Drept Penal General II -Noul Cod Penal

Veres Crina-Bianca grupa 308

Curs 2
Desistarea si impiedicarea producerii rezultatului
Art 34: " (1) Nu se pedepseste autorul care, inainte de descoperirea faptei, s-a desistat ori a incunostintat
autoritatile de comiterea acesteia, astfel incat consumarea sa poata fi impiedicata, sau a impiedicat el insusi consumarea
infractiunii.
(2) Daca actele indeplinite pana in momentul desistarii sau impiedicarii producerii rezultatului constituie
o alta infractiune, se aplica pedeapsa pentru aceasta infractiune."
Desistarea = renuntarea de una!oie din partea faptuitorului la continuarea actiunii ce constituie elementul
material al laturii oiecti!e a infractiunii. -> infractiunea fiind intrerupta de autorul faptei din proprie initiativa. (art. 34
NCP)
*Conditiile desistarii pentru a constitui cauza de nepedepsire:
- sa e!iste un inceput de e!ecutare a "aptei - sa inceapa realizarea actiunii ce e elementul material al laturii obiective;
- e!ecutarea "aptei sa "ie intrerupta rezultatul nu se produce; nu e o intrerupere faptul ca inculpatul nu a repetat
lovitura aplicata victimei cu intentia de a o ucide iar victima a scapat cu viata;
- intreruperea sa "ie e!presia #ointei li$ere a "aptuitorului e indeplinita conditia cand faptuitorul nu a voit sa
continue e!ecutarea faptei desi putea sa o faca; conditia nu se realizeaza cand infractorul si-a intrerupt activitatea
infractionala pentru ca nu a putut sa o continue din cauza unui obstacol de netrecut sau de teama de a fi denuntat.
-desistarea sa se produca inainte de descoperirea "aptei
Impiedicarea producerii rezultatului " consta in zadarnicirea din partea faptuitorului, de una!oie, a
aparitiei rezultatului faptei sale care a fost realizata in intre"ime. -> actiunea este dusa pana la capat (tentativa terminata)
dar autorul intervine si impiedica producerea rezultatului (inainte de descoperirea faptei).
#epararea pre$udiciului nu reprezinta impiedicarea rezultatului.
*Conditiile impiedicarii " pentru a constitui cauza de nepedepsire%
- faptuitorul sa "i e!ecutat in intregime actiunea ce reprezinta elementul material al laturii obiective a infractiunii;
- faptuitorul dupa e!ecutarea faptei sa impiedice producerea rezultatului; e posibila la infractiunile materiale
(presupun producerea unui anumit rezultat) nu si la cele formale (se consuma odata cu savarsirea actiunii infractionale);
- intreruperea sa fie e!presia #ointei li$ere a "aptuitorului-> intervine de bunavoie
- impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc mai inainte de descoperirea "aptei " conditia priveste descoperirea
faptei de or%anele de urmarire penala ca si de catre orice persoana; impiedicarea e posibila la infractiunile la care
producerea rezultatului se situeaza in timp ulterior e!ecutarii activitatii infractionale (e!: e posibila impiedicarea mortii
victimei care a fost otravita prin administrarea de catre faptuitor a unui antidot si internarea victimei intr-o unitate
sanitara); restituirea bunurilor sustrase nu e o impiedicare a producerii rezultatului caci infractiunea s-a consumat din
momentul sustra%erii activitatea inculpatului de restituire a bunurilor poate constitui o circumstanta atenuata;
NCP: #$ista posiilitatea impiedicarii rezultatului prin doua modalitati.
1. %mpiedicarea c&iar de catre autor
2.N'()A)#: Incunostiintarea autoritatilor de comiterea faptei astfel incat consumarea sa poata fi
impiedicata.
%n acest din urma caz, efectul se produce numai daca autoritatile sesizate au reusit sa
impiedice efecti! producerea rezultatului.
Drept Penal General II -Noul Cod Penal
&"ectele desistarii si impiedicarii producerii rezultatului
- sunt cauze de nepedepsire, de impunitate caci rezultatul periculos nu se produce valoarea sociala nu e vatamata;
- daca pana in momentul desistarii&impiedicarii producerii rezultatului activitatile indeplinite realizeaza continutul unei
alte in"ractiuni faptuitorul urmeaza sa raspunda penal pentru aceasta;
- actele e!ecutate pana in momentul desistarii&al impiedicarii producerii rezultatului fiind acte susceptibile de a primi o
calificare distincta sunt cunoscute ca acte de e!ecutare cali"icate.
' In"ractiunea consumata
- ultima faza a desfasurarii activitatii infractionale e "aza urmarilor ce presupune ca a "ost realizat in intregime
elementul material al laturii o$iecti#e si s-a produs rezultatul periculos mai e!act infractiunea in confi%uratie tipica
infractiunea consumata asa cum e descrisa in norma de incriminare;
In"ractiunea consumata ' forma tipica*perfecta a infractiunii in raport cu fazele desfasurarii acti!itatii infractionale +
are cel mai inalt %rad de periculozitate - fata de actele de pre%atire si tentativa; atra%e intotdeauna raspunderea penala

a( In"ractiunea "apt consumat ) infractiunea al carei rezultat se produce odata cu e!ecutarea in intre%ime a elementului
material al laturii obiective (in%lobeaza si tentativa acelei infractiuni);;
-> se re%aseste la:
( infractiunile de rezultat ' consumate dupa producerea rezultatului;
( infractiunile de pericol ' se consuma din momentul e!ecutarii in intre%ime a activitatii ce constituie elementul material
al laturii obiective.
- cunoasterea momentului consumarii infractiunii e importanta pentru determinarea le%ii penale aplicabile in raport cu
spatiul si timpul incidenta actelor de clementa calcularea termenului de prescriptie etc;
$( In"ractiunea "apt epuizat specificul consta in prelun%irea in timp a infractiunii dupa momentul consumarii datorata
amplificarii rezultatului initial ori continuarii activitatii infractionale;
- e o forma atipica de infractiune mai %rava decat cea tipica " din cauza acumularilor cantitative (amplificarea urmarii
continuarea activitatii) ducand la o raspundere penala mai %rea;
- e posibila la infractiunile: continui continuate pro%resive din obicei sau obisnuinta;
- in raport de acest moment sunt incidente unele institutii de drept penal: aplicarea le%ii penale in spatiu si timp incidenta
actelor de clementa calculul termenului de prescriptie a raspunderii penale etc.
II( *NI+,+&, D& IN-.,C+I*N&
,ec&ea re"lementare nu consacra un capitol, ci incepea cu "pluralitatea", unitatea de infractiunea doar se mentiona.
In NCP: - pre!azuta e$pres unitatea (intrucat le"ea treuie sa fie clara- "-e"ea penala se adreseaza tuturor.")
-pre!azuta e$pres "/luralitatea intermediara"
-pre!azuta e$pres "intentia depasita"
-pre!azute e$pres "concursul real" si "concursul ideal"
Drept Penal General II -Noul Cod Penal
)*nitatea&pluralitatea se apreciaza dupa continutul infractional. *nitatea este determinata de continutul unei
sin%ure infractiuni putand fi naturala sau le%ala.
*NI+,+&, D& IN-.,C+I*N&' acti!itatea infractionala formata dintr-o sin"ura actiune*inactiune ce decur"e din
natura faptei*din !ointa le"iuitorului, sa!arsita de o persoana si in care se identifica continutul unei sin"ure infractiuni.
- cand fapta&activitatea savarsita formeaza o sin%ura infractiune e!ista unitate de infractiune iar cand fapta&activitatea
formeaza doua sau mai multe infractiuni e!ista pluralitate de infractiuni;
- unitatea de infractiune e cunoscuta in doctrina penala sub 2 "orme: unitatea naturala si unitatea le%ala.
a( *nitatea naturala ' forma de unitate infractionala, determinata de unitatea actiunii*inactiunii, de unicitatea
rezultatului ca si de unicitatea formei de !ino!atie cu care e sa!arsita infractiunea;
- unitatea $uridica e determinata de unitatea de fapt adica situatiei din realitatea obiectiva ii corespunde continutul unei
sin%ure infractiuni;
- unitatea naturala are 3 "orme: infractiunea simpla infractiunea continua infractiunea deviata.
$( *nitatea legala " unitatea e data de vointa le%iuitorului care reuneste in continutul unei sin%ure infractiuni doua sau
mai multe actiuni&inactiuni ce ar putea realiza fiecare in parte continutul unor infractiuni distincte; este creata prin vointa
le%iuitorului din considerente de te+nica le%islativa.
- se prezinta sub mai multe "orme: infractiunea continuata infractiunea comple!a (consacrate in partea %enerala)
infractiunea pro%resiva infractiunea din obicei (consacrate in partea speciala).
,( *nitatea naturala de in"ractiune
/( In"ractiunea simpla + ca forma a unitatii naturale, se caracterizeaza su raport oiecti! printr-o sin"ura
actiune*inactiune, printr-un sin"ur rezultat, iar suiecti! printr-o sin"ura forma de !ino!atie,incalcandu-se un sin"ur te$t
de le"e si aplicandu-se o sin"ura pedeapsa.
- nu e neaparat rezultatul unei sin%ure actiuni putand in%loba mai multe acte de e!ecutare ce se cuprind in acti#itatea
unica e!: omorul prin mai multe lovituri de cutit aplicate succesiv de infractor sau infractiunile contra patrimoniului -
altele decat tal+aria pirateria " caz in care pluralitatea de persoane pa%ubite printr-o sin%ura activitate nu determina o
pluralitate de infractiuni ci o infractiune unica aducandu-se atin%ere unei sin%ure valori sociale patrimoniul;
- cand printr-o sin%ura actiune se aduce atin%ere mai multor persoane se realizeaza o pluralitate de infractiuni (vor fi tot
atatea infractiuni cate persoane au fost vatamate in drepturile lor) e!: infractiunile contra persoanei - cu e!ceptia celor
contra vietii care sunt considerate infractiuni comple$e (omorul deosebit de %rav uciderea din culpa in varianta calificata
ultra$ul " la ma!imul pedepselor prevazute se poate adau%a un spor de 3 ani);
- infractiunile comple!e contra patrimoniului " pirateria si tal+aria " determina realizarea unei pluralitati de infractiuni
sub forma concursului (infractiunile respective au un obiect $uridic comple! fiind ocrotite relatiile sociale privind
patrimoniul precum si cele privind persoanele care au fost amenintate ori asupra carora s-a e!ecutat violenta);
- la fel si in cazul infractiunii de ultra$ infractiune comple!a aducandu-se atin%ere atat autoritatii cat si titularilor de
valori sociale ocrotite mai e!act persoanele fizice detinatoare ale autoritatii de stat ce au fost amenintate insultate ori
Drept Penal General II -Noul Cod Penal
lovite; lovirea mai multor functionari publici aflati intr-o activitate ce implica e!ercitiul autoritatii de stat in aceeasi
impre$urare constituie tot atatea infractiuni de ultra$ cate persoane au fost lezate savarsite in concurs.
2( In"ractiunea continua ca forma a unitatii natuale, se caracterizeaza prin prelun"irea in c&ip natural a
actiunii*inactiunii, ce constituie elementul material al laturii oiecti!e, dupa consumare, pana la inter!entia unei forte
contrare: vointa faptuitorului interventia autoritatii&altei persoane o +otarare de condamnare c+iar si nedefinitiva;
- in codul penal nu sunt consacrate dispozitii speciale cu privire la infractiunea continua ci doar o referire la art. ,-4 alin.
. unde se prevede faptul ca termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru aceste infractiuni cur%e din momentul
incetarii actiunii&inactiunii;
- se identifica in le%islatia penala dupa elementul material al laturii obiective ce presupune o actiune&inactiune ce dureaza
in timp ca: /detinerea0 /retra%erea0 /ramanerea0 /purtarea0 /conducerea unui autove+icul0(sau din natura obiectului
infractiunii)
*-ormele in"ractiunii continue%
a( "orma succesi#a " activitatea infractionala e susceptibila de intreruperi care sunt determinate de natura
activitatii infractionale e!emplu: portul ile%al de uniforma intrerupt noaptea reluat dimineata - nu afecteaza unitatea
infractiunii continue deoarece reluarea portului ile%al de uniforma nu presupune o noua +otarare infractionala;
$( "orma permanenta " activitatea infractionala se desfasoara fara intreruperi si nu necesita interventia
le%iuitorului pentru prelun%irea activitatii infractionale;
- importanta distinctieiorice intrerupere in cazul infractiunilor ' epuizare a infractiunii iar reluarea activitatii
infractionale ' savarsirea unei noi infractiuni continue.
Data comiterii in"ractiunii continue
/( 0egea penala aplica$ila in timp " va fi le%ea in vi%oare din momentul epuizarii acesteia moment de la care se
calculeaza si termenul de prescriptie al raspunderii penale 1 incidenta unui act de clementa (%ratiere amnistie);
2( 0egea penala aplica$ila in spatiu " se aplica le%ea penala romana c+iar daca numai o parte din infractiune sau
rezultatul s-a produs pe teritoriul tarii principiul ubicuitatii;
3( Importanta in sta$ilirea #arstei "aptuitorului:
(activitatea infractionala continua a fost realizata inainte de implinirea varstei de ,4 ani nu va fi luata in
seama;
( activitatea infractionala continua a fost inceputa in timp ce faptuitorul era minor si se desfasoara si dupa
a$un%erea acestuia la ma$orat toata activitatea se considera desfasurata in timp ce era ma$or; la individualizarea
sanctiunii pentru infractorul ma$or se va tine cont ca activitatea infractionala continua a inceput in timp ce era minor.