivit. Sunt utile in cazul: precizarii relatiei dintre cauzele posibil
e; unor puternice rezistente; un or stari subdepresive. intrebarile ipotetice. P
ermit prospectia unor alternative comportamentale: ,,Daca aifi ... cum crezi ca
... " . Se folosescpentru discutarea consecintelor unor posibile actiuni.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
147
Tehnica ascuWirii In tehnica ascuWlrii active clientul este pus in relatie direc
ta cu fluxul trairilor ~i reprezentarilor sale. Pe aceasta tehnica se fundamente
aza un stil eficient de consiliere prin care: clientul se simte esential inteles
; discutia ramfme focalizata pe trairile clientului. Ascultarea activa presupune
"reflectarea" mesajului transmis de client. Mesajul clientului va fi de cele ma
i multe ori codificat sau distantat de informatia nucleara. Ascultarea presupune
capacitatea de a reflecta continutul ~i afectele corelate, determinand clientul
ui senzatia ca este inteles. In viata sociala ascultarea de acest tip este un fe
nomen rar individul asculta in general in ordinea schimbului, pentru a putea fi,
la randul sau, ascultat. Factori care sustin ascultarea activa: :::} comunicare
a nonverbala adecvata continutului ~i starii afective a interlocutorului; :::} c
ontact vizual cu interlocutorul; :::} verificarea intelegerii mesajului "Imi spu
neti ca ..."; :::} capacitatea consilierului de a nu se centra asupra interventi
ei pe care urmeaza sa 0 aiba; :::} sustinerea clientului prin afirmatii de genul
"hmm", "da", "inteleg"; :::} capacitatea consilierului de a nu depa~i un nivel
al prezentei sale in dialog; :::} capacitatea consilierului de a nu evalua ~i ca
tegoriza; :::} capacitatea consilierului de a nu selecta informatiile, ci de a a
sculta distributiv. Bariere in ascultarea activa: :::} a nu putea urmari mesajul
; :::} a asculta superficial; :::} a auzi mra a intelege ~i a solicita precizari
; :::} a repeta mental urmatoarea intrebare; :::} a intrerupe clientul in mijloc
ul unei fraze; :::} a nu putea contine valorile clientului.
148 Tehnica Hicerii
MATEI GEORGESCU
Tacerea sau ascultarea pasiva reprezinta 0 tehnica fundamental a prin care se pe
rmite clientului explorarea sentimentelor, atitudinilor, valorilor i comportament
elor. In conditiile programarii riguroase a timpului in cadrul consilierii, tace
rea poate fi considerata ca neproductiva. De aceea, consilierul poate simti nevo
ia de a umple cu rapiditate "golurile" din cadru. Aceasta nevoie invalideaza for
ma integrala a mesajului clientului. Grice mesaj este alcatuit din momente de ta
cere care actioneaza ca organizator al mesajului explicit. In consecinta este ne
cesara preluarea mesajului clientului ca atare, inclusiv cu momentele de tacere.
Sustinerea tacerii permite clientului: sa comunice clientului faptul ca este ad
ecvat ~i acceptat; ca este ascultat i i se permite experimentarea relatiei actual
e cu consilierul tara a i se impune constrangeri; se comunica clientului faptul
ca este capabil sa negocieze cu propria experienta; sa inteleaga faptul ca respo
nsabilitatea ii apartine; sa nu se simta presat in a verbaliza imediat fiecare s
enzatie sau gand; sa exploreze reprezentari, afecte, comportamente ~i implicatii
le acestora. Tacerea se poate constitui i intr-o bariera in comunicare. Acest caz
indica: rezistente masive; anxietate sau neplacere; incercarea de manipulare a
consilierului; impas in relatie. Functia tacerii (benefica sau negativa) va fi i
nteleasa de consilier in context. In general nu este recomandata intreruperea ta
cerii, ci sustinerea non-verbala a clientului. La nivel verbal, interventia cons
ilierului va fi reflectiva: "Sunteti tacut, ma intreb daca prin aceasta nu dorit
i sa imi repro~ati ... ". Clientul poate cere consilierului prin tacere sa fie m
ai prezent. Consilierul va raspunde acestei nevoi in masura in care nu va contri
bui involuntar la evitarea relevarii problemei reale.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
149
Functii negative ale tacerii: rezistenta la perspectiva schimbarii; afecte putem
ice, pozitive sau negative, de natura erotica sau agresiva; reactie defensiva la
personalitatea consilierului resimtita autoritara ~i rigida. In ordinea functie
i negative se afla ~i situatia opusa tacerii: bavardajul. Clientul se apara de p
ropriile trairi printr-un discurs compulsiv. In aceasta situatie consilierul va
sustine clientul astfel inctit sa se simta securizat. Indiferent de modalitatea
in care este perceputa tacerea consilierului, aceasta va fi trait a anxios de ca
tre client. De aceea, consilierul va compensa !ipsa interventiei explicite, verb
ale, printr-o atitudine de ascultare indicata non-verbal. In situatia in care ta
cerea este de durata, se poate apela la tehnica desenului: - clientul este invit
at sa i~i deseneze starea actual a; - consilierul deseneaza ~i il invita pe clie
nt sa povesteasca ceea ce vede in desen. Tehnica reflectarii Este 0 forma avansa
ta a tehnicii parafrazarii. Parafrazarea consta in intoarcerea mesajului clientu
lui intr-o maniera prin care acesta sesizeaza faptul ca a fost "procesat" ~i, in
consecinta, inteles de consilier. Consilierul introduce mesajul prin formule de
tipul "Imi spui faptul ca ...", "Altfel spus ...". Reflectarea este 0 tehnica a
dresata atilt continutului, cat ~i afectelor. Rejlectarea continutului. Clientul
ui ii este intors, intr-o maniera reformulata, mesajul pe care I-a transmis. Pri
n aceasta metoda: clientul observa efortul consilierului de a-I intelege; este c
onfirmata intelegerea acurata a mesajului transmis de client; se subliniaza anum
ite aspecte ale mesajului. De ex. mesajul "Imi este foarte greu sa mai suport pe
rsonalitatea ~efului" este reflectat prin "Ati ajuns la limita capacitatii de a
va stapilni reactii1e fata de ~ef'.
150
MA TEl GEORGESCU
Metoda trebuie folosiHi cu precautie, intrucat poate conduce la un continut circ
ular, de suprafata al discursului. Rejlectarea afectelor. Continutul discursului
. este reflectat prin centrarea pe afectele clientului. Se are in vedere nu atat
ceea ce clientul relateaza, ci modul in care 0 face. De ex. "Parintii se certau
foarte des. Atunci cand erau impreuna, ma a~teptam sa aiba 0 discutie care sa d
egenereze in cearta". Forma reflectata "Erati speriat ~i doreati ca parintii sa
nu se mai certe". Tehnica sumarizarii Interventia de tip sumativ se poate adresa
atat continutului, cat ~1 afectului. Sumarizarea continutului. Este tehnica pri
n care consilierul condenseaza esenta discursului clientului. Sumarizarea presup
une unnarirea discursului clientului la nivel global ~i identificarea elementelo
r reprezentative. Permite clientului continuarea explorarii ~i ii ofera 0 masura
a intelegerii. Se folose~te: daca se dore~te structurarea discutiei, in situati
a in care discursul clientului a fost dispus arborescent, pe numeroase dimensiun
i; cand se intentioneaza precizarea unui aspect de importanta pentru des:Ia~urar
ea discutiei; in finalul ~edintei. Sumarizarea afectelor. Consilierul condenseaz
a reactia afectiva general a a clientului.
:::::> :::::> :::::>
Identificarea temei In cadrul unei ~edinte se pot discuta mai multe teme, dispus
e arborescent pe 0 tema principala. Identificarea temei este un demers de sintez
a prin care consilierul ordoneaza materialul heterogen distribuit in diferitele
teme pentru a intelege mesajul esential transmis de client. De ex. clientul vorb
e~te despre dificultatile pe care Ie are la serviciu, in special cuunul dintre ~
efii sai. Apoi se refera la impozitele nedrept de mari pe care trebuie sa Ie dea
in fiecare an. Trece apoi la problemele pe care Ie are cu parintii sai varstnic
i ~i in special cu tatal sau. Tema principala, mesajul esential consta in raport
ul clientului cu autoritatea. Teme frecvente: maniera de auto-perceptie; depende
nta;
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICi
151
nevoia de aprobare; nevoia de a fi aprobat ~i iubit de toata lumea; dificultati
relationare; nevoia de control; raportul cu autoritatea; nevoia de a manipula; n
evoia de securitate; dificultatea de a trai aici ~i acum. Exprimarea afectelor E
xpresia afectiva este una dintre experientele dificil de realizat de unii client
i. Clientul va evita expresia afectiva, chiar daca este negativa sau pozitiva, a
ult fata de situatiile discutate, cat in special fata de personalitatea consilie
rului. Clientul va discuta mai mult despre fapte, intamplari, dar nu despre trai
rile suscitate. Consilierul va identifica reactiile afective ale clientului in r
ealitatea cadrului, Ie va puncta ~i va sustine expresia acestora. Modelarea afec
telor Consta in relatarea trairilor fata de situatii sau persoane. Este 0 tehnic
a cu efect suportiv care trebuie folosita cu precautie. Consilierul i~i poate re
vela trairile actuale fata de client in scopul de a-i oferi acestuia un model de
expresie. Consilierul poate sa evoce situatii similare cu cele in care este imp
licat clientul. Astfel, este stimulata expresia afectiva prin modelul expresiv a
l consilierului: Ex. "Daca eu a~ fi trait 0 asemenea situatie, a~ fi..." sau "Ca
nd mi s-a intamplat situatia ... am simtit ca...". Unul din efectele colaterale
negative ale tehnicii poate fi minimalizarea problemei. Clientul poate intelege
interventia modelatoare a consilierului sub forma "nu este nici 0 problema, oric
ui i se poate intampla". In consecinta clientul poate simti ca reactia sa nu est
e adecvata. Alt efect negativ poate fi centrarea discutiei asupra consilierului.
De aceea, interventia consilierului trebuie sa fie de scurta durata. Revelarea
de sine a consilierului poate conduce la intarirea relatiei de consiliere, clien
tul ii poate mai bine aproxima personalitatea, ceea ce ii va diminua angoasa. Tr
ebuie avut in vedere faptul ca in orice interventie este nevoie de un anumit niv
el de angoasa. Se vor evita formule, precum: "Stiu ce simti". Se pot utiliza sin
tagme, precum "Pari a fi iritat".
152
MA TEl GEORGESCU
Interpretarea Permite relevarea de semnificatii comportamentale, afective, atitu
dinale etc. de care clientul nu este con~tient. Tehnica depinde de fundamentele
in care se circumscrie consilierul. Este esential ca interpretarea sa se faca in
momentul oportun, atunci dnd relatia a ajuns in punctul in care clientul poate
integra acest gen de mesaj. Daca interpretarea survine prea devreme, va constitu
i un motiv de defensa pentru client. Abuzul tehnic, suprainterpretarea reprezint
a 0 modalitate de aparare a consilierului ~i blocheaza mesajul clientului. Metod
e interpretative: 1. clarificarea: consilierul are ca scop clarificarea semnific
atiilor unui comportament, afect etc. al clientului comentat de acesta. De ex. "
Nu este clar cine de cine depinde", "E~ti mai curfmd furios dedit nelini~tit" ;
2. confruntarea: reprezinta 0 metoda cu impact consistent asupra clientului care
consta in punerea clientului in raport direct cu problematica analizata. De ace
ea, trebuie utilizata cu precautie, cu simtul momentului ~i al receptivitatii cl
ientului. Metoda se aplica atunci dnd relatia este bine structurata ~i in nici u
n caz ca trebuinta agresiva a consilierului. Se pun fata in fata discrepante din
tre: confruntarea de tip "afect-ratiune" - intre gandire ~i traire (se simte dep
rimat ~i singur, dar gande~te ca totul este bine); confruntarea de tip "declarat
ie-comportament"ceea ce clientul afirma ~i cum se comporta (se considera stapan
pe sine, dar este dependent); confruntarea de tip "sine-tu" - intre imaginea de
sine ~i perceptia celorlalti (se considera mult prea slab, iar ceilalti consider
a ca arata bine); confruntarea de tip "cred-este" - intre ceea ce clientul crede
ca este ~i ceea ce este in realitate (a reu~it sa i~i construiasca 0 cariera, d
ar se considera ratat); Prin confruntare se propune clientului un alt dmpde refe
rinta care permite 0 mai buna aproximare a realitatii ~i integrarea in prezent:
relatia dintre client ~i consilier este semnificativa pentru modalitatea de rela
tionare a clientului. Consilierul permite clientului, folosind spatiu1 relatiei,
sa exploreze strategiile sale de relationare (dependenta, manipulare etc.).
lNTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
153
Confruntarea eu fluxul reprezentativ Fluxul reprezentativ este constituit din ac
tivitatea fantasmatica: scenarii imaginare in care subiectul este reprezentat ~i
prin care sunt simbolizate dorinte ale acestuia. Fantasma contine elemente de l
imbaj, rationament ~i imagine organizate in jurul nevoilor subiectului ~i in rap
ort cu "resturi" din realitate. In fluxul reprezentarilor sunt testate diferite
situatii, subiectul reaqioneaza ~i aqioneaza intr-o maniera diferita in raport c
u comportamentul sau real. Situatii reale, din viata cotidiana a clientului, sun
t reluate ~i restructurate conform dorintelor acestuia. Confruntarea cu fluxul r
eprezentativ se refera nu la incercarea de reprimare a acestuia, ci la con~tient
izarea nevoilor pe care subiectul Ie lanseaza in desIa~urarile mentale. Analiza
fluxului reprezentativ este recomandata pentru a intelege modalitatea de raporta
re a subiectului la un viitor eveniment: obstacole, strategii, expectante. In vi
ata cotidiana, raportul cu situatiile viitoare este "pregatit" de client la nive
l mental prin proiectarea de modalitati comportamentale eficiente sau deficiente
, de e~ec. Consilierul va sustine restructurarea fluxului reprezentativ anticipa
tiv prin discutarea elementelor de e~ec. Clientul va proiecta viitorul comportam
ent prin aqiuni simple, ordonate, gestionand angoasa aferenta. Rezolvarea de pro
bleme Problema consta dintr-un complex de situatii, dificil de inteles ~l rezolv
at, cu care clientul este obligat sa negocieze in perspectiva dezvoltarii person
ale. Pot exista probleme, spre exemplu, la nivelul abiliHitii de relationare sau
al capacitiitii de comunicare in situatii de conflict. In mod esential problema
se define~te prin distanta care separa starea de fapt (realii) de 0 stare dezir
abila. Incercarea de reducere a discrepantei ~i de transformare a starii reale c
onform dorin!ei clientului este impiedicatii de obstacole (externe, obiective sa
u interne). Depa~irea obstacolelor se face prin alegerea ~i sus!inerea unor dire
c!ii comportamentale, prin decizie. Nucleul problemei este determinat de blocare
a accesului clientului spre satisfacerea nevoilor sale vitale. Fortele care bloc
heaza accesul sunt
154
MA TEl GEORGESCU
alte categorii de trebuinte (frecvent incon~tiente). Dificultatea rezolutiva est
e consecinta conflictului dintre trebuinte. Modalitatea in care clientul se conf
mnta cu problema constltUle un indicator al dinamicii sale psihice ~i al nivelul
ui atins in dezvoltarea personala, sub multiple aspecte: nivel de asertivitate,
capacitate de planificare ~i gestiune a vietii, imagine ~i stima de sine. Capaci
tatea rezolutiva permite travers area adaptata a situatiilor de criza ~i in spec
ial evitarea direqiilor comportamentale cu risc important. Evitarea, negarea, fu
ga de probleme conduce la blocarea cailor de optimizare personala, prin reprimar
ea unor direqii comportamentale importante pentm orizontul de viata al clientulu
i. Sarcina initiala a consiliemlui consta in sustinerea clientului in identifica
rea problemelor. Identificarea problemelor se face prin indicatori de ordin comp
ortamental, cognitiv ~i afectiv: :::::> comportamentul indicativ pentm 0 problem
a este cel resimtit straniu, nefamiliar, cel care detennina strategii de evitare
; :::::> cognitiile indicative pentm 0 problema sunt cele nerealiste (vreau sa f
iu ...) ~i negativiste (nu pot sa fiu ...); :::::> afectele indicative pentru 0
problema sunt cele de mare intensitate, cu aparitie frecventa ~i persistenta, ca
re nu sunt adecvate situatiilor. Caracteristic pentm 0 problema, dupa cum este i
nfati~ata de client, este caracteml slab definit ~i, in consecinta, dificultatea
de intelegere ~i interpretare a situatiei. Slaba definire a problemei ii determ
ina aparenta insolvabila. Primul pas consta in re-prezentarea problemei astfelin
cat sa poata avea 0 solutie. Sub aspect cognitiv procesul rezolutiv se fundament
eaza pe capacitatea de a: I. genera alternative, de a putea renunta la fixitatea
fiqionala in cautarea solutiilor. Metode: Preluarea unei solufii de la 0 proble
ma similara care a fost rezolvata. Analogia intre situatii nu trebuie ins a fort
ata. Punerea in raport a celor doua situatii problematice se va face in scopul e
valuarii eficientei transfemlui vechii solutii in noua situatie ~i pentm a evita
repetarea neadaptata a unui comportament considerat in mod grqit ca transpozabi
l. Brainstorming. Clientul este sustinut in lansarea de idei fara a i'ncerca sa
Ie evalueze. Este un exercitiu care vizeaza minimizarea stereotipurilor ~i rigid
Witii.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
155
Modificarea cadrului de referinfa. Este modificaHi perspectiva din care este eva
luaHi problema: 2. de a anticipa consecintele solutiilor alternative pe termen m
ediu ~i lung; 3. de a stabili criterii privind eficacitatea actiunilor program a
te in ordinea monitorizarii comportamentului. Se va evalua raportul dintre efect
ele reale ~i cele anticipate. Daca distanta dintre acestea este mare, se reia pr
ocesul rezolutiv. Structura oricarei probleme este trinominala: stare actual a (
initiala), stare obiectiv (finala), factori restrictivi. Orice proces rezolutiv
trebuie sa inceapa prin precizarea celor trei elemente structurale. Oricare elem
ent lasat intr-o maniera slab precizata, neclara poate conduce la dificultati ma
jore in gasirea ~i implementarea solutiilor. De aceea, clientul va fi sustinut i
n transformarea: problemei slab definite intr-una bine definita; problemei gener
ale in mai multe probleme specifice. Astfel, un prim pas in procesul rezolutiv c
onsta in: 1. Definirea problemelor. Clientului i se va explica importanta defini
rii problemei ~i faptul ca este un obiectiv comun. Se va lucra asupra tendintei
clientului de a utiliza termeni vagi, impreci~i, de a generaliza situatia, de a
exagera ~i de a nega capacitatile sale rezolutive. In vederea definirii probleme
i se va operationaliza complexul situational. Se va avea in vedere palierul comp
ortamental, cognitiv ~i afectiv. Faze ale operationalizarii: => identificarea pr
oblematicii globale; => identificarea problematicii specifice, asupra careia se
centreaza interventia: "Dintre nemultumirile legate de ... care crezi ca este ce
a mai mare ~i mai urgent de discutat ?". Se va preciza faptul ca interventia asu
pra unui segment comportamental va produce ~i modificarea celorlalte. Problemati
ca specifica este analizata in raport cu criteriul importantei. Stabilirea probl
emelor "majore" care necesita rezolvarea in mod prioritar se face in functie de
capacitatea clientului de a controla factorii implicati, facilitatea de solution
are, avantaje provenite din solutie. Se va tine cont in ierarhizare de: o proble
ma care produce cele mai mari neplaceri subiectului ~i anturajului;
156
MATEl GEORGESCU
o problema a carei solutionare nu poate fi amanata prin consecintele sale; o pro
blema care poate fi cel mai facil rezolvata; => identificarea valorilor ~i scopu
rilor. Sunt examinate valorile ~i scopurile clientului astfel incat solutiile sa
fie sustinute de acestea; => stabilirea de scopuri realizabile. Problemele repr
ezinta forte restrictive, in timp ce scopurile sunt forte constructive. Rezolvar
ea de probleme se refera la capacitatea de a propune scopuri-solutii ~i de a Ie
atinge; => identificarea ~i examinarea altemativelor prin alcatuirea unei liste
cu solutii. Fiecare solutie este discutata sub aspectul implicatiilor sale, al p
robabilitatii de reu~ita (prin intermediul experientelor cunoscute ~i al tendint
elor actuale). Este discutat impactul solutiilor asupra valorilor personale; =>
identificarea mijloacelor care sustin atingerea scopurilor. Mijloacele trebuie s
a fie sintonice cu valorile clientului. Atitudinea fata de problema este 0 conse
cinta a atitudinii generale a clientului in fata vietii. Consilierea in procesul
rezolutiv are incidenta asupra sistemului atitudinal al clientului. Transformar
ea problemei sub aspectul nivelului de definire, de generalitate ~i importanta v
a fi premisa prin care clientul sa-~i reprezinte problema ca una dintre situatii
le obi~nuite de viata. Pentru ca problema sa fie perceputa ca una dintre situati
ile de viata clientul va fi sustinut in a66; considera ca problemele sunt compon
ente obi~nuite ale vietii ~i nu sunt indicatorul unor deficiente comportamentale
; considera ca fiecare problema are 0 solutie. Perceptia dramatic a a problemelo
r ca situatii fara ie~ire este consecinta reactiei fata de realitate (problema)
~i nu a realitatii problemei. Clientul tinde sa persevereze in starea actual a,
refuzand comportamentele rezolutive din cauza diferitelor conditionari ale mediu
lui in istoria evolutiei sale; i~i asuma responsabilitatea propriului destin. Co
nsilierul nu preia ~i nu rezolva problema clientului, ci 11sustine pe acesta in
confruntarea cu situatia; i~i asuma limitele propriei persoane ~i ale capacitati
lor sale de actiune. Fuga de problema ~i solutie se poate intemeia ~i pe
66
J. Bedell, S. Lennox, Handbookfor Communication and Problem Solving Skills Train
ing, John Wiley, New York, 1997.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
157
deficiente ale imaginii de sine. Un client cu eul expandat, care i~i asuma cu ma
re dificultate limitele ~i considera ca poate sustine arice gen de activitate, v
a avea dificultati in a stabili scopuri realiste ~i va prefera sa evite decizia;
considera ca solutia problemei nu incalca interesele ~i drepturile altor persoa
ne. Consilierul va cere clientului precizarea afectelor, a situatiilor in raport
cu actualitatea ~i cu posibilitatile clientului de a gestiona situatia. 2. lden
tificarea factorilor de formare ~i men!inere a problemei. De regula, factorii de
terminanti ai problemelor sunt multipli. In identificarea cauzelor se va avea ca
spatiu de referinta mediul clientului. Nu se vor folosi etichete ~i termeni cu
conotatii peiorative. Se vor folosi intrebari deschise ~i ascultarea activa. Fac
torii care activeaza ~i men tin problema se opun formarii unor atitudini sau abi
litati eficiente. Se va proceda la: - descrierea comportamentelor actuale asocia
te problematicii specifice. Clientul este sustinut in precizarea comportamentelo
r care necesita interventia ~i a modalitatii in care sunt traite ~i reprezentate
; - descrierea antecedentelor comportamentelor actuale, a evenimentelor care pre
ced trairile negative; - descrierea consecintelor comportamentelor actuale. 3. M
odalitatea de interven!ie. Planul de interventie va contine: a) obiective de lun
ga durata cum ar fi imagine a de sine, capacitatea de a gestiona angoasa; b) obi
ective specifice, in funetie de componentele comportamentale, cognitive sau emot
ionale ale problemei. Personalizarea discursului (tehnica gestaltista) Un discur
s marcat prin formule de tipul "mi se spune, se va face, trebuie" indica dificul
tati de raportare la personalitatea consilierului. Impersonalizarea este 0 modal
itate de defensa care trebuie deconstruita. Este recomandat a se preciza clientu
lui aspectul personal al relatiei de consiliere. Clientul este incurajat in util
izarea pronumelui personal eu in loc de pronumele impersonal se. Prin aceasta cl
ientul este sprijinit in asumarea propriului comportament, propriei trairi ~i a
..... propnel opmll: "mi se spune" va fi personalizat in "eu iti spun"; "trebuie
sa fac" in "eu vreau sa fac";
158
MA TEl GEORGESCU
"este greu de acceptat" in "eu nu accept"; "se spune ca este foarte greu" in "eu
spun ca este foarte greu"; "se va face" in "eu voi face". Transformarea 'intreb
arilor 'in afirmatii (tehnica gestaltista) Clientul este sustinut in a-~i afinna
opiniile pe care Ie fonnuleaza indirect sub forma interogativa: "Chiar crezi ac
easta?" este transformata in "Eu nu cred acest lucru". Asumarea responsabilitati
i Clientul este cel care i~i detennina comportamentul ~i nu mediul. Pentru a-~i
putea determina comportamentul, un pas esential este asumarea responsabilitatii.
Clientul incearca sa evite raspunderea propriului comportament prin delegarea e
xtema a cauzelor. Aceasta se face prin evitarea conjunctiei. De aceea: "vreau sa
nu mai fumez, dar fumez tot atat de mult" va fi reformulat "vreau sa nu mai fum
ez ~i fumez tot atat de mult". Prin inlocuirea lui "dar" cu ,,~i" este verbaliza
ta responsabilitatea ~i surprinsa nevoia clientului de a nu raspunde pentru sine
. Jucarea rolului proiectat (tehnica gestaltista) Cand clientul proiecteaza sent
imente pe consilier, consilierul 11invita pe client sa se transpuna in rolul sau
~i sa exprime senzatiile pe care Ie incearca in acel rol. De ex., clientul ii s
pune consilierului ca nu il agreeaza. Consilierul il invita pe client sa se puna
in locul sau ~i sa spuna ce ar simti despre clientul care i-ar spune acest lucr
u. Scaunul gol (tehnica gestaltista) Clientul i~i proiecteaza trairile neaccepta
te (refulate) atribuindu-le altor persoane. Clientul este invitat sa exprime ace
ste trairi prin rolul unei terte persoane care ar fi a~ezata pe un al treilea sc
aun. Se poate verbaliza astfel conflictul dintre diferitele parti ale personalit
atii clientului. Se pun in dialog persoana care este a~ezata pe scaunul clientul
ui cu cea virtual a~ezata pe scaunul gol. Desensibilizarea sistematica (metoda c
omportamentala) Este 0 metoda utila in cazul clientilor anxio~i ~i fobici. Se va
alcatui 0 lista ierarhica cu situatiile care provoaca anxietatea.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
159
Desensibilizarea urmarqte deconstruirea raspunsurilor anxioase prin intermediul
unor comportamente incompatibile cu anxietatea, cum ar fi relaxarea profunda (pr
ocedeul se nume~te contraconditionare). Se va lucra impreuna cu clientul comport
amentul de relaxare musculara progresiva: incordare ~i destindere alternativa a
grupelor musculare pe fondul sugestiilor de caldura, calm ~i senzatii pozitive.
Se pot administra ~i sugestii personalizate. Dupa ce clientul ~i-a insu$it compo
rtamentul de relaxare, se va trece la procedura desensibilizarii. Clientul se re
laxeaza conform comportamentului de relaxare invatat, iar psihologul Ii sugereaz
a imaginea celei mai slabe situatii anxiogene (conform listei alcatuite initial)
. Dupa ce aceasta prima situatie din lista nu mai genereaza anxietate, se trece
la urmatoarea situatie din lista ierarhica. Cand clientul resimte tensiune, psih
ologul inlocuie~te imaginea anxiogena cu 0 reprezentare relaxanta. Contractul co
mportamental (metoda comportamentala) Metoda se intemeiaza pe specificarea compo
rtamentului dezirabil $i a factorilor care-l intaresc. Tehnica este eficienta pe
ntru modificarea comportamentelor precum: probleme cu gestiunea timpului, dificu
ltati de control comportamental, incapacitate de sustinere motivationala a compo
rtamentelor, hiperactivitate. Tehnica permite anticiparea schimbarilor comportam
entale prin reprezentarea consecintelor pozitive ale noului comportament. Contra
ctul este scris (de obicei) sau oral $i este rezultatul unei negocieri intre par
ti; este acceptat $i nu impus clientului. Contine conditiile fundamentale care t
rebuie respectate de cele doua parti, clientul ~i consilierul sau clientul $i pe
rsonajul semnificativ din viata clientului. Contractul va fi incheiat in termeni
pozitivi, avand in vedere finalitatea sa. Obiectivul contractului consta in fac
ilitarea con~tientizarii comportamentului, in genere, ~i a segmentelor neadecvat
e, cu consecintele specifice. Cuprinde urmatoarele categorii de informatii: comp
ortamentul actual, neadecvat; comportamentul tinta. Se va descrie in termeni pre
ci$i tara echivoc. Se va stabili calitatea, durata $i frecventa de manifestare a
comportamentului. Se vor specifica modalitatile de observare ~i masurare a comp
ortamentului tinta, astfel incat sa fie cunoscute de ambele parti;
160
MA TEl GEORGESCU
precizarea consecintelor (a inHiririlor ~i penaliHitilor) vechiului comportament
(neadecvat) ~i ale noului comportament (adecvat). Gratificarile comportamentulu
i tinta vor fi negociate din repertoriul comportamental preferat al clientului i
ntrucat trebuie sa fie putemic investite pozitiv. Penalitatile se vor stabili cl
ar ~i pot consta din pierderea reciproca a unor privilegii. Gratificarile se vor
acorda imediat. Scopurile de invatare comportamentala: sunt proiectate pe terme
n scurt ~i prelungite in raport cu succesul interventiei; sunt accesibile client
ului. Modelarea sociaHi (metoda comportamentala) Metoda bazata pe ideea imitatie
i in invatarea comportamentala. Procedura de modelare sociala poate fi uneori ma
i eficienta decat intarirea comportamentului. Clientul este antrenat in a trece
de la observarea unui comportament la (re)producerea acestuia. Modelul poate fi
preluat numai daca are consecinte adaptative. Modelul poate fi unul: real - pers
onaje semnificative pentru client - parintii, profesorii, prietenii, persoane pu
blice etc.; simbolic - personaje de fictiune. Factori care faciliteaza modelarea
: similaritatea - exista un optimum de similaritate necesar pentru ca modelul sa
poata fi preluat. Discrepante majore vor conduce la separarea de model; nivelul
de recompensa - pentru a se putea identifica cu modelul, clientul trebuie sa co
n~tientizeze avantajele aduse de noul comportament; relevanta - schimbarile oper
ate prin noul comportament sa poata fi clar proiectate de client. Directii ale o
ptimizarii personale Suslinerea individuatiei. lndividuatia reprezinta un proces
de diferentiere prin care individul se construie~te ca fiinta distincta de ceHi
lalt. Franarea acestui proces este determinata de reglementarile excesive pe car
e persoanele semnificative ale ontogenezei clientului
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA'
161
Ie-au impus. De aceea, sarcina consilierului va consta in identificarea factoril
or blocanti ai individuatiei in planul familial, prin analiza distantei pe care
clientul 0 are fata de normele ~i valorile care i-au fost impuse. Se vor identif
ica modalitatile de raportare reactiva la aceste norme ~i incercarile de dobandi
re a autonomiei prin refuz ~i opozitie. Dupa analiza factorilor blocanti sub for
ma normelor ~i valorilor care nu reprezinta clientul se va trece la identificare
a aspiratiilor care il reprezinta pe client. Prin intermediul acestor aspiratii
clientul va fi reconectat la procesul de individuatie care va avea ca obiective
cre~terea autonomiei, asumarea riscului ~i a responsabilitatii in alegerile pers
onale. Identificarea sensului evolutiei personale. Sensul evolutiei personale se
exprima in diferite planuri. Consilierul va putea aborda initial pe eel profesi
onal. Se vor discuta factorii motivationali care sustin clientul in activitatea
sa ~i se vor cauta alternative de expresie ale acestor factori in planul profesi
onal. Se vor identifica factorii de alta natura care sunt transferati in motivat
ia profesionala ~i influentele acestora (problematica familiala, sociala etc.).
Avand in vedere faptul ca alegerea profesiei se face intr-o perioada in care sub
iectul se afla sub incidenta unor multiple conditionari, se va analiza distanta
existenta intre profesie ~i hobby (ca reflectare adecvata a campului motivationa
l). Intrebari de verificare Care sunt caracteristicile relatiei de tip suportiv
? Care sunt canalele prin care se comunica non-verbal? In ce consta "comportamen
tul de prezenta" al consilierului ? Care sunt caracteristicile unei comunicari e
ficiente ? In ce consta atitudinea empatica a consilierului ? Care sunt indicato
ri ai deficientei in atitudinea empatica ? La ce se refera caracteristica autent
icitatii consilierului ? Care sunt obstacolele abordarii unei atitudini neutru-b
inevoitoare ? Care sunt practicile cu efect negativ in comunicare ? Care sunt pr
incipalele tipuri de intrebari folosite in tehnica interogativa ? Care sunt fact
orii care sustin ascultarea activa ? Care sunt funqiile pozitive ~i negative ale
sustinerii tacerii clientului ?
162
MA TEl GEORGESCU
In ce consta tehnica reflectarii ~i a sumarizarii ? Care sunt temele frecvent ab
ordate de clienti ? In ce consta exprimarea ~i modelarea afectelor ? Care sunt p
rincipalele metode interpretative? In ce consta tehnica confruntarii cu fluxul r
eprezentativ ? Care sunt metodele de generare a solutiilor alternative in cadrul
rezolvarii de probleme ? Pe ce capacitati cognitive se bazeaza procesul rezolut
iv ? Care sunt etapele procesului rezolutiv ? Care sunt principalele tehnici ges
taltiste folosite in consiliere ? Care sunt principalele tehnici comportamentale
folosite in consiliere ? Care sunt direqiile principale ale optimizarii persona
le ? Bibliografie selectiva: Baban A., coord., Consiliere educationala, Cluj-Nap
oca, 2001. Bedell J., Lennox S., Handbook for Communication and Problem Solving
Skills Training, John Wiley, New York, 1997. Oancea c., Tehnici de sfatuire/cons
iliere, Bucure~ti, 2002.
INTRODUCERE iN CONSILJEREA PSIHOLOGICA ELEMENTE DE CONSILIERE IN SITUATII SPECIF
ICE
163
Rezumat Sunt prezentate elemente de teorie ~i tehnidi utile in situatii specific
e deconsiliere. In situatia angoasei sunt expuse principalele etape ale interven
tiei. Consilierea pe probleme de sexualitate are ca obiect atat preventia, cat ~
i remedierea anumitor probleme. Conditia initiala a eficientei in consilierea pe
probleme de sexualitate este un bun raport al consilierului cu propria sexualit
ate. In consilierea persoanelor cu nevoi speciale se vor avea in vedere atat con
ditiile de care c1ientii au nevoie, cat ~i perceptia nerealista a acestora care
are un impact negativ supraadaugat pe imagine a de sine ~i determina comportamen
te supradeficitare. In consilierea pentru emigranti obiectivul principal consta
in intelegerea diferentelor culturale dintre mediul de provenienta ~i cel actual
al c1ientului ~i interferenta dintre cele doua culturi. Obiectivul principal al
interventiei de criza consta in evitarea consecintelor majore ~i stabilirea unu
i moment de echilibru in dinamica personalitatii c1ientului. Sunt prezentate eta
pele interventiei de criza. Consilierea pentru situatia de pierdere se refera la
toate situatiile in care c1ientul este separat de un obiect investit. De aceea,
situatia de pierdere se refera atat la evenimentele traite negativ, cat ~i la c
ele traite pozitiv. Sunt discutate cele doua categorii importante de pierdere, d
oliul ~i divortul, ~i elemente de interventie. In consilierea c1ientilor aflati
in situatie de boala somatica se va avea in vedere modalitatea in care este imag
inata boala ~i mecanismele de aparare activate, regresia ~i denegarea. Sunt prez
entate elemente ale consilierii situatiei de conflict, funqiile acesteia, roluri
in negociere, strategii de rezolvare a conflictului ~i erori de argumentare. Co
ncepte reprezentative - criza: situatie in care individul ~i-a epuizat resursele
adaptative ~i poate angaja comportamente cu efecte negative, ireversibile aHit
asupra sa, cat ~i a mediului sau de viata; - pierdere: orice situatie, traita ne
gativ sau pozitiv, de catre subiect, detenninata de separarea de un obiect inves
tit; - reactie la boala somatica: ansamblul modificarilor dinamice prin care ind
ividul traie~te ~i i~i reprezinta afectiunea;
164
MATEl GEORGESCU
- conflict: componenta a procesului de comunicare necesitatea operarii de schimb
ari in dinamica relatiei.
care indica
Angoasa Psihiatric se face diferenta dintre angoasa ~i anxietate: angoasa este a
nxietate eu aeompaniament somatic (constrictie laringiana, toraeica, algii preco
rdiale). Angoasa are un conti nut psihofiziologic, in timp ce anxietatea unul ps
ihic. In DSM III R in cadrul starilor anxioase se disting: => tulburari anxioase
generalizate. Prezenta unor trairi anxioase de cel putin 0 luna in care anxieta
tea acuta variaza cu cea difuza; => tulburari de tip panic. Anxietatea difuza es
te intrerupti'i de atacuri de panica insotite de palpitatii, transpiratie abunde
nta, ameteala, le~in, paloare, polurie. In travaliul asupra atigoasei cu care se
confrunta clientul se vor avea in vedere urmatoarele etape67: 1. ldentificarea
surselor de angoasa. Sursele de angoasa sunt diverse, explicite ~i implicite. Se
va face un inventar al situatiilor ~i perioadelor care provoaca angoasa in vede
rea realizarii unui plan de aetiune. Printre posibilele situatii generatoare de
angoasa se regasesc: - existenta unei relatii conflictuale; - diferite probleme
de cuplu sau maritale; - divort sau separare; - decesul unei persoane apropiate;
- na~terea unui copil; - probleme financiare; - situatia de boala a subiectului
sau a unei persoane apropiate; - schimbarea domiciliului; - adictia unei persoa
ne apropiate; - ~omajul sau perspectiva ~omajului; - penslOnarea. 2. Con~tientiz
area semnelor angoasei. Se va face prin identificarea ~i exprimarea afectelor, a
cognitiilor, a reactiilor comportamentale ~i fiziologice ill contextul anticipa
rii mentale a evenimentului. Se va trece apoi la identificarea tendintelor neada
ptative in raport cu evenimentul ~i cu sine pentru a se reevalua, in final, even
imentul sub aspectul valentelor pozitive.
67
A. Baban, coord., Consiliere educationala, Cluj-Napoca, 2001, p. 173.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
165
3. Dezvoltarea unor abilitiifi $i comportamente de gestiune a angoasei. Se are i
n vedere: - dezvoltarea asertivitatii; - dezvoltarea comunicarii pozitive cu cei
lalti; - dezvoltarea capacitatii de a refuza; - identificarea ~i rezolvarea conf
lictelor in momentul aparitiei; - invatarea unor metode de relaxare; - invatarea
metodelor de rezolvare a problemelor ~i de luare a deciziilor. 4. Stabilirea $i
menfinerea unui suport social adecvat. Se realizeaza prin sustinerea clientului
in: - solicitarea ~i acceptarea ajutorului; - dezvoltarea ~i intretinerea relat
iilor de prietenie. 5. Dezvoltarea unui sti! de viafii adecvat. Se refera la per
sonalitatea globala a clientului care este sustinut in: - mentinerea unei greuta
ti normale; - dobandirea unei alimentatii sanatoase; - practicarea de exercitii
fizice; - practicarea de exercitii de relaxare; - renuntarea la comportamente ad
ictive. 6. Dezvoltarea stimei de sine. Se face prin: - stabilirea prioritatilor
~i limitelor personale; - participarea la activitati care dezvolta stima de sine
; - stabilirea de obiective realiste. Problematica sexuala Problematic a existen
ta in campul sexualitatii este de maXima importanta in explicarea ~i gestiunea d
iferitelor disfunctii de relatie. Atitudinea in raport cu viata sexuala este det
erminata de sistemul axiologic ~i de personalitate in ansamblul sau. Clientul es
te tentat sa discute in consiliere probleme legate de planificarea familiala, av
ort sau disfunctii sexuale. Rolul consilierului cuprinde atat preventia, cat ~i
remedierea diferitelor problemele aparute in acest camp (tara a intra in campul
sexologului). Daca remedierea se face prin demersul consilierii, preventia se po
ate face prin implementarea de programe de educatie sexuala.
166
MATEr GEORGESCU
Prin consiliere, individul este ajutat sa i~i operationalizeze educatia sexuala
primita din mediul sau in comportamente sexuale adaptate ~i responsabile. Pentru
a fi eficient in sustinerea problematicii clientului, consilierul trebuie sa: f
ie intr-un raport confortabil cu propria sexualitate. Problematica sexuala poate
fi transferata in relatia de consiliere. Acest fapt poate constrange consilieru
l la 0 reactie defensiva, prin care sa caute stoparea erotizarii relatiei. In si
tuatia in care consilierul nu are 0 viata sexuala satistacatoare, nu va putea in
telege ~i gandi nevoile ~i dificultatile clientului intrucat vor interfera cu di
ficuhatile sale; poata sustine discutarea problematicii sexuale cu deschidere ~i
adecvare. Rezistenta clientilor la discutarea caracteristicilor vietii sexuale
este importanta, de aceea consilierul trebuie sa fie receptiv ~i sa sesizeze pro
blematica situata chiar la nivel implicit. Este recomandata introducerea directa
in problematica, tara a da clientului senzatia ca este 0 zona tabu. Consilierul
va evita expresiile argotice sau perifrastice ~i va folosi tennenii specifici c
eruti de sfera sexualitatii; probeze initial nivelul educatiei sexuale a clientu
lui in situatia in care acesta este adolescent; cunoasca elemente de anatomie, f
iziologie ~i contraceptie; nu se substituie sexologului in situatia in care clie
ntul prezinta disfunctii sexuale; poata sustine discutarea problematicii sexuale
a unui client homosexual. Unul dintre punctele importante se refera la discrimi
narea clientilor gay ~i la deficientele de comunicare in domeniul sexualitatii.
Consilierul se va centra asupra comunicarii interpersonale, cat ~i asupra famili
ei, prietenilor, serviciului sau a problematicii legale. Persoane ell nevoi spec
iale Una din principalele probleme ale acestei categorii de clienti consta in se
nzatia de izolare pe care 0 resimt acut. Prin dizabilitatile de natura fizica, a
fectiva sau cognitiva, aceasta categorie de clienti este izolata ca efect al eti
chetarii, atribuirii, stereotipului ~i a imposibilitatii de a beneficia de facil
itatile oferite de comunitate. Din acest punct de vedere consilierul trebuie sa
fie informat in privinta conditiilor de
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
167
mediu social in care tr[iie~te clientul cu nevoi speciale. Unul dintre efectele
de aceasHi natura consta ~i in adresabilitatea mai redusa spre serviciile de con
siliere. Clientii cu nevoi speciale sunt perceputi distorsionat in mediul social
. Caracteristicile anumitor cazuri sunt generalizate ~i atribuite tuturor client
ilor. Consecinta consta in perceperea clientilor cu dizabilitati ca marcati de l
imite importante, altele dedit cele care decurg din problematica specifica. Aces
t efect ingreuneaza accesul clientilor la resursele oferite de mediul social. Cl
ientul cu nevoi speciale se confrunta cu trei categorii de probleme care se dete
rmina reciproc: conditiile ~i nevoile sale speciale; perceptia nerealista a dife
ritelor persoane din mediul social, profesional; impactul perceptiei nerealiste
asupra imaginii de sine. Aceste trei categorii de probleme au ca afect diminuare
a capacitatilor reale ale clientilor ~i dezvoltarea unui comportament supra-defi
citar, conform atribuirii realizate de mediu. Obiectivul specific al consilierii
consta in decelarea influentelor negative ale mediului ~i izolarea factorilor s
upraadaugati de nevoile reale, specifice, ale clientilor. Eficienta in domeniul
consilierii persoanelor cu nevoi speciale este rezultatul cunoa~terii: legislati
ei, a programelor, facilitatilor, a resurselor specifice alocate acestei categor
ii de populatie; metodelor de diagnostic ~i de clasificare a dizabilitati1or; ca
racteristicilor diferitelor etape ale dezvoltarii ~i impedimente intampinate de
persoanele cu nevoi speciale; modele lor invatarii in cazul persoanelor cu dizab
ilitati ~i resursele necesare aplicarii acestora.
Emigranti
Stilul cultural se poate repera cu u~urinta chiar in cazul in care consilierul o
pereaza intr-o relatie intraculturala. Spre exemplu consilierul poate adopta un
model cultural in care este valorizata obedienta. Va solicita in acest caz expli
cit sau implicit clientului 0 pozitie obedienta, care va avea ca efect 0 relatie
de dependenta. Consilierul poate, de asemenea, sa opereze cu un model in care r
elatia
168
MA TEl GEORGESCU
se structureaza pe principiul independentei, al non-conformismului, al creativit
atii. In spatiul inter-cultural se constata faptul ca minoritatile culturale, re
zultate din imigratie, se adreseaza mai put in consilierului, iar procesul este
frecvent intrerupt prematur. De aceea, este necesara pregatirea consilierului in
sensul intelegerii resorturilor care gestioneaza raportul dintre cultura ~i nor
malitate. Consilierea emigrantilor este un demers intercultural realizat in rela
tia in care clientul nu imparta~e~te cu consilierul acela~i fond cultural, norme
, valori ~i modalitati de comunicare. Problema care se pune apasat in consiliere
a intercultural a se refera la raportul in care se afla consilierul cu valorile
sale ~i modul de reprezentare al comportamentului uman. Conditia minimala, pentr
u a putea trece in dimensiunea interculturala, este asumarea coerenta a propriil
or valori ~i capacitatea de acceptare a unor valori departate de cele personale.
Consilierul eficient in cadrul intercultural trebuie: sa fie con~tient de difer
itele modalitati in care diferentele culturale afecteaza relatia ~i procesul con
silierii; sa cunoasca modificarile de dinamica ale personalitatii care trece in
alt spatiu cultural decat cel de origine. Tehnicile de consiliere sunt construit
e conform unui "cod cultural" care se adreseaza relatiei dintre doi indivizi car
e apartin aceluia~i mediu cultural. Tobie Nathan, creatorul primului centru de c
onsiliere etnopsihologica (pentru emigranti) din Franta, indica prezenta unui "d
ublu cultural" al individului care organizeaza atat modelele expresive in domeni
ul normalitatii cat, mai ales, simptomul in cazul apelului la modelele de incond
uita68 Semnul ~i impactul pe care dublul cultural 11are in comunicare sunt indica
te de faptul ca un client provenit dintr-o alta cultura blocheaza, printr-un pro
ces subtil, fluxul mental al consilierului, intrucat este mult prea "indepartat"
in anumite privinte ~i prea "apropiat" prin cruditatea reprezentarilor lor69. I
n folosirea modelelor de interventie, trebuie avut in vedere faptul ca acestea s
unt rezultatul unei prescriptii culturale specifice ~i unui tip de cod cultural.
68 69
T. Nathan, Sperma diavolului, Ed. Jumalul Literar, Bucure~ti, 1999. T. Nathan, L
afolie des autres, Dunod, Paris, 1996, p. 4.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
169
Clientul care solicita consilierea este cel care a parasit fizic un spatiu cultu
ral pentru a deveni membru al altuia. Problematica sa, reunita sub titulatura de
"criza emigrantului", este determinata de impactul dintre cele doua coduri cult
urale, cel de origine ~i cel actual. Nu este necesar ca individul sa fi trait ~i
sa fi parasit fizic cultura de origine. Codul cultural originar se transmite cu
pregnanta de la generatia ascendenta. Obiectivul principal al consilierii emigr
antilor este determinarea specificului interferentei dintre cele doua culturi. I
nterferenta poate provoca situatii conflictuale chiar dad "distanta cultural a"
dintre cultura de origine ~i cea actuala este minimala. Pentru atingerea acestui
obiectiv, consilierul trebuie sa detina informatii despre codul cultural existe
nt in cultura de origine. Interventia se poate realiza prin folosirea altemativa
a celor doua coduri culturale, pentru a developa natura conflictului. Situatia
de criza Confruntarea cu situatia de criza este frecventa in activitatea consili
erului, cu atat mai mult cu cat clientul apeleaza frecvent la ajutorul calificat
numai atunci cand nu mai poate gestiona situatia. Criza este perceputa de clien
t ca generatoare de consecinte cu efect catastrofal asupra vieW sale individuale
~i familiale. Efectele crizei sunt corespondente modalitatii perceptive distors
ionate in care situatii cotidiene capata dimensiuni majore. Printre efectele cri
zei se afla: angoasa masiva sau paroxistica; tulburari de somatizare; sentimentu
l de inadecvare ~i neajutorare; inchidere in sine sau agitatie; eficienta scazut
a in activitatea cotidiana. Interventia de criza este concentrata ~i presupune l
ucrul intensiv ~i de scurta durata cu clientul, prin centrarea pe situatia concr
eta. Din acest punct de vedere presupune un tip de interventie care poate frustr
a practicianul ~i ii poate crea senzatia de inadecvare. Consilierul nu poate fi
sigur, prin nevoia de "impachetare" a demersului, daca a inteles la un nivel ade
cvat problematica. Presiunea resimtita de consilier este legata de posibilitatea
ca pana la urmatoarea ~edinta clientul sa decompenseze, sa adopte un comportame
nt extrem, familia sa sa se destructureze. In acest sens obiectivul principal al
interventiei consta in evitarea catastrofei. lndividul ~i familia trebuie menti
nuti in afara
170
MATEl GEORGESCU
acestui gen de pericol pana cand se recompune un alt moment de echilibru. In ges
tionarea situatiei de criza consilierul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele el
emente: realitatea - perspectiva clientului va fi centrata pe elemente de realit
ate ~i actualitate, ceea ce-i va permite sa (re)gaseasca aspecte pozitive ale un
or posibile modalitati rezolutive; schimbarea ~ reactia la criza va fi folosita
ca motor, motivatie adecvata, a schimbarii; nevoia de a acorda ajutor presiunea
acestei nevoi va frustra consilierul, impiedicandu-l sa fie eficient; angoasa ~
interventia in criza poate produce angoasa supraadaugata problematicii initiale;
reactii secundare - anticiparea reactiilor care pot surveni dupa ie~irea client
ului din criza. Etape ale interventiei de criza: a) Obiectivul initial consta in
a intelege prin ce anume trece clientul, ce simte ~i gande~te: frica, pericol,
lipsa sperantei ~i a sensului etc. Clientul aflat in situatia de criza va testa
consilierul ~i i~i va exprima dubiile in privinta capacitatii acestuia de a-I aj
uta. Consilierul va sustine clientul in nevoia de incercare a capacitatii sale d
e gestiune a crizei. Relevarea problemei care genereaza criza va necesita trecer
ea dincolo de aspectele de suprafata pe care frecvent clientul Ie va prezenta dr
ept esentiale. Dupa identificarea problemei de esenta, consilierul va prezenta c
lientului modalitatea in care s-a constituit criza, pornind de la cauza generato
are ~i problemele secundare detenninate. b) Stabilirea de comun acord a celei ma
i bune solutii. Trecerea la eea de a doua etapa trebuie sa fie lina, ca rezultat
al explorarii adecvate a problemei generatoare. De aceea, problema va fi sufici
ent explorata, sumarizata ~i revazuta ea modalitate in care clientul 0 reprezint
a. Consilierul se va asigura in privinta unei perceptii acurate asupra crizei ~i
a capacitiitii clientului de a aborda posibile modalitati de schimbare. c) Disc
utarea alternative lor de implementare a solutiei convenite. Se vor explora resu
rsele ~i suportul imediat de care dispune clientul, capacitatea de toleranta a c
lientului, mediul personal sau institutional care poate sustine clientul (priete
ni, colegi, grup etc.).
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
171
Dupa ce alternative Ie au fost explorate in raport cu suportul aferent, clientul
va decide calea cea mai buna de actiune. Clientul se va angaja in respectarea c
aii de actiune care trebuie sa reprezinte un comportament claro Situatia de pier
dere In aceasta sfera tematica nu trebuie incluse numai reactia la deces sau la
separare. Fenomenologia pierderii ~i reactia la pierdere este determinata de inv
estitia pe care subiectul (clientul) a Tacut-o in obiect ~i nu de valoarea pe ca
re societatea 0 confera obiectului. De aceea, pierderea unor obiecte care din pe
rspectiva exterioara subiectului sunt lipsite de importanta (un lucru personal,
un animal etc.) poate fi experimentata dureros ~i sa necesite un travaliu de sep
arare, de doliu. Pierderea nu trebuie considerata ca determinata numai de situat
ii1e negative de viata. Se poate experimenta pierdere ~i in situatiile de viata
pozitive, cum ar fi: a absolvi, a fi promovat, a schimba locuinta, a avea un cop
il. Evenimentele care implica ~i sustin dezvoltarea personala sustin ~i 0 dimens
iune necesara de pierdere. Tabelul urmator este util in identificarea ~i definir
ea situatiei de pi erdere 70. Nivel de Terminarea Casatorie drept Pierdere Na~te
rea unui unei terapii. a consecinta copil Pierdere vinde aparenta A putea for(:a
ta deobiecte Disparitie A cumpara Distrugere de permanenta orice a Separare cump
ara roluri Pierdere ~i intensa Inversare Implicare Divort inaparenta Separare Mu
tare
arii ei iubite u nou
70
G. Rickley, C. Therese, Counseling. Theory and Practice, Prentice Hall, New Jers
ey, 1990, p. 192.
172
MATEI GEORGESCU
mbarii stre a
Nivel de
Pubertate naturale consecinta Pierdere a Menopauza, Pierdere in medii andropauza
Maturizaredrept Schimbare Viol trai omogen A rolului factorilor Pensionare Para
sirea mediu etc.) a aparenta intr-un "ideale"(zgomot, locuintei mediu Revelatie
de spatiu Pierdere Imbatranire Promovare Absolvire Creativitate Succes Ranire, i
naparenta
Excluderea din campul con~tiintei a pierderilor generate de evenimentele pozitiv
e afecteaza constant viata clientului. Consilierea situatiei de pierdere presupu
ne in primul rand identificarea consecintelor negative ale schimbarilor pozitive
survenite in viata clientului. In situatia de pierdere prin deces, consilierul
trebuie sa aiba in vedere atat rolul, cat ~i functia sociala a doliului. Studiil
e privind evolutia riturilor de separare indica faptul ca in societatea actuala
moartea incepe s~ fie exclusa din dreptul sau de fapt social, printr-o mi~care g
radata de anulare a perspectivei doliului, a momentul mortii, a propriei morti.
Doliul devine incompatibil cu societatea actuala in care exprimarea publica a du
rerii este perceputa ca patologie. "Omul depresiv" actual suporta cu dificultate
moartea ~i de aceea trebuie ca funqia publica a doliului sa fie renegata. In ac
est fel,nu mai exista nici un subiect al mortii. In societatea thanatofoba nimen
i "nu mai moare", iar daca moartea survine "accidental" este necesara discretia,
pentru ca moartea este indecenta ~i inconvenabila71. Geoffrey Gorer a fost prim
ul autor care a incercat sa inteleaga motivele
71
M. Georgescu, Ipostaze ale mortii intr-un limp al dorintei. Ed. Paideia, Bucure~
ti,
2003,p.24
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
173
supnmarn do1iu1ui din societatea actuala. Gorer a intreprins acest studiu ca urm
are a propriilor experiente de doliu. Studiu1 sociologic pub1icat in 1965 sub ti
tlul Death, Grief and Mourning in Contemporary Britain, a confirmat tendin!a rec
esiva a practicii doliului, tendin!a pe care autoru1 a trait-o personal prin tre
i evenimente funeste: in 1910, decesul tatalui, in 1948, decesul unui prieten ~i
, in 1961, decesul fratelui sau. Consilierul va avea in vedere faptul ca, prin m
inimizarea ritului de doliu, fen omen prezent ~i in societatea noastra, trairea
doliului ~i separarea de persoana decedata devine treptat mai dificila. Rituri1e
~i conduitele funerare sunt construite prin constante universale . 72 expnmate p
rm : functia comunionala - orice rit funerar este un rit al vieW care se desIa~o
ara intr-un cadru social. Acest tip de socia1izare "prin obligatie", intrudit su
biectul doliului nu poate in faza initiala sa investeasca ~i sus!ina relatii, es
te 0 moda1itate de gestiune a angoasei provocate prin separare ~i de canalizare
a trava1iului de
doliu73;
functia de teatralizare - prin ritu1 funerar se retrage treptat investitia in pe
rsoana decedata pentru a se reporta asupra ritualu1ui. Ritul ofera un spa!iu sce
nic care permite exteriorizarea durerii74 ~i revitalizarea colectiva compensator
ie; functia tempora1a - ritul cuprinde 0 succesiune de etape repartizate in epis
oade punctate de aqiuni ~i de cuvant. Succesiunea ritului permite reinscrierea s
ubiectu1ui in timp ~i scoaterea treptata din non-timpul doliu1ui; funqia de iden
tificare - prin respectarea ritului subiectu1 se recomanda ca membru a1 filia!ie
i sale. Fiecare ascendent a1 subiectului a fost actoru1 unui rit funerar, acum e
ste randul subiectu1ui care se (re)inscrie astfe1 in 1inia sa de rudenie. Sarcin
a consi1ierului consta in a sus!ine travaliu1 de do1iu dezinvestirea treptata a
persoanei disparute ~i reinvestirea obiectelor
M. Georgescu, "Le rite funeraire, Ie lien social et Ie masculin", Anmwire de la
Societe d'Anthropologie Culture lie de Roumanie, Ed. Paideia, Bucure~ti, 2001, p
.3. 73 L. V. Thomas, "Preface", Ie sens cache des rites mortuaires, in Bayard 1.
-P., Ed. Dangeles, 1993, p. 22. 74 G. Rubin, "Fonctions structurantes et conten
antes des rituels de deuil", Revue Fram;aise de psychana~vse, tome LX, P.U.F., P
aris, janvier-mars 1996, p. 213.
72
174
MA TEl GEORGESCU
actualitatii. Procesul este de durata ~i necesita tehnici de comunicare, pre cum
empatie, reflectare, sustinerea expresiei afective. Situatia de pierdere prin d
ivort devine treptat mai frecventa in societatea actuala. Divortul produce asupr
a individului un raspuns afectiv complex care poate fi inteles prin modelul prop
us de Kubler Ross. Faze ale trairii situatiei de divort in cadrul consilierii: n
egare: este reactia initiala a unuia dintre parteneri care refuza sa accepte rea
litatea situatiei. Dificultatea rationala de separare este determinata de invest
itia de afect, timp, energie, resurse materiale facuta in cuplu. Este etapa in c
are clientul apara re1atia ~i trebuie sustinut in a putea aprecia atatpunctele t
ari, cat ~i cele slabe ale re1atiei; furie: clientul i~i protejeaza investitia a
fectiva prin comportamente ostile fata de partener. In aceasta etapa sunt implic
ati ~i copiii care sunt obligati sa se ralieze unei anumite pozitii - postura cu
efecte traumatice; negociere: este etapa cea mai complexa in care partenerii fo
losesc strategii manipulative. Se incearca reconcilierea, dar daca problema de f
ond nu a fost solutionata, pactu1 nu are efect de durata; depresia: dupa ce clie
ntul realizeaza ca nici furia ~i mai ales incercarea de negociere nu au efect, i
ntra intr-o stare depresiva. Clientul experimenteaza urmatoare1e trairi: pierder
ea interesu1ui ~i a p1acerii; sentimente de inutilitate, incapacitate, culpabili
tate; inapetenta; diminuarea ~i superficializarea somnului; acceptarea: reprezin
ta scopul procesului consilierii, dupa ce s-au parcurs etapele anterioare. Clien
tul accepta pierderea relatiei ~i devine capabi1 sa se adapteze schimbari10r det
erminate de noua situatie. Clientii trebuie sa invete sa functioneze in maniera
individuala, ca persoane divortate. Redam in continuare perspectiva psihanalitic
a asupra fenomenului pierderii, ilustrat prin ce1e doua tipuri comune de pierder
e - decesu1 ~i separarea. Melancolia (forma a depresiei) este inteleasa de Freud
, in 1917, in raport cu doliul. Textul este premergator constructiei celei de a
doua topici, dar melancolia ~i doliul patologic (alaturi de delirul de observare
) au constituit, pentru Freud, elemente pe baza carora a gandit Supraeul. In Dol
iu ~i melancolie, se evidentiaza rolul ambivalentei in
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
175
cadrul melancoliei, acela~i ~i pentru doliu: "cauzele melancoliei depa~esc de ce
le mai multe ori cazul clar al pierderii datorate mortii ~i cuprind toate situat
iile de insulte, neglijari ~i dezamagiri, prin care se introduce In relatie 0 op
ozitie Intre iubire ~i ura sau prin care poate fi Intarita 0 ambivalenta deja ex
istenta"75. Accentul cade pe mecanismul identificarii (Incorporarii) ~i pe inter
pretarea acuzatiilor aduse de obiectul Incorporat ca fiind auto-acuzatiile celui
Indoliat. Eul se identifica cu obiectul pierdut, astfel Incat Supraeul I~i acuz
a dur Eul sau dupa cum ar fi facut-o cu persoana disparuta. Se contureaza difere
nte Intre doliu, melancolie ~i depresie: travaliul doliului indica dificultatea
de a Inlocui obiectul pierdut (iubit) cu un altul; melancolia este determinata d
e pierderea obiectului iubirii; depresia indica imposibilitatea de a regasi iubi
rea In obiect. Depresia reprezinta un fel de "cripta pentru altulln sine Insu~i"
, dupa expresia lui Pierre Fedida. Lentoarea psiho-motorie a depresivului este p
rodusa prin restrangerea masiva a capacitatilor sublimatorii. In puseul depresiv
major subiectul pare a se proteja de lume prin retragerea libidoului din obiect
e. Regresia depresiva este masiva, iar zona de fixatie se situeaza chiar inainte
de faza sadic-anala precoce. Pierderea obiectelor este echivalenta cu distruger
ea acestora, dupa cum era resimtita In stadiul anal precoce. Pierderea obiectulu
i prin disparitia sa este urmata de introiectie - aceasta este varianta normala
a doliului. Introiectia din melancolie este insa rezultatul perturbarii fundamen
tale a relatiei cu obiectul. Me1ancolia este marcata prin conflictul de ambivale
nta rezolvat de Eu prin preluarea ostilitatii fata de obiect. Din pricina ambiva
lentei, iubirea poate fi oricand inlocuita prin ura. Para a exista 0 motivatie o
biectiva, melancolicul I~i poate oricand Inlocui curentul de investire pozitiv c
u unul negativ. Actualizarea investirii negative conduce in cele din urma la ren
untarea la obiect. Renuntarea se face progresiv ~i poate fi expandata la Intreag
a lume externa, Astfel este retras interesul de la viata sa familiala, profesion
ala, sociala etc. M. Klein 76este cea care semnaleaza existenta, In cursul primu
lui an de viata, a unei faze care se aseamana cu sindromul depresiv. Starea
75 S. Freud, "Doliu ~i melaneolie". in Freud, Opere III, Psihologia incon:jtient
ului, Ed. Trei, Bueure~ti, 2000, p. 155. 76 M. Klein, ,,0 eontributie la psihoge
neza starilor maniaeo-depresive, Doliul ~i relatia sa eu starile maniaeo-depresi
ve". in Iubire, vinovatie, reparatie, Ed. S. Freud, Cluj, 1994.
176
MATEl GEORGESCU
depresiva se fundamenteaza pe cea schizo-paranoida ~i va contine elemente de ang
oasa specifice pozitiei depresive. Notiunea de pozi{ie depresiva a fost introdus
a de Klein in 1934, pentru a desemna 0 modalitate de relatie cu obiectul, ulteri
oara pozitiei schizo-paranoide. Pozitia depresiva intervine in jurul celei de a
patra luni de viata, pentru a fi depa~ita in cursul primului an ~i reactualizata
ulterior in doliu sau in starile depresive. In cursul acestei perioade este int
roiectat in Eu obiectul suficient de bun, pentru a depa~i momentul pierderii mam
ei ca obiect partial. Prin introiectarea in Eu a obiectului bun, clivajul se ate
nueaza, obiectul devine total (~i bun ~i rau) ~i nu sau bun sau rau, iar ambival
enta se instaureaza. Mi~carile pulsionale erotice sau agresive se raporteaza la
acela~i obiect. Astfel se depa~e~te punctul de fixatie psihotic, cu posibile evo
lutii ulterioare spre paranoia sau depresie, de sentimente de neajutorare ~i apa
rari diverse specifice pozitiei depresive. Pentru Klein, pozitia depresiva este
un punct cheie in dezvoltare, pe care se sustine capacitate a subiectului de a i
ntretine relatii de obiect gratificante. Un mecanism prezent in melancolie este,
dupa Klein, reparatia obiectului. Prin identificarea cu obiectul bun ~i atacuri
le sadice indreptate asupra obiectului rau (distrugeri fantasmatice aduse parint
ilor, scena primitiva perceputa sadic-distructiv), Eul se simte obligat la actiu
ni reparatorii. Eul (obiect bun) se simte constant amenintat ~i, de aceea, depre
sivului ii este team a ca obiectele introiectate pot fi oricand distruse. Proble
matica depresiei in termeni kleinieni este legata de geneza Supraeului. Dupa Kle
in, Supraeul se constituie inca din perioada arhaica. M. Klein descrie viata fan
tasmatica precoce a copilului in termenii unei extreme agresivitati, considerata
ca expresia manifestarii dialecticii pulsionale viata-moarte. In aceasta perioa
da in limbajul incon~tientului a obtine inseamna a devora77. Emergenta precoce ~
i puternica a sadismului oral este proba mi~carilor pulsionale compensatorii din
tre Eros ~i pulsiunea de moarte78. Datorita pericolului de a fi distrus de fract
iunea din pulsiunea de moarte ramasa in organism, apare in Eu 0 tensiune excesiv
a, resimtita de acesta ca
77 P. Grosskurth, Melanie Klein, Her World and her Work, Ed. Alfred A. Knopf, Ne
w York, 1986, p. 331. 78 M. Klein, 1932, The Psycho-Analysis of Children, trad.
A. Strachey, Oelacorte Press/Seymour Lawrence, 1975, USA, p. 124.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
177
angoasa, care se constituie In piatra de temelie a dezvolHirii Supraeului 79 - a
ngoasa de a fi devorat ~i de a devora (corespondent al angoasei de castrare). Fa
ntasmele care fundamenteaza depresia sunt dupa Klein: teama de a nu putea recomp
une un obiect Imbucatatit; teama de a nu putea separa obiectul bun de cel rau; t
eama de a nu putea "aduce la viaW' obiectul reasamblat, din cauza amenintarilor
obiectelor rele. Renne Spitz propune conceptul de depresie analitica. Depresivul
trebuie sa I~i "sprijine" existenta pe celalalt. Nu poate sa traiasca singur sa
u Intr-o lume a nuantelor, pentru di celalalt sau exista sau nu. De aceea, depre
sivul, daca fiu obtine totul, refuza totul. Atunci, subiectul cauta In sine obie
ctul idealizat pe care ar fi dorit sa 11aiM. Regresia se face spre starea narcis
ica prin fuga de afectele oedipiene. Depresia presupune 0 repliere In fata unei
genialitiitiincapabile de a j.uca un rol organizator. Situatia de boalii Consili
erea clientilor aflati In situatia de boala (somatica) reprezinta un demers de c
riza. Boala aduce In discutie Intregul univers de viala al clientului, personali
tatea ~i identitatea acestuia. In funqie de gravitatea afeqiunii, resimtita atat
la nivel somatic, dit In special la nivel imaginar (funclia diagnosticului In n
egocierea cu boala), boala pune In discutie ~i orizontul social al clientului. U
nul din obiectivele demersului de consiliere consta In analiza teoriei etiologic
e pe care clientul 0 are despre boala sa. Ne yom referi la funqia teoriei etiolo
gice ~i yom trece In revista un inventar al teoriilor etiologice. George Peter M
urdock a ordonat teoriile etiologice din 139 de culturi cuprinse In "Atlasul etn
ografic": 1. etiologie natural a, de tip: ~ infectie - boala este rezultatul inv
adarii organismului de catre microbi; ~ stress - boala este cauzata de expunerea
la presiuni fizice ~i psihice; ~ deteriorare organic a - boala este provocata d
e declinul capacitatilor organismului;
79 R.D. Hinshelwood, Dic{ionarlll psihanaTizei kleiniene, trad. B. Ora~anu, F. V
ladescu, E.S.F., Binghamton & Cluj, 1995, p. 105.
178
=?
MATEr GEORGESCU
accident; agresiune umana directa. 2. etiologie supranaturala, de tip: =? mistic
- boala este 0 consecinta imediata a unei experiente, act al subiectului aflat
in raport impersonal cu boala (destin, contagiune, incalcarea tabuului); =? anim
ist - boala este atribuita unui agent supra-natural personalizat (suflet, fantom
a, spirit). Convingerea ca cineva este posedat de 0 alta persoana, spirit sau en
titate, poate fi un simptom al tulburarii de personalitate multipla. Personalita
tea multipla se caracterizeaza (cf. DSM III R) prin existenta mai multor stari d
e personalitate distincte, cu memorie, comportament ~i tip de relatii specifice.
Agentul care "poseda" este personalitatea alternativa. Posesiunea poate fi ~i 0
idee deliranta psihotidi. Sistemul cultural distinge spatii conceptuale specifi
ce intretinute de membrii grupului. Daca un locuitor al Coastei de Filde~ va dez
volta 0 "nebunie agitata" sau "nebunie virila", caracterizata prin reactii explo
zive fata de membrii familiei, etiologia sugerata de ghicitor se va referi la in
teractiunea cu un spirit. Individul a fost "palmuit" de un duh pentru faptul ca
a calcat in picioare plantatiile din jungla sau a luat apa din rezerva sa. Confo
rm lui T. Nathan, teoriile etiologice traditionale despre boala reinstaureaza 0
cauzalitate cronologica ~i permit descrierea evenimentului patologic sub forma u
nei istorii cu deznodamant. Aceste teorii transforma un non-eveniment, 0 criza,
intr-o istorie mitica, susceptibila de a fi povestita grupului. In Maghreb, sist
emul cultural sustine existenta unei lumi inversate a Djinilor (sub pamant, in m
la~tini, canalizari, cursuri de apa, case abandonate, ruine). Djinii sunt spirit
e simetrice fiintei umane, cu organizare sociala similara. Daca intr-o secventa
de posesiune percepem doua personalitati distincte, a individului ~i a spiritulu
i, atunci credinta devine un dat de experienta. Teoriile etiologice permit discr
iminarea spatiului cultural intr-o forma concreta; =? magic - boala este determi
nata de actiunea explicita a unui agent uman rauvoitor care uzeaza de tehnici ma
gice. Trebuie facuta diferenta dintre magie ~i vrajitorie. Magia este actiunea v
oluntara a unui subiect, ajutat sau nu de 0 persoana abilitata
=?
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
]79
(~aman, magician). Vrajitoria este actiunea voluntara sau involuntara a unui sub
iect cu capacitati (malefic e) Innascute. In bazinul circum-mediteranean vrajito
ria este mult mai frecventa decat magia. Studiile realizate pe datele din Human
Relations Area Files arata faptul ca practica magiei coexista cu cea a vrajitori
ei doar in 8 din cele 139 de culturi, in timp ce restul coreleaza negativ. Pract
ica vrajitoriei este frecventa semnificativ in societatile caracterizate prin: s
tratificare sociala, integrare politica, sistem de scriere elaborat, mediere a s
chimbului prin bani; descendenta patrilineal a, rezidenta patrilocala, sistem de
plata al miresei fixat de comunitate; model educativ centrat pe obedienta. Prac
tica magiei este frecventa semnificativ in societatile caracterizate prm: comple
xitate sociala, politica ~i culturala reduse; model educativ care nu induce obed
ienta in raporturile ierarhice. Un studiu realizat de Vintila Mihailescu pe date
le HRAF indica faptul ca vrajitoria coreleaza cu un grad inalt de putere masculi
na in familie ~i cu un "indice de monoteism" (existenta unei divinitati supreme
care este prezenta in viata comunitatii). Vrajitoria este un atribut predominant
feminin frecvent in societatile in care exista 0 dominatie neta masculina. Vraj
itoria ca teorie despre boala este 0 "supapa" oferita de cultura pentru compensa
rea constrangerilor. Vrajitoria pare a fi determinata de controlul social mascul
in, indicat prin inducerea obedientei fat a de Mrbat ~i a centralismului religio
s. Producerea bolii devine dreptul categoriei sociale marginalizate femeia. Stat
utul femeii este afectat prin controlul excesiv ~i prin scoaterea din sistemul s
au de rudenie ~i plasarea intr-un mediu strain, determinata de descendenta patri
liniara ~i rezidenta patrilocala. Dimensiunea imaginara a reactiei fata de boala
este esentiala. A nega, a fi manios, a simti neintelegerea, neincrederea, frica
sunt cateva din starile afective prezente. Clientul bolnav nu mai functioneaza
conform dinamicii psihice actuale. Clientul confruntat cu problematica bolii rev
ine la modalita!i de dinamica psihica specifice un or etape anterioare
180
MA TEl GEORGESCU
ale dezvoltarii. Pentru a putea negocia cu situatia de boala clientul uzeaza de
anumite mecanisme de aparare: Regresia. Conceptul de regresie este cel mai bine
developat in spatiul psihanalizei. Psihanaliza propune 0 perspectiva genetica. F
reud i~i intemeiaza perspectiva pe teza caracterelor dobandite, sustinuta de Jea
n-Baptiste Lamarck ~i preluata atat de Charles Darwin, cat ~i de medicul ~i zool
ogul german Ernst Heinrich Haeckel. Acesta din urma formuleaza lege a biogenetic
a ~i 0 face cunoscuta in special prin lucrarea de popularizare Enigmele universu
lui (1899). 0 consecinta a perspectivei genetice 0 constituie modelul dialectic
al progresiei ~i regresiei in dezvoltarea mentala. Atat individul, cat ~i produs
ele sale culturale sunt supuse unei mi~ciiri oscilatorii de avans ~i recul. Freu
d distinge trei tipuri de regresie, intricate ~i considerate dupa criteriul topi
c, temporal ~i formal al dezvoltarii: 1. topidi, la nivelul unei instante psihic
e (de ex. la nivelul Seului). Se remarca in vis (in maniera completa), in patolo
gie (halucinatia); 2. temporala, in care este posibila 0 regresie la nivelul obi
ectului (obiectului matern), a stadiului libidinal (oral, anal) sau a stadiului
Eului (stadiul animist); 3. formala, prin faptul ca modurile de expresie actuale
sunt inlocuite prin cele primitive (de ex. functionarea conform proceselor prim
a,re). Conceptul corelativ celui de regresie este fixatia. Fixatia. Fenomenul st
oparii dezvoltarii, denumit fixatie, se produce intr-o perioada din psihogeneza
in care: . 1. psihismul a fost supus unui aflux excitativ debordant. Frustrarea
antreneaza in acest caz refularea. Acceslil unor reprezentanti pulsionali este d
in acest moment interzis de Eu, iar defensa trebuie men tinuta in permanenta; 2.
conditiile de dezvoltare sunt "mult pre a bune". Datorita latentei psihismului,
determinata de nevoia sa de echilibru, pozitia libidinaHi care confera satisfac
tie maximalii este pastrata. Conservarea acesteia se face pe considerentul dific
ultatii de a se atinge acela~i nivel de satisfactie intr-o organizare ulterioara
. In situatia in care intr-un stadiu ulterior de dezvoltare se intampina conditi
i traumatice, psihismul cauta sa elaboreze excitatia printr-o mi~care regresiva
la momentul in care tensiunea putea fi gestionata corespunziitor; excitatia va f
i elaborata
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
181
conform cihlor disponibile in perioada anterioariL Factorii care conduc spre fix
atie sunt fie dobanditi (familie, specific traumatic), fie constitutionali (stru
ctura pulsionaUi); 3. satisfactia excesiva alterneaza cu frustrarea. Satisfactia
pulsionala, ca mod reu~it de organizare, contribuie la refularea unor reprezent
anti pulsionali. Satisfactia pulsionala se refera frecvent la registrul autocons
ervativ, la satisfacerea unei nevoi de securitate. Regresia este 0 modalitate de
defensa normal a in fata oricarei situatii care nu poate fi controlata. Regresi
a are 0 importanta funetie economica in fata procesului morbid. Boala, indiferen
t ce teorie etiologic a antreneaza, anuleaza capacitatea de predictie, control ~
i decizie a individului. De aceea, individul este obligat sa functioneze conform
unor perioade arhaice in care lipsa de control era Q caracteristica marcanta a
dinamicii psihice: adultul se (re)gase~te intr-o stare de neajutorare, revine in
tr-o pozitie infantila in care are nevoie de ingrijire. Angoasa este asociata mi
~carii regresive, trairea angoasei este normala ~i, in consecinta, se recomanda
discutarea trairilor ~i a functiilor lor. o alta modalitate de reactie la situat
ia de boala este negarea. (De)negarea. Mecanismul prin care subiectul neaga dori
nte, ganduri, sentimente refulate ~i de care se apara considerand ca nu-i aparti
n. De ex. "Nu ma afecteaza faptul ca sunt bolnav". Prin denegare se semnaleaza p
resiunea exercitata de refulat ~i intoarcerea acestuia. Denegarea difera de apar
area prin refuz (specific a psihozei ~i feti~ismului). Consilierul se va confrun
ta cu 0 pozitie regresiv-adeviza a clientului aflat in situatia de boala ~i va f
i determinat sa intre intr-o pozitie de autoritate (atot)puternica. Atitudinea d
e sustinere este utila in conditia in care functia regresiva ~i, in consecinta,
dependenta Iiu poate fi ~i nu trebuie anulata. Situatia de conflict Tipuri funda
mentale de conflict din punctul de vedere al metapsihologiei psihanalitice: 1. n
evrotic - este un conflict structural-topic cu incidenta dinamica ~i economica,
intre Eu ~i Se. Nevraticul neaga pulsiunea pentru a da curs realitatii. Conflict
ul nevrotic poate avea loc intre doua pulsiuni ale carar comportamente de descar
care se afla in contradictie. La nivelul
182
MATEI GEORGESCU
Se-ului, unde sunt incalcate principiile logicii clasice, nici 0 pulsiune nu se
afla in contradictie cu alta pulsiune, toate tind spre descarcare imediata. La n
ivelul Eului, se va opera autorizarea uneia ~i refularea reprezentantilor celeil
alte pulsiuni; 2. psihotic, desfa~urat intre realitatea exterioara ~i Eu. Psihot
icul neaga realitatea pentru a da curs pulsiunii. Stimulii din realitatea extema
pot provoca un aflux de excitatie imposibil de controlat. Eul se poate apara in
aceste cazuri prin refuzul ~i falsificarea realitatii. Negarea realitatii este
posibila prin operarea unui clivaj in Eu. In ordine topica, Eul preia cu necesit
ate un pol al conflictului ~i are ca adversar Se-ul. Conflictul este 0 parte con
stitutiva a procesului de comunicare. Din perspectiva consilierului, necesita ca
pacitati superioare de continere ~i stabilitate afectiva. Starea conflictuala in
dica necesitatea operarii unor schimbari la nivelul dinamicii relatiei in scopul
restabilirii echilibrului. Din acest punct de vedere starea conflictuala prezin
ta urmatoarele avantaje: ~ permite 0 mai buna identificare a problemelor ~i a so
lutiilor; ~ cre~te motivatia ~i ~ansele de schimbare; ~ dezvolta flexibilitatea,
adaptabilitatea ~i creativitatea. Evitarea conflictului aduce cu sine blocarea
capacitatii de comunicare dintre client ~i obiectul conflictului prin fenomene,
precum: reactia afectiva i.mediata la interventia celeilalte parti; nevoia de a
judeca persoana ~i nu de a se centra asupra mesajului; centrarea pe mesaj in sco
pul gasirii ~i sublinierii gre~elilor; convingerea ferma asupra culpei exclusive
a celeilalte parti; nevoia de a cauta contraargumente. Starea conflictuala ~i m
odalitatile de negociere, prin importantele sale mi~cari afective, au generat nu
meroase prejudecati: conflictul se stinge ~i se rezolva cu trecerea timpului - n
u este necesara interventia activa; starea conflictuala este intotdeauna de evit
at; a ajunge la conflict este un lucru de blamat care indica sHibiciune; conflic
tul nu poate avea dedit consecinte negative; singura consecinta a conflictului e
ste pierderea;
INTRODUCERE iN CONSILJEREA PSIHOLOGICA
183
Starea conflictuaHi pune clientul in situatia de a-~i activa urmatoarele functii
: 1. Funcfia rezolutiva. Conflictul opune in aparenta doua pozitii ireductibile
~i poate genera urmatoarele pozitii: >refuzul (voluntar sau involuntar) de a acc
epta existenta conflictului, determinat de stilul evitant in fata conflictului;
>fuga de conflict ~i abandonarea confruntarii - prin efortul de a reduce tensiun
ea ~i a se acomoda cu situatia, chiar daca are efecte negative asupra subiectulu
i; a nu face referire directa la situatia conflictuala; a discuta numai cu terti
i situatia; a-~i transfera interesul ~i activitatea in afara sferei conflictuale
. Este caracteristica stilului evitant-reactiv; >acceptarea conflictului ~i inst
alarea pe pozitii de forta - prin cautarea unui tap ispa~itor; prin atitudine sa
rcastica. Este 0 pozitie caracterizata de stilul agresiv-confruntativ; >acceptar
ea conflictului ~i rezolvarea creativa a acestuia - pozitie tinti'l a demersului
consilierii. Subiectul cauta sa obtina informatii despre situatie, cauta altern
ative de compromis. Aceasta pozitie poate fi caracteristica fie stilului asertiv
persuasiv (apararea propriei opinii combinata cu dorinta de cooperare)/ fie cel
ui observativ-introspectiv (cooperare, conciliere ~ianaliza a situatiei). Rezolv
area conflictului ~i gasirea unei solutii de compromis presupun cunoa~terea cadr
ului ~i a factorilor care au condus la aparitia conflictului. Aceasta inseamna d
ecuparea precisa a elementelor aflate in tensiune, in scopul conturarii un or st
rategii ~i tactici rezolutive eficiente. 2. Functia decizionala. Rezolvarea conf
lictului se face numai prin alegerea sau respingerea diverse lor solutii rezulta
te in urma explorarii. Sarcina consilierului consta in sustinerea clientului in
asumarea avantajelor ~i riscurilor consecvente alegerii. 3. Functia de restructu
rare. Desfa~urarea conflictului ~i mai ales rezolvarea sa constituie un proces c
uefecte structurale la nivelul relatiei aflate in discutie. 4. Functia de schimb
. Gestiunea conflictului inseamna mentinerea comunicarii intre partile aflate in
disputa. Negocierea reprezinta un schimb intre parti atat la nivelul procesului
de comunicare, cat ~i la nivelul solutiilor. Clientul poate considera ca ceea c
e dore~te sa obtina este mai valoros decat ceea ce are de oferit. Principiul sch
imbului
184
MATEl GEORGESCU
consta in a face 0 concesie in vederea obtinerii unei concesii. Clientul va fi s
ustinut in a explora nevoile partenerului de negociere in scopul de a afla ce an
ume poate sa ofere. Fiind yorba despre concilierea a doua pozitii, modelele conf
lictului se construiesc prin situatiile de pierdere sau ca~tig ale partilor: pie
rdere-pierdere - apare ca solutie eficienta in anumite situatii. Orice compromis
inseamna a ceda reciproc ~i echitabil din nevoile sau avantajele revendicate; c
a~tig-ca~tig - to ate nevoile ~i revendicarile sunt solutionate; ca~tig-pierdere
- .este situatia care nu admite echivalenta la nivelul solutiei - este modelul
de tip dominanta-obedienta. Incadrarea intr-unul dintre cele trei modele este de
terminata de stilul de reactie pasiv sau activ la conflict. Capacitatea de trece
re din activism in pasivism este 0 caracteristica a personalitatii adaptate. Cli
varea ~i directia comportamentala exclusiva sunt indicatori ai nevoii de aparare
masiva la conflict. Un comportament exclusiv pasiv va determina incadrarea intr
-un model care va acorda ca~tig celeilalte parti. Comportamentul pasiv este desf
a~urat de individ in scopul de a se mentine intr-un tipar de relatie revolut. Es
te un comportament regresiv, centrat pe nevoia individuIui de a evita rejectia.
Clientul considera ca a fi cunoscut de celalalt a~a cum este ar conduce la respi
ngere. Pe de alta parte, orice incercare de activism este asociata cu un comport
ament distructiv. In acest sens, comportamentul pasiv are ca scop nevoia de a mu
ltumi interlocutorul cu orice pret, de a evita conflictul prin anularea propriil
or dorinte. Prin anularea propriilor nevoi, personalitatea pasiva este anxioasa,
frustrata ~i incapabila de expresie. Comportamentul pasiv este rationalizat de
individ prin idealuri culturale semnificative, cum ar fi sacrificiul ~i ajutorar
ea celuilalt. Un comportament exclusiv activ va determina inscrierea in modelul
care permite exclusiv ca~tigul. Este rezultatul dificultatii de a accepta autori
tatea ~i regula care indica drepturile celuilalt. Situat la extremele sau la con
fluenta binomului activism-pasivism, clientul i~i poate defini mai bine pozitia
prin cunoa~terea pozitiilor posibile adoptate in cadrul unei negocieri. Practica
negocierii a identificat cinci roluri: Liderul, Baiatul Bun, Baiatul Rau, Durul
~i Capul Limpede.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
185
Intimideaza opozitia ~i Incearca Caracteristici ale rolurilor multsa nu se sa-i
piedican Confera de vedere Comportamentprea ~i al defals ~i Sugereaza Conduce, d
ecide de impasului. fata I nevoilor Intelegerea un subiect. sentiment solutii si
guranta. Indepartezedediscutia depa~ire Are Semnaleazaslabiciunile. opozitiei. E
xprima partenerilor. pozitiei a punctului ca inconsecventele snblinieze .... 0pun
ct de vedere exprimat degrijaadversarilorcoordoneaza. olul de Submineaza orice a
rgument sau Intrerupe negocierile. ntana cel opozitie. aprople a expri-0 persoan
a cuclarifica Bun repre- identifica ~icare convinge BiiiatulRiiu Biiiatul ate.un
ite tip Capul cuechipa toate entul"Se ant Rol la Este prezintii tii tipul ominan
t ste EsteIdentificabuldozer8O. Limpede
80 Este reaqia predominanta a persoanelor agresive, autoritare, dominante. Este
0 reaqie excesiv autoritara, care urmare~te eliminarea Tara echivoc a partenerul
ui. Partenerul buldozerului nu are nici un fel de importanta pentru acesta ~i, d
e aceea, interesele buldozerului vor fi singurele luate in considerare. Buldozer
ul este tipul de persoana care distruge cu u~urin!a ~i nu construie~te deloc. Un
eori, riposta puternica ~i comportamentul sau pot incheia confruntarea. In gener
al insa, reaqia de tip buldozer conduce la extinderea conflictului. Atacul ~i co
ntraatacul dur deterioreaza relatiile dintre parteneri ~i vor conduce in scurt t
imp la e~ecul comunicarii.
186
MA TEl GEORGESCU
Strategii de rezolvare a conflictului 1. Diminuarea mesajelor de tip aversiv. In
tre persoane1e aflate in conflict se vehicu1eaza in special mesaje agresive in s
copul de a se obtine ascendent. Mesajele sunt repetitive, stereotipe, construite
prin invocarea de situatii anterioare ~i generalizarea acestora. Acest tip de m
esaje ocupa spatiu1 de interactiune ~i b10cheaza comunicarea. Sarcina consilieru
1ui consta initial in evidentierea continutului comunicarii ~i conturarea acesto
r mesaje. Se va analiza impreuna cu clientul efectul mesaju1ui agresiv din persp
ectiva rezolutiva, respectiv blocajul oridirei solutii. Se va indica necesitatea
concesiei initiale rucute celeilalte parti prin identificarea nevoii de adresar
e a acestui tip de mesaje ~i diminuarea lor, pentru a facilita aparitia schimbul
ui real de informatie. 2. Susjinerea 'ji dezvoltarea schimbului real de informaf
ie. Este yorba despre capacitatea de a-I asculta pe ce1alalt ~i despre posibilit
atea de a fi ascultat. Redobandirea capacitatii de a-I asculta pe celalalt ~i al
ternarea mesajelor reprezinta punctul de ie~ire din situatia conflictuala. Clien
tul este sustinut in a-~i "gratifica" interlocutorul prin ascultarea mesajului s
au, indiferent de continut ~i prin adresarea de mesaje cu caracter prospectiv. P
rin aceasta maniera de interactiune mesajele de tip aversiv sunt treptat inlocui
te de ce1e de tip asertiv. 3. Negocierea. Vom trece in revista principalele tipu
ri de negociere: Aprecierea tipului de relatie stabilit intre client ~i partea c
u care se afla in conflict permite 0 mai buna adaptare ~i reaqie la situatiile c
oncrete aparute in negociere. Clientu1 va fi informat asupra tipurilor fundament
ale de negociere. Analiza tipului de negociere determina 0 mai mare putere de pr
eviziune a comportamentului ~i, in consecinta, de raspuns adecvat. Raspunsul ade
cvat se refer a la alegerea modalitatii de aqiune, respectiv a strategiei ~i tac
ticii. o prima disjunqie, operata pe baza criteriului abordarii conflictului, as
upra tipurilor de negociere (care va delimita ~i tipul de strategie) ne indica u
rmatoarele categorii:
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGIC4
187
negociere conflictuala; negociere cooperanta. Raportat la cele doua tipuri (~i s
trategii) de negociere sunt posibile trei orientari (tactici) fundamentale; nego
cierea conflictuala va fi cu necesitate de orientare distributiva; negocierea co
operanta va fi integrativa sau rationala. Negocierea conflictuala distributiva,
centrata pe modelul conflictului ca~tig-pierdere, este procesul in care exista u
n invingator ~i un invins. Este tipul de negociere care nu admite nuante ~i dist
ribuie rolurile intr-o maniera filra echivoc: invingator ~i invins. Pozitia ~i i
nteresele partii adverse (care va deveni parte invinsa) nu au relevanta. In ciud
a declaratiilor care indica efortul comun de identificare a solutiilor reciproc
convenabile, negocierea este in acest caz 0 confruntare dura cu 0 pozitie irecon
ciliabiHi. Negocierea cooperanta de orientare integrativa este procesul in care
partile doresc obtinerea de avantaje egale. Ca~tigul obtinut din negociere este
integrat in mod egal in economia intereselor celor doua parti. Se cauta solutii
pentru obtinerea unor avantaje mai mari, dar echitabil integrate. Partile se str
aduiesc sa aduca solutii noi in scopul cre~terii beneficiilor reciproce. Respect
ul ~i toleranta diferentelor sunt apreciate ~i concretizate intr-o varietate de
opinii. Negocierea cooperanta de orientare rationala este modelul clasic de coop
erare in care partile nu-~i propun concesii reciproce, ci incearca sa rezolve pr
oblemele de fond ale relatiei de pe 0 pozitie obiectiva. In acest sens, se defin
esc problemele, se precizeaza cu exactitate cauzele ~i se cauta solutii. Negocie
rea starii conflictuale presupune un schimb reciproc de informatii reglementat p
rin reguli implicite/explicite care au drept scop stabilirea unui acord ~i adopt
area unei solutii reciproc acceptabile pentru 0 problema comuna. Gestiunea adecv
aUi a conflictului se caracterizeaza prin faptul ca: ~ permite formarea unui con
sens pe care fiecare parte il va apara ~i respecta; :::::? satisface propriile n
evoi, filra a Ie leza pe cele ale partenerului; :::::? pastreaza ~i sustine, in
continuare, relatii bune intre cele doua parti;
? ? ?
?
188
=>
MATEl GEORGESCU
economise~te resurse materiale ~i umane, atat in procesul negocierii, cat ~i ca
urmare a acestuia. In scopul gestiunii sUirilor conflictuale se recomanda: => me
ntinerea problemei ~i nu a persoanelor in centrul analizei; => mentinerea discut
iei in termeni concreti, operationali, cu evitarea generalizarii ~i a impersonal
izarii situatiei; => operarea unei diferente intre eveniment, comportament ~1 in
terpretarea acestora de catre partile implicate; => evitarea moralizarii partilo
r; => explorarea optiunii rezolutive. Pentru gestiunea eficienta a situatiilor c
onflictuale se recomanda ~i dezvoltarea capacitatii asertive. Nivelul de asertiv
itate se afla in relatie directa cu capacitatea de: => expresie a afectelor (poz
itive ~i in special negative) ~i a convingerilor, fara a considera ca prin aceas
ta sunt afectate fundamental interesele ~i drepturile celuilalt; => expresie dir
ecta ~i clara a convingerilor; => de a putea sustine sau primi 0 cerere ~i, in s
pecial refuzul, a spune nu. In analiza argumentatiei ~i a pozitiei clientului in
raport cu diferitele sale probleme se vor identifica erorile sale de argumentat
ie. Erorile de argumentatie sunt semnul distorsiunilor cognitive ~i blocajului c
omunicarii: Premise inconsistente. Se construie~te un rationament pornind de la
premise false. De ex. interlocutorul afirma ca din cauza conditiilor dificile de
viata nu poate accepta cererea clientului. In acest caz, daca premisele ar fi a
devarate, concluzia ar fi justificata, insa realitatea vietii nu poate fi difici
la in ansamblul sau. Argument circular. Concluzia prezentata de partener consta
in reformularea unei premise a discutiei. De ex. ~eful i~i justifica respingerea
revendicarii de cre~tere a salariului adresata de client in felul urmator: "Sal
ariul trebuie sa fie stabil pentru ca intreprinderea sa fie stabila financiar. I
n concluzie nu putem accepta 0 cre~tere salariala". In acest caz, concluzia afir
ma acela~i lucru cu premisa argumentului. Atac abuziv la persoana. Se considera
ca ceea ce sustine 0 anum ita persoana este fals pentru ca acea persoana nu s-a
dovedit a fi morala.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
189
De ex. "Nu voi lua in considerare argumentele dumneavoastra pentru ca nu sunteti
0 persoana corecta". Atac circumstantial la persoana. Se respinge argumentul un
ei persoane din cauza unei imprejurari in care se afla acea persoana: "Nu pot ac
cepta cererea dumneavoastra pentru ca nu reprezinta interesele institutiei, ci i
nteresul personal". Apella emotii. Se realizeaza in scopul blocarii unui argumen
t. De ex. "Cererea dumneavoastra va conduce la distrugerea institutiei. Nu cred
ca doriti distrugerea locului de munca al prietenilor dvs.". Apel la orgoliu. Cl
ientul este i'ndemnat sa fie de acord cu 0 cerere in schimbul unei gratificatii.
De ex. "Sunt sigur ca yeti accepta propunerea mea deoarece numai 0 persoana int
eligenta ~i-ar da seama de avantajele ofertei mele". Persoana va fi considerata
inteligenta numai in situatia in care va accepta oferta. Apel la popor. Se solic
ita acceptarea unei oferte prin invocarea apartenentei la acela~i grup, apartene
nta considerata magulitoare. De ex. "Sunt sigur ca yeti accepta oferta mea pentr
u ca, in ciuda pozitiei pe care 0 ocup actualmente, sunt un om harnic ~i cinstit
ca ~i dumneavoastra" . Apel la autoritate. Opinia proprie este justificata prin
apelul la 0 autoritate recunoscuta in domeniu. De ex. "Pozitia mea este corecta
deoarece respecta principiile fundamentale ale vietii de familie a~a cum sunt e
nuntate in cadrul Centrului pentru protectia familiei". Panta alunecoasa. Neacce
ptarea unei propuneri va produce consecinte neplacute sau chiar dezastruoase. De
ex. "Daca vei continua sa imi ceri sa te las sa ie~i in ora~ dnd vrei, vei ajun
ge sa fii plecat mereu, eu sa fiu singura, sa nu mai suport ~i sa te parasesc".
Atentie abatuta. Se schimba tema discutiei, dupa care se afirma ca a fost deja s
tabilita 0 concluzie discutiei initiale. Adversar fictiv. Este preluat argumentu
l partenerului de negociere ~i este transformat pana cand devine "fictiv" ~i nu
mai corespunde afirmatiei initiale. De ex. "Spui ca dore~ti sa nu te mai cert. A
sta inseamna sa nu ma mai intereseze ceea ce facio Or, strainii sunt cei care nu
ma intereseaza, nu familia mea. Ma intreb ce familie mai avem noi."
190
MA TEl GEORGESCU
Generalizare pripita. 0 proprietate car~ apartine unui obiect este extinsa asupr
a tuturor obiectelor. De ex. "Imi ceri sa consider ca nu ai gre$it cand ai lipsi
t de acasa. Asta inseamna sa consider, indiferent ce faci, ca nu gre$e$ti". Cauz
a falsa. Este un argument prin care un anumit fenomen este considerat in mod gre
$it drept cauza altui fenomen. De ex. "Relatia noastra merge prost din cauza pri
etenilor tai care vin mereu aici". Alternativa falsa. Se considera ca exista num
ai doua alternative ireductibile ale unei situatii. De ex. "Daca nu e$ti de acor
d cu ceea ce iti cer, nu exista alta solutie $i nu putem ie$i din situatia actua
la". Intrebari de verificare Care sunt etapele interventiei in situatia de angoa
sa ? De ce este conditionata eficienta interventiei in problematic a sexuala ? C
are sunt categoriile de probleme cu care se confrunta clientul cu nevoi speciale
? Care este obiectivul principal in consilierea emigrantilor ? Care sunt efectel
e situatiei de criza ? Ce are in vedere consilierulin gestionarea situatiei de c
riza ? Care sunt etapele interventiei in situatia de criza ? In ce consta situat
ia de pierdere ? Care este caracteristica actuala a raportului pe care mediul so
ciocultural 11are cu decesul $i moartea ? Care sunt funqiile ritului funerar ? C
are sunt faze Ie trairii situatiei de divort ? Care sunt avantajele prezentate d
e situatia de conflict? Care sunt functiile activate in situatia de conflict? Ca
re sunt principalele roluri in negociere ? Care sunt strategiile de rezolvare a
conflictului ? Care sunt principalele tipuri de negociere ?
Bibliografie seiectiva: Freud, S., "DoEu $i melancolie", in Freud, Opere III, Ps
ihologia inconfjtientului, Ed. Trei, Bucure$ti, 2000. Georgescu M., Ipostaze ale
mor!ii fntr-un timp al dorin!ei, Ed. Paideia, Bucure$ti, 2003.
INTRODUCERE iN CONSILIEREA PSIHOLOGICA
191
Klein M., ,,0 contributie la psihogeneza starilor maniaco-depresive, Doliul ~i r
elatia sa eu starile maniaeo-depresive", in Iubire, vinovafie, reparafie, Ed. S.
Freud, Cluj, 1994. Manualul pentru diagnosticul ~i statistica tulburarilor ment
ale, Ed. Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania, 1993. Nathan T., Lafotie des
autres, Dunod, Paris, 1996. Nathan T., Sperma diavolului, Ed. Jurnalul Literar,
Bueure~ti, 1999. Rickley G., Therese c., Counseling, Theory and Practice, Prent
ice Hall, New Jersey, 1990. Rubin G., "Fonctions strueturantes et contenantes de
s rituels de deuil", Revue Franr;aise de psychanalyse, tome LX, P.D.F., Paris, j
anvier-mars 1996.
Redactor: Adela MOTOC Coperta: Matei GEORGESCU Bun de tipar: 4.05.2004; Coli tip
ar: 12 Format: 16/70x100 Editura ~i Tipografia Fundatiei Romania de Maine Splaiu
l Independentei nr. 313, Bucure~ti, Sector 6, O. P. 83 Telefon/fax.: 410 4380; w
ww.SpiruHaret.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro