Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Facultatea de Inginerie a Instalatiilor


Impactul Instalatiilor Termice Asupra Mediului


















Student: VASILE NICOLAE GABRIEL
Master Anul I, TPPMU

1. Aspecte generale ale trigenerarii
Instalaiile de producere combinata de electricitate, caldura sau frig se numesc
instalatii de trigenerare (Combined Cooling, Heating and Power-CCHP). Utilizarea producerii
combinate a cldurii i energiei electrice (cogenerarea) prezint un potenial considerabil
pentru creterea eficienei i reducerea impactului asupra mediului nconjurtor.
Utilizarea eficient a combustibilului n producerea simultan a cldurii i energiei
electrice poate oferi economii de energie i poate conduce la evitarea emisiilor de CO
2
prin
comparaie cu producerea separat a cldurii i a energiei electrice. O intensificare a folosirii
producerii combinate va fi probabil corelat att cu o tendin spre utilizarea resurselor
energetice curate i autohtone, (cum sunt de exemplu, gazele naturale, biomasa sau
biodieselul) cat si cu valorificarea superioara pe ntreg anul a echipamentelor de producere. In
acest sens trigenerarea reprezint o soluie de utilizare la ntreaga capacitate a sistemului.
Din punct de vedere tehnologic, trigenerarea (CCHP) se realizeaz prin conectarea
unitii de cogenerare (CHP) cu o instalaie de producere a frigului, cu compresie i/sau
absorbie si totodata de tratare a aerului (dezumidificare). Frigul produs se poate utiliza
oriunde este necesar aerul condiionat n utilizari rezidentiale sau publice. Obtinerea unui
indice de confort termic pe intreaga durata a anului, in cladiri rezidentiale i publice, implica
investitii majore precum centrala termica si un numar ridicat de unutati de producere a aerului
conditionat. Problema obtinerii unui indice de confort termic intr-o cladire rezidentiala devine
critica in special in zonele neelectrificate si izolate. Investitiile ce trebuie facute in aceasta
zona implica suplimentar achizitia unui grup de producere a electricitatii (electrogen).
In Europa pe langa instalatiile de incalzire individuale, in ultimii anii, se produc
echipamente de cogenerare (CHP) pentru producerea combinata de caldura si electricitate.
Puterea acestor instalatii CHP este cuprinsa intre zeci de KW pana la sute de MW.

2. Premisele utilizarii trigenerarii
In consens cu utilizarea eficienta a energiei este conceptul de trigenerare care
reprezinta in esenta producerea combinata a energiei electrice si termice (incalzire si apa calda
de consum) sau electrice, frigorifice si termice (apa de racire si apa calda de consum).
Practic trigenerarea este echivalentul utilizarii caldurii reziduale evacuata in perioada
de vara in mediul ambiant in scopul producerii apei racite pentru climatizarea sau racirea
consumatorilor.
Problema principala a sistemelor de cogenerare o constituie corespondenta intre
energia produsa si cea ceruta, atat pe parte electrica cat si termica si nu in ultimul rand
utilizarea energiei termice in perioadele calde ale anului in scopul evitarii disiparii acesteia.
Daca rezolvarea problemei principale se face prin gasirea unor consumatori cu necesar
relativ omogen de putere electrica si termica instalata, rezolvarea problemei disiparii energiei
termice in perioada de vara se poate face prin utilizarea caldurii in scopul producerii energiei
frigorifice necesare acelorasi consumatori. Pentru aceasta pot fi utilizate atat grupuri
frigorifice cu absorbtie cat si cu compresie mecanica.
In ultimul timp se dezvolta piata masinilor frigorice cu absorbtie care sunt mici
consumatoare de energie electrica din ce in ce mai problematica in anumite tari, chiar numai
datorita absentei unor retele de distributie care sa satisfaca puterile electrice solicitate in
prezent. Cu astfel de crize s-au confruntat Italia, Spania, SUA in perioadele toride de vara.
Principalul argument n favoarea trigenerrii (CCHP) este reducerea consumului de
combustibil primar i, implicit, a emisiilor de gaze cu efect de ser direcie strategic pentru
politica energetic i de mediu (Directiva CE-8).

3. Analiza conceptuala a sistemelor cu trigenerare
Analiza conceptuala a sistemelor cu trigenerare implica definirea elementelor
componente ale sistemelor cu trigenerare si interconectarea lor. Un sistem tipic de trigenerare
contine cinci elemente componente: GE generator electric, MT motor primar, SC -
schimbator de caldura, SCMP sistem control,monitorizare si protectie. O prima diferenta in
clasa sistemelor CCHP rezida din modul de conectare al instalaiei de producere a frigului
(figura 1). Prima varianta presupune transformarea caldurii in frig iar a doua obtinere frigului
din transformarea energiei electrice.
a.transformarea caldurii in frig b. obtinerea frigului din tranformarea energiei
electrice
Figura 1 Procedee de trigenerare

Fiecare procedeu de trigenerare are propriu bilant al transformarilor energetice
conform figurii 2.


Figura 2 Bilantul energetic al procedeelor de trigenerare

Din explorarea variantelor de conversie energetica rezulta urmatoarea schema
conceptuala de baza pentru sistemului CCHP:
.
Figura 3. Schema conceptuala de baza pentru sistemului CCHP


4. Indicatorii de performanta a sistemelor de trigenerare

Eficiena electric a producerii n trigenerare - raportul dintre energie
electric produs anual n trigenerare i energie primar din combustibilii utilizai pentru
producerea energiei termice utile i a energiei electrice.

Eficiena termic - raportul dintre energie termic util produs anual n
co-trigenerare i energia din combustibilii utilizai n procesul de trigenerare.

Eficienta producerii frigului ca raport intre puterea de racire pe puterea de
intrare.

Eficiena global - raportul dintre energia produs
anual n trigenerare i energia coninut n combustibilii utilizai pentru trigenerare. Aceasta
eficienta se compara cu eficienta globala a producerii separate de energie electric, termic i
de rcire:


Economia de combustibil raportat la consumul de combustibil n cazul producerii
separate. Aceasta economie se determina pornind de la puterea corespunztoare
combustibilului economisit ce reprezint diferena dintre puterea primara in cazul producerii
separate si puterea primara in cazul producerii combinate:

Raportnd aceasta putere la puterea primara in cazul producerii separate se obine
procentul de combustibil salvat (economisit) pentru producerea combinata:

Procentul de combustibil economisit (salvat) poate fi definit si prin randamente:



sau in functie de puteri

Eficienta efectiva electrica sau eficienta utilizarii
combustibilului ca raport intre puterea electrica si puterea combustibilului utilizat din care se
scade puterea necesara obtinerii caldurii utile si de
refrigerare:


Raportul energie electric / energia termic raportul dintre energia electric i
energia termic util produse n trigenerare. Fata de acest raport se exprima eficienta totala
cand se compara eficienta sistemului separat de producere a energiei cu eficienta sistemului
combinat.










5. Configuratii posibile ale sistemelor de trigenerare bazate pe MFA



6. Concluzii

Europa import mai mult de 50% din necesarul su de energie, bunstarea economic
i social fiind astfel vulnerabile n faa evenimentelor mondiale. Mai mult decat att,
interdependena energetic a statelor membre UE este n cretere, ceea ce nseamn c orice
eveniment petrecut n sistemul energetic al unei ri are efecte imediate asupra celorlalte
state membre. Cartea Verde a energiei prognozeaz c dependena UE de importul de energie,
determinat pe baza prognozei consumului, va atinge 70% pn n 2030 dac nu se ia nici o
msura pentru combaterea ei. Acest fapt poate avea impact economic i social semnificativ,
energia fiind practic motorul economiei n orice stat.
Ca urmare a discutiilor asupra Politicii Energetice a UE s-a concluzionat faptul ca
Europa trebuie sa actioneze acum, pentru o energie sigur, durabil i competitiv.[] O
nou politic energetic european trebuie s fie ambitioas, competitiv, de lung durat i n
beneficiul tuturor europenilor. Analiza a relevat faptul c att utilizarea surselor regenerabile
de energie ct i eficiena energetic nu sunt suficient susinute i ncurajate de legislaia n
vigoare. Mai mult, intele angajate de UE n domeniul eficienei energetice pentru deceniul
urmtor sunt departe de a putea fi atinse. Astfel, a aprut necesar o reanalizare a situaiei
existente, cu identificarea soluiilor ce pot a fi adoptate. Cogenerarea i trigenerarea sunt
tehnologii ce pot fi considerate prietenoase pentru mediu att pentru faptul c permit
economisirea de combustibil ct i datorit faptului c emisiile de noxe sunt mai reduse fa
de producerea separat de cldur, electricitate i frig.
Necesitatea climatizarii locuintelor in perioada de vara devine din ce in ce mai
strigenta impunand solutii atat economice cat si ecologice. Utilizarea agentului primar din
punctele termice, disponibil in acest sezon, pentru actionarea unor instalatii frigorifice cu
absorbtie care sa produca centralizat apa rece este o solutie viabila prezentand numeroase
avantaje fata de cazul climatizarii cu instalatii locale actionate electric.

Avantajele obinute astfel sunt:
se reduce consumul de energie electrica (pentru climatizarea locuintelor);
se ridica eficienta frigorifica a sistemului global de climatizare, energia termica
consumata pentru actionare fiind mai ieftina decat cea electrica;
se poate utiliza acelasi sistem de contorizare a energiei livrate consumatorilor;
se reduce partea de investitie aferenta consumatorilor (doar unitatea terminala, aceasta
putand fi utilizata si pentru incalzire);
se reduce factura energetica aferenta climatizarii;
se reduce poluarea termica a mediului inconjurator, atat prin reducerea consumului
total de energie pentru actionarea sistemului de climatizare (deci a emisiilor de CO2 la
producerea acestei energii) cat si prin neutilizarea fluidelor cu efect de sera (freoni);
instalatiile care prepara apa rece nu contin fluide care distrug stratul de
ozon sau care contribuie la incalzirea atmosferei.

Principalul dezavantaj rmne valoarea mare de investiie, mai ales acolo unde
consumatorul nu beneficiaz de existena retelei de transport i distribuie a agentului termic.
Prin urmare, decizia investiiei n astfel de sisteme, are nevoie de suportul autoritilor,
avnd n vedere avantaje pe termen lung pe care le aduce. Europa beneficiaza in acest sens de
avantajele oferite de Directiva pentru promovarea cogenerarii precum si de masurile impuse
in vederea atingerii angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, spre exemplu
includerea in cadrul alocarii certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera din cadrul
Schemei Europene de Comercializare a Emisiilor a bonusurilor pentru instalatiile de
cogenerare. Este deci de asteptat ca acest sector sa se dezvolte considerabil in viitor,
reprezentand o modalitate fiabila de consum rational al resurselor si imbunatatire a calitatii
aerului prin reducerea emisiilor poluante.













Bibliografie
http://www.sagetrigen.ugal.ro
http://cpue.energ.pub.ro
http://www.gruppoab.it/ro/guida_alla_cogenerazione/trigenerazione.asp
Articol: Considerente tehnice si economice ale trigenerarii, Mirela Sanda Toropoc,
Rodica Frunzulica
Articol: Trigenerarea o solutie de perspectiva si in Romania. Posibilitati, dar si
constrangeri de aplicare, Mirela Sanda Toropoc, Rodica Frunzulica
http://www.eneas.ro
http://www.rac-ro.ngo.ro/
http://www.ispe.ro/ro/
http://en.wikipedia.org/wiki/Trigeneration