ASEMANARI SI DEOSEBIRI

INTRE PROCEDEELE
FLEXOGRAFIC SI SERIGRAFIC
SI APLICATIILE LOR


CUPRINS
Cap. 1.Generalitati
Cap. 2.Scurt istoric al tiparului
Cap. 3.Procedeul de imprimare flexografic
3.1. Forma de imprimare flexografica
3.2. Montarea formei fexografice
3.3. Aparatul de imprimare flexografica
Cap. 4.Procedeul de imprimare serigrafic
4.1. Forma de imprimare serigrafica
4.2. Aparatul de imprimare serigrafica
4.3. Efecte in serigrafie
Cap. 5.Trasaturi comune si deosebiri intre flexografie si
serigrafie
Cap. 6.Concluzii
Generalitati
Imprimarea se mparte n dou categorii majore:
- imprimarea cu form de imprimare
- imprimarea fr form de imprimare
n funcie de modul de transfer al imaginii de pe forma de
imprimare pe suport, procedeele cu form de imprimare se
pot mpri n dou mari categorii:
a) procedee cu transfer direct :
- tiparul nalt
- tiparul flexografic
- tiparul plan direct
- tiparul adnc
- tiparul serigrafic
procedee cu transfer indirect:
- tipar nalt indirect = tipo-offset
- tipar plan indirect = tipar offset
- tipar tampografic
n functie de pozitia pe verticala a elementelor tiparitoare:

Elemente tipritoare n relief, deasupra nivelului elementelor
netipritoare:
_ tipar nalt direct
_ tipar nalt indirect
_ tipar flexografic

Elemente tipritoare sub nivelul elementelor netipritoare:
_ tipar adnc
_ tipar tampografic

Elemente tipritoare la acelai nivel cu elementele netipritoare:
_ tipar plan
Alte tipuri de forme de imprimare:
_ sub forma de sit tipar serigrafic
PROCEDEUL DE IMPRIMARE FLEXOGRAFIC
Imprimarea flexografica este un process complex care implica multe
variabile ce pot infuenta drastic calitatea imprimarii .
Aceste variabile sunt:
formele de imprimare
cilindrii anilox
cerneala de tipar
mecanismele masinii
suportul de imprimare
calificarea oamenilor

Alte variabile care afecteaza calitatea reproducerii culorii sunt :
conditiile de iluminare la vizionarea originalului si a tiparului de proba
caracteristicile fizice ale cernelii tipografice
capacitatile fizice si fiziologice ale observatorului.




Forma de imprimare flexografica



In functie de natura imaginii si textului de reprodus
putem avea trei tipuri de forme flexografice :

a) forma monostrat (BASF)




b) forma multistrat (BASF)




c) forma pentru tehnologia
Computer to plate
(BASF)
Obtinerea manuala a formei de imprimare flexografica
se face in rama de expunere
Se executa o expunere
preliminara pe spatele placii
fara a utiliza film. Se aplica
filmul negativ pe faa placii,
se vacuumeaza rama de
expunere si se expune stratul
fotosensibil la actiunea sursei
de lumina UV.
Zonele expuse se vor intari si
vor forma elementele
tiparitoare, iar cele neexpuse se
vor inlatura prin developare cu
apa calda sau soluie special
Urmeaza uscarea cu aer cald si
o expunere suplimentara fara
film in vederea intaririi
suprafetelor tiparitoare care
sunt suspectate de
fotopolimerizare imcompleta.
MONTAREA FORMEI FLEXOGRAFICE
Montarea placilor flexografice, indiferent de procedeu, incepe cu
operatia de curatare cu o solutie 50% de alcool izopropilic. Se curata
atat cilindrul de otel cat si spatele placii de poliester.





Pe cilindrul de otel degresat se aplica o folie dublu adeziva




In cazul in care suma dintre grosimea placii + grosimea foliei dublu
adezive nu reprezinta grosimea de lucru, atunci, pe cilindrul port
forma se aplica intai o folie subtire simplu adeziva pentru marirea
diametrului cilindrului port-forma.


Fixarea manuala a placii flexografice depinde de indemanarea
operatorului. O tensionare de intindere prea mare duce la deformarea
imaginii si la defecte de suprapunere a culorilor.
Montarea formei flexo pe masini asistate de calculator asigura un
registru corect pentru toate culorile unei lucrari.

Una din trasaturile specifice ale flexografiei o constituie compensarea
neregularitatilor suprafetelor imprimate cu marirea presiunii de
imprimare. O presiune prea mare duce la deformarea geometrica a
elementelor tiparitoare si deci la scaderea calitatii imprimarii. Totodata
duce la reducerea timpului de folosire a unei forme. S-a constatat ca
placile groase tiparesc foarte bine fontele de culoare in timp ce placile
subtiri tiparesc imagini cu raster. Pentru a evita deformarea punctelor
de raster se folosesc folii de montare cu structura poroas i flexibil
care preiau efortul presiunii si permit pastrarea punctelor de raster la
forma initiala.
APARATUL DE IMPRIMARE FLEXOGRAFICA


Aparatul cu patru cilindrii
este format din :
- cilindru ductor
- cilindru anilox
- cilindru port placa
- cilindru de presiune
Racleta este o lama metalica sau de poliuretan care este in
contact permanent cu cilindrul anilox asigurand dozarea uniforma
a agentului de imprimare si in consecinta pe suprafata cilindrului
anilox nu va mai exista surplus de cerneala.
Sistemul cel mai folosit este camera cu raclete denumit Doctor
Blade care dispune si de un sistem de alimentare cu cerneala si
de evacuare automata a surplusului rezultat. In aceasta varianta
aparatul de cerneala va avea numai trei cilindrii.
Inima aparatului de imprimare flexografica este cilindrul
anilox
Acesta este format dintr-un miez de otel
pe care se depune o camasa de material
ceramic. Suprafata stratului ceramic este
prelucrata cu ajutorul laserului si se
formeaza o retea de cavitati de aceeasi
adancime si aceeasi suprafata ca in
figura alaturata.
O celula are doua caracteristice
importante : diametrul si adancimea.
Diametrul trebuie sa fie de cel putin 5 ori
mai mic decat suprafata punctului de
raster de pe forma, iar adancimea trebuie
sa asigure volumul de cerneala necesar
imprimarii
Experienta tipografica a demonstrat ca
utilizarea celulelor cu unghi de gravare
de 60
0
permite utilizarea unghiurilor de
rotire a rasterului uzual al formei, fara
corectii.
PROCEDEUL DE IMPRIMARE SERIGRAFIC
Imprimarea serigrafica reprezinta o totalitate de tehnologii imbinate in
asa fel incat sa rezulte un imprimat. Aceste tehnologii sunt :

tehnologia tensionarii ramelor serigrafice
tehnologia depunerii emulsiei fotosensibile
tehnologia obtinerii formei de imprimare
tehnologia imprimarii in functie de suport si cerneala

Fiecare din aceste tehnologii reprezinta o suma de variabile care
influenteaza calitatea imprimarii iar la ele se adauga nivelul de calificare
a oamenilor. Alte variabile care afecteaza calitatea reproducerii culorii
sunt:

conditiile de iluminare la vizionarea originalului si a tiparului de
proba
caracteristicile fizice ale cernelii tipografice
capacitatile fizice si fiziologice ale observatorului.


FORMA DE IMPRIMARE SERIGRAFICA

ALEGEREA SITEI
Pentru sita serigrafica se pot folosi tesaturi:




Tesatura monofilament Tesatura multifilament
Textura sitei :


Tesatura normala - asigura claritatea imaginii Tesatura tricotata - nu se poate obtine un contur precis
Conform unui alt criteriu de selectie a sitei, pentru lucrari cu imagini in
semitonuri sau cu contur precis se aleg sitele subtiri la care ochiurile sunt mai
mari sau cel mult egale cu grosimea firului de tesatura.







Tesatura cu spatiul dintre fire Tesatura cu spatiul dintre fire
egal cu gosimea firului mai mic decat grosimea firului

Tesatura sitei poate fi din diverse materiale si anume:
matase sau bumbac : sitele sunt cu fir multifilament
nylon : tesatura cu fir monofilament sau multifilament
poliester : tesatura cu fir monofilament sau multifilament
otel (pentru sita rotativa), fibra de sticla

O caracteristica majora a tesaturii este numarul de fire pe cm. Cunoasterea
liniaturii sitei este importanta in alegerea liniaturii rasterului formei la lucrarile
in semitonuri.


Parametrii sitei in funcie de spaiul dintre fire
Numarul sitei - numarul de ochiuri/in sau cm
Deschiderea totala suprafata totala a ochiurilor
sitei (%) fata de suprafata totala a materialului
Marimea ochiurilor dimensiunea in m
Pasul sitei distanta intre centrele a doua ochiuri
consecutive

Acest tip de parametrii reprezint echivalentul
suprafetei si adncimii celulelor anilox. In mod
asemntor spaiul dintre fire trebuie sa fie de cel
putin 5 ori mai mic dect punctul de raster de pe
forma de imprimare.

Al doilea pas in procesul de obtinere a formei de imprimare serigrafice
este intinderea sitei





Intinderea simultana pe orizontala si vertical Intinderea separat pe orizontala si separat pe
verticala
Fixarea sitei pe rama: calitatea ramei influenteaza calitatea imaginii Tensiunea
de intindere a sitei este un parametru care se stabilizeaza in timp dupa operatia
de lipire. Daca rama este prea flexibil, tensiunea sitei o va deforma cauznd
astfel deformarea imaginii



Deformarea ramei

Deformarea imaginii


Tensiunea de intindere a sitei este un parametru care se stabilizeaza in
timp dupa operatia de lipire. Cercetarile efectuate de diverse
laboratoare au ajuns la concluzia ca dupa lipire tensiunea de intindere
scade brusc pana ajunge la o valoare de echilibru cu puterea de lipire
a adezivului.
Schema procedeelor de depunere a stratului fotosensibil


In procedeul direct sitele se
plaseaza in pozitie verticala si
rezervorul de emulsie efectueaza o
miscare de jos in sus. Dupa uscarea
emulsiei se executa expunerea prin
film pozitiv. Suprafetele neutre se
intaresc sub actiunea luminii iar
suprafetele neintarite se spala cu
apa (se developeaza) si formeaza
imaginea de tiparit.
In procedeul indirect, emulsia este
depusa pe o hartie speciala, se
executa expunerea prin film pozitiv,
se developeaza si se transpune
imaginea pe sita intinsa
In procedeul combinat se aplica
cele doua tipuri de straturi de o
parte si de alta a sitei Procedeul
combinat este cel mai rezistent la
tiraj.
APARATUL DE IMPRIMARE SERIGRAFICA
Imprimarea serigrafica se
poate face in trei sisteme :
- forma plana pe support
plan = masini plane
- forma plana pe support
rotativ = masini plano-
cilindrice
- forma rotativa pe suport
rotativ = masini rotative
Principiul de imprimare al serigrafiei
Un dispozitiv depune o
cantitate de cerneala pe o
latura a sitei , o racleta
intinde cerneala pe sita
simultan cu impingerea
cernelii prin sita,
Cerneala trece prin
ochiurile materialului
textil si imprima imaginea
pe suportul dorit.
Procesul de imprimare serigrafica are doi timpi:
Timpul 1 este depunerea
cernelii pe sita. Suportul de
imprimat este la distanta de
forma serigrafica
Timpul 2 consta in actiunea
racletei asupra cernelii
fortand trecerea prin
ochiurile sitei
Din determinari succesive s-a stabilit ca intre limitele imaginii de
tiparit si rama sitei trebuie sa existe un spatiu neutru proportional
cu marimea formei
In procedeul de imprimare serigrafica un rol important il are
corelarea presiunii de apasare a racletei cu profilul, cu marimea
formei de imprimare, cu profilul suportului de imprimat
Lama racletei poate avea profile diferite si fiecare profil va avea propriile sale
caracteristici.
In functie de unghiul din varful lamei se pot deosebi trei categorii de raclete


pentru tipar cu
cerneluri cu solventi mai
putin agresiv
necesita o presiune
mica

rezistenta la solventi
agresivi
imprimare de strat subtire de
cerneala.

rezistenta la solventi agresivi
imprimare de strat gros de
cerneala
stabilitate dimensionala foarte
buna

EFECTE IN SERIGRAFIE
efecte optice;
efecte tactile;
efecte olfactive.
TRASATURI COMUNE SI DEOSEBIRI INTRE FLEXOGRAFIE SI
SERIGRAFIE
Flexografie Serigrafie Serigrafie
Cele mai utilizate forme flexografice sunt cele cu
baza de poliester
Cele mai folosit material pentru tesatura sitei este
firul de poliester
Formele de imprimare flexografice trebuie sa fie
rezistente la umflare prin imbibare si sa fie chimic
compatibile cu cerneala tipografica folosita
indiferent daca este cerneala obisnuita sau cu
uscare cu UV.
Sitele serigrafice trebuie sa fie rezistente la umflare
prin imbibare si sa fie chimic compatibile cu
cerneala tipografica folosita indiferent daca este
cerneala obisnuita sau cu uscare cu UV. Sitele
trebuie sa fie rezistente la agentii de spalare
Fixarea manuala a placii flexografice depinde de
indemanarea operatorului. O tensionare de
intindere prea mare duce la deformarea imaginii si
la defecte de suprapunere a culorilor
Intinderea tesaturii sitei pe dispozitivele de
tensionare depinde de calificarea operatorului. Se
poate verifica tensionarea cu ajutorul unui
dispozitiv electronic special
a) Placile subtiri au o duritate mai mare si sunt
folosite pentru realizarea formelor cu raster
fin.Grosimea stratului de cerneala este dat de
volumul si suprafata celulelor cilindrului anilox .
a) La sitele de tip S, ochiurile sitei sunt mari si
acoperirea suportului de imprimat se va face cu un
strat subtire de cerneala. Tiparul va avea un contur
precis. Prin marirea numarului de fire pe cm se
obtine o tesatura fina care se poate folosi la
imprimari de calitate superioara cu atat mai mult cu
cat tensiunea de intindere rezista la tiraj mare iar
presiunea de apasare a racletei este destul de mica
pentru a nu forta trecerea unei cantitati mari de
cerneala care ar deforma elementele fine.
Flexografie Serigrafie
b) placile cu grosime medie si de duritate
medie sunt folosite pentru lucrari curente

c) placile cu grosimi mari si duritate mai mica
sunt folosite la imprimarea pe suprafete
rugoase de carton ondulat si permit cresterea
presiunii de imprimare pentru compensarea
rugozitii suprafeei de imprimat.

b) Sitele cu grosime medie a firului asigura un
echilibru intre grosimea firelor si ochiurile
sitei. Se folosesc pentru toate tipurile de
imagini
c)La sitele de tip HD grosimea firelor permite o
tensionaremai mare. un tiraj mare dar reduce
mult ochiurile tesaturii si trecerea cernelii
pana la support devine dificila
Forma se poate deforma la aplicarea pe
cilindrul anilox
Apasarea racletei pe sita in timpul imprimarii
poate deforma imaginea
Sursa de lumina la pregatirea formei este
lampa UV
Sursa de lumina la pregatirea formei este
lampa UV
Pentru lucrarile in semitonuri se aleg rastere
de cel putin 5 ori mai mari decat dimensiunea
celulei cilindrului anilox. Practic un punct de
raster in zone luminoase nu are voie sa se
inece in celulele cilindrului anilox ci sa
cuprinda cel putin trei celule.
Pentru lucrarile in semitonuri se aleg rastere
de cel putin 3-4 ori mai mare decat liniatura
sitei. Practic un punct de raster in zone
luminoase nu are voie sa se inece in
ochiurile sitei ci sa cuprinda cel putin trei
ochiuri.
Avantaje
Flexografie Serigrafie
Diversitate mare de suporturi de imprimare Diversitate mare de suporturi de imprimare

Posibilitatea imprimarii pe materiale foarte
groase
Grosimea stratului de cerneala face ca
imprimatul sa reziste la actiunea factorilor
externi.
Rentabilitate relativa pe un diapazon mare de
tiraje
La tiraje mici imprimarea se poate face
manual fara cheltuieli pe utilaje scumpe
Flexibilitatea configuratiei formelor de
imprimare pe diverse marimi ale suprafetelor
suporturilor


Pentru debutul unei firme este suficienta
suma de 300$.
DEZAVANTAJE
Flexografie Serigrafie
1. pregatirea formei necesita mult timp de
executie si este costisitoare.
1. pregatirea formei necesita mult timp de
executie si este costisitoare.
2. valori mari de latire a punctelor de raster
3. dificultatea reproducerii tonurilor foarte
luminoase si foarte intunecate ; dificultatea
reproducerii tonurilor de tranzitie de la o nuanta
la alta
2. rezistenta scazuta la tiraj a sitei si a
racletei ; distorsionarea imaginii in cazul unei
tensionari defectuase ; operatie de uscare
repetata
4. este imposibila imprimarea caracterelor cu
ornamente fine . Fineea rasterului este limitat
de raportul fa de parametrii celulei anilox
3. rezolutie mica a rasterului datorat texturii
sitei. Fineea rasterului este limitat de
raportul fa de parametrii sitei
5. tirajele mici sunt nerentabile 4. determinarea compatibilitatii cernelii cu
suportul se face experimental
6. calitatea imprimarii se schimba de la o masina
le alta si trebuie adaptat designul ori de cate ori
se tipareste pe alta masina
5. cernelurile contin solventi organici
7. forma de poliester este lucioasa. Pentru
imprimarea fontelor mari suprafata elementelor
care imprim fonta trebuie prelucrata
suplimentar prin formarea de cavitati
asemanatoare liniaturii cilindrului anilox
6. Culoarea alb i luciul esturii dau
fenomenul de refracie i au ca efect
deformarea punctului de raster.
CONCLUZIE
Pentru tiraje de la 100 la 500 de exemplare este rentabil
procedeul serigrafic deoarece odata cu cresterea tirajului scade
mult pretul unitar
Pentru tiraje mai mari de 500 de exemplare este de preferat
flexografia deoarece raportul calitate pre este in avantajul
acestui procedeu.
Masinile hibride sau combinate de tip FLEXO-SCEEN au
avantajul incontestabil al executarii produsului la o singura
trecere prin masina de tipar deoarece in afara imprimarii
textului si imaginii se poate realiza si lacuire rezistenta prin
grupul serigrafic, imprimare cu bronz , stantare cu stanta
rotativa, etc.
Pentru imprimatele de format mare de tip afis, serigrafia
asigura o lacuire rezistenta la intemperii fa de lacuirea fina
realizata prin procedeu flexografic.
Calitatile demonstrate ale fiecarui procedeu asigura segmentul
de piata atat separat cat si in cooperare.