Sunteți pe pagina 1din 3

Drept financiar - 5 noiembrie 2013

Cursul 5
1. CONCEPTUL DE SISTEM BUGETAR
2. NATURA JURIDICA A SISTEMULUI BUGETAR
3. CONTINUTUL SISTEMULUI BUGETAR
4. CUPRINSUL SAU PARTILE COMPONENTE ALE SISTEMULUI BUGETAR
5. CONCEPTUL DE PROCEDURA BUGETARA
6. PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZA PROCEDURA BUGETARA
7. ACTIVITATEA BUGETARA A STATULUI ROMAN. ETAPELE PROCEDURII BUGETARE
8. CONTROLUL ASUPRA EXECUTIEI BUGETARE
9. MODIICAREA DESTINATIEI CREDITELOR BUGETARE
Sediul legal care reglementeaza bugetul este Constitutia Romaniei in art. 138. Constitutia
reglementeaza notiunea de buget public national.
- Legea cadru generala este legea 500/2002 cea care reglementeaza conceptul de sistem bugetar.
- Legea !inantelor publice locale 2"3/200#.
$n codul !iscal si codul de procedura !iscala se !oloseste conceptul de buget general consolidat al
statului.
%rin !"!#$% &'($#)* intelegem principalul plan !inanciar al statului in care sunt pre&azute &eniturile
si c'eltuielile publice pe o perioada de timp determinata de regula un an calendaristic.
Cu pri&ire la natura (uridica a sistemului bugetar s-au emis 5 teorii)
- $ntr-o prima opinie s-a apreciat ca sistemul bugetar este un *C+ *,-$.$S+R*+$/. - $ntr-o a doua
opinie s-a retinut ca sistemul bugetar este o lege un act normati&.
- $ntr-o a treia opinie s-a sustinut ca sist bugetar este atat un act administrati& cat si un act normati&.
- $n a patra opinie s-a retinut ca sistemul bugetar este un plan !inanciar.
- * 5-a opinie a retinut ca sistemul bugetar este un plan cu natura (uridica de lege.
Re!eritor la prima opinie in opinia unor autori intreg sist bugetar este !ormat dintr-un nr nelimitat de
acte administrati&e acte care se constituie in ade&arate titluri de creanta !iscala urmarea carora statul
incaseaza drepturi de creanta !iscala pro&enind din impozite ta0e contributii prele&ari &arsaminte
s.a.m.d.
,eze&anta(ul este ca nu putem considera intreg sistemul bugetar un singur act administrati& deoarece
teoreticienii pierd din &edere actele si operatiunile care se inc'eie pe seama !ondului banesc bugetar
ulterior incasarii creantelor !iscale. $n cursul unui an bugetar apar si nenumarate recti!icari bugetare.
$n ceea ce pri&este a doua opinie sistemul bugetar este !ormat din pre&iziuni atat cu pri&ire la
&eniturile publice cat si cu pri&ire la c'eltuielile publice. *ceste pre&iziuni sunt redactate intr-un
document care poarta denumirea de buget de stat. *cest document cantareste "-8 1g. *cesti
teoreticieni con!unda bugetul de stat cu un alt document care poarta denumirea de lege bugetara
anuala.
Re!eritor la a patra opinie aceasta este incompleta deoarece gu&ernantii ar putea sa se pre&aleze de
acest aspect si sa nu isi asume niciun !el de raspundere (uridica cu pri&ire la realizarea &eniturilor
bugetare si la e!ectuarea c'eltuiellilor bugetare pe de alta parte.
Cea de a5-a teorie este cea corecta. 2a imbina a&anta(ul de la a doua teorie cu a&anta(ul de la a3-a
teorie. Legiuitorul trece prin !iltrul parlamentului c'intesenta documentului intitulat buget de stat care
&a purta denumirea de lege bugetara anuala. %ractic legiuitorul apeleaza la un subter!ugiu de natura
te'nica pentru a da bugetului de stat natura (uridica de lege. $n acest !el in cuprinsul legii bugetare
anuale &om regasi ci!rele sau sumele brute totale ale &eniturilor publice respecti& ale c'eltuielilor
publice. /om regasi sume totale ce sunt pre&izionate a !i incasate din impozite directe respecti&
impozite indirecte. ,e asemenea &om regasi o clasi!icatie bugetara a &eniturlor publice si a
c'eltuielilor publice. Legea bugetara anuala cuprinde dispozitii cu pri&ire la datoria public si nu in
ultimul rand dispozitii cu pri&ire la raspunderea (uridica a gu&ernantilor.
TEMA: legea bugetara anuala pe 2013,proiectul legea bugetara anuala 201!

Continutul sistemului bugetar
2ste !ormat din +$,"#'*"-$ .'&-"/$ si /0$-#'"$-"-$ .'&-"/$.
/eniturile publice reprezinta totalitatea resurselor !inanciare ale statului !iind !ormate din urmatoarele
categorii)
- cele mai importante )
V$,"#'*"-$ 1*2",)*$ 4bugetarelente!iscale5 --6 !ac parte impozitele ta0ele contributiile
banesti &arsamintele si prele&arile banesti4ta0e si impozite5.
Caracteristica principala a &eniturilor ordinare este aceea ca se sc'imba !orma de proprietate ast!el
banii trec din proprietatea pri&ata in proprietatea publica.
Cele mai importante categorii de impozite se grupeaza in) impozite directe impozite indirecte.
,in categoria impozitelor directe !ac parte) impozitul pe pro!it impozitul pe di&idende impozitul pe
&eniturile salariale impozitul pe &eniturile din acti&itati independente
,in categoria impozitelor indirecte !ac parte) ta0a pe &aloare adaugata abcizele si ta0ele &amale.
*laturate &eniturilor ordinare sunt &eniturile cu caracter ne!iscal. %articularitatea acestor &enituri este
ca nu se mai sc'imba !orma de proprietate. 7anii trec din s!era publicului tot in s!era publicului
20emple) c'iriile rede&en e sume care pro&in din &anzarea proprietatilor statului dobanzi alte
comisioane.
V$,"#'*"-$ $3#*)1*2",)*$ --6 !ormate din imprumuturi interne si e0terne ale statului !ondul
general al trezoreriei statului si orice alte imprumuturi.
Sunt acele alte sume cu&enite statului. Sume de bani care nu sunt pre&azute in bugetul de stat.
Sume care au un caracter intamplator dar in !inal ele se &arsa in bugetele locale.
C0$-#'"$-"-$ .'&-"/$
%rin c'eltuieli publice intelegem totalitatea modalitatilor de repartizare si utilizare a !ondului banesc
bugetar. Structura c'eltuielilor publice este urmatoarea)
1. C'eltuieli publice ptr actiuni social-culturale
2. C'eltuieli publice ptr actiuni economice
3. C'eltuieli publice ptr !unctionarea aparatului de stat
3. C'eltuieli publice ptr cercetare dez&oltare
5. C'eltuieli publice militare
#. *lte c'eltuieli bugetare 4au un caracter aleatoriu urmand a !i acoperite din !ondul de rezer&a
bugetara5. 20) toate c'eltuielile acoperite de stat in situatii de calamitate naturala.
%rin buget public national se intelege un sistem unitar !ormat din trei tipuri de bugete)
1. 7ugetul de stat sau bugetul administratiei centrale de stat
2. 7ugetul asigurarilor sociale de stat
3. 7ugetele locale - !iecare unitate adm-teritoriala cu personalitate (uridica are un buget propriu ast!el
!iecare comuna oras municipiu sector al municipiului 7ucuresti precum si !iecare (udet dispun de un
buget propriu distinct.

Con!orm legii 500 prim structura sistemului bugetar intelegem)
1. Sist administratiei centrale
2. 7ugetul asigurarilor sociale de stat
3. 7ugetul trezoreriei statului 4 organ de specialitate ce !unctioneaza in subordinea ministerului
!inantelor publice5. %rincipala atributie este e0ecutia de casa bugetara. %rin e0ecutie de casa bugetara
intelegem totalitatea operatiunilor de casierie pastrare si eliberare de sume de bani.
3.7ugetele institutiilor publice autonome
5.7ugetele institutiilor publice cu !inantare integrala din bugetul de stat bugetul asigurarilor sociale
bugetele locale
#.7ugetele institutiilor publice cu !inantare din &enituri sau resurse proprii.
".7ugetele institutiilor publice !inantate din !onduri e0terne nerambursabile
8.7ugetele insitutiilor publice !inantate din !onduri e0terne rambursabile
8.7ugetele !ondurilor speciale
10.7ugetele locale
Rolul sistemului bugetar este unul primordial. 9n stat nu poate e0ista !ara colectarea resurselor
banesti iar importanta sa este data de urmatoarele)
1. Se asigura realizarea sarcinilor si !unctiilor statului
2. Se asigura ec'ilibrul !inanciar monetar si &alutar al statului
3. Se asigura o reala autonomie locala prin descentralizarea &eniturilor publice s.a.m.d.
%rin procedura bugetara intelegem un ansamblu de operatiuni cu caracter te'nic pri&itoare la cele
patru etape) elaborarea proiectului sistemului bugetar aprobarea proeictului sistemulu bugetar
e0ecutia bugetara care reprezinta pe de o parte realizarea &eniturilor bugetare si pe de alta parte
e!ectuarea c'eltuielilor bugetare inc'eierea e0ecutiei bugetare
Se des!asoare pe o perioada de 3 ani calendaristici.
P*",/"."" /)*$ ('+$*,$)4) .*1/$2'*) &'($#)*))
1. %rincipiul uni&ersalitatii bugetare
2. %rincipiul unitatii bugetare
3. %rincipiul ec'ilibrului !inanciar
3. %rincipiul realitatii bugetare
5. %rincipiul nea!ectarii &eniturilor bugetare
#. %rincipiul unitatii monetare
". %rincipiul anualitatii bugetare. $n romania e0ecutia bugetara se intinde de la 1 ianuarie pana la 31
decembrie
+ema) e0emple de state in care e0ecutia bugetara nu coincide cu anul calendaristic
8. %rincipiul publicitatii bugetare
8. %rincipiul realizarii/ clasi!icatiei/ speci!icatii
1. P*",/"."'- ',"+$*!)-"#)#""
%otri&it acestui principiu in sistemul bugetar sunt inscrise ci!rele totale si brute ale &eniturilor publice si
ale c'eltuielilor publice. *ceste ci!re se regasesc in documentul intitulat legea bugetara anuala ptr
bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat si in 'otararile consiliilor locale ptr bugetele
locale.
2. P*",/"."'- ',"#)#""
%otri&it acestui principiu sistemul bugetar nu se constituie intr-un singur document ci intr-o multitudine
de documente. :iecare din tipurile de bugete sunt aprobate printr-un act normati& cu o !orta (uridica
superioara sau interioara act normati& care cuprinde !ie dispozitii cu caracter general !ie dispozitii cu
caracter special.

3. P*",/"."'- $/0"-"&*'-'" 5",),/")*
9n buget de stat poate sa !ie)
- ec'ilibrat atunci cand &eniturile publice acopera integral c'eltuielile publice pre&azute in legea
bugetara anuala
- e0cedentar atunci cand &eniturile publice sunt mai mari decat c'eltuielile publice.
- de!icitar atunci cand &eniturile publice sunt mai mici decat c'eltuielile publice

S-ar putea să vă placă și