PREFA

Pragmatici, trebuie s fim pragmatici n privina controlului pe care l exercitm asupra echilibrului nostru
ponderal, adic asupra greutii.
De prea multe ori modul de viat este rspunztor pentru rotunjirea noastr progresiv dar sigur i, apoi,
pentru obezitatea care se instaleaz treptat. Dac un anumit exces ponderal a fost considerat mult vreme un gaj al
cumsecdeniei, acum el e considerat, cel mai adesea, dumanul eficienei i punctul de plecare al unor numeroase
boli. De aceea, de ndat ce a atins acest stadiu, fiecare caut sl fac reversibil, adic s slbeasc. !tunci,
trebuie s gseasc o cale, trebuie s opteze pentru o "metod# sau $ poate %mai simplu& $ instigat de 'ichel
'ontignac, s devin contient c felul cum se hrnete este esenial i trebuie controlat pe termen lung.
(umeroase metode, dei recunoscute din punct de vedere tiinific, se dovedesc eficace pe termen scurt i
mediu, dar implic asemenea privaiuni, nc)t devin o serie de constr)ngeri greu de respectat... *i, ncetncet,
ascensiunea ctre nlimea scrii gradate a c)ntarului este reluat. !ceasta este o experien pe care am trito.
+alea pe care neo propune 'ichel 'ontignac pune de acord dietetica i gastronomia, pstr)nd avantajul
unui efect durabil pe termen lung, cu condiia s aderm la principiile acestui nou mod de alimentaie. Prin urmare,
trebuie s ne modificm obiceiurile alimentare, s contientizm ceea ce m)ncm, s ne adaptm metabolismului
pentru a slbi ntro prim etap i, apoi, s ne stabilim la nivelul ponderal ales. !ceast cale nu este dec)t un
compromis ntre acceptabil i obligatoriu. ,iina uman nu poate fi constr)ns n permanen, ea are nevoie de
diversitate, deci de o abordare gastronomic a tiinei de a m)nca.
Pun)nd n practic aceast metod, am fost cucerit, cu at)t mai mult cu c)t ea a fost i este eficace.
Doctor Philippe ROUGER
Confereniar la Universitatea PARIS VI
Director ajunct al Institutului Naional e !ransfu"ii
CUVNT NAINTE
Este aproape o #analitate s$ spui c$ tr$i% &ntr'o civili"aie a contraiciilor(
)n fiecare "i o%ul &*i e%onstrea"$ +eniul &n o%eniul *tiinific *i sunte% convin*i c$ acest
+eniu , ac$ e el este vor#a- nu are li%it$- &ntr'at.t e %ult *i'a e%onstrat puterea e c.teva
ecenii &ncoace(
Dar aceast$ evoluie *tiinific$ ful+er$toare nu se prouce &n %o unifor%- eoarece e/ist$
%ulte o%enii une %entalitatea o%ului se opune oric$rei for%e e pro+res sau , *i %ai r$u , uneori
are tenina e a re+resa(
Nutriia este- in nefericire- una intre aceste iscipline r$%ase &n ur%$- une %ai o%ne*te *i
o total$ anarhie( 0iecare consier$ c$ are reptul e a spune ceva *i toat$ lu%ea se &nea%n$ s$
spun$ ce $ Du%ne"eu(
1i a*a vor r$%.ne lucrurile- at.t ti%p c.t pro#le%a va fi eschis$- iar soluia efinitiv$ nu va fi
acceptat$ e toi(
Aev$rul &n privina nutriiei este cunoscut totu*i- ar el r$%.ne privile+iul c.torva oa%eni e
*tiin$ *i %e%#ri foarte speciali"ai ai corpului %eical( Aev$rul *tiinific este ascuns , in rutin$ *i
in ultra'conservatoris% , e c$tre cea %ai %are parte a pseuo'profesioni*tilor &n ietetic$(
E +reu s$ accepi aceasta realitate- eoarece ea se #a"ea"$ pe patru criterii ce se opun
creinelor traiionale *i "runcin$ e'a reptul ieile %o*tenite *i practicile curente ce ecur+ in
ele( Aceste patru criterii sunt ur%$toarele2
3( , -eoria caloriilor este fals. Aceasta constituie o ipote"$ f$r$ funa%ent *tiinific-
ilu"orie &n %$sura &n care aoptarea re+i%urilor hipocalorice uce &ntoteauna la e*ecuri(
4( , Proastele obinuine alimentare *i- &n special- e/cesiva rafinare a unor ali%ente- precu%
*i natura lor &noielnic$- stau la ori+inea ere+l$rii %eta#olis%ului conte%poranilor no*tri( De aceea
tre#uie s$ &nv$$% s$ ale+e% #ine &n privina +lucielor(
5( , De ase%enea- este foarte i%portant s$ eose#i% +r$si%ile #inef$c$toare e +r$si%ile
$un$toare- ale+.nu'le pe cele #une(
6( , -rebuie sa ne mbogim alimentaia cu fibrele pe care le conin %ai ales fructele-
le+u%ele ver"i- le+u%ele uscate *i p.inea inte+ral$(
7Secretele nutriiei7 constituie- &ntruc.tva- aev$rul &n aceast$ pro#le%$- esenialul a ceea ce
tre#uie s$ *ti% espre un su#iect a c$rui i%portan$ este %ai %are ec.t ne i%a+in$%( C$ci aceste
taine &i privesc nu nu%ai pe aceia care vor sa sl$#easc$ ori s$'*i sta#ili"e"e +reutatea , f$r$
constr.n+eri *i privaiuni , ci *i pe aceia care vor s$'*i re+$seasc$ vitalitatea fi"ic$ *i intelectuala
3
opti%$(
OBEZITATE I CIVILIZAIE
)n+r$*area , *i ca ur%are o#e"itatea , este un feno%en social( Este- &ntruc.tva- su#'prousul
civili"aiei(
Daca o#serv$% ce se petrece &n societ$ile pri%itive- pute% constata c$- &n +eneral- aceast$
pro#le%$ nu e/ist$(
De ase%enea- o#e"itatea este ine/istent$ la re+nul ani%al- cel puin la speciile care tr$iesc &n
%eiul lor natural- nu%ai ani%alele o%esticite e o% cunosc aceast$ suferin$(
Parao/al- toc%ai &n societ$ile cele %ai evoluate se &nt.lne*te cel %ai es e/cesul poneral(
Se pare c$ acesta este corolarul nivelului e via$( De altfel- feno%enul a fost constatat e'a lun+ul
&ntre+ului curs al istoriei(
Cu unele e/cepii- cei %ai +ra*i inivi"i se +$seau &ntoteauna la cate+oriile sociale cele %ai
#o+ate(
Deseori- e/cesul e +reutate era consierat ca o virtute( Era si%#olul reu*itei sociale- ar *i al
s$n$t$ii &nfloritoare(
Nu se spunea +ras *i s$n$tos8
Ast$"i %entalit$ile au evoluat- eoarece , &n afara faptului c$ s'au %oificat canoanele e
fru%usee , oa%enii au evenit con*tieni e neajunsurile +reut$ii prea %ari(
O#e"itatea este consierat$ un pericol- eoarece se *tie c$ repre"int$ un %are factor e risc
pentru s$n$tate(
Dac$ anali"$% pro#le%a o#e"it$ii &n lu%e- sunte% o#li+ai s$ constat$% c$ &n Statele Unite-
cea %ai #o+ata ar$ in lu%e- este cea %ai catastrofal$ situaie(
Or- ac$ lu$% &n consieraie %oul e hran$ al a%ericanilor- este u*or s$ euce% c$ toc%ai
proastele o#i*nuine ali%entare stau la #a"a o#e"it$ii lor( Iar aceast$ realitate se &nr$ut$e*te pe "i ce
trece(
Contrariu a ceea ce las$ s$ se &nelea+$ unii practicieni- o#e"itatea nu este o fatalitate *i- chiar
aca ori+inile sale sunt , &n %ajoritatea ca"urilor , ereitare- nu este %ai puin aev$rat c$ ele sunt
consecina relelor o#i*nuine ali%entare(
A a#ora acest su#iect l$s.n &n ur%$ aspectul esenial al pro#le%ei- &nsea%n$ a ne ocupa
nu%ai e si%pto%e 9+reutatea:- ne+lij.n cau"a( E*ecul ieteticii traiionale se atorea"$ toc%ai
acestei a#or$ri trunchiate( )n loc s$ c$ut$% s$ sc$p$% e si%pto%e- prin inter%eiul unor re+i%uri
e &nfo%etare- a% face %ai #ine s$ anali"$% e ce ne &n+r$*a%( )n loc s$ aopt$% proste*te liste e
%eniuri +ata f$cute- nu%$r.n caloriile sau c.nt$rin ali%entele- %ai #ine a% &ncerca s$ &nele+e%
cu% ne funcionea"$ or+anis%ul *i &n ce fel va putea el s$ asi%ile"e iferitele cate+orii e ali%ente(
Sl$#irea *i sta#ili"area +reut$ii trec- up$ p$rerea %ea- printr'o fa"$ eucativ$ o#li+atorie *i-
&nainte e a &ncepe punerea &n practic$ a %etoei escrise &n aceasta carte- eu v$ propun s$ str$#atei
trei etape- care constituie o aev$rat$ con*tienti"are a principiilor ei(
;ai &nt.i- con*tienti"area jalnicelor o#i*nuine ali%entare o#.nite &n c.teva ecenii-
asociate cu rafinarea e/cesiv$ a unor ali%ente- care stau la ori+inea esta#ili"$rii pro+resive a
%eta#olis%ului nostru( Aceast$ situaie este cea care uce- &n consecina- la o#e"itate *i #oal$(
Apoi- o con*tienti"are a %oului &n care ne funcionea"$ corpul( !re#uie s$ &nv$$% efectiv
cu% ne funcionea"$ %eta#olis%ul- ca *i siste%ul i+estiv(
)n sf.r*it- o con*tienti"are a naturii ali%entelor- a propriet$ilor lor *i a fa%iliei in care
acestea fac parte(
)n acest fel- vo% putea construi concret o ietetic$ inteli+ent$- pe #a"a c$reia ne vo% asu%a
responsa#ilitatea propriului corp *i vo% reali"a nu nu%ai controlul ali%entaiei- ci *i echili#rul
poneral(
Iat$ ce va invit s$ escoperii &n capitolele care ur%ea"$(
INTRODUCERE
)n ulti%ii ani- c.n era% &ntre#at cu% a% sl$#it sau cu% fac s$'%i p$stre" +reutatea-
r$spunea% invaria#il <%.nc.n la restaurant *i lu.n %ese e afaceri=- ceea ce st.rnea ".%#ete- ar
4
nu convin+ea pe ni%eni(
0$r$ &noial$ c$ *i u%neavoastr$ vi se pare parao/al- %ai ales aca punei e/cesul e
+reutate pe sea%a o#li+aiilor fa%iliale- sociale *i- poate- profesionale- care v$ i%pun s$ onorai puin
ca% prea es +astrono%ia( )n orice ca"- asta creei u%neavoastr$(
Cu si+uran$ c$ ai &ncercat eja s$ aplicai un nu%$r incalcula#il e %etoe care circul$ *i
fi+urea"$ e%ult printre locurile co%une( Dar &ntoteauna ai constatat c$ , pe l.n+$ faptul c$ sunt
eseori contraictorii *i nu au ec.t re"ultate nule sau efe%ere , aceste principii erau- &n %ajoritatea
ca"urilor- i%posi#il e aplicat &ntr'un re+i% e via$ nor%al( Chiar *i acas$- ele i%pun at.tea
constr.n+eri- &nc.t te la*i p$+u#a* &n foarte scurt ti%p(
Prin ur%are- suntei a"i- ca *i acu% c.iva ani- preocupai e ceea ce- &n %o puic- a% putea
nu%i exces de greutate.
>a &nceputul anilor ?@- pe c.n trecuse% eja e trei"eci *i cinci e ani- c.ntarul &%i ar$ta
vreo opt"eci e Ailo+ra%e- aic$ un plus e *ase Ailo+ra%e faa e +reutatea %ea ieal$(
)n fon- nu era ni%ic alar%ant pentru un o% cu &n$li%ea e 3-B3 % *i care %ai avea c.iva
ani p.n$ s$ &%plineasc$ patru"eci(
P.n$ atunci- avusese% o via$ socio'profesional$ estul e re+ulat$- iar e/cesul %eu poneral
p$rea sta#ili"at( <E/cesele ali%entare=- ac$ putea% vor#i &ntr'aev$r e e/cese- nu erau ec.t foarte
oca"ionale *i aveau- &n %o esenial- un caracter fa%ilial( C.n te tra+i intr'o re+iune in su'vestul
0ranei- +astrono%ia face o#li+atoriu parte in eucaie( Ea evine chiar un at cultural funa%ental(
A#anonase% eja- e %ult ti%p- "ah$rul- cel puin &n cafea( Su# prete/tul unei aler+ii- nu
%ai %.nca% cartofi *i- cu e/cepia vinului- nu %ai #ea% alcool(
Cele *ase Ailo+ra%e &n e/ces le luase% &ntr'o perioa$ e "ece ani- ceea ce repre"enta o cur#$
e pro+resie relativ %oest$( C.n %$ uita% &n jurul %eu- %$ re+$sea% &n li%ite nor%ale- %ai
cur.n chiar su# acestea(
Apoi- e la o "i la alta- a tre#uit s$'%i e/ercit profesiunea &n coniii cu totul iferite- atunci
c.n %i s'a &ncreinat o responsa#ilitate la nivel internaional- &n cartierul +eneral al unei societ$i
%ultinaionale a%ericane la care era% an+ajat(
Acu% c$l$torea% &n cea %ai %are parte a ti%pului- iar vi"itele f$cute la filialele pe care le
controla%- &n specialitatea %ea- erau invaria#il &nsoite e reuniuni cu caracter +astrono%ic(
)ntors la Paris- tre#uia , &n carul funciilor %ele e la serviciul Relaii Pu#lice Interne , s$
&nsoesc vi"itatori- &n %ajoritatea ca"urilor str$ini- la cele %ai #une restaurante in capital$( Asta
f$cea parte in o#li+aiile %ele profesionale *i %$rturisesc c$ nu era cea %ai e"a+rea#il$ latur$ a
activit$ii(
Dar- la trei luni up$ ce &%i asu%ase% noile responsa#ilit$i- nu avea% %ai puin e C A+ &n
plus( !re#uie spus c$ &n acea perioa$ f$cuse% un sta+iu e trei s$pt$%.ni &n An+lia- ceea ce nu
aranjase eloc lucrurile(
Se%nalul e alar%$ fusese tras( Prin ur%are- tre#uia neap$rat s$ fac ceva(
>a &nceput- a% &ncercat *i eu- ca toat$ lu%ea- s$ aplic- %ai %ult sau %ai puin- locurile
co%une cunoscute- cu re"ultatele tot %ai ecepionante pe care le cunoa*te%(
Apoi- foarte repee , &nt.%plarea potrivin #ine lucrurile , a% &nt.lnit un %eic +eneralist
pasionat e pro#le%ele nutriieiD acesta %i'a at c.teva sfaturi- ale c$ror principii p$reau s$ e%ole"e
funa%entul ieteticii traiionale(
0oarte cur.n up$ aceea- o#inuse% re"ultate eose#it e pro%i$toare( Atunci- %'a%
hot$r.t s$ aprofune" pro#le%a- ceea ce era estul e u*or- eoarece lucra% &ntr'un +rup
far%aceutic *i avea%- astfel- acces la infor%aii *tiinifice care %$ interesau(
Dup$ c.teva s$pt$%.ni- reu*ise% s$ o#in %ajoritatea pu#licaiilor france"e *i a%ericane in
acest o%eniu( Chiar ac$ aplicarea unor re+uli aucea re"ultate- eu voia% s$ le &nele+ #a"a (
*tiinifica( Dorea% s$ *tiu c.n *i cu% &ncepeau s$ evin$ eficace *i care era li%ita lor e aplicare(
De la &nceput &%i i%pusese% s$ nu &nl$tur practic ni%ic in ali%entaie- cu e/cepia "ah$rului(
C.n ai ca %isiune s$'i &nsoe*ti pe vi"itatori la restaurante- nici nu poate fi vor#a s$ nu%eri caloriile
ori s$ te li%ite"i la <un %$r *i un ou r$scopt=( !re#uia s$ +$sesc altceva(
Prin ur%are- a% pierut treispre"ece Ailo+ra%e lu.n &n fiecare "i %ese e afaceri *i vei afla
*i &nele+e- %ai eparte- cu%(
Dar enunarea unor principii este un lucru- iar aplicarea lor este alta(
5
Dup$ c.teva luni- a% reactat pentru cei in anturajul %eu- *i la cererea lor- esenialul
%etoei- care &nc$pea pe trei pa+ini actilo+rafiate(
)ncerca%- pe c.t posi#il- s$ stau cel puin o or$ cu fiecare persoan$ interesat$- pentru a'i
e/plica #a"ele *tiinifice ale %etoei(
Dar nu era &ntoteauna suficient( Gre*elile +rosolane- f$cute involuntar- co%pro%iteau prea
aesea re"ultatele( )n toate ca"urile- fora cultural$ a ieilor %o*tenite- e altfel &n contraicie cu
%etoa %ea- era prea puternic$- *i f$cea ca lucrurile s$ fie &nelese &n %o neclar( De aceea- &n %intea
%ea s'a e"voltat treptat ieea e a reacta un ocu%ent %ai co%plet(
Cartea e fa$ are pretenia e a fi un ghid *i- scriin'o pentru u%neavoastr$- a% ur%$rit
ur%$toarele scopuri2
, s$ e%iti"e" ieile %o*tenite- printr'o ar+u%entaie suficient e convin+$toare- pentru ca
acestea s$ fie a#anonateD
, s$ pre"int #a"ele *tiinifice funa%entale- inispensa#ile pentru &nele+erea feno%enelor
nutriieiD
, s$ enun re+uli si%ple- .n esenialul funa%entului lor tehnic *i *tiinificD
, s$ &nf$i*e"- &n cele %ai %$runte etalii- toate coniiile e aplicare a acestei %etoeD
, s$ au- pe c.t posi#il- o aev$rat$ %etoolo+ie( S$ reali"e"- &ntruc.tva- un ghid practic(
)n ulti%ii ani- ajutat e sfaturile profesioni*tilor- a% o#servat- cercetat- testat- e/peri%entat *i
&ncercat( Ast$"i- a% convin+erea c$ a% escoperit *i ela#orat o %eto$ eficient$ *i u*or e aplicat(
Vei &nv$a- in aceast$ carte- c nu te ngrai pentru c$ %$n.nci %ult- ci pentru c$ %$n.nci
prost(
Vei &nv$a s$ v$ +estionai ali%entaia a*a cu% v$ +estionai #u+etul(
Vei &nv$a s$ v$ conciliai o#li+aiile fa%iliale- sociale *i profesionale cu propria pl$cere(
Vei &nv$a- &n fine- s m)ncai ntrun mod mai sntos, fr ca s adoptai o alimentaie
trist(
Cartea e faa nu este pre"entarea unui <re+i%=( Este e/punerea unei noi %etoe e
ali%entaie- care const$ &n a nva si menii echilibrul ponderal, n timp ce continui s te bucuri
de plcerile mesei, iniferent ac$ e*ti acas$- la prieteni sau la restaurant(
Dar- ca o consecin$- vei afla cu surprinere c$- aopt.n aceste noi principii ali%entare- vei
re+$si ca prin far%ec o vitalitate fi"ic$ *i intelectual$ pe care le'ai pierut e %ult( 1i v$ voi e/plica
e ce(
Vei afla c$ anu%ite o#i*nuine ali%entare stau uneori la ori+inea unei lipse e tonus *i- ca
ur%are- a unei perfor%ane sportive sau profesionale %inore(
Vei *ti c$- aopt.n anu%ite principii e nutriie funa%entale- u*or e pus &n aplicare- vei
putea eli%ina o#oseala #rusc$ ce v$ afectea"$- pro#a#il- *i vei re+$si o vitalitate opti%$(
De aceea- chiar *i &n ca"ul c.n e/cesul u%neavoastr$ poneral este %oest ori aproape nul-
&nv$area %etoei *i a principiilor pe care tre#uie sa le aoptai pentru un control eficient al
ali%entaiei este e %are i%portan$(
Aceasta conuce- &n orice ca"- la o#.nirea unei noi ener+ii- +aranie a unei %ai %ari
eficiene &n toate o%eniile vieii personale *i profesionale(
Vei constata- pe e alt$ parte- c$ pro#le%ele +astro'intestinale- cu care v'ai rese%nat s$
tr$ii- vor isp$rea total *i efinitiv- eoarece aparatul i+estiv vi se va echili#ra co%plet(
Dar- cu toate c$ &n aceasta lucrare fac apolo+ia #unei #uc$t$rii france"e- &n +eneral- *i a
vinului *i ciocolatei &n special- intenia %ea nu era c.tu*i e puin ca- scriin'o- s$ pla+ie" e/celentele
+hiuri +astrono%ice pe care le cunoa*tei cu toii( ;$rturisesc totu*i c$ era% tentat s'o fac- fiinc$
&ntoteauna %i'a fost +reu s$ espart %.ncarea e pl$cere *i #uc$t$ria e +astrono%ie(
A% avut *ansa- e c.iva ani &ncoace- s$ frecvente" cele %ai #une restaurante in lu%e- iar
str.n+erea e %.n$ a unui %are #uc$tar %i'a inspirat at.t respect- c.t *i a%iraie(
;area #uc$t$rie- care- e altfel- este e %ulte ori *i cea %ai si%pl$- a evenit o arta care nu
%ai are nevoie e alte confir%$ri( O art$ pe care a* fi tentat- &n ceea ce %$ prive*te- s'o pun &naintea
tuturor celorlalte(
CAPITOLUL I
6
MITUL CALORIILOR
!eoria sl$#irii- care se #a"ea"$ pe o a#orare hipocaloric$ a pro#le%ei- va r$%.ne- cu
si+uran$- cea %ai %are <+af$ *tiinific$= a secolului EE(
Aceasta este o curs$- o p$c$leal$- o <ipote"$= si%plist$ *i periculoas$- f$r$ funa%ent
*tiinific real( 1i- totu*i- ea ne irijea"$ co%porta%entul ali%entar e peste o ju%$tate e secol(
Privii &n jurul u%neavoastr$ *i o#servai'i pe cei in anturajD vei constata c$ oa%enii- cu c.t
sunt %ai rotofei- +ro*i- +ra*i sau chiar o#e"i- cu at.t socotesc %ai &nver*unat caloriile pe care le
&n+ur+itea"$((
Cu foarte rare e/cepii- tot ceea ce s'a nu%it <re+i%=- e la &nceputul secolului &ncoace- s'a
#a"at &n %o esenial pe teoria caloriilor(
;are +re*eal$F C$ci nu s'a putut o#ine nici un re"ultat serios *i ura#il( 0$r$ s$ %ai vor#i%
e efectele secunare cel puin e"astruoase(
Voi reveni- la sf.r*itul acestui capitol- asupra <feno%enului socio'cultural=- cu caracter
scanalos- care a luat a%ploare- &n %aterie e calorii ali%entare( Pentru c$- &n staiul la care a ajuns
ast$"i- nu este nici o e/a+erare ac$ vor#i% e o aev$rat$ <coniionare colectiv$=(
A. ORIGINEA TEORIEI CALORIILOR
Doi %eici a%ericani- octorul NeG#ur+ *i octorul Hohnston- e la Universitatea in
;ichi+an- au e%is , &ntr'o pu#licaie in 3I5@ , ieea c$ <o#e"itatea ar fi %ai cur.n re"ultatul unei
ali%entaii prea <#o+ate= &n calorii- ec.t o eficien$ a %eta#olis%ului=(
Stuiul pe care &l f$cuser$ asupra echili#rului ener+etic se #a"a- e fapt pe un nu%$r e
o#servaii foarte li%itat- *i , %ai ales , fusese reali"at pe o perioa$ prea scurt$ pentru a avea un
funa%ent *tiinific serios(
)n ciua acestui fapt- chiar e la pu#licare- a fost pri%it ca un aev$r *tiinific irefuta#il *i- e
atunci- a fost consierat rept <liter$ e evan+helie=(
!otu*i- la c.iva ani up$ aceea- cei oi cercet$tori- tul#urai , f$r$ &noial$ , e tapajul f$cut
&n jurul escoperirii lor- au e%is- cu ti%iitate- re"erve serioase asupra conclu"iilor la care ajunseser$(
Dar acestea au trecut a#solut neo#servate( !eoria lor era eja &nscris$ &n pro+ra%ul e stuii
%eicale al %ajorit$ii $rilor occientale une &*i p$strea"$ un loc e onoare chiar *i &n "ilele noastre(
B. TEORIA CALORIILOR
Caloria este a!titatea "e e!er#ie !eesar$ %e!tr& a ri"ia te'%erat&ra &!&i #ra' "e
a%a "e la ()*C la (+*C.
Corpul o%enesc are nevoie e ener+ie( )n pri%ul r.n- pentru a'*i %enine te%peratura la
apro/i%ativ 5CJC( )ntruc.tva- aceasta este necesitatea pri%ar$( Dar- &nat$ ce corpul intr$ &n aciune-
chiar *i nu%ai pentru a'*i p$stra po"iia verticala- pentru a se %i*ca- a scoate sunete etc( apare o
nevoie supli%entar$ e ener+ie( Apoi- %ai tre#uie un supli%ent e ener+ie pentru a %.nca- i+era-
pentru a &neplini actele eseniale ale vieii(
Dar nevoia cotiian$ e ener+ie varia"$ &n funcie e inivi- v.rst$ *i se/(
Teoria aloriilor este &r'$toarea,
Dac$ nevoile ener+etice ale unui inivi sunt e 4K@@ e calorii pe "i *i el nu a#soar#e ec.t
4@@@- se va crea un eficit e K@@ e calorii( Pentru a acoperi acest eficit- or+anis%ul u%an va lua
o cantitate e ener+ie echivalent$ in +r$si%ile e re"erv$- ceea ce va uce- &n consecin$- la o
sc$ere &n +reutate(
! contrario- ac$ un inivi a#soar#e "ilnic 5K@@ e calorii- &n ti%p ce nevoile sale sunt e
4K@@- &*i va crea un e/ceent e 3@@@ e calorii- care va fi stocat- &n %o auto%at- su# for%$ e
+r$si%i e re"erv$(
!eoria pleac$ eci e la postulatul confor% c$ruia- nici &ntr'un sens- nici &n cel$lalt- nu e/ist$
pierere e ener+ie( Este %ate%aticF Iar for%ula re"ult$ intr'o ecuaie inspirat$ irect in teoria lui
>avoisier asupra le+ilor ter%oina%icii(
K
)nc$ in acest staiu se poate pune &ntre#area2 cu% au reu*it s$ supravieuiasc$ pri"onierii in
la+$rele e concentrare ti%p e cinci ani- nu%ai cu C@@'B@@ e calorii pe "i8 Daca teoria caloriilor ar
fi avut un funa%ent- ei ar fi tre#uit s$ %oar$ e &nat$ ce re"ervele e +r$si%e in corp li s'au
epui"at- aic$ up$ c.teva luni(
)n acela*i %o- se poate pune &ntre#area e ce oa%enii care %$n.nc$ %ult- aic$ 6@@@'K@@@
e calorii pe "i- nu sunt %ai +ra*i 9unii r$%.n chiar %ereu sla#i:( Dac$ teoria caloriilor ar fi avut un
funa%ent real- ace*ti %ari %.nc$i ar fi tre#uit sa c.nt$reasc$- up$ c.iva ani- 6@@'K@@ e
Ailo+ra%e(
Cu% se e/plic$- pe e o parte- c$ %.nc.n %ai puin , eci reuc.nu'*i cantitatea "ilnic$ e
calorii a#sor#ite , unele persoane continu$ s$ se &n+ra*e8 )n orice ca"- %ii e inivi"i se &n+ra*$- e*i
ra#$ e foa%e(
C. E-PLICAIA
Pri%a &ntre#are este2 e ce nu se prouce piererea &n +reutate- e*i se reuce aportul e
calorii8
De fapt- piererea &n +reutate are loc- ar feno%enul este efe%er( Iar acesta este- &n realitate-
%otivul pentru care octorii NeG#ur+ *i Hohnston s'au &n*elat2 o#servaiile lor s'au &ntins pe o
perioaa %ult prea scurt$(
0eno%enul este ur%$torul2
S$ ne i%a+in$% c$ nevoile "ilnice ale iniviului sunt e 4K@@ e calorii *i c$- ti%p
&nelun+at- aportul caloric a fost reali"at &n funcie e aceast$ nevoie( Dac$ raia e calorii scae
su#it la 4@@@- se va utili"a- &ntr'aev$r- o cantitate echivalent$ e +r$si%i e re"erv$- pentru a o
co%pensa *i se va constata o pierere &n +reutate(
)n schi%#- ac$ aportul caloric se sta#ile*te- e acu%- la nivelul a 4@@@ e calorii- fa$ e cele
4K@@ inainte- or+anis%ul , eter%inat e instinctul s$u e supravieuire , &*i va ajusta foarte rapi
nevoile ener+etice la nivelul aportului( Din %o%ent ce nu i se au ec.t 4@@@ e calorii- nu va
consu%a ec.t 4@@@( Prin ur%are- piererea e +reutate va fi &ntrerupt$ rapi( Dar or+anis%ul nu se
va opri aici( Instinctul e supravieuire &l va &%pin+e la o pruen$ %ai %are( Iar aceast$ pruen$ va
fi at.t e i%portant$- &nc.t el &*i va face in nou re"erve( Dac$ nu i se au- e aici &naintea ec.t 4@@@
e calorii- ei #ine- &*i va i%inua *i %ai %ult nevoile ener+etice- p.n$ la- e e/e%plu- 3C@@ *i va stoca
iferena e 5@@ e calorii ca +r$si%i e re"erv$(
Se ajun+e- astfel- la un re"ultat opus celui scontat- pentru c$ , &n %o parao/al , &n ti%p ce
su#iectul %$n.nc$ %ai puin- el &ncepe in nou s$ se &n+ra*e(
De fapt- fiina u%an$- ani%at$ per%anent e instinctul e conservare- nu se co%port$ eloc
iferit fa$ e c.inele care &*i &n+roap$ osul- e*i %oare e foa%e( Este- &ntr'aev$r- parao/al- ar
c.inele hr$nit foarte nere+ulat recur+e la instinctul s$u ancestral *i &*i &n+roap$ hrana- constituinu'*i-
astfel- re"erve pentru c.n va fi &nfo%etat(
C.i intre u%neavoastr$ nu ai fost victi%ele &n*elate ale acestei teorii , f$r$ funa%ent , a
caloriilor8
Cu si+uran$ c$ ai &nt.lnit &n anturajul u%neavoastr$ o#e"i care %ureau e foa%e( Acest
fapt este eose#it e aev$rat pentru su#iecii e se/ fe%inin( Ca#inetele psihiatrilor sunt pline e
fe%ei a c$ror epresie nervoas$ re"ult$ prea aesea in aplicarea teoriei- caloriilor( De cu% intr$ &n
aceast$ hor$ infernal$- ele &i evin foarte repee sclave- eoarece *tiu c$ orice oprire uce la o nou$
cre*tere &n +reutate- %ai %are ec.t aceea pe care o aveau la &nceput(
;ajoritatea %e%#rilor corpului %eical se ascun up$ e+et( Ei( &*i au foarte #ine sea%a
c$ pacientele lor nu sl$#esc- ar le #$nuiesc- %ai e+ra#$- c$ nu respect$ re+ulile jocului *i c$
%$n.nc$ pe ascuns( Unii ieteticieni profesioni*ti au or+ani"at chiar *eine e terapie e +rup
3
- une
fiecare o#e" vine *i &*i eclar$ pu#lic- &n faa cole+ilor- piererea &n +reutate- pri%it$ cu aplau"e- ori
c.*ti+ul &n +reutate- sancionat cu fluier$turi( Cru"i%ea %ental$ a unor ase%enea practici nu este
eparte e cea %eieval$(
O%ul &n halat al# 9cu e/cepia unor anu%ii speciali*ti: &*i va pune cu at.t %ai puine &ntre#$ri
asupra cuno*tinelor sale e #a"$ &n acest o%eniu cu c.t acestea in ur%$ sunt %ai cur.n
3
Acestea sunt eose#it e r$sp.nite &n Statele Unite( 9n(a(:(
?
si%#olice( )n afara unor locuri co%une- cultura sa *tiinific$ &n %aterie e nutriie este ca% reus$(
De altfel- nutriia nu este un o%eniu care s$'i interese"e &n %o eose#it pe %eici( A%
re%arcat c$- printre cei ou$"eci e %eici cu care a% lucrat &nainte e a scrie aceast$ carte- toi-
f$r$ e/cepie- au fost au*i &n situaia e a se interesa e nutriie- e a face cercetare *i e a reali"a
e/peri%ente nu%ai pentru c$- iniial- avuseser$ ei &n*i*i +rave pro#le%e e +reutate pe care oreau s$
le re"olve(
Ceea ce este consternant- #a chiar scanalos- este faptul c$ , &n r.nurile %arelui pu#lic , a
fost l$sat$ s$ se e"volte ieea confor% c$reia teoria caloriilor ar avea o #a"$ *tiinific$ real$(
Aceast$ teorie a o#.nit- in p$cate- autoritate *i constituie- e acu%- un at cultural esenial al
civili"aiei noastre occientale(
!eoria caloriilor este at.t e a.nc ancorat$ &n %entalitatea noastr$- &nc.t nu e/ist$ vreun
restaurant al unei colectivit$i- cafenea e cartier sau cantin$ %ilitar$ care s$ nu afi*e"e nu%$rul e
calorii al fiec$rui fel e %.ncare- pentru ca oricine s$ poat$ fi &n cuno*tin$ e cau"$( Nu trece o
s$pt$%.n$ f$r$ ca vreuna intre nu%eroasele reviste fe%inine s$ nu ai#$ pe pa+ina &nt.i un articol
asupra pro#le%elor e sl$#ire- &nf$i*.n ulti%ele %eniuri puse la punct e echipe e speciali*ti &n
ietetic$ care- &n lu%ina teoriei caloriilor- propun aproape f$r$ eose#ire- <o %anarin$ la %icul
ejun- o ju%$tate intr'un #iscuit la ora 33- un #o# e n$ut la pr.n" *i o %$slin$ seara(((=(
!otu*i- se poate pune &ntre#area cu% e a reu*it aceast$ acorare hipocaloric$ a pro#le%ei s$
ne ilu"ione"e at.ta ti%p8 E/ist$ ou$ r$spunsuri( Pri%ul este c$ un re+i% hipocaloric $ &ntoteauna
re"ultate( Privarea e hran$ pe care se #a"ea"$ uce o#li+atoriu la o oarecare sl$#ire( Dar acest
re"ultat- up$ cu% a% v$"ut- este &ntoteauna efe%er( Revenirea la situaia iniial$ este nu nu%ai
siste%atica- ar &n %ajoritatea ca"urilor- Ailo+ra%ele puse ep$*esc pra+ul anterior( Al oilea %otiv
este acela c$- &n "ilele noastre- <sc$erea caloriilor= a evenit o for%ia#il$ %i"$ econo%ic$(
E/ploatarea acesteia se reali"ea"$ la un ase%enea nivel- &nc.t ave% e'a face cu un aev$rat
lo##L- ai c$rui principali #eneficiari sunt inustria ali%entar$ *i c.iva #uc$tari 9interesai:- cu
co%plicitatea speciali*tilor &n ietetic$(
!eoria caloriilor este fals$ *i acu% *tii *i e ce- ar nu &nsea%n$ c$ suntei *i e#arasai e ea(
Pentru c$ este at.t e a.nc &nfipt$ &n %intea u%neavoastr$- &nc.t v$ vei surprine &nc$ %ult ti%p-
e aici &nainte- co%port.nu'v$ up$ principiile sale(
C.n vo% a#ora %etoa e ali%entaie pe care o reco%an &n cartea e fa$- vei fi foarte
tul#urai- &n %$sura &n care tot ceea ce v$ propun poate ap$rea &n total$ contraicie cu aceast$
fai%oas$ teorie(
Dac$ este ca"ul- recitii acest capitol- p.n$ c.n lucrurile vor eveni perfect clare(
CA>VARU> CE>UI SUM'A>I;EN!A! SAU
;AR!IRIU> OMENU>UI
9up$ Dr( H('P( Ruasse:
Aceast$ cur#$ arat$ foarte #ine c$ re+i%urile hipocalorice succesive ajun+ s$ cree"e o
re"isten$ la sl$#ire(
Se vee- prin ur%are- c$- pe %$sur$ ce se reuce raia caloric$- rana%entul re+i%ului scae
*i or+anis%ul tine nu nu%ai s$'*i re+$seasc$ +reutatea iniial$- ci *i s$'*i constituie re"erve
supli%entare(
CAPITOLUL II
CLA.I/ICAREA ALIMENTELOR
Cre c$ acest capitol este sin+urul puin %ai co%plicat e citit *i %ai ificil e asi%ilat- in
cau"a caracterului s$u tehnic- lucru pentru care vei avea #un$voina s$ %$ iertai( Restul c$rii va
putea fi citit- ac$ vrei- ca un ro%an(
De'a lun+ul &ntre+ii e/puneri- voi %eniona iverse cate+orii e ali%ente( Se cuvine s$ *tii
espre ce este vor#a- altfel &nele+erea +lo#al$ a %etoei risca s$ v$ scape(
A% &ncercat s$ reuc capitolul e fa$ la cea %ai si%pl$ e/presie a sa( Prin aceasta- &nele+ c$
nu conine ec.t esenialul a ceea ce tre#uie s$ *tii(
C
Dac$- totu*i- vei &ncepe s$ c$scai *i vei aor%i up$ al "ecelea r.n- trecei repee la
re"u%atul capitolului( Dar &nainte e a a#ora %etoa propriu'"is$- va tre#ui neap$rat s$ va
&ntoarcei la el- altfel asi%ilarea acesteia poate fi co%pro%is$(
Ali'e!tele s&!t s&0sta!1e o'esti0ile are o!1i! &! a!&'it !&'$r "e ele'e!te
or#a!ie2 a, %rotei!ele2 li%i"ele2 #l&i"ele2 %re&' 3i s$r&ri 'i!erale 3i 4ita'i!e. Toto"at$2
ele s&!t o'%&se 3i "i! a%$ 3i 'aterii !e"i#era0ile2 a 5i0rele.
A. PROTEINELE 6sa& PROTIDELE7
Aestea s&!t el&lele or#a!ie ale 'ateriei 4ii2 a"i$ ale '&38ilor2 or#a!elor2 5iat&l&i2
reier&l&i2 oaselor et. .&!t 5or'ate "i! ei 'ai si'%li o'%o!e!1i2 !&'i1i a'i!oai9i. U!ii
"i!tre ae3tia s&!t 5a0ria1i "e $tre or#a!is'. Ma:oritatea elorlal1i a'i!oai9i %ro4i! ;!s$
"i!tr<&! a%ort e=terior2 reali9at %ri! i!ter'e"i&l ali'e!ta1iei2 ;! are %rotei!ele %ot a4ea o
"&0l$ ori#i!e,
, origine animal: a!tit$1i 'ari se #$ses ;! ar!e2 %e3te2 0r>!9$2 o&$2 la%te?
, origine vegetal: ;! soia2 'i#"ale2 al&!e2 ereale i!te#rale 3i ;! &!ele le#&'i!oase.
I"eal&l este "e a o!s&'a at>t %rotei!e "e ori#i!e 4e#etal$2 >t 3i %rotei!e "e ori#i!e
a!i'al$.
Protei!ele s&!t i!"is%e!sa0ile %e!tr& or#a!is',
, %e!tr& o!str&1ia str&t&rilor el&lare2
, a e4e!t&al$ s&rs$ "e e!er#ie2 "&%$ tra!s5or'area ;! #l&o9a 6il&l @REB.72
, %e!tr& %ro"&erea a!&'itor 8or'o!i 3i !e&ro'e"iatori
A
2
, %e!tr& o!stit&irea ai9ilor !&leii 6!eesari re%ro"&erii7. U! re#i' ali'e!tar &
"e5iit "e %rotei!e %oate a4ea #ra4e2 o!sei!1e as&%ra or#a!is'&l&i, to%irea
'&38ilor2 o5ilirea %ielii et.
Raia "ilnic$ e proteine tre#uie s$ fie e circa ?@ +ra%e la copil- *i I@ e +ra%e la
aolescent(
La a"&lt2 ea tre0&ie s$ re%re9i!te &! #ra' %e Bilo#ra'&l "e #re&tate2 & &! 'i!i'&'
"e ++ "e #ra'e %e 9i la 5e'eie2 3i CD "e #ra'e %e 9i la 0$r0at.
Altfel spus- consu%ul e proteine- pentru un ault- tre#uie s$ repre"inte cel puin 3KO in
aportul ener+etic "ilnic( Da$ ;!s$ o!s&'&l "e %rotei!e este2 ;!tr<a"e4$r2 %rea 'are2 iar
ati4itatea 5i9i$ este i!s&5iie!t$2 re9i"&&rile %roteie 4or %ersista ;! or#a!is' 3i se 4or
tra!s5or'a ;! ai" &ri2 s&0sta!1$ res%o!sa0il$ %e!tr& ;'0ol!$4irile "e gut.
C& e=e%1ia o&l&i2 %rotei!ele a!i'ale sa& 4e#etale !& a"& a!titatea e8ili0rat$ "e
a'i!oai9i !eesari or#a!is'&l&i.
A0se!1a &!&i a'i!oai" %oate o!stit&i E5ator&l li'itati4F are s$ st>!:e!eas$
asi'ilarea altor a'i!oai9i. De aeea2 ali'e!ta1ia tre0&ie s$ asoie9e %rotei!ele "e ori#i!e
a!i'al$ & ele "e ori#i!e 4e#etal$.
O ali'e!ta1ie 0a9at$ !&'ai %e %rotei!e 4e#etale 64e#etaria!is'7 ar 5i "e9e8ili0rat$2
ar 5i li%sit$2 ;! s%eial2 "e istei!$2 eea2 e ar %ro4oa t&l0&r$ri ale or!oaselor 6&!#8ii2 %$r7.
! s8i'02 &! re#i' 4e#etaria!2 are i!l&"e o&$ 3i latate %oate 5i e8ili0rat.
B. GLUCIDELE 6sa& GIDRAII DE CARBON7
Gl&i"ele s&!t 'ole&le o'%&se "i! ar0o!2 o=i#e! 3i 8i"ro#e!.
Glie'ia
Gl&o9a este %ri!i%al&l Ear0&ra!tF al or#a!is'&l&i. Ea este stoat$2 a re9er4$2 s&0
5or'$ "e #l&o#e!2 ;! '&38i 3i 5iat.
Glie'ia re%re9i!t$ %roe!t&l "e #l&o9$ "i! s>!#e. Pe !e'>!ate2 are "e o0iei
4aloarea "e &! #ra' "e #l&o9$ la litr&l "e s>!#e.
C>!" se a0soar0e H %e !e'>!ate H o #l&i"$ 6%>i!e2 'iere2 5$i!oase2 ereale2 "&li&ri
4
Neuro%eiator- aic$ su#stan$ chi%ic$ eli#erat$ e celulele nervoase- su# influena unei e/citaii *i care prouce un
efect #iolo+ic aaptat 9n(a(:
B
et.72 se o0ser4$ o 4aria1ie a %roe!t&l&i "e #l&o9$ "i! s>!#e2 "&%$ &' &r'ea9$,
, ;!tr<&! %ri' ti'%2 #lie'ia re3te 6'ai '&lt sa& 'ai %&1i!2 ;! 5&!1ie "e !at&ra
#l&i"ei72
, ;!tr<&! al "oilea ti'% 6"&%$ seretarea i!s&li!ei2 "e $tre %a!reas72 #lie'ia sa"e2
iar #l&o9a %$tr&!"e2 ast5el2 ;! el&le2
, ;!tr<&! al treilea ti'%2 #lie'ia re4i!e la !or'al 9vezi schema de mai jos:.
;ult$ vre%e- +luciele au fost &ncarate &n ou$ cate+orii #ine ifereniate- &n funcie e
capacitatea lor e a fi asi%ilate e c$tre or+anis%2 "aharuri rapie pe e o parte- *i "aharuri lente- e
cealalt$(
>a ru#rica zaharuri rapide- fi+urau "aharurile si%ple *i "aharurile u#le- ca2 +luco"a *i
"aharo"a- care se +$sesc &n "ah$rul rafinat 9in trestie e "ah$r sau in sfecl$:- %iere *i fructe(
Denu%irea e <"aharuri rapie= se #a"a pe creina confor% c$reia , av.n &n veere
si%plitatea %oleculei e hirat e car#on , asi%ilarea lor e c$tre or+anis% se f$cea rapi- la puin
ti%p up$ in+erare(
)n schi%#- se &ncarau &n cate+oria zaharurilor lente toate +luciele a c$ror %olecul$
co%ple/$ tre#uia s$ fac$ o#iectul unei transfor%$ri chi%ice &n "aharuri si%ple 9+luco"$: &n cursul
procesului e i+estie- a*a cu% este- &n special- ca"ul a%ionului in f$inoase- care eli#erea"$
+luco"a &n or+anis%e- &n %o lent *i pro+resiv.
Aceast$ clasificare este co%plet epa*it$- &n pre"ent- eoareceD corespune unei creine
eronate(
E/peri%ente recente oveesc- efectiv- c$ 'ole&la "e 8i"rat "e ar0o! !& o!"i1io!ea9$
%ri! o'%le=itate ra%i"itatea & are #l&o9a este eli0erat$ 3i asi'ilat$ "e $tre or#a!is'.
.e o!stat$ $ 4>r5&l #lie'i al t&t&ror #l&i"elor 6a"i$ a0sor01ia lor 'a=i'$72 l&at
;! 'o" i9olat2 %e !e'>!ate2 s&r4i!e ;! aela3i i!ter4al "e ti'% 6"&%$ ira o :&'$tate "e or$
"e la i!#erare7.
Ast5el $2 ;! lo s$ 4or0i' "e 4ite9a "e asi'ilare2 este 'ai a"e4at s$ st&"ie' #l&i"ele
;! 5&!1ie "e re3terea #lie'iei %e are o i!"&2 a"i$ i! 5&!1ie "e a!titatea "e #l&o9a
%ro"&s$.
Este a%is- prin ur%are- e c$tre toi oa%enii e *tiin$ 9ve"i #i#lio+rafia: c$- e acu%-
lasi5iarea #l&i"elor tre0&ie s$ se 5a$ ;! 5&!1ie "e %&terea lor #lie'i$2 "e5i!it$ %ri!
o!e%t&l "e indice glicemic.
Za8ar&ri si'%le 6#l&o9a 3i 5r&to9a "i! 5r&te 3i 'iere7
Za8ar&ri o'%le=e 6ereale2 5$i!$2 arto5i2 le#&'e &sate7
Za8ar&ri "&0le 69a8$r al02 'alto9a "i! 0ere2 lato9a "i! la%te7
I!"iele #lie'i
Puterea +lice%ic$ a fiec$rei +lucie este efinit$ prin inicele +lice%ic- care a fost aoptat &n
anul 3IC?( El corespune suprafeei triun+hiului e pe cur#a hiper+lice%iei inuse e c$tre +lucia
in+erata(
Se a ar#itrar +luco"ei inicele 3@@- care repre"inta suprafaa triun+hiului e pe cur#a
hiper+lice%iei corespun"$toare( Inicele +lice%ic al altor +lucie este- astfel- calculat upa
ur%$toarea for%ula2
I!"iele #lie'i este & at>t 'ai ri"iat2 & >t 8i%er#lie'ia i!"&sa "e #l&i"a testata
este 'ai 'are.
.$ re'ar$' $ %rel&rarea i!"&strial$ a #l&i"elor '$re3te i!"iele #lie'i al
aestora 9corn'flaAes P BK- poru%# P C@- ful+i e cartofi instant P IK- cartofi fieri P C@:.
.e 3tie2 "e ase'e!ea2 $ !& !&'ai a!titatea2 i 3i alitatea %$r1ii 5i0roase a #l&i"ei ;i
"$ aesteia &! i!"ie 'i sa& 'are 9p.ine foarte al#$ , fran"el$ P IKD p.ine al#$ , #a+het$ P C@D
p.ine inte+ral$ P K@D p.ine +raha% P 5KD ore" al# P C@D ore" neprelucrat P K@:(
INDICE GLICEMIC RIDICAT INDICE GLICEMIC .CIZUT
I
;alto"$ 33@ 0ul+i e ov$" K@
Gluco"$ 3@@ Cereale cu t$r.e K@
P.ine foarte al#$ IK Ore" co%plet K@
0ul+i e cartofi instant IK P.ine e +r.u inte+ral$ K@
;iere- ulcea$ I@ Paste in f$in$ , cernut$ 6K
Corn flaAes BK P.ine e secar$
co%plet$
6@
;orcov BK ;a"$re vere 6@
Naharo"$ 9"ah$r al#: CK 0asole al#$ 6@
P.ine al#$ C@ P.ine inte+ral$ 5K
Ore" al# C@ >actate 5K
Cartofi C@ 0ructe proaspete 5K
Poru%# C@ >inte 5@
Sfecl$ C@ N$ut 5@
Miscuii C@ 0asole uscat$ 4K
Paste 9f$in$ al#$: ?K Ciocolat$ a%$ruie 44
Manane ?@ 0ructo"$ 4@
Stafie ?@ Arahie 3K
>e+u%e ver"i Q 3K
Din orina e a si%plifica- propun ca +luciele s$ fie clasificate &n ou$ cate+orii2 <+lucie
#une= 9cu inice +lice%ic sc$"ut: *i <+lucie rele= 9cu inice +lice%ic riicat:- eoarece aceast$
istincie v$ va per%ite s$ escoperii- printre altele- &n capitolele ur%$toare- cau"ele e/ceentului
u%neavoastr$ poneral(
Gl&i"ele rele
Aestea s&!t #l&i"ele a $ror asi'ilare %ro4oa$ o re3tere 'are a #l&o9ei "i! s>!#e
68i%er#lie'ie7.
Este ca"ul 9a8$r&l&i "e 'as$- su# toate for%ele sale 9pur sau co%#inat cu alte ali%ente- ca
pr$jiturile:- ar este *i ca"ul t&t&ror #l&i"elor ra5i!ate i!"&strial- ca 5$i!a al0$ *i ore9&l al0- sau
al alool&l&i 9&n special alcoolul istilat:- precu% *i al arto5&l&i *i al %or&'0&l&i(
Gl&i"ele 0&!e
Contrar celor pre"entate %ai sus- acestea sunt #l&i"ele a $ror asi'ilare "e $tre
or#a!is' este sla0$ 3i %ro4oa$2 %ri! &r'are2 o re3tere re"&s$ a #l&o9ei "i! s>!#e.
Este ca"ul erealelor 0r&te 65$i!$ & t$r>1e7- al ore9&l&i i!te#ral *i al unor f$inoase ca
li!tea *i 0o0&l- ar %ai ales ca"ul 'a:orit$1ii 5r&telor *i al t&t&ror le#&'elor- pe care le
inclue% *i &n cate+oria fi#relor ali%entare 9pra"- nap- salat$- fasole vere: *i care conin- toate- o
cantitate reus$ e +lucie(
C. LIPIDELE 6sa& GRI.IMILE7
Acestea sunt %olecule co%ple/e- nu%ite , &n %o o#i*nuit , corpi +ra*i(
! 5&!1ie "e ori#i!ea lor2 se "eose0es "o&$ 'ari ate#orii "e li%i"e,
, lipidele de origine animal s&!t li%i"ele %e are le o!1i! ar!ea2 %e3tele2 &!t&l2
0r>!9a2 s'>!t>!a %roas%$t$ et.?
, lipidele de origine vegetal s&!t li%i"ele "i! &lei&l "e ara8i"e2 'ar#ari!a et.
.e %ot lasi5ia li%i"ele 3i ;! "o&$ ate#orii "e ai9i #ra3i,
, acizii grai saturai, are se #$ses ;! ar!e2 'e9el&ri2 o&$ 3i latate 6la%te2 &!t2
s'>!t>!$2 0r>!9$7?
, acizii grai mononesaturai sau polinesaturai! aestea s&!t #r$si'ile are r$'>!
3@
li8i"e la te'%erat&ra a'0ie!tal$ 6&lei&l "e 5loarea<soarel&i2 "e ra%i1$ 3i '$sli!e7- e*i
unele pot fi soliificate prin hiro+enare 9fa#ricarea %ar+arinei:( Toto"at$2 ;! aeast$
ate#orie tre0&ie i!l&se toate #r$si'ile "e %e3te.
Li%i"ele s&!t !eesare ;! ali'e!ta1ie. Pe l>!#$ aeasta ele o!1i! !&'eroase 4ita'i!e
6A2 D2 E2 @7 3i ai9i #ra3i ese!1iali 6ai"&l li!olei 3i ai"&l li!ole!i7 3i ser4es la ela0orarea
&!or 8or'o!i.
N&'ai #r$si'ile %resate la ree H o01i!&te "i! %ri'a %resare H #ara!tea9$ o!1i!&t&l
"e ai9i #ra3i ese!1iali.
Asimilarea grsimilor este pertur"at c#nd acestea sunt amestecate cu glucidele rele,
ceea ce are drept consecin o important stocare de energie, su" $orma grsimilor de rezerv.
)n +eneral- %.nc$% prea %ulte +r$si%i( Pr$jelile- +o+o*ile- sosurile inutile *i preparatele cu
+r$si%e ne'au invaat ali%entaia- c.n- e fapt- pute% prepara foarte #ine %.nc$rurile cu %ult %ai
puine +r$si%i- ar la fel e elicioase- f$r$ a a#u"a e acestea in ur%$(
Anu%ite lipie sunt responsa#ile pentru e/cesul e colesterol- ar , &n realitate , e/ist$ ou$
tipuri e colesterol2 cel <#un= *i cel <r$u=- o#iectivul nostru fiin %eninerea colesterolului total la cel
%ai sc$"ut nivel posi#il- prin reunirea tuturor coniiilor pentru ca procentul e colesterol #un s$ fie
cel %ai %are
5
(
!re#uie s$ *ti% c$ nu toate lipiele favori"ea"$ cre*terea colesterolului <r$u=( Di%potriv$-
sunt unele care au tenina e a'l face s$ sca$ si%itor(
De 5a%t2 %e!tr& a 5i o0ieti4i2 #r$si'ile tre0&ie ;'%$r1ite ;! trei ate#orii,
(. grsimile care mresc colesterolul
Aestea s&!t #r$si'ile sat&rate are se re#$ses ;! ar!e2 'e9el&ri2 &!t2 0r>!9$2
&!t&r$2 latate?
A. grsimile care nu au dec#t o mic in$luen asupra colesterolului
Aestea s&!t o!1i!&te "e r&staee2 o&$2 ar!ea "e %asare H 65$r$ %iele7?
J. grsimile care scad colesterolul
Acestea sunt &lei&rile 4e#etale2 '$sli!e2 ra%i1$2 5loarea<soarel&i2 %or&'0 etc( C>t "es%re
%e3te2 #r$si'ea aest&ia !& i!ter4i!e & a"e4$rat ;! 'eta0olis'&l olesterol&l&i2 i o!stit&ie
&! 'o" "e %re4e!ire a 0olilor ar"io4as&lare2 5$>!" s$ sa"$ tri#lieri"ele 3i ;'%ie"i>!"
tro'0o9ele. Pri! &r'are2 tre0&ie s$ '>!$' %e3te #ras 6so'o!2 to!2 sr&'0ie2 8eri!#2
sar"i!$7.
;etoa e sl$#ire pe care o propun se #a"ea"$- &n parte- pe ale+erea f$cut$ &ntre +luciele
<#une= *i cele <rele=( De ase%enea- tre#uie s$ ale+ei &ntre +r$si%ile <#une= *i cele <rele=- ac$ avei
un colesterol cu tenin$ e cre*tere sau ac$ orii s$ fii asi+urai &%potriva riscului #olilor cario'
vasculare
6
(
D. /IBRELE ALIMENTARE
Aestea s&!t s&0sta!1ele o!1i!&te ;! s%eial "e le#&'e2 le#&'i!oase2 5r&te 3i ereale
;! stare 0r&t$.
De3i ele !& a& !ii o 4aloare e!er#eti$ a %riori2 5i0rele ali'e!tare :oa$ &! rol e=tre'
"e i'%orta!t ;! "i#estie2 ;! s%eial "atorit$ el&lo9ei2 li#!i!ei2 %eti!ei 3i a '&ila#iilor %e are
le o!1i!. Ele asi#&r$ &! 0&! tra!9it i!testi!al2 iar a0se!1a lor st$ la ori#i!ea 'a:orit$1ii
a9&rilor "e o!sti%a1ie. /i0rele 5ii!"2 toto"at$2 5oarte 0o#ate ;! 4ita'i!e2 oli#oele'e!te
+
3i ;!
s$r&ri 'i!erale2 i!s&5iie!1a lor %oate "&e la #ra4e are!1e.
Ele ;'%ie"i$ a0sor01ia2 %e ale "i#esti4$2 a li%i"elor2 "i'i!&>!" ast5el ris&l "e
ateroslero9$.
Pe "e alt$ %arte2 5i0rele a& a4a!ta:&l "e a li'ita e5etele to=ie ale a!&'itor s&0sta!1e
8i'ie2 &' s&!t a"iti4ii 3i olora!1ii. Dup$ opinia unor %eici +astro'ener+olo+i- anu%ite fi#re
5
Ve"i capitolul VIII- cu privire la supercolesterol( 9n(a(:
6
Un capitol &ntre+ este consacrat hipecolesterolului ca *i influenei sale asupra riscurilor cario'vasculare( V$
reco%an$% s$'l citii cu atenie- pentru a fi si+uri c$ ale+erea ali%entelor pe #a"a acestei %etoe va fi cea aecvat$(
9n(a(:
K
Oli+oele%ente , aic$ %etale sau %etaloi"i aflate &n cantit$i infinite"i%ale &n corpul u%an *i care sunt necesare
pentru anu%ite reacii chi%ice in or+anis%- &neplinin un rol e catali"ator( 9n(a(:
33
ar avea capacitatea e a proteja colonul &%potriva a nu%eroase riscuri *i- %ai ales- &%potriva
cancerelor i+estive(
)n ulti%ii ani- cre*terea nivelului e via$ in $rile inustriali"ate a avut ca ur%are sc$erea
consu%ului e fi#re(
0rance"ii consu%$- actual%ente- su# 4@ e +ra%e e fi#re pe "i- &n vre%e ce aportul "ilnic
necesar ar fi e 6@ e +ra%e(
)n 3I4K- consu%ul e le+u%e uscate 9eose#it e #o+ate &n fi#re: era e C-5 A+ anual- pe cap
e locuitor( Ast$"i nu %ai este ec.t e 3-5 A+(
Ma"a hranei italienilor a fost at$ &ntoteauna e paste f$inoase( Dar acu% 5@ e ani
esenialul hranei lor era &nc$ alc$tuit in le+u%e 9#o+ate &n fi#re: *i paste f$cute in f$in$ inte+ral$-
aic$ f$in$ #rut$- care coninea fi#rele e celulo"a in +r.u(
Ast$"i- o at$ cu cre*terea nivelului e via$- carnea a &nlocuit &n cea %ai %are %$sur$
le+u%ele- iar pastele sunt fa#ricate cu f$in$ al#$- cernut$- aic$ f$in$ in care au fost eli%inate
fi#rele( )n acest %o e/plic$ autorit$ile %eicale in Italia nu nu%ai frecvena %ai %are a o#e"it$ii-
ci- &n special- proliferarea alar%ant$ a cancerelor i+estive(
?
.UR.ELE DE /IBRE 6CELULOZI7
3i o!e!tra1ia lor la (DD # "e ali'e!te
Produse cerealiere %egume uscase Fructe uscate oleaginoase
!$r.e 6@
+
0asole uscat$ 4K + Nuc$ e cocos
uscat$
46
+
P.ine
inte+ral$
35
+
;a"$re
uscat$
45 + S%ochine uscate 3B
+
0$in$
necernut$
3I
+
>inte 34 + ;i+ale 36
+
Ore" inte+ral K + N$ut 4 + Stafie C +
Ore" al# 3 + Cur%ale I +
P.ine al#$ 3 + Arahie I +
%egume verzi Fructe proaspete
;a"$re vere fiart$ 34
+
Var"$ 6 + N%eur$ B +
P$trunjel I + Riichi 5 + Pere cu coaj$ 5 +
Spanac fiert C + Ciuperci 4-K + ;ere cu coaj$ 5 +
0etic$
C
K + ;orcovi 4 + C$p*uni 4 +
An+hinare 6 + Salat$ vere 4 + Piersici 4 +
Pra" 6 +
.<a "e'o!strat $ 5i0rele 6el&lo9a7 a& o a1i&!e 0e!e5i$ ;! a9&l o0e9it$1ii.
I!tro"&erea lor ;! ali'e!ta1ie are a e5et s$"erea #lie'iei2 a 3i a i!s&li!e'iei 6a"i$ a
sere1iei "e i!s&li!$7- care sunt r$spun"$toare , up$ cu% vo% veea &n capitolul ur%$tor , pentru
constituirea +r$si%ii e re"erv$(
Di!tre ele %atr& 'ari 5a'ilii "e s&0sta!1e ali'e!tare2 %rotei!ele s&!t a0sol&t !eesare
or#a!is'&l&i2 "eoaree o!1i! a'i!oai9i & at>t 'ai i!"is%e!sa0ili2 & >t or%&l !ostr& !&
3tie s$<i 5a0rie. Tot a3a sta& l&r&rile ;! %ri4i!1a &!or a!&'ite #r$si'i are o!1i! 4ita'i!e
?
Ve"i pu#licaiile Profesorului Giacosa- 1eful Serviciului e Nutriie in Centrul Naional e Cercetare a Cancerului-
Genova( 9n(a(:
C
0etic$- lat( Valerienella olitoria- plant$ folosit$ pentru salat$( 9n( tr(:
34
3i a "oi ai9i #ra3i ese!1iali 6ai"&l li!olei 3i ai"&l li!ole!i72 %e are el&lele !oastre s&!t
i!a%a0ile s$ le si!teti9e9e. N&'ai #l&i"ele ar %&tea 5i o!si"erate el 'ai %&1i! !eesare2
%e!tr& $ or#a!is'&l 3tie s$ %ro"&$ #l&o9$ "i! #r$si'ile "e re9er4$.
Dar tre0&ie 3ti&t $ li%i"ele 3i %rotei!ele se #$ses "eseori o'0i!ate ;! aelea3i
ali'e!te2 &' este a9&l $r!ii.
Pe de alt parte, numai glucidele i lipidele au o putere energetic mare.
De aceea , pentru ca e/punerea noastr$ s$ fie clar$ , vo% 9l$sa eoparte- &n %are %$sur$-
proteinele( Astfel- e fiecare at$ c.n vo% vor#i e un ali%ent- &l vo% efini prin apartenena sa la
oar trei cate+orii2
, +lucie sau hirai e car#on 9f$c.n preci"area --#une= sau --rele=:
, lipide
, fibre alimentare
C.n un ali%ent va conine- &n acela*i ti%p- *i +lucie *i lipie- ca &n ca"ul arahielor- vo%
spune c$ este glucidolipidic.
REZUMAT
Proteinele sunt su#stane care se afl$ &n nu%eroase ali%ente e ori+ine ani%al$ *i ve+etal$2
carne- pe*te- ou$- lactate *i le+u%inoase( Sunt inispensa#ile or+anis%ului *i nu &n+ra*$(
.lucidele sau hidraii de carbon sunt su#stane care sunt transfor%ate &n +luco"$( Se +$sesc
&n ali%ente care- la ori+ine- conin fie "ah$r 9fructe- %iere:- fie a%ion 9f$in$- cereale- f$inoase:(
A#sor#ia +lucielor se face pe sto%acul +ol- la un interval e ti%p e+al cu in+erarea lor( Sunt
clasificate &n funcie e puterea lor +lice%ic$- %$surat$ prin inicele +lice%ic( Se poate face- e
ase%enea- iferena &ntre <+luciele #une=- cu inice sc$"ut- *i --+luciele rele=- cu inice +lice%ic
riicat(
/ipidele sunt su#stane a c$ror ori+ine poate fi at.t ani%al$- c.t *i ve+etal$( Acestea sunt
+r$si%i 9carne- %e"eluri- pe*te- unt- ulei- #r.n"eturi:( Unele intre ele pot %$ri colesterolul 9carne-
lactate:- altele- i%potriv$- contri#uie la sc$erea lui 9uleiul e %$sline etc(:(
,ibrele alimentare %celuloza&0 &n aceast$ cate+orie intr$ toate le+u%ele ver"i 9salate- anive-
pra"- spanac- fasole vere:- ar *i unele le+u%e uscate- fructele *i cerealele &n stare #rut$- care conin
fi#re &n %are cantitate( !re#uie s$ fie consu%ate frecvent- eoarece insuficiena lor uce la carene
+rave(
CLA.I/ICAREA LIPIDELOR2 GLUCIDELOR2 GLUCIDO<LIPIDELOR I A
/IBRELOR ALIMENTARE
LIPIDE
K
GLUCIDE
ALIMENTE
GLUCIDO<
LIPIDICE
/IBRE
ALIMENTARE
L
CARNE 0RINR >AP!E SPARANGSE>
, OAIE PTINE NUCI SA>A!R VERDE
, VACR MISCUIUI A>UNE SPANAC
, VIUE> OREN ARAGIDE VINE!E
, CA> CAR!O0I ;IGDA>E RO1II
, PORC PAS!E CREIER DOV>ECEI
;ENE>URI GRI1 0ICA! UE>INR
PASRRE CU1'CU1 SOIA 9f$in$: VARNR
IEPURE !APIOCA GER;ENI DE GRTU CONOPIDR
PE1!E 0ASO>E USCA!R PAS!E CU OU VARNR ACRR
CRAM ;ANRRE NUCR DE CAHOU 0ASO>E VERDE
CREVE!E >IN!E NUCR DE COCOS PRAN
>ANGUS!R NRU! CIOCO>A!R ARAGIDE
B
!oate ali%entele care fi+urea"$ &n aceast$ coloan$ 9cu e/cepia untului- uleiurilor *i %ar+arinelor: conin *i proteine
9protie:( 9n(a(:
I
Conin o foarte sla#$ proporie e +lucie( 9n(a(:
35
>ANGUS!R ;ORCOVI NASRR ARDEI GRAS
OU ;IERE ;RS>INE ANDIVE
UN! A>COO> CAS!ANE CIUPERCI
MRTNNE!URI PORU;M CAS!ANE DU>CI NAPI
U>EIURI 0RUC!E SCOICI SA>ASI0I
3@
;ARGARINE 0RUC!E USCA!E S!( HAVUES 0RUC!E
S!RIDII >EGU;E USCA!E
AVOCADO
CLA.I/ICAREA GLUCIDELOR
GLUCIDE RELE GLUCIDE BUNE
NASRR DIN !RES!IE
9al# sau ro*cat:
CEREA>E MRU!E
9+r.u- ov$"- or"- %ei etc(:
NASRR DIN S0EC>R 0AINR MRU!R 9necernut$:
NASRR MRUN NERA0INA! PTINE inte+ral$
;IERE PTINE e secar$- inte+ral$
SIROP DE ARUAR PTINE cu t$r.e
DU>CIURI OREN inte+ral
;E>ASR PAS!E in f$in$ inte+ral$
DU>CEUURI- HE>EURI GER;ENE DE GRTU
)NGSEUA!R DE 0RI1CR MOM VERDE
MRU!URI DU>CI >IN!E
9sucuri aciulate- coca cola: 0RUC!E
0RINR RA0INA!R UE>INR
9pentru #a+hete- fran"el$-
pes%ei:
NAP
PRRHI!URI DIN 0RINR
A>MR 1I NASRR
GER;ENI DE SOIA
PINNA ;UGURI DE MA;MUS
MRIO1E- CORNURI-
MISCUIUI
INI;R DE PA>;IER
0OIE!AHE- SU0>EURI SA>SI0I
PAS!E A>ME VINE!E
9spa+hete- ravioli etc(: DOV>ECEI
OREN A>M 9rafinat: CAS!RAVEUI
A;IDON DIN CAR!O0I RO1II
;ORCOVI RIDICSI
PORU;M CIUPERCI
A;IDON DIN PORU;M VARNR
GRI1- CU1'CU1 CONOPIDR
A;IDON 0ASO>E VERDE
CEREA>E cernute PRAN
, 0U>GI DE PORU;M ANGSINARE
, PE!A>E DE PORU;M ARDEI GRAS
, OREN SU0>W SA>A!R VERDE
A>COO> 9&n special istilat: SPANAC
NRU!
;ANRRE USCA!R
3@
Salsifi- lat( 1corzonera hispanica 9n(tr(:
36
0ASO>E USCA!R
CIOCO>A!R cu %ini%u% ?@O
cacao
CAPITOLUL III
CUM .E PRODUC @ILOGRAMELE N E-CE.M
A% v$"ut &n capitolul I c$ solul po"itiv intre <caloriile a#sor#ite= *i <caloriile arse= nu
putea e/plica e/cesul poneral( Cu alte cuvinte- el nu justific$ +r$si%ile e re"erv$( Prin ur%are-
e/ist$ o alt$ e/plicaie- pe care o propun spre stuiu &n acest capitol(
A. IN.ULINA
Proes&l "e o!stit&ire sa& "e !eo!stit&ire a #r$si'ii "e re9er4$ 5ii!" le#at "iret "e
sere1ia "e i!s&li!$- este necesar s$ &ncepe% capitolul e fa$ cu c.teva cuvinte asupra acestui
hor%on( &nsulina
((
este &! 8or'o! seretat "e %a!reas2 rol&l ei 5ii!" 4ital ;! 'eta0olis'.
/&!1ia sa este aeea "e a a1io!a as&%ra #l&o9ei a"i$ as&%ra 9a8$r&l&i7 "i! s>!#e2 ast5el
;!>t aeasta s$ i!tre ;! 1es&t&rile or#a!is'&l&i. ! aest sta"i&2 #l&o9a este 5olosita 5ie
%e!tr& a satis5ae !e4oile e!er#etie i'e"iate ale or%&l&i2 5ie H "a$ e=ist$ ;! a!titate 'are H
s$ o!stit&ie re9er4e "e #r$si'e.
Vo% pre"enta- acu%- iverse ipote"e- pentru a eter%ina &n ce coniii- cu ce tip e
ali%entaie *i &n ce proporii se constituie re"ervele e +r$si%e(
B. INGERAREA UNEI GLUCIDE
De e/e%plu- o felie e p.ine- %.ncata singur 9f$r$ alt aaos:(
P>i!ea este o #l&i"$ al $r&i a'i"o! tra!s5or'at ;! #l&o9$ tree "iret ;! s>!#e.
Or#a!is'&l se a5l$2 s&0it2 ;! 8i%er#lie'ie
(A
6re3terea %roe!t&l&i "e 9a8$r "i! s>!#e7.
Pa!reas&l se "ei"e2 at&!i2 s$ serete i!s&li!$. Aeast$ sere1ie "e i!s&li!$ are2 "e 5a%t2 "o&$
o0ieti4e,
(. H .$ 5i=e9e #l&o9a ;! 1es&t&rile or#a!is'&l&i2 5ie %e!tr& a o!stit&i o re9er4$ "e
e!er#ie %e ter'e! s&rt2 5olosit$ %e!tr& !e4oile 4itale i'e"iate ale or%&l&i 6#lio#e!72 5ie
%e!tr& a o!stit&i &! sto %e ter'e! 'ai l&!#2 a re9er4$ "e #r$si'e?
A. H .$ sa"$ %roe!t&l "e 9a8$r "i! s>!#e 64e9i a%itol&l as&%ra 8i%o#lie'iei7.
C. INGERAREA UNEI GLUCIDE I A UNEI LIPIDE
De e/e%plu- o felie e p.ine cu unt(
)n ceea ce prive*te feno%enul %eta#olic- ne afla% &n faa unui proces ientic celui escris la
para+raful preceent(
Glucia se transfor%$ in +luco"$D procentul e "ah$r in s.n+e cre*teD pancreasul secret$
insulin$(
Diferena funa%ental$- &ns$- este aceea c$- &n acest ca"- lipia se re+$se*te &n s.n+e-
transfor%at$ in aci +ras(
Da$ %a!reas&l se a5l$ i! %er5et$ stare2 "o9a "e i!s&li!$ %e are o 4a sereta 4a 5i
e=at ;! ra%ort & a!titatea "e #l&o9$ e tre0&ie %rel&rat$. Da$ %a!reas&l are o
5&!1io!are "e5et&oas$2 a!titatea "e i!s&li!$ %e are o 4a eli0era 4a 5i 'ai 'are "e>t ea
!eesar$ %e!tr& %rel&rarea #l&o9ei 3i2 ast5el2 o %arte "i! e!er#ia li%i"ei 6are2 ;! 'o"
33
Insulina este un hor%on secretat e un %ic +rup e celule in pancreas- nu%ite insulele >an+erhans( 9n(a(:
34
Ve"i capitolul VI asupra hipo+lice%iei( 9n(a(:
3K
!or'al2 ar 5i 5ost e4a&at$72 4a 5i stoat$ a!or'al2 a re9er4$ "e #r$si'e. !1ele#e1i2 a&'2 $
starea pancreasului este aceea care 'l deose"ete pe individul cu tendin la 'ngrare de cel care
poate m#nca orice, $r s se 'ngrae2 %ri'&l 5ii!" a5etat "e 8i%er<i!s&li!is'.
D. INGERAREA LIPIDELOR .INGURE
De e/e%plu- o #ucat$ e #r.n"$ %.ncata singur 9f$r$ alt- aaos:(
Meta0olis'&l &!ei li%i"e si!#&re !& are !ii &! e5et #lie'i2 a"i$ !& are lo !ii &!
5el "e eli0erare "e #l&o9$ ;! s>!#e. ! o!sei!1$2 %a!reas&l !& seret$ %rati i!s&li!$.
(n a"sena insulinei nu e)ist, prin urmare, stocare de energie.
Ceea ce nu &nsea%n$ c$ in+erarea respectivelor lipie nu folose*te la ni%ic( C$ci- &n cursul
procesului e i+estie- or+anis%ul ia in ali%entul &n cau"$ toate su#stanele care sunt necesare
%eta#olis%ului s$u ener+etic *i- &n special- vita%inele- aci"ii +ra*i eseniali- precu% *i s$rurile
%inerale 9calciul in lactate:(
Aceast$ e%onstraie este voit sche%atic$ *i- cu toate c$ %i'a fost f$cut$ e oa%eni e *tiin$
e%ineni- &i face pe %uli s$ ".%#easc$ in cau"a si%plit$ii ei( C$ci realitatea- v$ ai sea%a- f$r$
&noial$- este puin %ai co%plicat$(
)n schi%#- ea preci"ea"$ esena feno%enului care ne interesea"$- esena in ceea ce tre#uie
cunoscut pentru a &nele+e re+ulile funa%entale pe #a"a c$rora vo% lucra(
Dar- cu toate c$ acest capitol este cel %ai i%portant , up$ p$rerea %ea , pentru c$-
efine*te procesul funa%ental al constituirii +r$si%ilor e re"erv$- el este &nc$ insuficient pentru ca
s$ &nele+ei e ce- continu.n s$ %.ncai a#solut nor%al- ar <diferit=- putei piere , &ntr'o pri%$
etap$ , toate Ailo+ra%ele e/ceentare- iar , &ntr'o a oua etap$ , s$ v$ %eninei la un nivel ieal(
Not$2 Pancreasul este, ntruc)tva, eful de orchestr al metabolismului. Dac este n bun
stare, i va ndeplini normal funcia care const n scderea glicemiei prin producerea dozei
adecvate de insulin. Dac este afectat, deci dac sufer de hiperinsulin, va avea tendina s
declaneze o stocare anormal de acizi grai, adic grsimi de rezerv. De aceea, pancreasul $
prin funcia sa insulinic $ va fi responsabil pentru 2ilogramele excedentare. 3om vedea mai
departe c o alimentaie hiperglucidic duce, n timp, la o disfuncie pancreatic.
CAPITOLUL IV
GE.TIONAREA DEPOZITELOR DE GRI.IME
)n capitolul preceent a% pus &n evien$ cau"a principal$ a for%$rii +r$si%ilor e re"erv$(
Acesta este- e fapt- r$spunsul la &ntre#area <e ce ne &n+r$*$%8=(
Ai &neles c$ asociaia lipideglucide, 'n cadrul unei $uncionri pancreatice detectuoase,
poate sta la originea *ilogramelor e)cedentare. )n realitate &n loc s$ vor#esc espre +lucie- ar
tre0&i s$ %rei9e9 $ '$ re5er la E#l&i"ele releF- pentru c$- a*a ((cu% a% v$"ut &n Capitolul II-
a&9a #r$si'ii ar 5i 'ai "e#ra0$ alitatea2 "e>t %re9e!1a aestora "i! &r'$ ;! ali'e!ta1ie.
Poate c$ *tii eja acest lucru( Dar ceea ce poate c$ nu cunoa*tei este %ecanis%ul *tiinific al
feno%enului(
Pro#a#il c$ nu cunoa*tei nici %etoa prin care se pun &n aplicare principiile e #a"$ ale
modului de alimentaie special, care v$ poate per%ite re+$sirea *i %eninerea echili#rului poneral(
S$ ne i%a+ina% c$ suntei un #$r#at &n +reutate e BC A+- c.n- e fapt , in.n cont e
&n$li%ea pe care o avei , +reutatea u%neavoastr$ ieal$ ar tre#ui s$ fie e C4 e Ailo+ra%e( Avei-
prin ur%are- o +reutate e/ceentar$ e 3K Ailo+ra%e( Unii oa%eni au avut intoteauna o corpolen$
*i o +reutate %ai %are ec.t cea <nor%al$=- ar acesta nu este ca"ul cel %ai frecvent( Oricu%- asta
nu &nsea%n$ c$ noul %oel ali%entar pe care vi'l propun nu va fi eficace( Di%potriv$F
Ca *i &n ca"ul unui %are nu%$r e conte%porani e'ai no*tri- +reutatea u%neavoastr$ era
aproape ieal$- pe c.n aveai 4@'4K e ani( Dar- puin c.te puin- f$r$ ca s$ v$ ai sea%a- ai luat
3?
c.teva Ailo+ra%e- &n %o pro+resiv(
;otivele se pare c$ sunt aproape acelea*i pentru toat$ lu%ea2 seentaris% *i schi%#area
re+i%ului ali%entar(
Pri%a schi%#are i%portant$ e re+i% ali%entar are loc up$ c$s$torie *i prin avansarea pe
scara social$( Pentru fe%ei- aceasta poate fi *i consecina %aternit$ii(
Dar ceea ce %$re*te cel %ai %ult circu%ferina taliei sunt , &n +eneral , o#i*nuinele
ali%entare o#.nite &n carul vieii profesionale *i sociale(
Deci avei %ai %ulte Ailo+ra%e &n plus *i se pune pro#le%a cu% s$ sc$pai e ele(
)n cele ce ur%ea"$ ne vo% %$r+ini s$ lua% &n consieraie nu%ai aspectul tehnic al
feno%enului(
Pri!i%i&l "e 0a9$ al !o&l&i 'o" "e ali'e!ta1ie "esris ;! artea "e 5a1$ se 0a9ea9$2 ;!
%arte2 %e 5a%t&l $2 ;! 'a:oritatea a9&rilor2 se e4it$ a'estearea li%i"elor & #l&i"ele rele2
a4>!" #ri:$ s$ %re5er$' li%i"ele 0&!e2 ;! so%&l %re4e!irii 0olilor ar"io<4as&lare.
Li%i"ele 4or 5i ;!so1ite "e "i5erite le#&'e2 ;! s%eial "e 5i0re 9ceea ce vo% veea- %ai
eparte- &n etaliu:(
Iat$ e/e%ple e %eniuri &n care +luciele rele nu fi+urea"$2
Nr. (.
1ardele 9lipie #une X proteine:
4mlet cu ciuperci 9lipie X fi#re:
1alat verde 9fi#re:
5r)nz 9lipie X proteine:
.a& Nr. A
+ruditi 9fi#re:
Pulpa de berbec cu fasole verde 9lipie X proteine X fi#re:
1alat verde 9fi#re:
6meur 9+lucie #une X fi#re:
.a& Nr. J
1alat de roii 9fi#re:
-on cu vinete 9lipie #une X proteine X fi#re:
1alat verde 9fi#re:
5r)nz 9lipie X proteine:
Nici unul intre aceste trei %eniuri nu conine +lucie rele( Este evient c$ fiecare intre
aceste feluri va fi %.ncat f$r$ p.ine( Ate!1ie la 0r>!9et&rile "e 4ai2 are o!1i! + # "e #l&i"e la
(DD "e #ra'e. Este 'ai 0i!e sa le o!s&'a1i la 'i&l "e:&! sa& la #&stare2 e4it>!" s$ le
'>!a1i la s5>r3it&l &!ei 'ese are o!1i!e li%i"e.
35
S$ ne opri% c.teva clipe la aspectul tehnic- pentru a escoperi cu% are loc piererea &n
+reutate(
)n capitolul preceent a% v$"ut c$- "a$ ali'e!ta1ia ar 5i li%sit$ "e #l&i"e2 %a!reas&l
!& ar sereta i!s&li!$ 3i $2 ;! o!sei!1$2 !& s<ar o!stit&i #r$si'i "e re9er4$.
Deoaree or#a!is'&l are !e4oie "e e!er#ie %e!tr& a<3i 'e!1i!e e8ili0r&l 4ital
6'e!1i!erea te'%erat&rii or%orale la a%roa%e JC
o
C 3i o!s&'&l e!er#eti %e!tr& 'i3are72 el
4a re&r#e la #r$si'ile "e re9er4$ %e!tr& a o01i!e e!er#ia are ;i este !eesar$.
Ast5el2 ali'e!t>!"&<se a0sol&t !or'al 6a%ort "e 4ita'i!e2 s$r&ri 'i!erale et.72
or#a!is'&l ;3i 4a re"&e "e la si!e #r$si'ile "e re9er4$2 are o!stit&ie e=es&l "e #re&tate.
!tr&>t4a2 el 4a ar"e2 & %rioritate2 sto&rile "e #r$si'e a&'&late ;! %reala0il.
Poate cunoa*tei re+ula e +estionare aplicat$ stocurilor in &ntreprineri2 <ulti%ul intrat ,
ulti%ul ie*it- pri%ul intrat , pri%ul ie*it=(
)n pre"ena +lucielor rele- re+ula stocurilor nu este nicioat$ respectat$- in %o%ent ce-
35
;ai %ult- ale+ei e preferin$- #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase- #ine scurs$ 9&n seil$:- pentru a eli%ina "erul
care conine +lucie 9lacto"$:( 9n(a:
3C
up$ cu% a% v$"ut &n capitolul preceent- &n acest ca" se constituie re"erve pe ter%en scurt pentru
nevoile i%eiate 9ulti%ul intrat , pri%ul ie*it:- iar ac$ este un surplus- acesta este &n%a+a"inat su#
for%$ e +r$si%e e re"erv$- f$r$ nici o speran$ e ie*ire(
Eli'i!>!" #l&i"ele rele "i! 0ol&l ali'e!tar2 or#a!is'&l ;3i re#$se3te "ei &!a "i!tre
5&!1iile sale %ri'are2 are este aeea "e a 5olosi & %rioritate sto&rile2 %e!tr& a se
a%ro4i9io!a & e!er#ie.
Dar &ntre#area pe care v'o punei cu si+urana- &n +.n- este2 ce se &nt.%pl$ c.n nu %ai
e/ist$ +r$si%i e re"erv$8
At&!i >!" aestea a& 5ost o'%let &tili9ate 3i !e #$si'2 ;!tr&>t4a2 ;! Eli8i"are "e
stoF2 at&!i >!" or#a!is'&l 3i<a re#$sit %rati #re&tatea !or'al$2 el 8ot$r$3te s$ %$stre9e
&! Esto ta'%o! 'i!i'F2 %e are 3i<l 4a ali'e!ta tre%tat2 el ;!s&3i2 %e '$s&ra !e4oilor.
Or+anis%ul- ase%enea celui %ai perfor%ant orinator- va pune la punct o +estiune opti%$ a
stocurilor sale e +r$si%e( 1i aceasta- at.ta ti%p c.t pro+ra%ul nu va fi pertur#at prin interferena
+lucielor rele(
Dar- e aici- nu ar tre#ui s$ facei eucia pre%atura c$ aplicarea principiilor noului nostru
%o e ali%entaie v$ va inter"ice pe vecie s$ %.ncai cartofi pr$jii- pr$jituri *i alte ulciuri(
Gluciele rele vor putea face parte &ntoteauna in ali%entaie- cu coniia e a nu le in+era ec.t &n
%o e/cepional *i- pe c.t posi#il- &ntoteauna separat e lipie- ceea ce va constitui- totu*i- o
a#atere e care va tre#ui s$ inei cont &n +estiunea u%neavoastr$ ali%entar$( Vo% veea &n
capitolul ur%$tor cu% s$ aplicai aceast$ re+ul$ cu u*urin$(
Vo% veea- %ai ales- c$ , "&%$ e s&r%l&s&l "e #r$si'i "e re9er4$ a 5ost resor0it H
at&!i >!" 4e1i i!tra ;! 5a9a "e sta0ili9are2 4e1i %&tea i!l&"e iar2 ;! 'esele are o!1i! li%i"e2
o a!&'it$ a!titate "e #l&i"e rele. Dar 4a tre0&i s$ 5i1i prudeni i selectivi.
Deoarece a5e1i&!ea "e are s&5eri1i2 %e!tr& a 5olosi &! ter'e! 'e"ial2 este o proast
toleran la glucoz. Aceasta este sin+ura iferen$ intre u%neavoastr$- care v$ hr$nii nor%al-
ar <depunei grsimea= *i vecinul- care este uscat ca un #.- e*i <#a+$ &n el ca &ntr'un spital=(
A4e1i o i!tolera!1$ la 9a8ar&ri2 %oate "e !at&r$ ere"itar$2 "ar s&!te1i2 & si#&ra!1$2
&!a "i!tre '&lt<%rea<!&'eroasele 4iti'e ale "e%lora0ilelor o0i3!&i!1e ali'e!tare %ro%rii
i4ili9a1iei !oastre.
Tot&l ;!e%e 8iar "i! o%il$rie, a%a ;!"&lit$2 %i&re&rile2 %r$:it&relele2 0o'0oa!ele 3i
aa"elele. A%oi2 %astele 3i ore9&l. .&!t & '&lt 'ai &3or "e %re%arat "e>t o s%&'$ "e 1eli!$
sa& o '>!are "e %ra9. A& 5ost2 "&%$ aeea2 #&st$rile2 tarti!ele #roase "e %>i!e & &!t2 8i5lele
& la%te2 0rio3ele2 "&le1&rile 3i t&rta "&le "e la 0&!ia. Mai t>r9i&2 la i!ter!at 3i la ar'at$2
;! a9&l 0$r0a1ilor2 a& 'ai 5ost arto5ii2 'aaroa!ele 3i ore9&l. Era !e4oie "e l&r&ri
8r$!itoare2 are s$ &'%le 0&rta. i2 ;!tot"ea&!a2 '&lt$ %>i!e 3i 9a8$r. Vi se spunea c$ "ah$rul
este #un pentru %u*chi(
)n continuare- pe vre%ea stueniei- era fie <haleala= e la cantina Universit$ii- fie vreun fast'
foo ori un sanvici %.ncat la #irtul in col( ;icile <chiolhanuri si%patice=- la cole+i acas$- sau
or+ani"ate pe neprev$"ute &n <o+eacul= u%neavoastr$- nu erau- &n realitate- ec.t ni*te <hirai e'
car#on'partL=(
Iar e c.n ai intrat &n activitate- chiar ac$ ali%entaia u%neavoastr$ este %ult %ai e
calitate- suntei %ereu victi%a jalnicelor o#i*nuine ali%entare ale anturajului(
36
Acas$- %.ncai ca #e#elu*ii eternele paste- ore"ul- cartofii- a$u+.n uneori *i un sos al#(
Este rapi *i u*or e f$cut- %ai ales c$- &n "ilele noastre- f$ina nu %ai face cocoloa*e(
Nici la serviciu nu e %ai #ine( Nu ai &ntoteauna ti%p s$ %er+i la cantin$( Este %ult %ai u*or
s$ %$n.nci un sanvici( E %ai rapi *i %ult %ai si%plu(
1i- apoi , prouctivitatea o#li+$ , &ncerci s$ c.*ti+i ti%pul care &i lipse*te &n per%anen$( Pe
urata orei e pau"$ pentru %asa &i aranje"i iverse tre#uri- e e/e%plu- te uci la coafor sau profii-
'pur *i si%plu- ca s$ %er+i la cu%p$raturi( Aceasta &i per%ite s$'i re"olvi unele pro#le%e- ar te
o#li+$ s$ sari peste %asa e pr.n"( 1i- pentru c$ tre#uie s$ re"i*ti- #ei cafea(
3K
Cafea tare- pe c.t
36
Un stuiu , pu#licat la 45 ianuarie 3IB?- &n <NeG'En+lan Hournal of ;eicine= , f$cut asupra unui nu%$r e K6@
e auli- toi aoptai in copil$rie- arat$ c$ o#e"itatea are- &n pri%ul r.n- o ori+ine ereitar$ 9p$rinii #iolo+ici:(
9n(a:
3K
Cafeaua- up$ cu% vo% veea &n Capitolul V- are ca efect sti%ularea secreiei e insulin$ *i %$re*te- astfel-
3B
posi#il- *i cu %ult "ah$r- #ine&neles- "ah$r nor%al- fiinc$ este #un pentru %u*chi- chiar *i c.n
ace*tia nu lucrea"$(
S.%#$ta *i u%inica ave% <p$pic$ #un$= sau un <couscous'partL= &%preuna cu prietenii- sau-
in nou- %esele traiionale e fa%ilie( Cartofii copi &n spu"$ , la ar$- la %a%Y%are , sau +ratinai *i
pe care ar fi o cri%$ s$ nu'i %$n.nci cu o pulp$ e #er#ec a*a e #un$(
1i iat$ cu%- &ntoc%ai ca <Mi#enu%=- o%uleul lui ;ichelin- v$ fa#ricai propriul pneu- o
roat$ e re"erv$ e care n'o s$ v$ folosii nicioat$ *i care evine cu at.t %ai +reoaie- cu c.t cre*te
v$".n cu ochii(
Dar- %ai ales- iat$ &' a1i 5ost sa& s&!te1i i!to=ia1i & #l&i"e "e %roast$ alitate2
a"i$ #l&i"e are eli0erea9$ #l&o9a ;! a!titate '&lt %rea 'are.
De aeea2 4a tre0&i s$ 5ae1i o &r$ "e "e9i!to=iare2 eea e2 "e alt5el2 4a oi!i"e &
%ier"erea e=e"e!t&l&i "e #r$si'e.
!tr&>t4a2 4a tre0&i s v ridicai pragul de toleran la za+aruri. Pe!tr& $2 %e
'o'e!t2 ;l a4e1i 5oarte s$9&t. Ceea e ;!sea'!$ $2 de 'ndat ce a"sor"ii cea mai redus
cantitate de glucide , i, 'n special, de glucide rele , pancreasul dumneavoastr se pune pe
trea" i produce o doz anormal de insulin.
C& alte &4i!te2 "o9a "e i!s&li!$ %ro"&s$ "e %a!reas&l "&'!ea4oastr$ !& se 'ai
ra%ortea9$ la a!titatea "e #l&o9$ eli0erata ;! s>!#e. i2 %e!tr& $ este e=e"e!tar$2 ea are a
e5et re&%erarea &!ei %$r1i "i! ai9ii #ra3i %e!tr& a<i stoa s&0 5or'$ "e #r$si'i "e re9er4$.
/ae1i %&r 3i si'%l&2 8i%eri!s&li!is'.
Dar aeste 5ai'oase o0i3!&i!1e ali'e!tare "$&!$toare2 are 4i s<a& i'%ri'at sa& %e
are le<a1i a"o%tat "i! &3&ri!1$2 !& a& "re%t si!#&r$ o!sei!1$ #r$si'ea "&'!ea4oastr$. Ele
'ai s&!t r$s%&!9$toare 3i %e!tr& &! 'are !&'$r "e a5e1i&!i "e are a1i s&5erit 3i s&5eri1i
;!$2 "i!tre are2 ele 'ai i'%orta!te s&!t o"oseala 3i t&l0&r$rile "i#esti4e2 & toate
i'%lia1iile &!os&te. Aceste ou$ aspecte speciale vor fi stuiate etaliat &n capitolele espre
hipo+lice%ie *i espre i+estie(
)n acest staiu- in s$'%i lini*tesc i%eiat cititorul( Ori+inalitatea principiilor pe care vi le
reco%an nu const$ &n aceea c$ vi se las$ cu% se &nt.%pl$ &n %ajoritatea re+i%urilor traiionale , un
spaiu e %anevr$ nese%nificativ(
Di%potriv$( A% preci"at lucrul acesta &nc$ e la introucere( Vei putea pune &n practic$-
foarte u*or- re+ulile enunate &n capitolul ur%$tor eoarece sunt foarte si%ple *i au o latur$ practic$
rar &nt.lnit$(
Chiar la &nceput- c.n va tre#ui s$ supri%ai cate+oric unele ali%ente sau co%#inaii- v$ va fi
cu at.t %ai u*or s'o facei- cu c.t vei lua %asa &n ora*(
Acas$ poate c$ va fi %ai +reu s$ schi%#ai e la o "i la alta principiile o#i*nuite( Pentru c$ nu
poi pre+$ti fiec$ruia un %eniu( Dar- c.n +ospoina casei va &nele+e 9v$".n re"ultatele *i citin
aceast$ carte: c$ noile re+uli ali%entare sunt #une *i eficace pentru toat$ lu%ea- inclusiv pentru copii-
ea &*i va schi%#a repee p$rerea *i v$ va &nt.%pina cererile cu %ai %ult entu"ias%(
)n +eneral- &n via$- un principiu , oricare ar fi el , este relativ u*or e a%is( Ceea ce riic$
&ntoteauna pro#le%e este aplicarea lui( 1i poate c$- e*i unele re+uli pre"entate &n cartea e fa$ nu
v$ sunt necunoscute- aceasta este raiunea pentru care %uli intre u%neavoastr$- lipsii e un +hi-
nu au putut nicioat$ s$ le aplice &n %o eficient(
Prin ur%are- stuiai &n a%$nunt capitolul ur%$tor- pentru c$- %ulu%it$ lui- vei c.*ti+a *i
<#$t$lia pneului=- ar vei o#.ni *i o e/celent$ for%$ fi"ic$ *i intelectual$(
CAPITOLUL V
METODA
Iat$'ne ajun*i &n %ie"ul pro#le%ei( Capitolele preceente vi s'au p$rut- poate- puin ca%
sensi#ilitatea la hiraii e car#on( 9n(a(:
3I
lun+i- at$ fiin ner$#area pe care o aveai e a ajun+e la 'eto"a %ro%ri&<9is$2 %e!tr& a a%lia2
5$r$ ;!t>r9iere2 !oile %ri!i%ii are tre0&ie s$ 4$ ;!les!eas$ reali9area o0ieti4&l&i, pierderea
'n greutate, $r ca s v mai 'ngrai vreodat? 3i aeasta2 o!ti!&>!" s$ "&e1i o 4ia1$
soial$2 5a'ilial$ 3i %ro5esio!al$ !es8i'0at$.
Dar insist foarte %ult , ares.nu'%$ &n special celor care ar avea tenina s$ nu'i ea
i%portan$ , asupra faptului c$ lectura capitolelor preceente este a#solut inispensa#il$ pentru ca
aplicarea &n practic$ a acestor principii s$ fie #ine &neleas$ *i s$ evin$ un succes( Este- cu aev$rat-
esenial s$ cunoa*tei anu%ite %ecanis%e *i- astfel- s$ v$ scoatei pentru toteauna in %inte iei
pri%ite e'a +ata- ca aceasta care se refer$ la calorii(
A*a cu% a% ar$tat %ai sus- "esrierea 'eto"ei se 4a 5ae ;! "o&$ eta%e,
(. H pierderea propriuzis 'n greutate!
A. H meninerea ec+ili"rului ponderal2 a"i$ 5a9a "e sta0ili9are sa& Erit'&l "e roa9ier$F.
A. PIERDEREA N GREUTATE H /AZA I
Pri'&l l&r& are tre0&ie 5$&t >!" ;!e%i s$ %&i ;! a%liare &! %roiet H are 'ai este
3i &! %roiet a'0i1ios H este s$<1i 5i=e9i &! o0ieti4.
Pri! &r'are2 tre0&ie s$ "eter'i!a1i are este !&'$r&l "e Bilo#ra'e %e are le a4e1i ;!
e=es2 5ii!" o!3tie!1i "e 5a%t&l a 5ieare or#a!is' are o se!si0ilitate %ro%rie. E=ist$ 'ai
'&l1i 5atori are %ot e=%li "i5ere!1a, se=&l2 4>rsta2 tre&t&l ali'e!tar2 istori&l "ieteti2
ere"itatea. De aeea2 este #re& "e s%&s >te Bilo#ra'e 4e1i %&tea %ier"e ;!tr<o s$%t$'>!$.
Pe!tr& &!ii2 4a 5i &! Bilo#ra'2 %e!tr& al1ii2 'ai %&1i!. ! alte !&'eroase a9&ri2 s<ar %&tea
o01i!e o s$"ere i'%orta!t$ la ;!e%&t2 a%oi &!a 'ai le!t$. N& 5i1i !eli!i3ti1i "a$2 %e!tr&
"&'!ea4oastr$2 aest %roes 4a 5i 'ai le!t "e>t la o alt$ %ersoa!$ "i! a!t&ra:. Poate $ 4<a1i
5$&t "e:a o i"ee 'ai '&lt sa& 'ai %&1i! %reis$ "es%re Bilo#ra'ele %e are "ori1i s$ le
%ier"e1i. ti&2 "e e=e'%l&2 $2 "a$ a1i %&tea s$%a "e )<+ B# 6"i! ele (D<(A2 %e are le a4e1i ;!
e=es72 a1i 5i 5oarte 5erii1i.
! eea e '$ %ri4e3te2 e& 4$ ;!&ra:e9 sa 5i1i 'ai e=i#e!1i. /$r$ ;!"oial$ $ s&!te1i
a'0i1io3i ;! 4ia1a %ro5esio!al$. /i1i2 %ri! &r'are2 3i ;! %ri4i!1a #re&t$1ii "&'!ea4oastr$.
a. ALIMENTELE .UB .TRICTI .UPRAVEGGERE
1tiu in e/perien$ c$- in punct e veere psiholo+ic- nu este #ine s$ &ncepi prin a ne+a( 1i-
foarte %ult ti%p- a% &ncercat s$ insist- %ai &nt.i- asupra aceea ce este per%is- &nainte e a se%nala ce
nu este( Dar- &n realitate- este estul e co%plicat- eoarece lista lucrurilor per%ise este at.t e
lun+$- &nc.t nu s'ar %ai ter%ina( )n schi%#- ce este inter"is se afl$ pe o list$ %ult %ai scurt$- ar %ult
%ai i%portant$- a*a c$ este %ai #ine s$ ne ocup$% e ea- &n pri%ul r.n(
a. -A.R/%
Este a'%io! la toate ate#oriile "e #l&i"e rele.
Za8$r&l ar tre0&i s$ 5ie ;!so1it ;!tot"ea&!a "e si'0ol&l %eriol&l&i. Pe!tr& $ este un
produs care poate $i periculos, >!" este o!s&'at ;! a!titate 'are2 a3a &' este2 "i! %$ate2
a9&l 'a:orit$1ii o!te'%ora!ilor !o3tri 3i2 'ai ales2 al o%iilor.
I'a% consacrat un capitol &ntre+- pentru c$ este inispensa#il s$ fii convin*i o at$ pentru
toteauna e rolul s$u nefast &n ali%entaie *i e o!sei!1ele sale2 !& !&'ai ;! %ri4i!1a e=es&l&i
%o!"eral2 i 'ai ales ;! %ri4i!1a o0oselii 64e9i a%itol&l as&%ra 8i%o#lie'iei72 a "ia0et&l&i2
#astritelor2 &lerelor2 ariilor "e!tare 3i 'ala"iilor oro!arie!e.
Dar 9a8$r&l este i!"is%e!sa0il2 %oate $ 4$ #>!"i1i "&'!ea4oastr$. Ei 0i!e2 !&N !& este
i!"is%e!sa0il. Do4a"a este $2 ti'% "e 9ei "e 'ii "e a!i2 o'&l !& (<a a4&t la "is%o9i1ie 3i !& i<
a 5ost r$& "i! a&9a asta2 i "i'%otri4$.
Za8$r&l2 & 'ai %&1i! "e "o&$ seole ;! &r'$2 era ;!$ &! %ro"&s "e l&=2 %&1i!
aesi0il %e!tr& 'a:oritatea oa'e!ilor. Ast$9i2 9a8$r&l 5ae aelea3i ra4a#ii >t alool&l 3i
"ro#&l la &! lo.
Dar- vei &ntre#a- ac$ supri%$% "ah$rul &n totalitate- cu% &i vo% putea p$stra procentul
4@
%ini% inispensa#il in s.n+e8
Mun$ &ntre#areF
A5la1i $ or#a!is'&l !& are e 5ae & &! a%ort e=terior "e 9a8$r 6"e alt5el2 to'ai ;!
aest a9 este %ert&r0at2 la !i4el&l #lie'i7 $i el 3tie s$ 3i<l 5a0rie si!#&r2 s&0 5or'$ "e
#l&o9$2 >!" are !e4oie2 3i asta 3i %re5er$2 #l&o9a 5ii!"2 ;!tr<a"e4$r2 si!#&r&l ar0&ra!t al
or#a!is'&l&i.
Pe '$s&r$ e or#a!is'&l ;3i "eter'i!$ !e4oile "e 9a8$r2 aesta "i! &r'$ este 5a0riat
"iret "i! re9er4ele "e #r$si'e. Gr$si'ile s&!t2 %&r 3i si'%l&2 tra!s5or'ate ;! #l&o9$.
De aeea2 nu mai consumai za+r0
Din ou$ una2 ori v$ lipsii e el- *i eu v$ felicit- ori &l &nlocuii cu un &nulcitor e sinte"$
3?
(
". P1&2EA
P.inea ar fi putut face o#iectul unui capitol &ntre+- c$ci sunt %ulte e spus espre ea( De #ine-
&n ca"ul <p.inii #une=- at.t e rar$ &n "ilele noastre- ar %ai ales e r$u- &n ca"ul prousului e
proast$ calitate- care este v.nut &n %area %ajoritate a #rut$riilor(
P>i!ea o0i3!&it$ este 5a0riat$ & 5$i!a er!&t$ 65$r$ s$ 'ai 4or0i' "e al&at&rile
i!"&striale o!#elate7 3i2 "e aeea2 este total li%sit$ "e eea e este !eesar &!&i 'eta0olis'
!or'al. Pe %la! !&triti42 ea !& a"&e !i'i alte4a "e>t e!er#ie s&0 5or'$ "e #l&o9$.
Pe %la! "i#esti42 %>i!ea !& a"&e "e>t t&l0&r$ri2 "at 5ii!" $ toate ele'e!tele are ar
5i tre0&it s$<i asi#&re o 0&!$ "i#estie a& "is%$r&t ;! %roes&l "e ra5i!are a 5$i!ii.
De alt5el2 & >t o %>i!e este 'ai al0$2 & at>t este 'ai EreaF. Pe!tr& $ al0ea1a i!"i$
&! #ra" ;!alt "e er!ere a 5$i!ii.
P#inea cu tr#e
34
sau p#inea integral, $a"ricat dup moda vec+e, cu $ina necernut,
este mult mai accepta"il, pentru c ea conine $i"re 5celuloz6. 7antitatea de glucoz pe care o
eli"ereaz este cu mult in$erioar celei din p#inea al". 8eci 9'ngra: mai puin.
8ar, oric#t ar $i de "un, i aceast p#ine va $i suprimata de la mas( ! s8i'02 4a
tre0&i sa '>!a1i %>i!e2 ;! a!titate !or'al$2 la 'i&l "e:&!- a*a cu% vo% veea- &n etaliu-
%ai t.r"iu(
V$ &n+rijorea"$ cu%va supri%area p.inii8 Dac$ a- v$ voi lini*ti i%eiat(
Da$ s&!te1i &! o!s&'ator o0i3!&it & %>i!e al0$ &' este a9&l %e!tr& )+O "i!
%o%&la1ie2 !& a4e1i !i'i "e %ier"&t2 "a$ !& o 'ai '>!a1i 6& e=e%1ia Bilo#ra'elor7. !
s8i'02 a4e1i tot&l "e >3ti#at2 %e!tr& $ este at>t "e "$&!$toare s$!$t$1ii "&'!ea4oastr$2
;!>t 8ot$r>rea l&at$ este 5oarte ;!1elea%t$.
Da$ ;!s$ '>!a1i e)clusiv %>i!e !ea#r$ sa& %>i!e i!te#ral$2 5a0riat$ "i! 5$i!$
!eer!&t$ 6eea e "o4e"e3te $ a4e1i "e:a o 0&!$ &lt&r$ "ieteti$72 risa1i2 ;!tr<a"e4$r2 s$
%ier"e1i e4a2 'ai ales la !i4el&l tra!9it&l&i i!testi!al.
Dar 5i1i %e %ae2 !& !&'ai $ 4e1i %&tea s<o '>!a1i la 'i&l "e:&!2 ;! o!ti!&are2 "ar
4$ 4o' reo'a!"a2 ;! o'%e!sa1ie2 o!s&'&l "e le#&'e 0o#ate ;! 5i0re2 al $ror rol ;!
tra!9it&l i!testi!al este la 5el sa& 8iar 'ai i'%orta!t.
c. F&2;A<E%E
/$i!oasele s&!t o!stit&ite "i! a'i"o!. Aestea s&!t2 ;! 'a:oritate2 #l&i"e rele2 iar &!ele 4or
tre0&i s$ 5ie e=l&se.
7arto$ul
Pri%ul intre f$inoase este cartoful( Ca anecot$- v$ relat$% c$- &n 3K6@- c.n a fost aus in
lu%ea nou$- e c$tre navi+atori- france"ii au aruncat cu #un$ *tiin$ aceast$ r$$cin$ #un$ e at
oar la porci( Au consierat'o at.t e rea- &nc.t au refu"at s'o consu%e- ceea ce- nu s'a petrecut cu
popoarele norice , +er%ani- scaninavi- irlane"i((( care au aoptat'o( !re#uie s$ %$rturisi% c$ nu
prea aveau &ncotro- fiinc$ eseori altceva e %.ncare nici nu prea +$seau(
3?
Ve"i capitolul IE- asupra "ah$rului( 9n(a:
3C
>a 3@@ + e p.ine- sunt I@ %+ e %a+ne"iu &n p.inea inte+ral$( *i oar 4K %+ &n p.inea al#$( 9n(a(:
43
0rance"ii au tratat cu ispre acest <tu#ercul pentru porci=- ti%p e peste ou$ secole(
Au tre#uit s$ a*tepte pu#licarea- &n 3CBI- a -ratatului privind cultivarea i folosirea
cartofului- scris e Par%entier- pentru ca s$ se eci$ s$ consu%e tu#erculul &n chestiune(
;ai t.r"iu s<a "eso%erit $ aesta era %li! "e 4ita'i!e 3i "e s$r&ri 'i!erale2 "ar $ ;3i
%ier"ea 'a:oritatea alit$1ilor %ri! 5ier0ere 3i2 'ai ales2 %ri! &r$1area o:ii.
E=%eri'e!te ree!te "e'o!strea9$ $ #l&o9a eli0erat$ "e arto5 ;! a"r&l %roeselor
'eta0olie este 5oarte 'are.
Dieteticienii traiionali clasific$- &n +eneral- cartoful ca <"ah$r lent=- ceea ce este o eroare( !
ra%ort & &! i!"ie (DD2 are este el al #l&o9ei %&re2 s<a %&t&t "e'o!stra $ i!"iele
arto5&l&i este CD2 eea e 5ae "i! el &!&l "i!tre #l&i"ele rele2 ;! i&"a o'%le=it$1ii
'ole&lei sale "e 8i"rat "e ar0o! 64e9i a%itol&l II7. ! a5ar$ "e aeasta2 s<a %&t&t 4eri5ia
5a%t&l $ %rel&rarea i!"&strial$ a arto5&l&i 6%i&re&l i!sta!t7 ;i 5ae s$ reas$ i!"iele
#lie'i la L+.
Prin ur%are- uitai'v$ la cartoful a#urin- in farfuria u%neavoastr$- cu cel %ai a.nc
ispreF
Dar cartoful se poate *i pr$ji- iar aici si%t cu% hot$r.rea u%neavoastr$ se "runcin$(
Carto5&l %r$:it2 ;! si!e2 este &! ali'e!t #l&i"o<li%i"i2 ;!tr&<>t4a a %>i!ea & &!t. El
!& %oate 5i o!s&'at 5$r$ ris&l "e a 4$ ;!#r$3a2 "eoaree &lei&l "e %r$:it are ;l ;'0i0$ 4a 5i
stoat s&0 5or'a "e #r$si'e "e re9er4$.
/ri%t&ra & arto5i %r$:i1i este "ei o ere9ieN
Al&!#a1i<4$ "i! 'i!te i'a#i!ea aeasta2 are este a elei 'ai %roaste o'0i!a1ii
ali'e!tareN Li%i"ele "i! ar!e 3i #l&i"ele rele "i! arto5ii %r$:i1i o!stit&ie &! a'este o!tra
!at&rii.
Eu *tiu c.t v$ cost$ a#anonarea acestui fel <naional=- ar este preul care tre#uie pl$tit
pentru a v$ atin+e o#iectivul( C.n vei fi ajuns la re"ultat- nu vei re+reta(
Citin capitolul asupra i+estiei- vei &nele+e *i %ai #ine pericolul repre"entat e a%estecul
e carne *i +lucie *i v$ vei a sea%a pentru c.t e %ulte tul#ur$ri intestinale *i efecte secunare
este r$spun"$tor( Ai putea face *i sin+uri acest joc e cuvinte2 <Nici un cartof- ac$ vrei sa nu fii o
cartoaf$=(
De vreo ou$ ori pe an- %i se %ai &nt.%pl$- totu*i- nu s$ cee" &n faa unor cartofi pr$jii- ci
s$ hot$r$sc eli#erat s$'i %$n.nc 9atunci c.n nu %ai ai nici un +ra% e at jos- poi hot$r& orice:-
ar nu oricu%( Pentru c$- ac$ tot te a#ai- %$car s$ #ei cupa pl$cerii p.n$ la fun *i s$ ale+i tot ce e
%ai #un( Da$ 4re1i s$ li'ita1i o!si"era0il %a#&0a2 at&!i '>!a1i arto5ii %r$:i1i & salat$.
Este e=ele!t$2 "ar2 'ai ales2 5i0rele "e el&lo9$ "i! salat$ %er'it2 ;!tr<&! 5el2 a%tarea
a'i"o!&l&i 3i 5a "i! aest a'este o #l&i"$ are eli0erea9$ #l&o9a ;!tr<o a!titate e=tre'
"e li'itat$.
Atunci c.n v$ co%anai friptura- la restaurant- for%ai'v$ refle/ul e a &ntre#a i%eiat cu
ce +arnitur$ este servit$( E/ist$ &ntoteauna *i altceva &n afara cartofilor( >uai fasole vere- ro*ii-
spanac- vinete- elin$- conopi$- ovlecei( Iar ac$- in nefericire- nu sunt ec.t +arnituri care conin
+lucie releD atunci luai nu%ai salat$ vere(
Acas$- folosii'v$ e acela*i refle/- c.n tre#uie s$ ale+ei le+u%ele cu care vei servi carnea(
Fasolea uscat
Unii se a*teapt$- esi+ur- s$ cona%n f$r$ re"erve fasolea uscat$- pentru c$ a% spus cele %ai
e sus- cu privire la cartof( Ei #ine- se &n*al$F In pri%a versiune a c$rii e faa- nu cru$% nici fasolea
*i nici cel %ai no#il %o e a o prepara2 iahnia(
Ast$"i- &%i recunosc +re*eala *i &%i cer iertare e la locuitorii in CastelnauarL- ar- %ai
ales- e la fraii Span+hero- pentru i+norana %ea(
De atunci- a% escoperit cu surprinere *i %are satisfacie virtuile #o#ului e fasole( Acesta
tre0&ie lasi5iat %ri!tre #l&i"ele 0&!e2 "at 5ii!" $ %re9i!t$ &! i!i"e #lie'i 5oarte
s$9&t.
(K
Tot&3i2 4$ reo'a!" s$ e4ita1i 5asolea &sat$ ;! /a9a I2 & e=e%1ia a9&l&i ;! are 4$
3B
Ve"i capitolul II 9n(a(:
44
8ot$r>1i s<o o!s&'a1i ;! e=l&si4itate2 la 'i&l "e:&!2 ;! lo&l %>i!ii !e#re.
Vo% reveni ulterior asupra acestui ele%ent- care va putea face o#iectul unui consu% , &n
li%ite raionale , &n 0a"a II(
;rezul
Ore"ul- la ori+ine *i a*a cu% era consu%at- prin traiie- e c$tre asiatici- este , &n sine , un
ali%ent co%plet- eoarece conine toate ele%entele nutritive inispensa#ile pentru %eninerea vieii(
)n schi%#- ore9&l al02 o!s&'at H ;! #e!eral H ast$9i2 este 5oarte ra5i!at. i asta ;!tr<o
ase'e!ea '$s&r$2 ;!>t !&<i 'ai r$'>!e a%roa%e !ii &! 5el "e ele'e!te !&triti4e2 &
e=e%1ia &!&ia "e are te<ai li%si 0&&ros, a'i"o!&l.
Ore9&l o0i3!&it 6"eortiat7 tre0&ie2 %ri! &r'are2 e=l&s2 %e!tr& $ H la 5el a 3i 5$i!a
er!&t$ H este o #l&i"$ rea2 are eli0erea9$ o 'are a!titate "e #l&o9$.
Di'%otri4$2 orezul complet i, c+iar mai "ine, orezul sl"atic a!a"ia! 4or %&tea i!tra
;! 'e!i&l "&'!ea4oastr$2 & o!"i1ia "e a !& le '>!a ;'%re&!$ & li%i"ele 6&!t sa& 0r>!9>7.
Asociat cu ro*iile 9sc$"ute prin fier#ere: *i cu ceapa- poate constitui un fel co%plet- #un pentru
&ntrea+a fa%ilie *i apreciat e toat$ lu%ea 9ve"i reeta in ane/$:(
>a restaurant se &nt.%pl$ s$ +$se*ti foarte rar ore" neprelucrat- ceea ce este- cu aev$rat- un
%are p$cat(
Pro#a#il c$ aceast$ a#sen$ se atorea"$ as%et&l&i s$& #ri<'aro!i&(
Porum"ul
Poru%#ul este cultivat e secole *i- totu*i- este %.ncat oar e c.teva ecenii(
A&' %atr&9ei "e a!i2 !& #$seai o &tie & %or&'0 ;! toat$ E&ro%a2 %e!tr& $ era &!
ali'e!t re9er4at e=l&si4 a!i'alelor.
)n Statele'Unite- poru%#ul a fost folosit , p.n$ &n 3I4I , la &n+r$*atul ani%alelor(
Dar seceta in acel an a eci%at tur%ele *i i'a ruinat pe fer%ierii in ;ile'Zest( A ur%at o
perioa$ e aev$rat$ foa%ete *i pentru c$ nu se %ai puteau %.nca vitele- care %uriser$- populaia
&nfo%etat$ a %.ncat hrana acestora sau ceea ce %ai r$%$sese in ea(
Astfel- A%erica a &nceput s$ consu%e poru%#- o#i*nuin$ care a fost aus$ *i &n Europa- o
at$ cu ocupaia a%erican$ e up$ r$"#oi(
C&' s$ te 'ai 'iri2 ast$9i2 $ %or&'0&l are &! i!"ie #lie'i ri"iat eea e<l
lasi5i$ %ri!tre #l&i"ele rele H "e 4re'e e a 5olosit seole ;!tre#i la ;!#r$3at&l 4itelorM Dar
'ai i!teresa!t "e 3ti&t este 5a%t&l $ %rel&rarea i!"&strial$ a %or&'0&l&i ;i '$re3te
o!si"era0il i!"iele #lie'i2 eea e 5ae a %o%<or!<&l 3i or!<5laBes<&rile s$ ai0$ o %&tere
8i%er#lie'i$2 alt5el s%&s2 "e 22s&%ra;!#r$3areF.
Pastele
Chiar ac$ este vor#a e paste f$inoase proaspete- este %ai #ine s$ le e/cluei in
ali%entaie( Pri! !at&ra lor2 %astele s&!t #l&i"e rele2 5a0riate2 a%roa%e ;!tot"ea&!a2 "i! 5$i!$
er!&t$2 & a"aos "e li%i"e, &!t2 o&$. 0r>!9$2 &lei&ri et. 1i- s$ ne scu"e creatorii fai%oaselor
slo+ane pu#licitare- ar- cu- >t s&!t 'ai E0o#ateF2 & at>t %astele "e4i! 'ai #l&i"o<li%i"ie 3i2
ast5el2 o!trarii %ri!i%iilor !oastre.
V$ &nele+ a%$r$ciunea la +.nul c$ tre#uie s$ supri%ai pastele- pentru c$ , atunci c.n sunt
proaspete *i #ine f$cute , sunt e'a reptul elicioase(
!otu*i- ac$ in nefericire suntei servii cu paste proaspete 9pentru c$ celelalte nu %erit$
ec.t un profun ispre:- avei fora e a !& 4$ ati!#e "e ele2 >t ti'% s&!te1i ;! /a9a I2 a"i$ ;!
5a9a "e %ier"ere ;! #re&tate. At&!i >!" a1i ati!s Erit'&l "e roa9ier$F "i! /a9a II2 #&sta1i<
le2 "a$ s&!te1i si#&ri $ 'erit$ aest sari5ii&.
C>t "es%re pastele integrale2 a"i$ aelea 5a0riate "i! 5$i!$ !eer!&t$2 4or %&tea 5ae
%arte "i! ali'e!ta1ia !or'al$ a /a9ei II 3i 4$ 4oi s%&!e 'ai t>r9i& ;! e 'o'e!t al 9ilei este
'ai o!4e!a0il s$ le '>!a1i.
45
Pastele complete s&!t lasi5iate ;! ate#oria #l&i"elor 0&!e2 ;! '$s&ra ;! are i!"iele
lor #lie'i este !&'ai "e )+.
!re#uie- totu*i- s$ epl.n+e% faptul c$ acest prous este clasificat 9&n 0rana:- &n %o a#u"iv-
printre prousele ietetice( Co%ercianii pot- astfel- s$ le v.n$ e 4'5 ori %ai scu%p ec.t pastele
nor%ale- ceea ce este cu at.t %ai scanalos- cu c.t preul lor e cost este %ai %ic- at fiin c$
%ateria pri%a sufera %ai puine prelucr$ri inustriale(
)n $rile norice- *i %ai ales &n Ger%ania- pastele inte+rale sunt v.nute la acela*i pre ca *i
celelalte( Pute% eci spera c$ eschierea efinitiva a frontierelor europene s$ re+le%ente"e aceast$
situaie &ntr'un %o fericit(
7elelalte 9glucide rele:
;'a% e/tins- &n %o eli#erat- asupra celor %ai i%portante- a celor pe care le consu%ai cu
re+ularitate *i la care va tre#ui s$ renunai cel puin te%porar(
E=ist$ 3i alte #l&i"e rele, 4e1i #$si o list$ e=8a&sti4$ la s5>r3it&l a%itol&l&i II. Este 'ai
0i!e s$ le &!oa3te1i2 a s$ le %&te1i e4ita >t !& e %rea t>r9i&2 >!" le ;!t>l!i1i ;!tr<&! 'e!i&2
;!tr<o '>!are sa& ;! 5ar5&ria "&'!ea4oastr$( S$ cit$%- la +r$%a$ &3<&3&l2 a 3i toate
elelalte ereale %rel&rate 3i ;'0o#$1ite & #r$si'i2 9a8ar&ri 3i ara'el2 %e are le '>!a1i
"eseori la 'i&l "e:&!- ca s$ ave% con*tiina &%p$cat$(
C>t "es%re linte, nut, mazre uscat2 4<a1i 5i a3te%tat s$ le 4e"e1i 5i#&r>!" ;! aeea3i
lista. Le 4o' re9er4a ;!s$ &! trata'e!t "e 5a4oare2 %e!tr& $2 "e3i s&!t 5$i!oase2 a& a4a!ta:&l
"e a !& eli0era "e>t o a!titate re"&s$ "e #l&o9$. Vor 5i e=l&se2 tot&3i2 "i! /a9a I2 "ar 4or
%&tea 5i i!te#rate "&%$ aeea ;! 'e!i&2 ;! a"r&l 5a9ei "e sta0ili9are.
)n afar$ e acestea- %ai e/ista un fel eose#it e +lucie- espre care vreau s$ vor#esc &n
continuare2 fructele(
d. FR/7=E%E
0ructul este un su#iect ta#u *i- ac$ , in st.n+$cie , a* &nr$"ni s$ spun c$ este %ai #ine s$'l
supri%ai in ali%entaie- %uli intre u%neavoastr$ ar &nchie cartea la aceast$ pa+in$ *i nu ar %ai
continua lectura- at.t ar fi e scanali"ai e o ase%enea su+estie(
Pentru c$- &n cultura noastr$- fructul este un si%#ol( Un si%#ol e via$- e <#o+$ie= *i e
s$n$tate( /r&t&l este2 ;!ai!te "e toate2 o s&rs$ "e 4ita'i!e2 ;! orie a92 a3a se o!si"er$. M$
#r$0es s$ 4$ "a& toate asi#&r$rile? !& 4o' s&%ri'a 5r&tele. I!s$ 4a tre0&i s$ le '>!a1i
;!tr<&! 'o" "i5erit 3i s$ 4$ 0&&ra1i "e 0i!e5aerile lor 5$r$ a s&5eri 3i i!o!4e!ie!tele lor.
Pe!tr& $ s&!t '&lt 'ai #re& "e asi'ilat "e>t a1i re"e.
/r&t&l este al$t&it "i! el&lo9$2 "ar este 3i o #l&i"$2 "eoaree o!1i!e E9a8$rF s&0
5or'$ "e 5r&to9$. Iar 5r&to9a tre0&ie s$ 5a$ o0iet&l &!ei ate!1ii & tot&l s%eiale2 %e!tr& $
se tra!s5or'$ ;! #lio#e! 6e!er#ie "is%o!i0il$ ra%i"7. Di! 5eriire2 a!titatea "e 9a8$r "i!
5r&te !& este %rea 'are 3i2 ori&' este eli0erat$ ;! a!titate 'i$2 "atorit$ 5i0relor %e are le
o!1i! aestea. Ca!titatea "e e!er#ie tra!s5or'at$ !& o!stit&ie o %ro0le'$. ! orie a92 este
o e!er#ie are 4a 5i 5olosit$ %e!tr& !e4oile i'e"iate. Re+ula i%portant$ 9*i ac$ ar tre#ui s$
reinei oar una- atunci pe asta s'o reinei: este $ 5r&tele H ;! #e!eral H nu pot $i com"inate cu
nimic altceva! !ii & li%i"e 3i !ii & %rotei!e.
Aceast$ o#servaie nu este f$cut$ oar &n lu%ina piererii &n +reutate care ne interesea"$( Ea
se #a"ea"$ pe le+ile chi%iei i+estiei( C>!" s&!t '>!ate ;!tr<o o'0i!a1ie2 5r&tele %ert&r0$
"i#estia altor ali'e!te "i#erate 3i2 & aeea3i oa9ie2 ;3i %ier" 'a:oritatea %ro%riet$1ilor
64ita'i!e et.7 %e!tr& are a& 5ost '>!ate. De aeea2 ea 'ai #ra4$ #re3eal$ %e are o %&te1i
5ae este s$ o!s&'a1i 5r&te la s5>r3it&l 'esei.
Pentru c$ v$ +hicesc sceptici- v$ voi a chiar aici c.teva e/plicaii- e*i acesta este su#iectul
capitolului espre i+estie(
A'i"o!&l tre0&ie o"ligatoriu H %e!tr& a 5i "i#erat H s$ 5ie ;!so1it "e o e!9i'$2 !&'ita
%tiali!$2 3i are este seretat$ la !i4el&l sali4ei. Ma:oritatea 5r&telor a& %ro%rietatea "e a
"istr&#e %tiali!a. De aii2 re9&lt$ $ a'i"o!&l !& 'ai este "i#era0il ;! %re9e!1a 5r&telor.
Bol&l ali'e!tar r$'>!e2 %ri! &r'are2 22;! s&5eri!1$F ;! sto'a2 &!"e 4a 5er'e!ta s&0
46
a1i&!ea $l"&rii 3i a &'i"it$1ii. Co!sei!1a "iret$ a aest&i 5e!o'e! 4a 5i o a!&'it$
0alo!are "atorat$ #a9elor %re&' 3i t&l0&r$rile "i#esti4e2 ;! #e!eral. Poate $ "e:a ;!1ele#e1i
'ai 0i!e &!ele si'%to'e are 4$ s&!t 5a'iliare.
C>!" 5r&tele s&!t o!s&'ate ;'%re&!$ & li%i"ele 3i %rotei!ele2 "e e=e'%l& ar!e sa&
0r>!9et&ri2 ele r$'>! 0loate &! ti'% a!&'e ;! sto'a2 ;! lo s$ trea$ H a3a &' ar tre0&i H
;! i!testi!2 &!"e s&!t "i#erate !or'al. Dar ar!ea are %ro%rietatea "e a r$'>!e 'ai '&lt$
4re'e ;! sto'a2 &!"e s&5er$ ea 'ai i'%orta!t$ 5a9$ "i! "i#estia sa2 '&l1&'it$ &!or e!9i'e
a"e4ate.
/r&tele 4or r$'>!e %ri9o!iere ;! sto'a2 &!"e2 s&0 e5et&l $l"&rii 3i al &'i"it$1ii2
4or 5er'e!ta2 %ro"&>!" 8iar 3i alool. Dei toat$ "i#estia 4a 5i %ert&r0at$.
! aela3i ti'%2 5r&tele ;3i 4or %ier"e toate %ro%riet$1ile 64ita'i!e72 "ar H &' o
!e!oroire !& 4i!e !iio"at$ si!#&r$ H 'eta0olis'&l %rotei!elor 4a 5i 3i el t&l0&rat2 "e aii
a%$r>!" 0alo!$rile "atorate %&tre5a1iei a!or'ale.
Fructele tre"uie deci consumate singureN Iat$ o re+ul$ care ar tre#ui &nv$at$ la *coal$(
Copiii no*tri ar avea %ai puine pro#le%e +astrice( Dar- la v.rsta lor- or+anis%ul are alte resurse
pentru a reaciona( )n schi%#- pentru un ault , *i &n special- o persoan$ v.rstnic$ , fructele la
sf)ritul mesei sunt o adevrat otrav
1i- atunci- c.n tre#uie %.ncate8
De 5ieare "at$ >!" s&!te1i %e sto'a&l #ol. Di'i!ea1a2 "e e=e'%l&2 ;!ai!te "e 'i&l
"e:&!. Dar2 "&%$ aeea2 4a tre0&i s$ a3te%ta1i2 %>!$ s$ ;!e%e1i s$ '>!a1i2 ast5el, o :&'$tate
"e ora2 "a$ 'i&l "e:&! este #l&i"i 6a"i$ %e 0a9$ "e ereale2 "e e=e'%l&7 3i o or$2 "a$
este li%i"i 6o&$2 3&!$2 0r>!9et&ri7.
De ase'e!ea2 4e1i %&tea '>!a 5r&te seara2 t>r9i&2 ;!ai!te "e &lare. A"i$2 la el
%&1i! A<J ore "&%$ e a1i l&at i!a.
Pentru cei care au pro#le%e e inso%nie 9care- e altfel- ar tre#ui s$ se re"olve &n parte
atorit$ %etoei e ali%entaie e/puse &n aceast$ carte:- se reco%an$ s$ nu consu%e portocale la
culcare- vita%ina C av.n un efect care sti%ulea"$ starea e tre"ie(
U! 5r&t %oate<5i o!s&'at2 e4e!t&al2 3i la 'i:lo&l "&%$<a'ie9ii. Dar 4a tre0&i s$ 4$
asi#&ra1i $ a tre&t s&5iie!t ti'% "e la %r>!9 6ira trei ore7 3i $ 'ai este "est&l$ 4re'e
%>!$ la i!$ 6el %&1i! o or$7.
Putei c+iar s luai mese compuse numai din $ructe. 7u condiia s nu m#ncai dec#t at#ta.
%m#ia a%roa%e $ !& o!1i!e 9a8$r2 "e aeea2 %&te1i s$<i 0e1i s&&l 6!e;!"&lit7 ;!
orie 'o'e!t sa& s$<l 5olosi1i la '>!are.
!otoat$- evitai pepenele +al#en la &nceputul %esei- pentru c$ el ar provoca o %ic$ secreie
e insulin$ suscepti#il$- e a <capta=- up$ aceea- lipiele in felul principal(
Voi &ncheia aceste r.nuri cu privire la fructe printr'o preci"are supli%entar$( Pe >t %osi0il2
'>!a1i 5r&t&l ;'%re&!$ & oa:a. Ea o!1i!e el&lo9$2 eea e 4$ a:&t$ ;! tra!9it&l
i!testi!al? ;! oa:$ se a5l$ ea 'ai 'are a!titate "e el&lo9$ 63i2 &!eori2 8iar 4ita'i!e7.
Coa:a 5r&telor li'itea9$ %&terea lor #lie'i$. Dei 4e1i sl$0i 'ai '&lt 6sa& 4$ 4e1i
;!#r$3a 'ai %&1i!72 "a$ res%eta1i aeast$ re#&l$.
Dintre ali%entele pe care tre#uie s$ le suprave+heai cu cea %ai %are strictee- ne'au %ai
r$%as e pre"entat #$uturile *i- &n pri%ul r.n- alcoolul(
e. A%7;;%/%
Alcoolul &n+ra*$F A*a creei- pentru c$ a*a vi s'a spus( Poate c$ ai avut *i re%u*c$ri la
+.nul c$ toate Ailo+ra%ele u%neavoastr$ e/ceentare tre#uie puse pe sea%a alcoolului- a*a cu% se
insinuea"$( Nu era nevoie s$ c$utai %ai eparte( Vo% &ncerca s$ sta#ili%- cu o#iectivitate- care este
situaia &n aceast$ privina(
Este a"e4$rat $ alool&l ;!#ra3$. Dar '&lt 'ai %&1i! "e>t 9a8$r&l2 %>i!ea al0$2
arto5ii 3i ore9&l. De aeea2 dup ce ai pierdut *ilogramele 'n e)ces, putei reintroduce rapid
vinul, 'ntro cantitate a"solut accepta"il 5circa o >umtate de litru pe zi6. Alool&l ;!#ra3$
%e!tr& $ este o #l&i"$ ra%i" 'eta0oli9at$ 3i %&s$ ;! re9er4$ i'e"iat$2 "&%$ e a sti'&lat
sere1ia "e i!s&li!$. Dar aeasta se ;!t>'%l$ ;! s%eial >!" s&!te1i %e sto'a&l #ol. 7#nd este
4K
de>a plin, mai ales cu protidelipide 5carne, pete, "r#nzeturi6, alcoolul se meta"olizeaz mai
puin rapid, prin com"inarea sa cu alimentele, i produce, ast$el, o cantitate redus de grsimi
de rezerv.
Cele care tre#uie s$ fie eli%inate hot$r.t sunt #$uturile aperitive( Dac$ nu putei altfel- *i
tre#uie s$ inei co%panie invitailor u%neavoastr$- atunci luai o #$utur$ nealcooli"at$- un suc e
ro*ii sau un Perrir(
Sin+ura #$utur$'aperitiv no#il$- este- up$ p$rerea %ea- *a%pania sau un vin #un- &n special
al#( Dar- pentru Du%ne"eu- nu acceptai s$ vi se pun$ &n ea 9&n %ajoritatea ca"urilor- pentru a
ascune calitatea %eiocr$ a *a%paniei sau a vinului: lichiorul e coac$"e sau alt sirop #i"ar- pe care
se c$"ne*te c.te unul s$'l invente"e pentru a'*i ovei ori+inalitatea(
Da$ !& %&te1i alt5el2 ae%ta1i a a%eriti4 &! %a8ar "e 3a'%a!ie 0&!$2 "ar ;! !ii &!
a9 s nu o "ei pe stomacul golN !e%e1i2 'ai ;!t>i2 s$ '>!a1i !iste a!tre&ri.
Dar 5i1i ate!1iN A!tre&l 5$r$ #l&i"e. Ve1i ;!4$1a 5oarte re%e"e s$ le re&!oa3te1i.
.&!t ae%ta0ile, '$sli!ele2 0r>!9a2 'e9el&rile 6sala' sa& >r!at &sat2 "e e=e'%l&7
sa& 8iar %e3tele.
Tot&3i2 ;! /a9a I 4a tre0&i s$ ;!era1i s$ s&%ri'a1i o'%let 0$&t&rile<a%eriti42
"eoaree aeasta este o 5a9$ ri#&roas$2 ;! are re#&lile "e 0a9$ ale 'eto"ei tre0&ie s$ 5ie
a%liate & a0sol&t$ strite1e2 %e!tr& a a4ea e5iie!1$ ;! %roes&l "e sl$0ire.
BIUTURILE DIGE.TIVE
C>t "es%re 0$&t&rile "i#esti4e2 tre0&ie s$ le %&!e1i r&e. Co!ia&rile2 ar'a#!a&l sa&
ra8i&rile "e %ere s&!t "eliioase2 "ar "$&!$toare "i! toate %&!tele "e 4e"ere2 %e!tr&
e8ili0r&l "&'!ea4oastr$ %o!"eral( >$sai prouc$torilor naionali +rija e a'*i vine proucia la
e/port( Este #ine pentru #alana 9co%ercial$: a 0ranei- &ns$ r$u pentru a u%neavoastr$(
Dar poate c$ suntei aepi ai #$uturilor tari eoarece ai cre"ut c$ v$ ajut$ la i+estie( Ei
#ineF n'avei nici o tea%$- up$ ce vei aopta cu succes principiile ali%entare pre"entate &n aceast$
carte- nu vei %ai avea eloc pro#le%e e i+estie- chiar- *i up$ o %as$ copioas$F
?EREA
Nici &n privina #erii nu a% s$ fiu %ult %ai #l.n( Pentru c$ e& o o!si"er o 0$&t&r$ are
tre0&ie o!s&'at$ & 5oarte '&lt$ 'o"era1ie.
Dup$ cu% cunoa*tei sl$#$no+i care se &noap$ cu +lucie rele- f$r$ s$ pun$ pe ei un +ra%-
tot a*a ai &nt.lnit , cu si+uran$ , %ari #$utori e #ere al c$ror sto%ac este la fel e uscat <ca o
pensie e #$tr.nee= 9acesta este ca"ul soiei unuia intre prietenii %ei cei %ai #uni:(
Nu este necesar s$ fi stat %ult &n Ger%ania- pentru a *ti are s&!t e5etele se&!"are ale
0erii, 0alo!are2 re3tere ;! #re&tate2 res%ira1ie &r>t 'irositoare2 i!"i#estie2 ;! i&"a %re9e!1ei
"iasta9elor2 'iile e!9i'e a $ror 'e!ire este to'ai "e a a:&ta "i#estia. S'o spune% e'a
reptul2 f$r$ iasta"e- re"ultatul ar fi catastrofal(
Berea o!1i!e tot e e 'ai r$&, alool 6"esi#&r2 ;! a!titate 'o"erat$72 ai"2 "ar2 'ai
ales2 o 'are a!titate "i!tr<o #l&i"$ H 'alto9a 6) # la litr&7 H al $rei i!"ie #lie'i este ((D2
a"i$ 3i 'ai ri"iat "e>t al #l&o9ei. De alt5el2 asoierea "i!tre alool 3i 9a8$r 5a4ori9ea9$
8i%o#lie'ia2 are st$ la ori#i!ea o0oselii2 "ei a %er5or'a!1elor s$9&te 64e9i a%itol&l "es%re
8i%o#lie'ie7. Pri! &r'are2 0erea este o 0$&t&r$ & o 'are %&tere e!er#eti$2 "a$ !e re5eri'
la o!stit&irea #r$si'ilor "e re9er4$. De aeea2 a0a!"o!a1i 0erea2 'ai ales ;!tre 'ese. Dac$ nu
putei re"ista- facei ca *i &n ca"ul cartofilor pr$jii( )neplinii'v$ aceast$ orin$ e vreo ou$ ori pe
an- #.n 3'4 hal#e- &ntr'una in cele %ai #une c.rciu%i in ora*ul u%neavoastr$- up$ ce v'ai
asi+urat- cel puin- c$ este o #ere e calitate(
! /a9a I2 4<a3 reo'a!"a s$ eli'i!a1i "e5i!iti4 0erea. ! /a9a II2 ;! s8i'02 a3a &'
4e1i rei!tro"&e o a!titate re9o!a0il$ "e 4i!2 %&te1i H "i! ti'% ;! ti'% H s$ 0e1i &! %i "e
0ere la o 'as$ 6'a=i'&' JJ "e e!tilitri7.
4?
@&2/%
A% p$strat vinul la ur%$- eoarece este sin+ura #$utur$ alcoolic$ in privina c$reia re"ervele
%ele vor r$%.ne %ai nuanate(
N& se 5ae !ii o "isti!1ie ;!tre 4i!&l al0 3i 4i!&l ro3&2 & e=e%1ia 'e!1i&!ii $ 4i!&l
ro3&2 o!1i!e H ;! #e!eral H 'ai '&lt ta!i!. Ta!i!&l are2 ;!tr<a"e4$r2 4irt&1i tera%e&tie
s%eiale2 ;! '$s&ra ;! are %roia!i"i!a %e are o o!1i!e %er'ite li'itarea 5or'$rii "e
ateroa'e.
De aii 3i %>!$ la a s%&!e $ 4i!&rile 0o#ate ;! ta!i! o!tri0&ie2 ;!tr<o oareare
'$s&r$2 la %re4e!irea 0olilor ar"io4as&lare2 !& este "e>t &! %as2 %e are !&'ero3i oa'e!i
"e 3tii!1$2 a %ro5esor&l MasP&elier
(L
l<a& 5$&t.
! (LCL2 o a!8et$ 5oarte serioas$2 reali9at$ ;! A!#lia H 3i re5eri!"&<se la (K 1$ri H a
e4i"e!1iat 5a%t&l $ 'ortalitatea %ri! i!5art 'ioar"i este "eose0it "e s$9&t$ la %o%&la1iile
are o!s&'$ "e o0iei 4i! 6"e J<+ ori 'ai re"&s$ ;! /ra!1a 3i Italia2 "e>t ;! E&ro%a "e
!or"7.
Pri! &r'are2 4i!&l 4a %&tea 5ae %arte "i! ali'e!ta1ia !or'al$ "i! a"r&l 'eto"ei2 &
o!"i1ia "e a ra'>!e la o a!titate re9o!a0il$ 6ira o :&'$tate "e litr& %e 9i7 3i "e a 5i 0$&t2
%e >t %osi0il2 la s5>r3it&l 'esei2 a"i$ at&!i >!" sto'a&l s<a &'%l&t "e:a & 8ra!$.
I! /a9a I2 este 0i!e s$ re!&!1a1i la 4i! >t 'ai re%e"e %osi0il. ! /a9a II2 4i!&l 4a %&tea
5i o!s&'at 9il!i2 5$r$ %re:&"iii %e!tr& 'e!1i!erea #re&t$1ii. Tot&3i2 a!titatea 0$&t$ 4a
tre0&i s$ 5ie a"'i!istrat$ a0il2 & elelalte #l&i"e 6'$ #>!"es ;! s%eial la ioolat$ sa& la
"esert&ri2 ;! #e!eral7. Dar acesta va face o#iectul unui para+raf etaliat- puin %ai eparte(
C>!" 4e1i 5i ;! /a9a I2 a"i$ aeea ;! are tre0&ie s$ 5i1i 5oarte 5er'i2 %oate $ o s$ 4$
5ie #re& s$ l&a1i 'asa ;! 5a'ilie sa& & %riete!ii2 5$r$ s$ 0e1i o %i$t&r$ "e 4i!. Pe!tr& $2 "a$
a!&!1a1i "i! a%&l lo&l&i $ !& 0e1i2 eilal1i %ot 5i :e!a1i.
.5at&l 'e& este aesta, l$sa1i s$ 4i se &'%le %a8ar&l 3i l&a1i<l ;! '>!$ la 5el "e "es a 3i
at&!i >!" a1i 0ea !or'al. !'&ia1i<4$ 0&9ele2 ;! lo s$ 0e1i.
A' %ratiat aeast$ 'eto"$ 'ai '&lte s$%t$'>!i 3i 4$ ro# s$ '$ re"e1i $ !i'e!i
!& a o0ser4at $ !& 0ea' !i'i.
! aela3i 'o"2 !i'e!i !& a re'arat 4reo"at$ $ !& '>!$' !ii o 5$r>'it&r$ "e
%>i!e. Pe!tr& a "a aeast$ il&9ie2 ;'i ;!e% ;!tot"ea&!a 0&ata "e %>i!e2 "ar r$'>!e r&%t$2
%e 'as$. Niio"at$ !& '<a' Eati!sF "e ea s<o '$!>!.
$. 7AFEA/A
Aev$rata cafea- tare e tot- espresso italienesc- a c$rui o"$ e cofein$ ar scula *i un %ort-
tre#uie proscris$( Be1i a5ea "eo5ei!i9at$ sa& a5ea ara0i$ sla0$2 are o!1i!e '&lt 'ai %&1i!$
o5ei!$. A&'2 se #$se3te %rati %este tot a5ea "eo5ei!i9at$ 3i este ;! #e!eral2 0&!$. Chiar *i
acas$ putei face o cafea ecofeini"at$ foarte #un$( Iar %arii a%atori e cafea nici nu #a+$ e sea%$(
Dac$ suntei un #$utor &nr$it e cafea foarte tare- f$r$ &noial$ c$ si%ii nevoia s'o #ei ca pe
un e/citant- pentru a v$ tre"i(
Da$ a4e1i2 "e o0iei2 'o'e!te "e o0oseal$ 0r&s$ 3i2 'ai ales2 s%re ora (( "i'i!ea1a
sa& %e la 'i:lo&l "&%$<a'ie9ii2 ;! ti'%&l "i#estiei2 aeasta este "i! %rii!a 8i%o#lie'iei 9ve"i
capitolul care &i este consacrat:(
7o$eina este interzis pentru c, dei nu este o glucid, are ca e$ect stimularea
pancreasului i genereaz o secreie de insulin.
Dac$ ai luat o %as$ f$r$ +lucie rele- a c$rei ener+ie este pe punctul e a fi eli#erat$- ar fi o
prostie s$ co%pro%itei aceast$ situaie #un$- provoc.n o secreie e insulin$ <%o#ili"atoare=
printr'o cea*c$ e cafea tare( Dac$ suntei #$utori e cafea- nu v$ va fi eloc +reu s$ trecei la
cafeaua ecofeini"at$- e &nat$ ce vei &ncepe s$ aplicai %etoa( >a puin ti%p up$ aceea- vei fi
surprin*i s$ constatai c$ ai *i uitat e nevoia e cafea(
Este i'%orta!t "e s&0li!iat2 toto"at$2 $ 'arii 0$&tori "e a5ea 6& sa& 5$r$ o5ei!a7 se
e=%&! &!&i ris s&%li'e!tar, re3terea %roe!t&l&i "e olesterol "i! s>!#e 9ve"i capitolul asupra
hipercolesterolului:(
3I
Ve"i cartea octorului ;aurL- ;eicina cu ajutorul vinului- Eitura AR!U>EN( 9n(a(:
4C
Ate!1ie2 "e ase'e!ea2 la eai? tei!a are aelea3i e5ete a 3i o5ei!a 3i2 ;! %l&s2 a5etea9$
a0sor01ia 5ier&l&iN
g. %&A;2A8E%E B& ?=/R&%E A7&8/%A=E
Aeste 0$&t&ri s&!t %re%arate2 ;! #e!eral2 "i! e=trate a%roa%e ;!tot"ea&!a si!tetie
"e 5r&te sa& "e %la!te 3i toate a& aela3i "e5et 'a:or, o!1i! '&lt 9a8$r.
Dei s&!t "$&!$toare 3i2 a &r'are2 tre0&ie total e=l&se2 !& !&'ai %e!tr& $ a& ;!
o'%o9i1ie '&lt 9a8$r2 i 3i %e!tr& $ ai"&l "i! ele are a e5et iritarea sto'a&l&i2 #astrita 3i
aero5a#ia.
C8iar "a$ s&!t 5$&te %e 0a9$ "e e=trate !at&rale2 tre0&ie s$ 4$ 5eri1i "e ele2 %e!tr&
$ %ot 5i to=ie. .<a o0ser4at $ e=tratele !at&rale "e itrie o!1i!2 ;!tr<a"e4$r2 &r'e
i'%orta!te "e s&0sta!1e !oi4e2 &' s&!t ter%e!ele.
C>t "es%re ele 'ai rele "i!tre aeste 0$&t&ri2 ele %e 0a9$ "e ola2 ar tre0&i s$ 5ie ori
i!ter9ise2 ori se'!alate %ri!tr<o eti8eta s%eial$2 &' s&!t %a8etele "e 1i#$ri ;! .UA, EAest
%ro"&s este %eri&los...F.
Este- oricu%- re+reta#il c$ &n Europa consu%ul e cola a luat o ase%enea a%ploare( )i las
octorului E%ile'Gaston Peeters sarcina e a face co%entariile asupra acestei pro#le%e
4@
2
--La ora at&al$2 0$&t&rile !&'ite E%e 0a9$ "e olaF2 %re9e!tate %e %ia1a e&ro%ea!$2
o!1i!2 la (L e!tilitri 6o!1i!&t&l 'e"i& al &!ei stile 'ii72 ira A( '# "e o5ei!$ 3i (DA '#
"e ai" 5os5ori. Co5ei!a are %ro%riet$1i e=ita!te. Ai"&l 5os5ori este &! ai"i5ia!t i!te!s2 iar
'area l&i o!e!tra1ie "e 5os5or ris$ s$ "e9e8ili0re9e ra%ort&l ali&Q5os5or "i! ali'e!ta1ie2
& &! #ra4 %eriol "e "e5iit ;! %ri4i!1a 5i=$rii ali&l&l ;! oase. ! s5>r3it2 ar tre0&i s$ e=iste
asi#&rarea $ ai"&l 5os5ori &tili9at !& o!1i!e &r'e %rea 0$t$toare la o8i "e 'etale to=ie
#rele. Conclu"ia este si%pl$( M$uturile nu%ite <pe #a"$ e cola= , av.n co%po"iia actual$ ,
trebuie s fie categoric interzise copiilor i adolescenilor( Ele nu sunt #inef$c$toare pentru ni%eni(=
Cre c$ aceast$ eclaraie nu %ai are nevoie e co%entarii(
Iniferent ac$ este vor#a e copii sau e u%neavoastr$- reo'a!"area 'ea 5er'$ este
aeea3i, 5$r$ li'o!a"$2 5$r$ 0$&t&ri ai"&late2 5$r$ olaN
+. %AP=E%E
La%tele !at&ral este &! ali'e!t #l&i"o<li%i"i2 a"i$ are ;! o'%o9i1ie at>t #r$si'i2
>t 3i #l&i"e. Pri! &r'are2 este 'ai 0i!e s$<l e4ita1i 3i s$ !& &'%$ra1i "e>t la%te "e#resat.
Gl&i"ele se a5l$ ;! 9er 3i s&!t eli'i!ate ;! 'o'e!t&l 5a0ri$rii 0r>!9et&rilor2 are !&
'ai %$strea9$ "e>t li%i"ele 3i %rotei!ele 9cu e/cepia #r.n"ei <Cantal= *i a #r.n"eturilor e
capr$:(
! 0r>!9a "e 4ai & DO 'aterii #rase2 !& 'ai r$'>! "e>t %rotei!ele 3i %&1i!e #l&i"e
6+ # la (DD "e #ra'e "e 0r>!9$7.
i. </7/R&%E 8E FR/7=E
Nu %$ voi e/tine asupra acestui su#iect- eoarece co%entariul +eneral cu- privire la fructe
este vala#il- up$ cu% #$nuii- *i &n ca"ul sucurilor e fructe(
V$ reo'a!"2 tot&3i2 s$ %re5era1i 5r&tele %e!tr& a 0e!e5iia2 ast5el2 "e el&lo9a "i!
%&l%a aestora. Bi!e;!1eles $ !&'ai s&&rile "e 5r&te %e are le 4e1i 5ae si!#&ri "i! 5r&tele
%roas%ete s&!t ae%tate. N& o!s&'a1i !iio"at$ a3a<9isele s&&ri "e 5r&te "i! 5er'er1i2
li%site o'%let "e 4ita'i!e2 %rea ai"e 3i ;! are se a"a&#$ siste'ati 9a8$r.
PUNEREA N APLICARE A /AZEI I
PIERDEREA N GREUTATE
4@
.hidul de dietetic- Eitura ;ara#out( 9n(a(:
4B
/a9a I a 'eto"ei !oastre !& este2 ;! 'o" o0li#atori&2 ea 'ai "i5iil$2 %e!tr& $2 ;!
#e!eral2 4a 5i "e a:&!s s$ s&%ri'a1i total "oar &!ele l&r&ri. Dar2 %e!tr& a re&3i & a"e4$rat2
4a tre0&i2 tot&3i2 s$ 4$ ;!s&3i1i %er5et elementele de "az ale sistemului.
Dac$ ar fi s$ %$ &ncre &n e/periena %ea- toc%ai la acest nivel se &nre+istrea"$ unele rateuri(
Departe e %ine ieea e a %$ &noi e capacit$ile u%neavoastr$ intelectuale e a asi%ila
un nou concept( Dar- &n ca"ul e fa$- tre#uie s$ eli%in$% %ai &nt.i ieile %o*tenite- care sunt cu
%ult %ai &nr$$cinate &n su#con*tientul nostru- cu c.t ele sunt &n e aproape le+ate e <cultura=
noastr$( Ieile estul e si%ple e/puse aici , al c$ror funa%ent *tiinific este opera unor %eici *i a
unor cercet$tori
43
, nu au ie*it- in p$cate- intre pereii unor ca#inete( Nu tre#uie eci s$ contai pe
cei in anturajul u%neavoastr$ s$ va sprijine &n ceea ce vei &ntreprine(
Va tre0&i2 "e e=e'%l&2 s$ ;!1ele#e1i $2 "a$ l&a1i o 'as$ %rotei!o<li%i"i$ 6o'%&s$
"i! ar!e sa& %e3te & le#&'e72 4e1i %&tea s$ '>!a1i2 "a$ "ori1i s'>!t>!$
AA
5$r$ a a0&9a 3i
5$r$ !ii &! %re:&"ii& %e!tr& !oile re#&li ali'e!tare %e are le res%eta1i.
! s8i'02 "aa 4re1i s$ '>!a1i 0r>!9$ "e 4ai ;! &rs&l &!ei 'ese %e 0a9$ "e #l&i"e2
si!#&ra 0r>!9$ are 4$ este ;!#$"&it$ este ea & DO 'aterii #rase.
Iata- %ai jos- un fel e ghid pentru punerea n practic a ,azei 7.
MICUL DERUN
Mi&l "e:&! !r. (,
Este un %ic ejun glucidic(
, 8n fruct 9%.ncat cu %ini%u% 4@ e %inute &naintea restului e ali%ente:
, cereale prelucrate 9ful+i:
, p)inea neagr sau integral
, br)nz de vaci cu 9: materii grase
, cafea decofeinizat sau ceai sla#
, lapte degresat
, ndulcitor sintetic 9la nevoie:(
Carateristia aest&i 'i "e:&! este 5a%t&l $ este alat&it %e 0a9$ "e #l&i"e 0&!e2
eea e ;!sea'!$ o eli0erare "e #l&o9$ 'o"erat$ 3i2 'ai ales2 a0se!1a oricrui lipid.
Prin ur%are- el cuprine succesiv2
8( ,;8+-2 Acesta poate fi e orice fel( Personal- a* reco%ana %ai e+ra#$ o portocal$-
ou$ %anarine sau un AiGi- eoarece- pe ne%.ncate- a#sor#ia vita%inei C este foarte eficace(
Dac$ vrei un %$r- %.ncai'l foarte &ncet- cu coaj$(
Ba!a!a2 %rea 0o#at$ ;! #l&i"e2 !& !e i!teresea9$.
Res%eta1i & strite1e ele AD "e 'i!&te sa& 'ai '&lt "e la i!#erarea H %e !e'>!ate H
a aest&i 5r&t 3i %>!$ la ;!e%&t&l 'i&l&i "e:&! %ro%ri&<9is. Reo'a!"area 'ea este s$
'>!a1i 5r&t&l la s&lare2 a%oi s$ 4$ 5ae1i toaleta 3i s$ !& l&a1i 'i&l "e:&! "e>t "&%$ e 4<
a1i ;'0r$at2 eea e 4$ 4a l&a2 8iar "a$ s&!te1i 5oarte ra%i9i2 el %&1i! o :&'$tate "e or$.
A '>!a &! 5r&t la 'i&l "e:&!2 ;! /a9a I !& este o o0li#a1ie 3i !ii o o!"i1ie "e
re&3it$. Este o%1io!al. Dac$ nu %.ncai nicioat$ fructe- ceea ce este re+reta#il la ur%a ur%ei- nu le
%.ncai siste%atic- oar pentru c$ le %enione" aici( )n schi%#- pentru cei care %$n.nc$ fructe &n
fiecare "i *i care ar fi foarte frustrai ac$ ar fi lipsii co%plet e ele- a% inicat- %ai sus- c$
i%ineaa- pe ne%.ncate- este unul intre rarele %o%ente per%ise c.n le pot %.nca( De altfel-
%&te1i2 "a$ "ori1i2 s$ l&a1i &! 'i "e:&! o'%&s e=l&si4 "i! 5r&te. Da$ ale#e1i 'i&l "e:&!
!r. A2 are este %rotei!o<li%i"i2 !& 4e1i %&tea '>!a 5r&t&l "e>t "a$ res%eta1i i!ter4al&l
"e el %&1i! o or$.
P1&2EA 2EACR, Cu%p$rai e la #rut$rie p.ine nea+r$( )n +eneral- se +$se*te peste tot-
ar este f$cut$ %ai %ult sau %ai puin #ine- pentru c$- eseori- este prous$ intr'un a%estec e
43
Ve"i #i#lio+rafia(
44
Acest fapt fiin vala#il oar &n ipote"a c$ avei un colesterol nor%al 9ve"i capitolele II *i VIII:- o s%.nt.n$ %ai
sla#$ e per%is$( 9n(a(:
4I
sorti%ente e f$in$- &n care f$ina co%plet$ nu repre"int$ ec.t 4K'5@O( Pe!tr& a<i re&!oa3te
alitatea2 asi#&ra1i<4$ $ te=t&ra ei este relati4 #rosier$. /eri1i<4$ "e %>i!ea !ea#r$ are !& are
"e>t !&'ele 3i &loarea aesteia. I"eal este s$ o!s&'a1i %>i!e !ea#r$ Ei!te#ralF2 a"i$
a4>!" toate o'%o!e!tele 0o0&l&i "e #r>& 6(DDO "i! 5i0rele l&i72 eea e 5ae "i! aeast$ o
#l&i"$ 0&!$2 & i!"ie #lie'i 5oarte s$9&t. P.inea +er%an$ sau suee"$ are- &n +eneral- aceste
caracteristici- ar tre#uie s$ fii ateni- c$ci i se aau+$ eseori "ah$r sau +r$si%i(
P>i!ea !ea#r$ se ;'0i0$ 'ai ra%i" & li8i"ele "i! sto'a. Dei 4e1i a4ea 'ai re%e"e
se!9a1ia "e sa1ietate. Pe!tr& $ !oi !& 4o' '$s&ra !iio"at$ a!titatea2 a3 5i te!tat s$ 4$ s%&!
$ %&te1i '>!a tot e "ori1i. ! realitate2 '<a3 '&l1&'i s$ s%&!2 ;! %ri4i!1a %>i!ii, '>!a1i<
o 22ra1io!alF.
P&te1i o!s&'a2 "e ase'e!ea2 8i5le %r$:ite 9eseori e provenien$ suee"$:2 a si
raBeri 5a0ria1i "i! 5$i!$ !eer!&t$. E=ist$ 'ai '&lte '$ri2 "ar este i'%orta!t H ;!ai!te "e
a ale#e &!a H s$ o 4eri5ia1i 0i!e2 a s$ !& o!1i!$ 9a8$r sa& #r$si'i.
>a fel- ac$ luai pes%ei- nu'i ale+ei ec.t pe cei care sunt f$cui in f$in$ necernut$- &n %o
inte+ral- *i care nu conin nici "ah$r- nici +r$si%i- lucru eose#it e rar(
Dar e 4e1i %&!e %e %>i!eM ! /a9a I este2 & a"e4$rat e=l&s s$ %&!e1i &!t sa&
'ar#ari!$2 s%re "eose0ire "e eea e 4e1i %&tea 5ae ;! /a9a II. E=l&s2 toto"at$2 s$ %&!e1i
'iere sa& "&lea1$. Mierea 3i "&lea1a s&!t #l&i"e rele2 & o 5oarte 'are o!e!tra1ie "e
9a8$r. De aeea2 tre0&ie eli'i!ate cu desv#rire.
Pri! &r'are2 4$ %ro%&! s$ %&!e1i 0r>!9$ "e 4ai & DO 'aterii #rase2 %e 5elia "e
%>i!e. Dac$ a%estecul vi se pare ca% fa- putei pres$ra pe easupra un &nulcitor , ar putei ec.t
foarte puin- eoarece puterea sa e a &nulci este foarte riicat$ , sau- ac$ preferai- sare(
Dar %&te1i s$ ale#e1i 3i 5&l#ii "e ereale2 %e!tr& 'i&l "e:&!.
Pe!tr& aeasta2 ar tre0&i s$<i %re5era1i %e ei #rosieri2 are !& o!1i! !ii &! a"aos
i!"e9ira0il2 a 9a8$r&l2 #r$si'ile2 ara'el&l2 'ierea. Veri5ia1i 0i!e o'%o9i1ia2 are tre0&ie
s$ 5ie 'e!1io!at$ %e &tie. Va tre0&i2 ;! orie a92 s$ e=l&"e1i tot eea e este %ro"&s %e 0a9$
"e ore9 3i %or&'0.
+!,<!8! D<+4,<7(76!-= 1!8 +<!78/ 1/!5
45
2 Nu voi %ai reveni aici asupra
necesit$ii i%perative e a nu #ea cafea tare( )n schi%#- ac$ avei o cafea sla#$- %er+e( Dar- ac$ v'
ai putea o#i*nui cu cafea ecofeini"at$- a%estecat$- eventual- cu cicoare 9--este e/celent$ pentru
s$n$tatea u%neavoastr$=: ar fi *i %ai #ine( Dac$ #ei ceai- nu'l facei prea tare( 1i ceaiul conine
cofein$(
/!P-</< D<.;<1!-2 Dac$ punei lapte &n cafea sau &n ceai- folosii nu%ai lapte e+resat(
Chiar *i laptele se%i'+ras este inter"is- pentru c$ are- &n coninut- lipie( Cel %ai #ine este s$ luai
lapte e+resat'praf- pentru c$ putei reali"a- &n acest %o- un a%estec %ai concentrat(
Mine&neles c$ nu vei %.nca "ah$r o#i*nuit 9eja vi l'ai alun+at co%plet in %inte:( 0olosii
"aharina(
Mi&l "e:&! !r. A
Mi&l "e:&! !r. A2 "i! /a9a I2 este s$rat 6%rotei!o<li%i"i72 a"i$ !& 4a o!1i!e !ii &!
5el "e #l&i"e2 5ie ele E0&!eF sa& 22releF. Este cel pe care vi'l reco%an c.n suntei la hotel-
eoarece nr( 3 nu este &ntoteauna u*or e luat &n e/terior(
46
Prin ur%are- %icul ejun nr( 4 conine- la ale+ere2
, ou
, unc i>sau jambon, c)rnai
, br)nz
, cafea decofeinizat, cafea sla#$ sau ceai sla#
, sm)nt)n sau lapte 9e preferin$ s%.nt.n$:
, zaharin 9la nevoie:(
45
Dac$ orii s$ #ei cacao- asi+urai'v$ ca aceasta s$ nu conin$ "ah$r(
46
)n ipote"a c$ avei hipercolesterol- acest %ic ejun nu v$ este reco%anat( Pentru cei care nu au astfel e pro#le%e-
este necesar s$'*i echili#re"e #ine consu%ul e lipie 9ve"i cap( II *i VIII:( 9n(a(:
5@
Acesta este- &ntruc.tva- un %ic ejun an+lo'sa/on- cu sin+ura iferen$ c$ nu are nici p)ine
prjit, nici fulgi de cereale, nici dulcea *i #ine&neles- nici "ah$r(
E=l&"erea ori$ror #l&i"e "i! aest 'i "e:&! este a%ital$.
PRNZUL
Pr>!9&l2 l&at aas$ sa& ;! ora32 va $i 'ntotdeauna proteinolipidic 2 eea e !& ;!sea'!$
$ tre0&ie s$ o!1i!$ o 'are a!titate "e #r$si'i 9ve"i capitolul II- asupra lipielor <#une= *i
<rele=:(V$ voi a &ns$ c.teva e/e%ple- pentru ca s$ fiu si+ur c$- nu vei face nici o +re*eal$(
V$ reco%an s$ consultai- %ai ales- lista +lucielor 9ve"i Ane/a nr( 3: *i s'o copiai- ca s'o
avei %ereu la u%neavoastr$( Dar o s'o &nv$ai repee pe inafar$(
'eniul tip pentru pr)nz va fi urmtorul
, cruit$i
, pe*te *i[sau ca%e
, le+u%ele per%ise 9ve"i lista:
, salat$
, #r.n"$
, #$utur$2 ap$ neaciulat$(
A!tre&ri
.&!t %er'ise toate salatele2 & o!"i1ia a %ri!tre o'%o!e!tele sale s$ !& 5ie #l&i"e(
Este- &n special- ca"ul salatei <\ la Nisa=(
De aeea2 asi#&ra1i<4$2 ;!ai!te "e a o'a!"a &! 5el "e '>!are2 $ !& o!1i!e !ii
arto5i2 !ii %or&'02 !ii 'oro4i2 !ii s5el$.
E4ita1i2 toto"at$ 6!&'ai ;! /a9a I72 ali'e!tele #l&i"o<li%i"ie2 &' s&!t !&ile. Daca
suntei la restaurant- nu co%anai salat$ cu nuci- i 'ai "e#ra0$2 o salat$ & sl$!i!&1a. !otu*i- fii
ateni2 va tre#ui s$ preci"ai foarte #ine- &n %o%entul c.n facei co%ana2 salata s$ nu ai#$ crutoane-
pentru c$- e %ulte ori- #uc$tarii au supr$toarea %anie e a le a$u+a(
0ii vi+ileniF Nu &ncepei prin a tolera aceste <%ici +re*eli= care sunt- e fapt- enor%e- ac$
avei &n veere o#iectivul ur%$rit( Ar$tai'v$ e/i+eni &n faa chelnerilor( Dac$ ai preci"at <f$r$
crutoane= sau --f$r$ poru%#=- nu le acceptai --e ata asta=- nu%ai pentru c$ au %uli oa%eni e
servit(
Dac$ orii ca *eful e sal$ sau chelnerul s$ v$ ia &n serios- tre#uie s$ fii convin+$tori-
insist.n asupra faptului c este absolut exclus s acceptai chiar i cea mai mic urm din ceea ce
nu dorii, n felul care vi se va servi
)n ceea ce %$ prive*te- a% +$sit c$ cel %ai #un %o e a %$ face respectat pe acest plan este
s$ spun c$ sunt aler+ic( 1i %er+e e fiecare at$( At>ta ti'% >t 4e1i #$si ;! salat$ 5asole 4er"e2
%ra92 a!#8i!are2 4ar9$2 o!o%i"$2 ro3ii2 a!"i4e2 s%ara!#8el2 i&%eri2 ri"i8i2 0r>!9$ sa&
'e9el&ri2 '>!a1i >t 4re1i. Ve1i e=l&"e "i! aeast$ list$ salata "e s5el$ ro3ie2 "eoaree
o!1i!e 9a8$r2 %re&' 3i 'oro4ii.
C>t "es%re o&$2 !& e=ist$ H "&%$ &' 3ti1i H !ii o restri1ie2 8iar "a$ a& 'aio!e9$.
4K
Ei- aF Maio!e9a 3i s'>!t>!a s&!t %er'ise la 'esele %rotei!o<li%i"ie. Dar nu este nici un %otiv
s$ facei in asta o or+ie( Dac$ v$ place %aione"a- %.ncai &n %o nor%al( Dar ar fi %ai #ine s'o
evitai- &n ca"ul &n care avei tenina la hipercolesterol 9ve"i capitolele II *i VIII:(
P&te1i l&a2 a a!tre&ri2 3i to!2 sar"ele ;! &lei2 ra02 la!#&sti!e2 so'o! a5&'at sa&
'ar'at. E4ita1i2 tot&3i2 ;! /a9a I2 stri"iile2 soiile .ai!t RaP&es sa& %ate&l "e 5iat "e #>s$.
Aestea o!1i! o a!titate "e #l&i"e 3i2 ast5el2 ris$ s$ 4$ ;!t>r9ie re9&ltatele 5$r$ a le
o'%ro'ite. Nu v$ fie tea%$ &ns$- &n 0a"a II le vei putea %.nca up$ cu% orii(
/el&l %ri!i%al
/el&l %ri!i%al 4a %&tea 5i o'%&s2 ;! s%eial "i! ar!e sa& %e3te. N& e=ista !ii o
4K
Dac$ este %aione"$ in tu# sau in #orcan- verificai'i co%po"iia( Pro#a#ilitatea e a conine "ah$r- +luco"$ sau
f$in$ este foarte %are( 9n(a(:
53
restri1ie ;! aest "o'e!i& H %oate "oar ;! %ri4i!1a %re%ar$rii H "e3i ar 5i "e "orit s$ %re5era1i
%e3tele.
Car!ea 3i %e3tele nu vor $i preparate panD. Pes'et&l 5ae %arte "i!tre #l&i"e. Pe3tele
!& 4a 5i "at %ri! 5$i!$. 0erii'v$ e li%#a'e'%are <%euniere=( Co'a!"a1i ;!tot"ea&!a %e3tele la
grtar. E4ita1i2 "e ase'e!ea2 #r$si'ile %e!tr& %r$:it2 Esat&rateF "e $l"&r$2 !& ;!tot"ea&!a
&3or "e "i#erat2 3i %eri&loase "i! a&9a olesterol&l&i.
Ate!1ie la sos&riN Daca suntei aepii <noii #uc$t$rii=- sos&rile s&!t2 ;! #e!eral2 5oarte
&3oare2 ;! '$s&ra ;! are !& o!1i! 5$i!$. ! 'a:oritatea a9&rilor2 sos&l este re9&ltat %ri!
o'0i!area & o s'>!t>!$ a4>!" o!1i!&t&l "e #r$si'i 5oarte re"&s.
C.n %.ncai carne- putei s$ luai- eventual- un sos #earne"
4?
- ac$ v$ place *i nu avei
pro#le%e e colesterol( 8ar evitai mutarul, 'n Faza &. Aesta este 5$&t & 5$i!$ e=tras$ "i!
%la!ta & aela3i !&'e 3i este o #l&i"$. ! a!titate 'i$ !& "era!:ea9$ %rea '&lt. De aeea2
;l rei!tro"&e' ;! /a9a II.
! eea e %ri4e3te #ar!it&rile2 4e1i ale#e & %rioritate le#&'ele 0o#ate ;! 5i0re. De la
ro3ii la "o4leei2 tre>!" %ri! 5asole 4er"e2 4i!ete sa& o!o%i"a2 a4e1i "e &!"e ale#e.
Co!s&lta1i lista "i! a!e=$2 %e!tr& a s$ le &!oa3te1i %e toate2 "eoaree s&!t !&'eroase.
A*a cu% v'a% reco%anat %ai &nainte- ac$ nu +$sii altceva la restaurant- %.ncai pur *i
si%plu salat$ vere- fetic$- salat$ crea$- cicoare sau p$p$ie( 1i o putei %.nca at.t c.t orii- ca
antreu- fel principal- precu% *i &nainte sau o at$ cu #r.n"a(
Br>!9a
De a&'2 tre0&ie s$ 4a o0i3!&i1i s$ '>!a1i 0r>!9a $r p#ine. N& este "elo i'%osi0il
3i 4e1i 4e"ea2 "&%$ aeea2 $ o sa4&ra1i 'ai 0i!e. De alt5el2 o 4e1i a%reia & at>t 'ai '&lt2 &
>t 4e1i %&tea H ;! &r>!" H s$ o ;!so1i1i 3i & %&1i! 4i!.
)n orice ca"- oa%enii #ine crescui %$n.nc$ #r.n"a e/clusiv cu cuitul *i cu furculia( De
aceea- nu %ai este loc *i pentru p.ine ca suport( Da$2 tot&3i2 4$ "era!:ea9$ %rea '&lt2 ;!era1i
s$ '>!a1i 0r>!9a & salat$. lat$ 3i o alt$ te8!i$, ;!tre0&i!1a1i a3a4al&l a s&%ort %e!tr&
alte 0r>!9et&ri.
! /a9a I2 4$ 4or 5i %er'ise a%roa%e toate 0r>!9et&rile. Tot&3i 4e1i 5i re9er4a1i ;!
%ri4i!1a 0r>!9ei "e Ca!tal
AC
2 a 3i a 0r>!9et&rilor "e a%r$2 are o!1i! o a!titate 'i$ "e
#l&i"e. Este 'ai 0i!e s$ le e4ita1i ;! %erioa"a "e ;!e%&t.
Desert&rile
Unele eserturi pot fi preparate cu "aharin$ &n %$sura &n care prepararea nu i%plic$ %ult ti%p
e coacere sau fier#ere , e e/e%plu- tarta cu cre%$ en+le"easc$
4B
sau laptele e pas$re(
B$&t&rile
A% spus eja c$- 'n Faza &, tre"uie s evitai orice "utur alcoolic, inclusiv vinul. Dei
0e1i a%$2 eai r&ses sa& eai "e %la!te2 "a$ 4$ %lae. Dar e4ita1i a%ele #a9oase2 %e!tr& $ 4$
&'5l$ 3i 4$ %ert&r0$ "i#estia.
Ori&' 4$ reo'a!" s$ !& 0e1i "e>t 5oarte %&1i! ;! ti'%&l 'esei2 "eoaree risa1i s$
4$ E;!ea1iF s&&rile #astrie 3i s$ 4$ "era!:a1i "i#estia. Da$2 tot&3i2 tre0&ie s<o 5ae1i2
;!e%e1i !&'ai "&%$ a "o&a :&'$tate a 'esei. N& 0e1i "i! 'o'e!t&l ;! are 4$ a3e9a1i s$
'>!a1i. Aesta este &! o0iei "$&!$tor2 %e are ;l a& %rea '&l1i se'e!i ai !o3tri. i este
res%o!sa0il %e!tr& o %arte "i!tre t&l0&r$rile "e 'eta0olis' e se re5let$ as&%ra "i#estiei.
?ei mai "ine 'ntre mese 6'i!i'&' &! litr& "e a%$7.
Dac$ %er+ei la %ese festive- &n 0a"a I- v$ rea%intesc c$ tre#uie s$ v$ sustra+ei e la
4?
Verificai'i co%po"iia( Dac$ suntei la restaurant- e/ist$ *ansa ca sosul s$ fie natural- f$r$ "ah$r ori alt aaus
neorit( 9n(a(: [ Sos #earne"- aic$ sos e ou$ cu unt topit( 9n(tr(:
4C
Cantal- sort e #r.n"$ cu past$ ur$- o#inut$ in lapte e vac$- nu%it$ astfel up$ locul e ori+ine 9Cantal- in
provincia Auver+ne:( 9n(tr(:
4B
Cre%a en+le"easc$ este o cre%$ e #a"$- fiart$ &n #ain %arie- parfu%at$ cu fructe( 9n(tr(:
54
consu%area #$uturilor'aperitiv alcoolice( >uai un suc e ro*ii( Dac$ nu avei &ncotro- acceptai o
#$utur$ alcoolic$ 9un Air
4I
- e e/e%plu- pre+$tit pentru toat$ lu%ea:- pri%ii'o- ar nu o #ei( ;uiai'
v$ in c.n &n c.n #u"ele- pentru a <participa=- ar nu o consu%ai( Apoi- o putei <face uitat$= pe
uneva- &ntr'un %o%ent &n care ni%eni nu #a+$ e sea%$( )n anu%ite &%prejur$ri- poate o s$ fie %ai
+reu s$ v$ e#arasai e ea( Atunci- ai ova$ e i%a+inaie( Punei paharul la &ne%.na a%atorilor
e #$utur$- care se aranjea"$ ei- cu%va- s$ ia <in neatenie= paharul altora- %ai ales ac$ este plin2
Dac$ aceast$ ] specie nu %ai e/ist$ &n anturajul u%neavoastr$ apropiat , ceea ce %'ar %ira , atunci
v$ r$%.ne posi#ilitatea +hiveciului e flori- a frapierei e *a%panie- a ferestrei- ac$ este var$- sau
chiuvetei(
8ac suntei 'n Faza & i v a$lai la o recepie, iat c#teva s$aturi:
Acceptai paharul e *a%panie care vi se pune &n %.na( Uinei'l &n %.n$ o #ucat$ e vre%e(
M&ia1i<4$ 0&9ele ;! el2 "i! >!" ;! >!"2 "a$ a4e1i si#&ra!1a $ !&<l 4e1i 0ea. A%oi2 %&!e1i<l2
& "isre1ie2 :os.
;.ncarea servit$ la o recepie constituie- &n schi%#- o aev$rat$ pro#le%$( Dar nu e/ist$
pro#le%$ f$r$ soluie(
Este e=l&s s$ '>!a1i sa!"4i3&ri2 ori>t ar 5i ele "e 'ii. Dar e se a5l$ %&s %e %>i!e
este 5oarte 0&! %e!tr& "&'!ea4oastr$, o 5elie "e so'o!2 sala'2 o ro!"el$ "e o&2 s%ara!#8el
et. Dac$ suntei estul e iste ca s$ separai partea e easupra e suportul e p.ine- #ravo vou$F
Dar la recepii e/ist$ &ntoteauna lucruri confor%e cu re+i%ul nostru ali%entar(
7utai "r#nza0 ;!tot"ea&!a 4e1i #$si 3i 0r>!9$ s&0 o 5or'$ sa& alta. Mai ales ;!
&0&le1e 'ii. 7utai i c#rnciorul0 A3 5i 5oarte s&r%ri!s s$ !& 5ie. C>r!$iorii 'ii2 %e!tr&
oBtail2 s&!t 'ere& %re9e!1i la ere'o!ii. Pro5ita1i a s$ '>!a1i >1i "ori1i2 ;! '$s&ra ;!
are s&!te1i o!4i!3i $ !& o!1i! 5$i!$. !s$ atenie la '&3tarN
Da$ 4e1i o!si"era $ 5ae1i %arte "i!tre oa'e!ii are !& re9ist$ ;! 5a1a '>!$r&rilor
e=%&se2 "a$ 4$ te'e1i $ 4e1i e"a2 i!e4ita0il2 %e!tr& $ !& 4$ %&te1i "o'i!a at&!i >!" 4$
este 5oa'e2 iat$ o sol&1ie, ;!ai!te "e a 'er#e la ree%1ie2 ro!1$i1i e4a %er'is2 $ s$ 4$
asi#&ra1i sto'a&l.
Pe la ju%$tatea secolului EIE- str$'str$#unicul %eu- care avea *ase copii( era invitat- o at$
pe an- &%preun$ cu fa%ilia- s$ ia %asa la irectorul co%paniei la care lucra( Str$'str$#unica %ea-
up$ cu% %i s'a povestit- avea %are +rij$ s$ le ea copiilor s$ %$n.nce- &n preala#il- o sup$ foarte
eas$( Cu #urta #ine <pus$ la cale=- &nc.nt$torii copila*i ar$tau un entu"ias% %ai puin e/cesiv &n faa
%.nc$rurilor +ro"ave- pe care nu le aveau nicioat$ acas$( Astfel c$ str$'str$#unicii %ei au o#.nit
repee reputaia e a avea ni*te copii e/tre% e #ine eucai(
Dac$ v$ este tea%$ c$ nu vei re"ista- %.ncai- &nainte e a %er+e la recepie- 3'4 ou$ tari sau
o #ucat$ e #r.n"$( De altfel- o#i*nuii'v$ s$ avei &ntoteauna la u%neavoastr$ #uc$ele e #r.n"$
<Ma#L#el= sau <Vache ^ui rit=(
5@
Dac$ avei <un %ic +ol= in sto%ac- &n orice %o%ent al "ilei- putei s$ u"ai *i chiar s$ a#u"ai
e acest su#terfu+iu( )n +eneral- &n aceste %o%ente putei %.nca orice- e pe lista ali%entelor
per%ise( Atenie doar s nu ingerai prea multe lipide, dup ce ai luat o mas glucidic. De
e=e'%l&2 !& '>!a1i o 0&at$ "e 0r>!9$ la ora L "i'i!ea1a2 "a$ a1i l&at 'i&l "e:&! la ora
K.
?n ipoteza c vei fi invitai acas la prieteni, situaia va fi , prin efiniie , %ai ificil$- &n
%$sura &n care posi#ilitatea e %anevr$ v$ va fi consiera#il reus$(
S$ e/a%in$% situaia su# toate un+hiurile( Poate c$ ace*ti prieteni sunt oa%eni pe care &i
cunoa*tei #ine( Poate sunt chiar %e%#ri ai fa%iliei u%neavoastr$( Atunci- profitai e li#ertatea
raporturilor cu ei *i <vinei'le pontul= &n %o iscret( )ntre#ai'i inainte ce va fi e %.ncare *i nu v$
fie tea%$ s$ le ai su+estii(
)n ipote"a c$ suntei foarte puin inti%i cu +a"ele- va tre#ui s$ reflectai *i s$ i%provi"ai(
Dac$ invitaia are un caracter <e/cepional=- nivelul %.nc$rurilor va fi pe %$sur$( De aceea- a* fi
foarte surprins s$ vi se serveasc$ ore"- paste sau cartofi(
4I
_ir- a%estec e lichior e coac$"e cu vin sau cu *a%panie 9n(tr(:(
5@
)nc$ o at$- aceste reco%an$ri sunt vala#ile oar pentru cei ce nu au pro#le%e e colesterol( Cine are
hipercolesterol- ar face #ine s$ %$n.nce fi#re 9%ere sau AiGi:( 9n(a(:
55
Dac$ este pateu e ficat e +.sca- %.ncai'l- cu toate c$ nu este reco%anat &n 0a"a I ca
ali%ent pe care s$'l %$n.nci &n voie( Dar o at$- in c.n &n c.n- nu are nici o i%portan$( !otu*i-
pentru Du%ne"eu- nu m)ncai i p)inea prjit cu care a fost servit0 Ni%eni nu v$ o#li+$( Nici
%$car #una cre*tere(
Dac$ vi se ofer$ un %inunat sufleu e #r.n"$- %.ncai'l- a*a cu% face toat$ lu%ea- e*i
conine f$in$( Dar nu v$ l$sai u*i e val- su# prete/t c$ <%er+e=( 1i nu v$ a+ravai situaia
accept.n s$ luai e trei ori(
Dac$ avei ca antreu i% pateu &n aluat- %.ncai oar %ie"ul- care este , &n +eneral , proteino'
lipiic *i l$sai restul- iscret- pe %ar+inea farfuriei( C.n nu suntei % co%pania unor persoane
apropiate- ni%eni nu va face i%politeea s$ v$ spun$2 <ia uite- ai l$sat ce era %ai #unF= Chiar ac$ &*i
pune &ntre#$ri &n sinea ei- st$p.na casei se va a#ine s$ &ntre#e <e ce nu i'a pl$cut cojia8=
)n ceea ce prive*te felul principal- cre c$ nu vei avea nici o pro#le%$- eoarece #ar!it&rile
s&!t2 "e o0iei2 la "isre1ie( Putei lua- si%#olic( puin ore" sau paste- ar ni%eni nu v$ o#li+$ s$ le
%.ncai(
Dac$- up$ aceea- continua*i s$ %urii e foa%e- soate1i<4$ %>rleala & salat$ 3i2 'ai ales2
& 0r>!9$. Dac$ %.ncai %ult$ #r.n"$- st$p.na casei va aprecia faptul *i v$ va ierta %ai u*or pentru
c$ i'ai l$sat eoparte coaja pateului( Un platou cu #r.n"eturi este fru%os c.n este #ine +arnisit cu o
rnare varietate e sorturi( De o#icei- invitaii nu prea iau in ele eoarece- up$ toat$ p.inea pe care
au %.ncat'o- nu %ai au loc *i pentru #r.n"$( Prin ur%are- onorai platoulF
Evient c$ %o%entul critic este cel al esertului- fiinc$ este &ntoteauna +reu sa spui <nu-
%ulu%esc- nu oresc=( Atunci- insistai s$ nu vi se ea ec.t o bucic mic de tot *i facei ca cei
c$rora nu le %ai este foa%e2 l$sai'o- &n #un$ parte- &n farfurie(
! s5>r3it2 a3te%ta1i >t 'ai '&lt2 %>!$ >!" 4e1i ;!e%e s$ 0e1i. Mai ;!t>i2 0e1i 4i!&l
ro3&2 ;! s%eial & 0r>!9$.
Dar- ac$ situaia a fost %ai rea ec.t v'ai a*teptat- ac$ nu ai putut a#solut eloc s$ avei
i%a+inaie &n faa a+resiunii +lucielor rele- *i asta chiar la %ijlocul 0a"ei I- nu v$ r$%.ne ec.t s$ fii
%ai vi+ileni- pe viitor- &n aplicarea noilor u%neavoastr$ principii ali%entare(
Tre0&ie s$ 3ti1i $2 ;! /a9a I2 s&!te1i ;!$ 5oarte se!si0ili la #l&o9$. Meto"a "e 5a1$
4i9ea9$ ri"iarea %ra#&l&i "&'!ea4oastr$ "e tolera!1$2 "ar at>t ti'% >t aesta !& a ati!s
!i4el&l 0&!2 sensi"ilitatea la glucoz v rm#ne mare.
i este a0sol&t e4i"e!t $2 "a$ a"&e1i ;! or#a!is' H "e a9i %e '>i!e H o 'are
a!titate "e #l&i"e rele2 "&%$ e 5&sese %ri4at "e ele >t4a ti'%2 aesta o s$ le asi'ile9e &
'are 0&&rie. i 4e1i a%itali9a2 ;!tr<o si!#&r$ sear$2 toate #r$si'ile "e re9er4$ %e are le<a1i
%ier"&t ;!tr<o s$%t$'>!$ sa& "o&$.
C& >t 4e1i 5i 'ai a4a!sa1i ;! /a9a I 6are tre0&ie s$ se ;!ti!"$ %e A<J l&!i72 & at>t
re>3ti#area ;! #re&tate 4a 5i 'ai %&1i! atastro5al$.
! s8i'02 "a$ 5ae1i E&! 'are e=esF2 la A<J s$%t$'>!i "&%$ e a1i ;!e%&t /a9a I2
risa1i s$ re4e!i1i s&0it la &! !i4el 5oarte a%ro%iat el&i la are 4$ a5la1i la ;!e%&t. Aest 5a%t
4$ %oate "es&ra:a o'%let. Tot&3i2 s%&!e1i<4$2 a 3i ;! alte ;'%re:&r$ri2 $ o 0$t$lie %ier"&t$
!& 4$ o'%ro'ite 3a!sele "e a >3ti#a r$90oi&l.
CINA
Ci!a 4a 5i ori %rotei!o<Ii%i"i$ ori %e 0a9$ "e E#l&i"e 0&!eF.
Ci!a !r. (,
Da$ este %rotei!o<li%i"i$2 i!a 4a se'$!a2 a o sor$2 & %r>!9&l. Diferena re"ult$ in
faptul c$- &n %ajoritatea ca"urilor- aceast$ %as$ este luat$ acas$( 1i- acas$- ale+erea este &ntoteauna
%ai li%itat$( Dar ac$ ai *tiut s$ v$ convin+ei fa%ilia *i s$ ai reco%anaiile care v$ convin- nu ar
tre#ui s$ &nt.%pinai nici o ificultate( I"eal&l ar 5i s$ ;!e%e1i 'asa "e sear$ & o s&%$ "eas$. !
ea 4e1i %&tea %&!e !a%i2 %ra92 1eli!$2 4ar9$ et. Va 5i o'%&s$2 ;! e=l&si4itate2 "i! le#&'ele
"i! A!e=a !r. (. Ate!1ie2 e=ist$ ris&l a 0&$t$reasa s$ 5ie te!tat$ s$ %&!$ 3i arto5i. C$ci-
pentru ea- supa e le+u%e f$r$ cartofi nu este posi#il$( Carto5&l are2 ;!tr<a"e4$r2 a%aitatea "e a
Ele#aF s&%a. Dar aest rol %oate 5i :&at 3i "e 1eli!$. E=ist$ 3i &! alt 'i:lo "e a le#a o s&%$ "e
56
le#&'e, a"$&#a1i &! #$l0e!&3 sa& >te4a i&%eri %asate & 'i=er&l 3i tra!s5or'ate ;! %i&re&.
Pentru a &%#un$t$i +ustul supei e le+u%e- putei s$'i a$u+ai- &n %o%entul % care o servii
la %as$- o #uc$ic$ e unt c.t o nuc$ sau o lin+uri$ e s%.nt.n$- #ine&neles- ac$ nu tre#uie s$ v$
suprave+heai cu strictee colesterolul(
Da$ "ori1i2 %&te1i '>!a la i!a orie 5el "e ar!e. Reo'a!"area 5$&t$ %ersoa!elor
4>rst!ie2 "e a !& o!s&'a ar!e seara2 re9&lt$ "i! 5a%t&l $ eli'i!area to=i!elor "i! ar!e se
5ae 'ai "i5iil at&!i >!"2 ;! &rs&l aeleia3i 'ese2 s<a& i!#erat 3i #l&i"e. Di#estia 3i2 a
&r'are2 so'!&l ris$ s$ 5ie2 ast5el2 %ert&r0ate.
La ti!eri2 to=i!ele2 'o0ili9ate & o!&rs&l #l&i"elor2 se e4al&ea9$ 'ai &3or2 "atorit$
ati4it$1ii 5i9ie. Iat$ &! 'oti4 s&%li'e!tar %e!tr& a se"e!tar&l are s&!te1i2 & si#&ra!1a2 s$
!& a'estea1i #l&i"ele & ar!ea2 8iar "a$ a4e1i %&1i!e Bilo#ra'e "e %ier"&tN
! a5ar$ "e ar!e2 e=ista o&$le2 are se %ot %re%ara ;! "i4erse 'o"&ri. M>!a1i o'lete
& salat$. .&!t "eliioaseN
Tot&3i2 seara %re5era1i %e3tele2 este 'ai &3or 3i 4$ %rote:ea9$ %e %la! 4as&lar.
La a%itol&l 0r>!9et&ri2 %e l>!#$ 5a%t&l $ !& a4e1i restri1ii2 %ro5ita1i $ s&!te1i aas$
3i '>!a1i ia&rt
J(
. Aesta este e=ele!t %e!tr& "i#estie2 "eoaree o!1i!e ele'e!te e
reo!stit&ie<5lora i!testi!al$. Dar 5i1i ate!1iN N& '>!a1i "e>t ia&rt&ri 0&!e2 5$r$ aro'e sa&
5r&te. Veri5ia1i a 5er'e!t&l lati s$ 5ie !at&ral. Ve1i 5i si#&r $ !& 4$ ;!3ela1i "a$ 4e1i
&'%$ra ia&rt "e 5er'$ sa& & sta!"ar" ;!alt.
Dac$ luai %asa acas$- profitai- &n orice ca"- pentru a %.nca lucruri per%ise- si%ple- *i care
v$ plac- ca rasolul( ;.ncai lucruri pe care nu le vei +$si nicioat$ la restaurant- ca an+hinarea fiart$(
Este elicioas$- plin$ e vita%ine *i e s$ruri %inerale- are %ulte fi#re ceea ce v$ ajut$ %ult %
privina tran"itului intestinal *i scae +lice%ia( N& &ita1i2 'ai ales2 s$ '>!a1i le#&'e, ro3ii2
s%a!a2 a!"i4e2 4i!ete2 o!o%i"$2 %ra92 "o4leei2 i&%eri.
Ci!a !r. A,
Ci!a !r. A 4a 5i #l&i"i$.
(n a$ar de elementele care v sunt interzise 'n toate cazurile 5za+rul, carto$ii etc.6, va
tre"ui s evitai, cu strictee, s m#ncai lipide la o mas glucidic.
/$r$ li%i"e ;!sea'!$ 5$r$ ar!e2 %e3te2 &lei2 &!t2 o&$2 0r>!9$ 6& e=e%1ia 0r>!9ei "e
4ai & DO #r$si'i2 &' este aeea %e are o '>!a1i la 'i&l "e:&!7.
R$'>!2 %ri! &r'are2 toate le#&'ele 4er9i 3i ore9&l !e%rel&rat2 5asolea 3i li!tea. Dar-
atenie- f$r$ unt- %ar+arin$- ulei sau alte +r$si%i ani%ale( A' %&tea i!l&"e ;! aeast$ list$ %astele
5$&te "i! 5$i!$ !eer!&t$2 !&'ai $ s&!t #re& "e #$sit. Da$2 tot&3i2 a4e1i 3a!sa "e a le 5i
o01i!&t2 4a tre0&i !ea%$rat s$ le 4eri5ia1i2 a s$ !& o!1i!$2 s&0 !ii &! 'oti42 'aterii #rase.
C.n le vei %.nca f$r$ unt *i f$r$ #r.n"$- vei evita jalea care v'ar cuprine &ncuraj.nu'v$ cu un sos
e #usuioc sau e ro*ii- a%#ele reco%anate la ore"ul neprelucrat 9ve"i ore"ul- la Capitolul IV-
espre f$inoase:(
Pentru a &ncheia- iat$ o iee pentru cina nr( 42
, <up de legume 65$r$ &!t sa& s'>!t>!$7
, orez neprelucrat cu sos tomat
, salat
, br)nz de vaci cu 9: grsimi.
V'a% at ca e/e%plu aceast$ %as$ +luciic$ pentru a fi c.t %ai e/haustiv posi#il( )l
reco%an nu%ai e/clusivi*tilor- care sunt si+uri c$ nu vor face nici o +re*eal$( Pentru c$- ac$ facei
cea %ai %ic$ eroare- totul va fi co%pro%is(
V$ reco%an- prin ur%are- s$ luai la cin$- ca *i la pr.n"- o %as$ proteino'Iipiic$ pe #a"$ e
ou$- carne f$r$ +r$si%e , ca pas$rea sau pe*tele , &nsoit$ e nu%eroasele le+u%e per%ise(
GU.TAREA 6PICNICUL7
53
Iaurtul este- totu*i- un a%estec +lucio'lipiic( De aceea- nu se reco%an$ s$ %.ncai %ai %ult e unul la o %as$(
9n(a(:
5K
Vi se &nt.%pla uneori- cu si+uran$- in iverse %otive- s$ nu avei ti%p s$ %.ncai( )n
+eneral- e/ist$ tenina e a s$ri peste %asa e pr.n" *i , pentru a v$ si%plifica viaa , in ou$ una2
ori renunai la %as$ ori v$ %ulu%ii s$ &nfulecai repee un sanvi*(
2u srii niciodat peste vreo mas. Este &!a "i!tre re#&lile "e a&r ale "ietetiii. La
li'it$2 '>!a1i "e )<+ ori %e 9i2 "a$ 4$ 5ae %l$ere2 "ar !& re!&!1a1i !iio"at$ la &!a "i!tre
ele trei 'ese %ri!i%ale. Este ea 'ai #ra4$ eroare %e are o %&te1i 5ae. Este el 'ai 0&!
'i:lo "e a 4$ "esta0ili9a ;!tre#&l 'eta0olis'. I!ter9ie1i<4$ aeast$ %ratia 3i 0la'a1i<i %e
to1i ei are o a"o%t$. Da$ %roe"a1i ;! aest 5el2 or#a!is'&l "&'!ea4oastr$ se 4a #$si ;!
sit&a1ia >i!el&i 8r$!it ;! 'o" !ere#&lat are ;3i 5ae re9er4e2 "e &' #$se3te e4a "e ros.
)n staiul la care ne afl$%- sunt convins c$ ai i"+onit efinitiv in %inte ieea sanvi*ului cu
unt *i *unc$- %.ncat &n localul u%neavoastr$ preferat- sau a chiflei infa%e cu <#ur+er= tocat( )n
&ncheierea c$rii e fa$ v$ voi spune tot r$ul pe care &l cre espre +roa"nicele o#i*nuine ali%entare
care ne vin irect in ara pe care o consier$% cea %ai civili"at$ in lu%e- cu toate c$ a%iraia *i
sti%a pe care ni le insufl$ sunt &n anu%ite privine 9care nu au ni%ic e'a face cu +astrono%ia sau
ietetica: pe eplin &nrept$ite( Prin ce vo% &nlocui toate astea8 Dup$ tot ce ai &nv$at p.n$ acu%-
este e ajuns oar puin$ i%a+inaie(
Iat$- la +r$%a$- tot e %&te1i &'%$ra %e!tr& a l&a o'o" o E #&st$ri$F la lo&l "e
'&!$ sa& ;! ti'%&l &!ei $l$torii2 oriare ar 5i o!"i1iile,
, unc de Praga, &ntoteauna t$iat$ &n felii foarte su#iri- care pot fi %.ncate cu %.naD
, salam
54
0 aici vei avea nevoie e cuit( Un coupe'papier poate folosi foarte #ineD
, ou tari: le putei cere *i &n localuriD
, roii0 ac$ avei +rij$ s$ avei &n per%anen$ la &ne%.n$ ni*te *erveele- ro*ia este ieal$(
Poate fi %.ncat$- efectiv- ca un fructD
, "r#nzeturi: toate 'er#- ar , pentru c$ tre#uie s$ fi%- &nainte e toate- practici $ voi
e/clue in oficiu #r.n"eturile e tip ca%e%#ert- ale c$ror %anifest$ri e si%patie risc$ s$ nu
fie eloc apreciate e vecinii apropiai- %ai ales ac$ suntei &n tren( Ale+ei- intre ele- tipul
<Ma#L#el= sau <Vache ^ui rit=(
Dar "a$ s&!te1i a0sol&t li%sit "e 'eri!"e2 %&te1i2 a3a &' 4<a' 'ai se'!alat2 s$ l&a1i
o #&stare al$t&it$ !&'ai "i! 5r&te. M>!a1i >t "ori1i2 %>!$ 4$ s$t&ra1i. Nea9&l2 ;! %ri4i!1a
5r&telor2 este $ s&!t "i#erate ra%i".
De aeea2 "&%$ 4reo "o&$ ore2 4$ %&te1i %o'e!i & o 225o'i$F %e are o 4e1i %otoli
&3or2 & a:&tor&l &!&i '$r2 "e e=e'%l&. C8iar 3i ;! a9&ri li'it$2 !& re&r#e1i !iio"at$ la
#l&i"ele rele &' s&!t %r$:it&rile &sate2 are 4$ s&!t i!ter9ise2 sa&2 3i 'ai %&1i!2 la
!a%olita!e ori altele ase'e!ea2 a s$ 4$ taie 5oa'ea.
A:&!#e'2 a&'2 la s5>r3it&l /a9ei I.
Da$ ;!ai!te "e a a"o%ta aeste %ri!i%ii ali'e!tare '>!a1i 9a8$r ;! 'o" !or'al sa&
era1i &! 'are a'ator "e "&li&ri 3i %r$:it&ri2 4e1i %&tea sl$0i A<J B# ;!$ "i! %ri'a
s$%t$'>!$. ! !ii &! a9 s$ !& 4$ o%ri1i ;! aest 'o'e!t2 "eoaree 4e1i a4ea toate 3a!sele s$
%&!e1i la lo2 ;! "o&$ 9ile2 tot eea e a1i %ier"&t ;! o%t.
D&%$ aeast$ %ri'$ %erioa"$2 sl$0irea 4a "e4e!i 'ai %ro#resi4$ 3i2 ;! '$s&ra ;! are
4e1i a%lia & sr&%&lo9itate reo'a!"$rile 'ele2 %ier"erea ;! #re&tate 4a 5i !ere#&lat$.
Aeast$ %ier"ere ;! #re&tate ar tre0&i "ei s$ ai0$ &! rit' s&s1i!&t2 "e3i se 5ae ;! 'o"
a0sol&t i!"i4i"&al2 a3a "&%$ &' a' %rei9at 'ai ;!ai!te.
E=%erie!1a arat$ $ re9&ltatele se o01i! 'ai &3or la 0$r0a1i "e>t la 5e'ei2 & e=e%1ia2
%oate2 a 8i%era!=io3ilor sa& a elor are 5a trata'e!te 'e"ia'e!toase "eose0ite 6&!ele
'e"ia'e!te 5a4ori9ea9$ e5eti4 re3terea ;! #re&tate7. /e'eile ;!s$ re1i! '&lt 'ai '&lt$ a%$
6;! 'o'e!t&l il&l&i sa& a rea1ie la stres 3i la %ro0le'ele a5eti4e72 eea e %oate i!5ir'a
al&lele2 %e!tr& o s&rt$ %erioa"$. Dar asta !& ;!sea'!$ $ !& 4or o01i!e re9&ltate la 5el "e
0&!e2 i "i'%otri4$.
.<a re'arat $ &!ii s&0ie1i "e se= 5e'i!i! a4ea&2 >teo"at$2 'ai '&lte "i5i&lt$1i
"e>t al1ii2 ;! o01i!erea re9&ltatelor.
A& 5ost i"e!ti5iate %atr& a&9e %osi0ile,
54
Nu se reco%an$ &n ca" e hipercolesterol( )n locul lor putei %.nca pe*te sau cra#( 9n(a(:
5?
, a!=ietatea2 are sti'&lea9$ ;!tr<&! 'o" a!or'al sere1ia "e i!s&li!$?
, "ere#l$rile 8or'o!ale "i! 'o'e!t&l a"olese!1ei sa& al 'e!o%a&9ei?
, %ro0le'ele tiroi"ie!e2 "est&l "e rare2 "e alt5el?
, o a!&'it$ 5or'$ "e re9iste!1$2 %ro%rie or#a!is'&l&i 5e'i!i! res%eti42 'a!i5estat$
el %&1i! la ;!e%&t 3i e=%liat$ %ri! '&lti%lele %ri4a1i&!i la are a 5ost s&%&s2 a
&r'are a re#i'&rilor 8i%oalorie a0&9i4e 3i s&esi4e.
Da$ ;!ai!te a1i a4&t &!ele %ro0le'e ;! %ri4i!1a %roe!t&l&i "e olesterol2 "e a&' !&
'ai a4e1i !ii el 'al 'i 'oti4 "e tea'$. Pe!tr& $2 ;! '$s&ra ;! are a1i 3ti&t s$ 4$
#estio!a1i & i!teli#e!1$ o!s&'&l "e li%i"e2 ;! 5oarte s&rt ti'% ar tre0&i s$ 4$ "e0arasa1i "e
aeast$ #ri:$.
/&#i1i "e #r$si'i2 !& '>!a1i %rea #ras 3i2 'ai ales2 e4ita1i #r$si'ile sat&rate are 4$
'$res olesterol&l? ale#e1i #r$si'ile are sa" olesterol&l r$&2 5$>!"&<l s$ reas$ %e el
0&!.
Aceste noiuni au fost efinitiv a%ise e c$tre toi speciali*tii in lu%e- iar nu%$rul e
pu#licaii *tiinifice in acest o%eniu este i%presionant 9ve"i Capitolul VIII asupra
hipercolesterolului:(
De*i este i%pro#a#il- s'ar putea ca %eicul u%neavoastr$ s$ nu fie cu totul e acor &n
privina acestei noi a#or$ri a pro#le%ei- care nu corespune cu ceea ce a fost &nv$at el( Evoluia
%entalit$ilor se face- &n acest o%eniu- ca *i &n %ulte altele- cu o anu%it$ &ncetineal$- chiar *i atunci
c.n se &nf$i*ea"$ fapte *tiinifice irefuta#ile(
! 'o" !or'al2 "a$ res%eta1i re#&lile /a9ei I2 este i'%osi0il s$ !& o01i!e1i re9&ltate.
Da$ l&r&rile sta& alt5el sa& "a$ sl$0irea se o01i!e "&%$ o %erioa"$ a!or'al "e l&!#$2
;!sea'!$ $ e=ist$ &! l&r& %e are !& l<a1i ;!"e%li!it oret.
De 5a%t2 ar tre0&i s$ 5ae1i2 >t4a ti'%2 o list$ e=8a&sti4$ & tot eea e '>!a1i "e
"i'i!ea1$ 3i %>!$ seara. ! l&'i!a aestei $r1i2 4e1i #$si2 & si#&ra!1$2 eea e !& 'er#e.
.<ar %&tea2 "e e=e'%l&2 s$ o!s&'a1i %rea '&lt ia&rt sa& %rea '&lt$ 0r>!9$ "e 4ai
!or'al$ 6#l&i"o<li%i"i$7 ori s$ '>!a1i & re#&laritate s&%e are2 "&%$ s%&sele elor "i!
5a'ilie2 !& o!1i! "e>t le#&'e E%er'iseF2 a, ro3ii2 '$ri32 %ra9 et. /i1i 'ai ir&'s%e1i 3i
4eri5ia1i s&rsa. A1i %&tea2 "e e=e'%l&2 "eso%eri $ 5ai'oasele s&%e s&!t "i! %a8et sa& "i!
&tie. Or2 "a$ s&!te1i ate!1i la o'%o9i1ia ;!sris$ o0li#atori& %e a'0ala:2 4e1i re'ara
&i'i1i $2 %e l>!#$ le#&'ele %er'ise2 e=ist$ 3i #l&i"e rele2 s&0 5or'$ "e a'i"o!2 9a8ar&ri2
"e=tro9$2 %re&' 3i a#e!1i "e ;!#ro3are sa& olora!1i.
Pri! &r'are2 5i1i #ri:&liiN C8iar "a$ aeste %ri!i%ii ali'e!tare !& s&!t #re& "e %&s ;!
%rati$2 ele er H el %&1i! ;! %ri'$ 5a9$ H &!ele e5ort&ri 3i2 8ai s$ re&!oa3te'2 &!ele
sari5iii. Dar !& le o'%ro'ite1i %roste3te.
AtenieF Dac$ inei- &n pre"ent- un re+i% hipocaloric- nu trecei #rusc la aplicarea acestei
%etoe( Or+anis%ul u%neavoastr$ se afl$ &ntr'o perioa$ e frustrare- iar o cantitate %ai %are e
hran$- survenit$ #rutal- l'ar putea eter%ina s$'*i fac$ re"erve( Vei risca s$ luai 4'5 A+- &nainte e a
sl$#i( Pentru a evita aceste Ailo+ra%e inutile- &ncepei s$ aplicai %etoa socotin caloriile ti%p e
c.teva "ile- &n continuare *i %$rin pro+resiv raia cu c.te 3@@ e calorii pe "i(
DURATA /AZEI I
)ntre#area le+iti%$ care se pune- f$r$ &noial$- o at$ ajun*i la sf.r*itul acestui capitol este2
C.t ti%p tre#uie s$ stai &n 0a"a I8
Cu riscul e a v$ face s$ ".%#ii- voi r$spune cu o for%ul$ ra+$ unuia intre %arii no*tri
co%ici- ast$"i isp$rut2 <c.tva ti%pF=( Pentru c$ aceasta epine e un %are nu%$r e para%etri(
A' %&tea r$s%&!"e $ 5a9a I tre0&ie s$ "&re9e at>t >t este !e4oie %e!tr& a s$%a "e
e=es&l %o!"eral2 3tii!" $ %ro#resia sl$0irii se 5ae2 ;! #e!eral2 "&%$ riterii i!"i4i"&ale.
Dar a' %&tea e!&!1a2 a re#&l$2 $ s$#ritul $azei & corespunde momentului 'n care ai
atins greutatea ideal. i2 %e!tr& a o al&la2 este "e a:&!s s$ iti1i Ca%itol&l -III.
! lo s$ 4or0i' "e #re&tatea i"eal$2 ar tre0&i s$ 4or0i'2 'ai &r>!"2 "e #re&tatea "e
5or'$ sa& "e e8ili0r&2 o !o1i&!e 5oarte i!"i4i"&al$2 e ores%&!"e ati!#erii &!&i %ra#
"i!olo "e are or#a!is'&l ;!s&3i "ei"e s$ !& 'ai sl$0eas$2 sta0ili9>!"&<se.
5C
Da$ a4e1i "e sl$0it (D<(+ B#2 /a9a I ar %&tea "&ra "e la >te4a s$%t$'>!i la >te4a
l&!i.
Dac$ nu avei e pierut ec.t 6'K- putei fi tentat s'o scurtai- e &nat$ ce v'ai atins
o#iectivul(
Or- v$ rea%intesc c$ so%&l /a9ei I2 ;! a5ar$ "e a 4a s$%a "e Bilo#ra'ele ;! e=es este2
;! s%eial2 aela "e a o"i8!i %a!reas&l2 %e!tr& a<i %er'ite s$<3i ri"ie %ra#&l "e tolera!1a la
#l&o9$.
! o!sei!1$2 "a$ s&rta1i %re'at&r /a9a I2 risa1i H & toate $ e4e!t&alele
Bilo#ra'e a& "is%$r&t H s$ !&<i 5i aor"at %a!reas&l&i ti'%&l !eesar %e!tr& a<3i re$%$ta
s$!$tatea.
)n ipote"a c$ nu ai avea e sl$#it *i c$ ai aplica %etoa nu%ai pentru a reo#.ni o vitalitate
fi"ic$ *i intelectual$ %ai %are- pro#le%a ar fi- esi+ur- aceea*i( A4e1i i!teres&l s$ %rel&!#i1i >t
'ai '&lt %osi0il 5a9a I2 %e!tr& a 4$ ree8ili0ra ;! 'o" "e5i!iti4 toate 5&!1iile 'eta0olie 3i
"i#esti4e.
)n realitate- pro"lema duratei $azei & nu ar tre"ui pus, deoarece trecerea 'n $aza && nu se
va $ace de azi pe m#ine, ci progresiv.
1i- apoi- vei constata c$ fa"a I nu v$ supune eloc la constr.n+eri- pentru c$ nu face o#iectul
unor privaiuni(
De altfel- vei veea c$ v$ vei si%i at.t e #ine &n cursul ei- &nc.t o s$ v$ vin$ +reu s'o p$r$sii(
.I REZUMIM PRINCIPIILE DE BAZI ALE /AZEI I
(u amestecai niciodat glucidele rele 9p.inea al#$- f$ina- f$inoasele: cu lipidele
9carnea- +r$si%ile- uleiurile: &n cursul aceleia*i %ese(
<vitai toate elementele glucidolipidice 9ciocolata- avocao- ficatul- alunele:(
<liminai n totalitate zahrul in ali%entaie(
(u m)ncai dec)t fin necernut.
(u m)ncai dec)t p)ine neagr cu tr)e sau integral, fabricat cu fin necernut
9o %.ncai nu%ai la %icul ejun:(
8itai cartofii i, mai ales, pe cei prjii.
8itai orezul alb. ')ncai numai orez neprelucrat sau slbatic 9cu %oeraie:(
(u m)ncai niciodat paste finoase fcute cu fin cernut.
;enunai provizoriu la alcool, sub toate formele0 aperitiv- vin- #ere- i+estiv( Este o
%$sur$ esenial$- &n 0a"a I( Dup$ aceea- vinul va putea fi reintrous- &n o"e re"ona#ile(
<vitai cafeaua prea tare. O#i*nuii'v$ s$ #ei cafea ecofeini"at$(
(u srii niciodat peste o mas. Reparti"ai ali%entele &n trei %ese- luate , pe c.t
posi#il , la aceea*i or$(
/imitai consumul de "lipide rele#, prefer)ndule pe cele "bune#, pentru a preveni
#olile cario'vasculare 9ve"i Capitolul II:(
?ncercai s bei c)t mai puin c)nd m)ncai, pentru a evita iluarea sucurilor +astrice(
Nu #ei nicioat$ la &nceputul %esei(
(u m)ncai n grab. 'estecai bine i evitai orice ncordare n timpul mesei.
Preparaiv singuri sucurile de fructe. <vitai buturile acidulate i sucurile de fructe
fabricate industrial, care conin zahr.
Ateptai E ore dup o mas glucidic 6"e e=e'%l&2 "&%$ 'i&l "e:&!7 'nainte de a
ingera lipide.
Ateptai F ore dup o mas lipidic, pentru a ingera glucide.
')ncai multe fibre alimentare %celuloz&, salate- le+u%e ver"i- fructe 9ve"i ta#elul in
Capitolul II:(
!vertisment0 cele enunate %ai sus nu constituie ec.t re"u%atul c.torva
principii pre"entate &n te/t( )n nici un ca" nu tre#uie s$ le consierai ca pe %etoa &ns$*i- su#
for%$ conensat$( Aplicaia anarhic$ a acestora- e c$tre cineva care nu ar fi luat cuno*tin$ e
capitolele anterioare *i ur%$toare- ar putea uce la un e"echili#ru ali%entar ce ar risca s$
evin$ periculos atorit$ unei proaste +estiuni a lipielor(
5B
(ot0 )n cursul acestei pri%e p$ri a% escoperit- &n %o pro+resiv- ou$ noi cate+orii
e +lucie2 cele <#une=- pe care le vo% putea consu%a f$r$ a pune &n pericol piererea &n
+reutate- *i cele <rele=- pe care va tre#ui sa le control$% *i s$ le evit$% siste%atic( Diferena
intre ele nu este #a"at$ oar pe %$ri%ea procentului e +lucie- ci- &n special- pe %oul &n
care &*i eli#erea"$ +luco"a potenial$ &n ti%pul i+estiei( Cu c.t f$ina va fi %ai prelucrat$- cu
at.t va fi consierat$ %ai <rea=- ca +luci$( Cu c.t p.inea va conine %ai %ulte cereale #rute-
va fi inte+ral$ , eci cu c.t va conine %ai %ult$ celulo"$ , cu at.t va fi %ai <#un$=- in punct
e veere +luciic 9ve"i Capitolul II:(
E=e'%le "e 'e!i&ri %e!tr& 0ANA I
JJ
Me!i&ri %e!tr& %r>!9,
Salata e ro*ii
Iepure cu p$trunjel
0asole vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Salat$ e castravei
0ileu e %orun 9cu sos to%at:
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Riichi cu unt
Escalop e curc$
Anive &n$#u*ite
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Scru%#ie cu vin al#
Miftec tocat la +r$tar
Mroccoli
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Salat$ e ciuperci
Pui fript
Dovlecei +ratinai
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Salat$ e ini%$ e pal%ier
Cotlet e porc
Piureu e elina
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Pra" cu soS vine+ret$
Rinichi la +r$tar
Salsifi
56
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Uelin$ cu sos r`%oulae
Pulp$ e %iel
Dovlecei +ratinai
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Sarine &n ulei
C.rnai francfurter
Var"$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Sparan+hel
Calta#o* la +r$tar
Piureu e conopi$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Salata vere crea$ cu sl$ninu$
Pui la +r$tar
;a"$re vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Sup$ e carne
Rasol
Napi , pra" , var"$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
So%on afu%at !on &n ulei
55
)n ca" e hipercolesterol- #r.n"a va fi eli%inat$ sau &nlocuit$ cu salat$ vere- ori cu o #r.n"a ietetic$ 9coninut e
+r$si%i reus:( 9n(a(:
56
Salsifi- r$$cinoase ase%$n$toare cu p$st.rnacul 9Scor"onera hispanica:( 9n(tr(:
5I
Ra$
Ciuperci cu p$trunjel
Salat$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Miftec tartar
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Var"$ ro*ie
Calcan cu capere
Piureu e fasole vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
1unc$ e Pra+a
So%on afu%at
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Mr.n"$ ;o""arella
Escalop e viel
Var"$ e Mru/elles
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Ou$ <%i%o"a= 9cu %aione"$:
Antricot
Vinete
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Me!i&ri %e!tr& i!$ 6%rotei!o<Ii%i"ie7
Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n
cas$:
Ochiuri
Nacusc$
Iaurt natur 9unul sin+ur:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e pe*te
1unca e Pra+a 9sla#$:
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e le+u%e
Ro*ii u%plute 9ve"i reeta in
ane/$:
Salat$ vere
Iaurt natur 9unul sin+ur:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
An+hinare cu sos vine+ret$
Ou$ ju%$ri cu ro*ii
Salat$ vere
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e ceap$
0lan e ton 9ve"i reeta in
ane/$:
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci sla#$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e le+u%e
Piept e pui rece- cu %aione"$
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Salat$ cu #r.n"$ ;o"arella-
ro*ii *i #usuioc
Vinete +ratinate 9ve"i reeta
in ane/$:
Salat$ e anive
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Salat$ e ciuperci
Vinete u%plute
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci 9scurs$:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Castravei cu s%.nt.n$
ietetic$ 9cu coninut e
+r$si%e reus:
O%let$ cu %$cri*
Salat$ vere
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sparan+hel
0ileu e pe*te al#- &n$#u*it
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
6@
Di4erse 'e!i&ri #l&i"ie %er'ise ;! 5a9a I2 "ar reo'a!"ate2 ;! s%eial2 %e!tr& 5a9a II
Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n
cas$:
Ore" neprelucrat sau s$l#atic-
cu ro*ii
Un iaurt cu @O +r$si%i
Sup$ e le+u%e 9f$cut$ in cas$:
Paste f$inoase inte+rale- cu ro*ii
Mr.n"$ e vaci cu @O +r$si%i
Pepene vere
;.ncare e linte 9cu sos e
#r.n"$ e vaci cu @O %aterii
+rase:
Salat$ cu l$%.ie
Un iaurt cu @O +r$si%i
!o%ate cu p$trunjel la cuptor
;.ncare e fasole uscat$ 9cu sos e
#r.n"$ e vaci cu @O +r$si%i:
Un iaurt cu @O +r$si%i
Cu*'cu* cu le+u%e 9f$r$ carne
*i f$r$ +r$si%i:
Sos e #r.n"$ e vaci cu @O
+r$si%i *i sos <harissa=
5K
Grapefrut
Vinete u%plute cu piureu e ciuperci
*i #r.n"$ e vaci cu @O +r$si%i
Un iaurt cu @O +r$si%i
(ot0 Este absolut interzis consu%ul +r$si%ilor &n aceste %eniuri +luciice(
B. /AZA II, MENINEREA ECGILIBRULUI PONDERAL
Iat$'ne &n pra+ul <re+i%ului e croa"ier$= 9re+i% e &ntreinere:( V'ai &nsu*it perfect
principiile noului %o e ali%entaie( Ai eli%inat pentru toteauna unele ali%ente <periculoase=( Ai
aoptat- e c.teva s$pt$%.ni- o#i*nuine ali%entare noi( Ai pierut nu%$rul e Ailo+ra%e care
constituise o#iectivul u%neavoastr$ *i suntei pre+$tii s$ trecei &n 0a"a II(
Spre eose#ire e 0a"a I- care nu putea ec.t s$ fie li%itat$ &n ti%p- 0a"a II se va prelun+i- cu
si+uran$- p.n$ la sf.r*itul "ilelor u%neavoastr$( )n ceea ce %$ prive*te- %$ aflu e "eci e ani &n
0a"a II *i nu %'a% %ai &n+r$*at nici cu un +ra%( 1i- totu*i- nu &%i i%pun nici o privaiune.@
0a"a II- up$ cu% o inic$ titlul- este fa"a meninerii echilibrului ponderal. De'a#ia in acest
staiu vo% &nv$a- cu aev$rat- s$ ne gestionm alimentaia.
)n 0a"a I ai supri%at- &n special- unele ali%ente espre care v'a% spus c$ &n anu%ite ca"uri ,
sunt inter"ise( )n 0a"a II- ni%ic sau aproape ni%ic nu %ai constituie o intericie total$( Vor fi oar
unele lucruri pe care le vei evita, ar nu%ai &n unele coniii(
)n 0a"a II- principiile vi se vor p$rea %ai puin stricte- %ai nuanate( Aceasta este latura
proprie oric$rei +estiuni(
Gestiune nu &nsea%n$ oar aplicarea- &n sens strict- a unor re+uli perfect efinite o at$
pentru toteauna- ci *i arta e a le aplica(
Orice i%#ecil este capa#il s$ aplice ni*te re+uli( 1i asta &ncerc$% pe pielea noastr$ atunci c.n
ave% e'a face cu o or+ani"aie a%inistrativ$- fie ea pu#lic$ sau privat$( Pentru a%inistraie e/ist$
re+ulile- toate re+ulile- *i ni%ic altceva ec.t re+ulile( Dac$ acu% nu v$ %ai propun o a%inistrare a
ali%entaiei- a*a cu% ai f$cut'o &n 0a"a I- este pentru c$ ar eveni inutil$ *i o#ositoare( 1i toc%ai &n
aceast$ su#tilitate- proprie artei- re"i$ toat$ iferena Qpa+3@4'3@5a
&ne%.n$- ca &n ca"ul unei c$l$torii- putei %.nca , &n %o e/cepional , s%.nt.n$ sau lapte
+ras- &n cantitate foarte %oerat$(
;icul ejun +luciic- a*a cu% v$ este el reco%anat &n 0a"a I- nu v$ supune la constr.n+eri(
Or+ani"ai'v$- e aceea- &n consecin$- pentru a aopta efinitiv aceste re+uli(
;i se &nt.%pl$- in c.n &n c.n- s$ iau c.te un %ic ejun e lucru- &ntr'unul in %arile
hoteluri pari"iene( )n ase%enea &%prejur$ri- nu %$ pot &%pieica s$ nu +ust in elicioasele #rio*e ori
in %inunatele cornuri care %ustesc e untul cel %ai #un(
5K
Sarissa- sos picant cu #oia *i ulei- specialitate nor'african$( 9n(tr(:
63
C.n ies e la un astfel e %ic ejun- &n %inte &nscriu auto%at aceast$ abatere la pasivul
echili#rului %eu ali%entar(
Ceea ce &nsea%n$- cu alte cuvinte- c$ voi ine cont e ea &n %o%entul ale+erii pr.n"ului *i a
cinei( Este pro#a#il c$- &n acea "i- nu voi lua un esert cu ciocolat$ la pr.n" sau %$ voi a#ine- pe c.t
posi#il- s$ #eau vin la cin$(
Ai &neles eja c$ secretul unei #une +estiuni este repartizarea armonioas a abaterilor. S$
spune% c$ e/ist$ o anu%it$ toleran$ &n privina a%estecului e lipie'+lucie( 1i c$- at.t ti%p c.t nu
vei ep$*i li%ita re"ona#il$- v$ vei %enine echili#rul poneral(
Nu v$ pot spune care este aceast$ li%it$- pentru c$ ifer$ e la inivi la inivi( Ea epine
e sensi#ilitatea la +luco"$ *i- %ai ales- e felul &n care va reaciona pancreasul fiec$ruia( Dac$ s'a
%$rit pra+ul e toleran$ la +luco"$- up$ o fa"$ I us$ la cap$t cu serio"itate- este pro#a#il c$
proucia e insulin$ va fi %ai #ine controlat$ *i secretat$ e/act &n cantitatea necesar$ pentru a
eli%ina e/ceentul e "ah$r in s.n+e( Dar fii pe pace- vei escoperi sin+ur- cu u*urin$- care este
aceast$ li%it$- c.nt$rinu'v$ cu foarte %are re+ularitate(
Pentru c$- natural- va tre#ui , ca orice #un +estionar , s$ stai &n per%anen$ cu ochii pe
c.ntar *i s$ v$ suprave+heai +reutatea a*a cu% v$ suprave+heai #u+etul personal( 1tii- f$r$
&noial$- c$ a#aterile sunt u*or e co%pensat ac$ acionai la ti%p(
/a pr)nz, fie c$ luai acas$- la cantina &ntreprinerii ori &ntr'un %are restaurant- vei respecta
una intre re+ulile e aur2 fr p)ineA Dac$ ai co%anat striii- %ai #ine cerei 5'6 &n plus- e*i
acestea sunt +lucio'lipiice- ec.t s$ %.ncai o felie e p.ine cu unt(
Dac$ suntei &n restaurant- nu %.ncai p.inea pr$jit$ care v'a fost servit$ &%preun$ cu
so%onul afu%at( Co%anai- %ai #ine- so%on proasp$t %arinat cu %$rar( Este %inunat *i nu va fi
&nsoit e p.ine pr$jit$( Deci nu vei fi tentat(
Dac$ %.ncai ficat e +.sc$- p.inea pr$jit$ este cate+oric inter"is$( Cu at.t %ai %ult- cu c.t
ficatul este ca% +lucio'lipiic( Acesta este unul intre %otivele pentru care nu era pe lista
ali%entelor per%ise &n 0a"a I(
Renun.n la p.ine , cu e/cepia %icului ejun , v$ vei o#i*nui treptat s$ savurai %ai %ult
%.nc$rurile rafinate cu care vei fi servii( Acest fapt este eose#it e aev$rat &n ca"ul ficatului e
+.sc$- %ai ales ac$ este proasp$t- *i pe care vi'l reco%an cu prioritate la restaurant( Pentru c$ ficat
pr$jit putei %.nca &ntoteauna *i acas$( Iar aici este vor#a e o alt$ re+ul$- care are prea puin e'a
face cu o#iectul c$rii e fa$- at fiin c$ se refer$ la principii le+ate %ai e+ra#$ e +astrono%ie &n
+eneral( Re+ula este ur%$toarea2 la restaurant, m)ncai ceea ce nu putei m)nca acas.
Deseori- sunt uluit &n faa conservatoris%ului e care fac ova$ cei ce %$ &nsoesc la
restaurant- fie c$ sunt france"i- fie c$ sunt str$ini( C.n se uit$ &n lista e %.nc$ruri- ale+ ne+re*it
ceea ce este %ai co%un *i %ai clasic- aic$ ceea ce %$n.nc$ &n fiecare "i- iniferent ac$ se afl$ acas$
ori &n str$in$tate( Este nevoie e toat$ iplo%aia *efului e sal$ pentru a'i convin+e s$ renune la
friptura #anal$ care sea%$n$ cel %ai #ine cu hrana lor o#i*nuit$(
Dac$ au ova$ e tot at.t e puin$ i%a+inaie *i creativitate &n activitate- atunci &i pl.n+ pe
patronii sau pe acionarii lor(
>a restaurant- co%anai %ai ales pe*te( !oc%ai &n prepararea pe*telui *i'au e%onstrat %arii
#uc$tari france"i talentul( 0rana este una intre puinele $ri in lu%e une , chiar *i la K@@ e
Ailo%etri e $r% , se +$se*te &ntoteauna pe*te( Profitai *i &ncurajai aceast$ e/cepional$ stare e
fapt(
Pentru a reveni la p.ine- voi face o concesie oar c.n o %.ncai cu #r.n"$(
Dac$ suntei &ntr'unul in locurile rare- une se serve*te p.ine nea+r$- voi &nchie ochii-
nu%ai &n ca"ul &n care nu ai avut nici o a#atere i%portant$ p.n$ atunci- *i v$ voi &n+$ui e/cepionala
co%#inaie intre #r.n"$ e capr$- p.inea nea+r$ *i un vin e ;`oc- vechi e c.iva ani(
. /$i!oasele
Chiar *i &n 0a"a II- persist s$ trate" cu ispre cartofii- ore"ul prelucrat- pastele al#e *i
poru%#ul(
Ai &neles- esi+ur- &n 0a"a I- c$ acestea sunt- al$turi e p.inea al#$- principalele vinovate
pentru cre*terea &n +reutate *i c$- e fiecare at$ c.n sunt a%estecate cu lipiele- creea"$ coniii
64
favora#ile epunerii Ailo+ra%elor &n e/ces( Ca *i &n ca"ul p.inii- este %ai #ine s$ le eli%inai e la
%asa e pr.n" *i e sear$- cu e/cepia &%prejur$rii c.n luai- &n %o eli#erat- o alt$ eci"ie(
Dac$- e e/e%plu- v'ai hot$r.t s$ v$ &neplinii pofta e cartofi pr$jii- nu pierei in veere
s$'i %.ncai cu o salat$ %are- ale c$rei fi#re vor %ic*ora efectul acestei a#ateri( Uneori- poate vei fi
&n situaia e a nu putea refu"a a#aterea( Dar nu &nsea%n$ c$ tre#uie s$ ceai cu u*urin$( Prin
aceasta &nele+ c$ tre#uie s$ v$ <pro+ra%ai= &ntr'un ase%enea %o- &nc.t , in instinct , s$
reacionai ne+ativ- respin+.n'o in oficiu( Dar fii lini*tii- chiar ac$ vei ajun+e la o ase%enea
perfor%an$- vor e/ista suficiente &%prejur$ri c.n vei fi o#li+ai s$ facei e/cepii e la re+ul$-
pentru ca s$ v$ satisfacei o poft$(
)n --#uc$t$ria %oern$= une %.nc$rurile sunt servite cu farfuria- e/ist$- &n +eneral- 5'6
le+u%e oferite rept +arnitur$( Dac$ in patru l$sai una- nu va o#serva ni%eni(
Nu%ai c$- se poate &nt.%pla s$ fii invitai la vreo vecin$ e palier ori la vreo %$tu*$ #$tr.n$
*i acr$( 1i- ac$ ai l$sa &n farfurie cea %ai %ic$ f$r.%i$ e cartof +ratinat ori vreun #o# e ore" care
nu s'a e"lipit- relaiile u%neavoastr$ socio'fa%iliale ar avea e suferit( Atunci- va tre#ui s$ a%itei
o a#atere &n plus- cu at.t %ai sup$r$toare- cu c.t nu v$ auce nici o pl$cere &n co%pensaie(
)n orice ca"- tre#uie s$ *tii c$- up$ ce v'ai %.ncat , cu pl$cere sau nu , farfuria e +lucie
rele- va tre#ui s$ le sc$ei in alt$ parte- fie in #$utur$- fie in esert( Dac$- in nefericire- suntei
o#li+ai s$ &n+hiii nu nu%ai ore"ul- ci *i pr$jitura &nec$cioas$- cu stafie *i ro%- pe care +a"a a
preparat'o special pentru u%neavoastr$- v$ vei &n+reuna consiera#il pasivul( 1i poate c$ vei fi
nevoii- &n funcie e +ravitatea a#aterii- s$ v$ &ntoarcei vreo ou$ "ile la 0a"a I- pentru a resta#ili
echili#rul(
)n schi%#- tre#uie s$ v$ pun &n +ar$ &n privina unei tenine naturale e a consiera , &n
ca"urile isperate , c$- ac$ tot s'a us totul e r.p$- %$car s$ nu v$ %ai facei +riji( 1i e a v$
spune- l$s.nu'v$ p$+u#a*- c$ --o s$ veei u%neavoastr$ cu% o s$ v$ escurcai cu pa+u#ele=(
Acesta este un pericol care v pate i trebuie, cu orice pre, s nu cedai n faa luiA
Nu &ncetai nicioat$ s$ aplicai principiile &nv$ate- su# prete/tul c$ --e Cr$ciun este
i%posi#il s$ le aplici=(
1tiu asta- pentru c$ este o situaie &n care %'a% aflat e %ulte ori2 chiar *i &n &%prejur$rile
cele %ai critice este posi#il s$'i +estione"i #ine ali%entaia( Ai f$cut o a#atere in o#li+aie- e
acor- ar tre#uie s$ *tii cu% s$ o co%pensai- at.t &n pre"ent( c.t *i &n perioaa ur%$toare- evit.n
, cel puin , ceea ce este posi#il e evitat( Dac$ &ncepei s$ punei &n practic$ reco%anaiile %ele
<up$ ureche=D atunci nu vei reu*i nicioat$ s$ ie*ii la li%an(
Ceea ce tre#uie , *i ai &neles acest lucru , este s$ v$ riicai c.t %ai %ult pra+ul e toleran$
la +luco"$( Dac$ revenii &n 0a"a I ori e c.te ori ai luat &n +reutate 5'6 Ailo+ra%e- nu vei avea chiar
o reu*it$(
V$ pot spune- in e/perien$- c$ up$ "ece ani- &n care %i'a% +estionat #ine 0a"a II ,pra+ul
%eu e toleran$ la +luco"a este e/tre% e riicat( Aceasta &nse%n.n c$- cu c.t e*ti %ai vi+ilent &n
pri%ii ani- cu at.t poi s$ supori %ai #ine- up$ aceea- a#aterile %ari(
;etoa pe care o propun are ca scop s$ v$ scoat de sub dependena fa$ e proastele
o#i*nuine ali%entare pe care le avei in copil$rie( Una intre cheile succesului este adaptarea unor
obinuine pozitive. Dac$ acestea sunt #ine &nsu*ite &n 0a"a I- nu vei %ai avea practic nici un efort e
f$cut &n 0a"a II( Prin aceasta &nele+ c$ vei o#.ni o serie e refle/e care vor inuce- &n
per%anen$- ale+erea cea #un$- &n carul +estiunii u%neavoastr$(
Dac$- &ntr'un restaurant- veei pe lista e %.nc$ruri c$ au ni*te spa+hete care v$ fac poft$-
co%anai'le( Dar facei asta &n cuno*tin$ e cau"$( Profitai la %a/i%u% e pl$cerea e a le %.nca-
ar inei'le #ine %inte- pentru a co%pensa ulterior efectele ne+ative(
)n ipote"a c$ v$ eciei- &n cursul unei %ese- s$ %.ncai pateu e ficat e +.sc$- striii *i
scoici Saint Hac^ues , f$r$ s$ v$ lipsii e sticla e MrouillL- care %er+e a*a e #ine la crustacee , *i
&nt.lnii &n felul principal un cartof- puin ore" sau ni*te paste- evitaile cu orice pre. Nu suntei
chiar a*a e sla#i- ce nai#a- ca s$ nu fii &n stare s$ re"istaiF
Citin aceste r.nuri- *tiu c$ nu suntei total convin*i c$ vei fi capa#ili s$ facei fa$ *i s$
avei estul$ voin$ pentru a l$sa &n farfurie- cu hot$r.re- ceva ce v$ place(
Ei #ineF vei veea c$- e fapt- va fi %ai u*or ec.t v$ i%a+inai( C.n vei constata- cu
#ucurie- re"ultatele spectaculoase la care ai ajuns &n 0a"a I- cu%p$tarea va veni e la sine( )n %o
65
incon*tient- vei avea %ari ificult$i e a cea &n faa tentaiilor(
Vei ajun+e- treptat- la o auto're+lare( )ntr'un fel- v$ vei auto'+estiona(
". /r&tele
)n ceea ce prive*te fructele- re+ulile pe care vi le'a% at &n capitolul consacrat 0a"ei I vor fi
aplicate % continuare( Prin ur%are- tre#uie s$ continuai s$ %.ncai fructele pe sto%acul +ol(
Cu si+uran$- ai &neles c$ aceast$ re+ul$ &*i are ori+inea nu at.t &n cantitatea foarte relativ$
e +lucie 9fructo"$ *i +luco"a: in fructe- c.t , %ai ales , &n faptul c$ acestea in ur%$- in+erate o
at$ cu alt$ %.ncare- sunt prost i+erate( Citii #ine capitolul asupra i+estiei *i vei afla %ai %ulte(
E/ist$ &ns$ anu%ite fructe- al c$ror procent e +lucie este at.t e %ic- &nc.t nu este nici un
inconvenient aca le %.ncai &n 0a"a II- chiar *i &n fiecare "i- ac$ v$ plac( Acestea sunt c$p*unile-
"%eura *i %urele(
>a pr.n" *i la cin$- la restaurant *i acas$- %.ncai c$p*uni *i "%eur$(
Dac$ %asa u%neavoastr$ este autentic una proteino'lipiic$- le putei a$u+a s%.nt.n$( Dar
fii ateni- f$r$ "ah$r praf- ci ,la nevoie , cu "aharin$(
Dac$ nu ai avut nici un fel e a#ateri 9&n afara vinului: sau ac$ acestea au fost %ici- putei
cere chiar *i fri*c$- e*i conine puin "ah$r( Acas$- putei prepara fri*ca folosin "aharin$(
;ai e/ist$ un fruct pe care &l putei %.nca f$r$ +rij$ &n 0a"a II- la &nceputul %esei- #ine&neles2
acesta este pepenele +al#en( )n ca"ul &n care &l %.ncai ca antreu- a*teptai- ac$ este posi#il- un sfert
e or$ &nainte e a in+era altceva- %ai ales c.n ur%ea"$ pe*te sau carne( Aceasta se &nt.%pl$ &n
+eneral- la %esele luate la restaurant( Dac$ pepenele se +$se*te printre antreuri- &l putei a%esteca
f$r$ pro#le%e cu toate salatele- &n afara e cele f$cute cu ou- %aione"$- sau %e"eluri( Dar *i aici-
reco%anarea nu are &n veere ec.t eventualele pro#le%e e i+estie( Pentru c$- &n privina
pepenelui +al#en- riscurile e &n+r$*are sunt foarte %ici(
Nu%ero*i cititori ai eiiilor preceente %i'au scris- &ntre#.nu'%$ ac$ tre#uie s$ consiere
fructele fierte la fel ca fructele crue( A* fi tentat s$ r$spun afir%ativ- cu unele nuane( 0ructele
fierte fer%entea"$ %ai puin ec.t cele crue( Deci tul#ur$rile +astrice ar fi %ai reuse( Un co%pot-
o par$ coapt$ sau o piersic$ <%el#a= nu repre"int$- prin ur%are- ec.t o a#atere foarte %ic$(
)n schi%#- tre#uie s$ *tii c$ fi#rele fructelor fierte &*i pier &n cea %ai %are parte
propriet$ile- %ai ales &n ceea ce prive*te puterea lor hipo+lice%ic$(
C.t espre fructele &n sirop- tre#uie s$ le e/cluei &n totalitate in pricina coninutului %are
e "ah$r(
0ructele uscate al c$ror inice +lice%ic este %eiu- care conin- &n %ajoritate- fi#re
#inef$c$toare- vor putea fi incluse &n ali%entaie- pentru a susine un efort fi"ic %are( S%ochinele
uscate sunt- esi+ur- cele %ai #une intre ele- iar #ananele cele %ai rele(
e. Desert&rile
Acest su#capitol- ca *i cel consacrat vinului- este cel %ai apropiat e sufletul %eu- pentru c$-
e felul %eu- &%i plac <ulciurile= &n +eneral- *i la sf.r*itul %esei- &n special(
0iecare are punctul s$u sla#( Dar este suficient s$ *tie s$ *i'l controle"e(
)n ceea ce %$ prive*te- %'a* putea lipsi e cartofi toat$ viaa- e paste ca% vreun an- ar f$r$
ciocolat$ n'a* re"ista %ai %ult e o s$pt$%.n$(
<Noua #uc$t$rie= inclue *i <o noua cofet$rie= *i tre#uie s$ recunoa*te% c$- e peste "ece
ani- %arii no*tri #uc$tari- care sunt toi *i %ari cofetari- au f$cut pro+rese consiera#ile &n o%eniul
creativit$ii *i al in+enio"it$ii(
Cofetarii france"i au evenit- e la istan$- cei %ai #uni in lu%e- prin ori+inalitatea-
fru%useea- parfu%ul natural *i- %ai ales- prin ietetica prouselor lor ,Gaston >enbtre
5?
este- cu
si+uran$ unul intre cei %ai %ari %ae*tri &n %aterie *i este fericit c$ *i'a f$cut at.ia iscipoli- care
nu sunt eparte e a'*i e+ala profesorul( Chiar *i cofet$ria <0ra%#oisier=
5C
in cartierul nostru- %erit$
s$ fie recunoscut$ ca un %oel al +enului- at.t sunt e e/traorinare spu%ele e acolo- unele %ai
5?
Gaston >enbtre- rue Auteuil 66- Paris 3?(
5C
0ra%#oisier- Avenue Colonel Monnet 33- Paris 3?(
66
u*oare *i %ai in+enioase ec.t altele(
)n 0a"a II vei putea aprecia aceste elicii- &n li%itele siste%ului nostru( Dac$ v$ plac
pr$jiturile- nu le %.ncai ec.t pe cele %ai u*oare- care sunt *i cele %ai #une( Cele %ai co%pati#ile
cu %etoa noastr$ sunt- natural- cele care conin cea %ai puin$ f$in$ *i cel %ai puin "ah$r( Dup$
cu% sosurile <noii #uc$t$rii= nu cuprin f$in$- nici <noile pr$jituri= , *i- %ai ales- spu%ele , nu o
conin 9ec.t &n cantitate %ic$ sau eloc:- iar "ah$rul este- &ntoteauna- foarte puin( Cre%a fonant$
e ciocolat$ a%$ruie- a c$rei reet$ o vei +$si &n ane/$- nu conine ec.t K@ +ra%e e f$in$- la o
+reutate total$ a pr$jiturii e circa 3 A+- aic$ KO. C.t espre "ah$r- nici %$car nu a fost prev$"ut(
Puinul pe care &l conine ciocolata a%$ruie folosit$ este suficient( Iat$ eci o pr$jitur$ cu care v$
putei electa- &nscriin oar o a#atere %oest$ &n pasivul u%neavoastr$ cotiian(
V$ reco%an- totoat$- spu%a e ciocolat$- eoarece aceasta nu conine aproape eloc
+lucie- cu e/cepia puinului care se +$se*te &n ciocolata a%$ruie( Iar ac$ nu este suficient e ulce-
up$ +ustul u%neavoastr$- ceea ce %'ar %ira- a$u+ai puin$ "aharin$ 9ve"i reeta in ane/$:(
A% &nceput cu ciocolata pentru c$ este pasiunea %ea( )%i place foarte %ult *i- ac$ este e
cea %ai #un$ calitate 9cu coninut %are e cacao:- nu are ec.t puine +lucie- iar inicele s$u
+lice%ic , e+al cu 4@ , este sc$"ut(
5B
Dar e/ist$ *i alte lucruri la fel e #une printre <noile eserturi=( Mavare"a- e e/e%plu- este o
spu%$ e fructe 9luai- e preferin$ #avare"a cu c$p*uni sau cu "%eur$:- care are consistena unei
tarte( Conine estul "ah$r *i c.teva +lucie rele- ar &n cantitate re"ona#il$( S$ spune%- totu*i- f$r$ a
c$ea &n pati%a calculelor- c$ felia e #avare"$ conine %ai puine +lucie rele ec.t o furculi$ e
cartofi pr$jii- o felie e p.ine pr$jit$ sau 4'5 fursecuri(
)n afar$ e #avare"$- %ai e/ist$ *arlota- espre care a* putea spune c$ este un fel e
#avare"$ &%#r$cat$ &n aluat( ;.ncai interiorul- care este- eseori- o &n+heat$- *i l$sai &n farfurie
aluatul- care nu pre"int$ nici un fel e interes +astrono%ic *i care- &n schi%#- este for%at in +lucie
rele cu concentraie %are(
Dac$ v$ place &n+heata- nu v$ lipsii e ea- pentru c$ inicele s$u +lice%ic este sc$"ut 95K:(
Cantitatea e "ah$r pe care o conine este relativ %ic$ 9la &n+heata e #un$ calitate:- &ns$ inicele
+lice%ic al &n+heatei e fructe- f$r$ fri*c$- este e ?K(
!re#uie s$ %ai *tii c$ r$ceala &n+heatei , contrariu a ceea ce se cree , nu contri#uie la
u*urarea i+estiei( !otu*i- asta tin oa%enii s$ crea$- atorit$ i%presiei foarte fu+itive pe care o
+enerea"$ r$ceala(
1i- ac$ v$ place &n+heata- poate c$ preferai s'o %.ncai cu sos e ciocolat$ cal$- *i cu un
%unte e fri*c$- pus elicat su# o u%#relu$ japone"$( Nu &n+hiii &n sec( Ca a#atere- nu repre"int$
nici %$car echivalentul unui nesuferit e cartof(
C.t espre tarte- fie ele preparate inustrial- fie &n cas$- au , atorit$ cantit$ii e f$in$ *i e
"ah$r un coninut , un procent e +lucie rele care ar tre#ui s$ v$ ea e +.nit( Dar- &nc$ o at$
totul este o chestiune e ale+ere( Pentru c$ #ucata e tart$ nu este %ai rea ec.t un cartof copt &n
spu"$ sau ec.t ou$ lin+uri e ore" al#(
Dac$ nu v'ai a#$tut ec.t puin sau eloc toat$ "iua- hot$r.i sin+uri( Dar- ca *i &n toate
celelalte privine- nu ale+ei s$ %.ncai ceva ec.t ac$ suntei si+uri c$ %icul sacrificiu pe care va
tre#ui s$'l facei up$ aceea este justificat e calitatea %.nc$rii(
5. Alool&l
!oate #$uturile alcoolice ar tre#ui s$ fac$ o#iectul unei +estiuni separate( )n 0a"a II- a*a cu%
v'a% at e &neles- vei putea #ea iar #$uturi alcoolice- ar &n anu%ite li%ite( )nsea%n$ c$ va tre#ui-
*i &n ca"ul lor- s$ facei o ale+ere( V$ previn c$ nu vei putea s$ incluei in oficiu , chiar ac$ este
unul intre vechile o#iceiuri , #$uturile'aperitiv- vinul al#- vinul ro*u *i i+estivele( Chiar ac$ suntei
e/cepional$- care , prin efiniie &nsea%n$ *i alte a#ateri- nu este &nelept s'o facei( Va tre#ui s$ v$
+estionai #$utura- up$ cu% v$ +estionai %.ncarea(
8. B$&t&rile<a%eriti4
5B
Confor% lucr$rii 3irtuile terapeutice ale ciocolatei e Dr( Serv` ROMER!- E( Artulen- Paris( 9n(a(:
6K
Ca aperitiv- luai %ai cur.n un pahar e vin sau e *a%panie #un$- ec.t GhisAL sau +in-
chiar ac$ le a$u+ai ap$ sau sifon
5I
- pentru c$ a#aterea este %ai %ic$( Un GhisAL repre"int$
echivalentul- &n alcool- al unei ju%$t$i e litru e vin ro*u( Personal- prefer s$ %$ re"erv pentru vin(
Acesta este %otivul pentru care nu #eau nicioat$ aperitive la restaurant- iar acas$ cu totul
e/cepional( )n chip e aperitiv- *i pentru <a ciocni= cu co%esenii- cer- e preferin$- un pahar e vin(
De altfel- &n %ajoritatea ca"urilor- &i cer chelnerului s$ auc$ i%eiat vinul pe care &l vo% #ea la %as$(
Dac$ este un Moreau/ t.n$r sau un Meaujolais e calitate superioar$ 9MrouillL- 0Ieurie:- %er+e cu
orice( De aceea- nu este nevoie- s$ a*teptai p.n$ co%anai toate felurile- pentru a *ti ce vei #ea( 1i-
apoi- putei co%ana &ntoteauna altceva &n ti%pul %esei- ac$ e necesar- chiar ac$ nu luai ec.t o
ju%$tate e sticl$(
Vinul #$ut ca aperitiv este- parao/al- o practic$ venit$ in str$in$tate( >a NeG corA- Merlin
sau Sin+apore putei cere un pahar e vin- ca aperitiv- f$r$ ca *eful e sal$ s$ v$ consiere , a*a cu%
se &nt.%pl$ e %ulte ori &n 0rana , rept un $ran in creierii %unilor Corre"e sau un %uncitor e la
Renault(
Cre c$ este e prisos s$ v$ %ai reco%an s$ nu #ei ec.t un sin+ur aperitiv( ;ai ales c.n
este GhisAL sau ceva echivalent( Dac$ nu putei altfel- ceea ce %'ar %ira- %ai #ine luai &nc$ un pahar
e vin sau e *a%panie(
)n +eneral- %o%entul aperitivului este cel %ai +reu e ep$*it- atunci c.n e*ti preocupat e
#una +estiune a ali%entaiei tale( Dac$ v$ aflai la ni*te prieteni- acesta este %o%entul cel %ai trenant
eoarece +a"a &i a*teapt$- e %ulte ori- pe ulti%ii invitai- pentru a ter%ina prepararea unor anu%ite
%.nc$ruri- care poate ura %ai %ult e o or$(
Dac$ suntei printre cei care au politeea e a fi punctuali- putei fi pu*i &n situaia e a
suporta vreo ou$ ore un aperitiv( Este prea %ult- c.n nu ai e ron$it ec.t +lucie rele *i c.n e*ti
hot$r.t s$'i p$stre"i a#aterile pentru vinul ro*u- pus cu ra+oste la &nvechit- &n pivni$- e c$tre
prietenul u%neavoastr$ sau pentru cre%a e "%eur$ pe care +a"a o reu*e*te- e o#icei- la
perfecie(
;esele care- pentru %ine- au evenit un aev$rat co*%ar sunt cele or+ani"ate e an+lo'
sa/oni( E*ti ru+at s$ fii acolo la *ase *i ju%$tate- ar- chiar ac$ ajun+i cu o ju%$tate e or$ %ai
t.r"iu- s$ nu'i faci ilu"ii c$ ai putea %.nca ceva %ai evre%e e ora opt sau nou$(
;ai p$stre"- &nc$ vie- trista a%intire a unei seri petrecute la ni*te en+le"i- care toc%ai se
instalaser$ &ntr'o su#ur#ie a Parisului- *i- une- la ou$spre"ece f$r$ un sfert- o pereche e france"i s'
a riicat s$ plece( Nu %ic$ le'a fost surpri"a- c.n st$p.na casei le'a spus cu un accent &nc.nt$tor2
<Vai- oar nu vrei s$ plecai chiar acu%- c.n vo% servi cina8= Ace*tia veniser$- cu scrupulo"itate-
la ora *apte- +.ninu'se c$ en+le"ii %$n.nc$ foarte evre%e( Patru ore up$ aceea- r$sti%p &n care
nu acceptaser$ ec.t un sin+ur <rinA=- ajutai *i e hipo+lice%ie- ajunseser$ la li%itele isper$rii(
Dac$ avei e/periena unor ase%enea serate- ai r$%as- cu si+uran$- uluii v$".n ce cantitate
e alcool pot &n+hii- pe sto%acul +ol- an+lo'sa/onii( Poate ai re%arcat *i c$ cea %ai %are +rij$ a
st$p.nului casei este s$ <reauc$= &n per%anent$ la acela*i nivel lichiul in p$h$rele invitailor(
Aceast$ practic$- pe l.n+$ faptul c$ nu'i per%ite s$ *tii c.t #ei , lucru care constituie ulti%a intre
+rijile lor , &i eter%in$ pe an+lo'sa/oni s$'*i ia paharul cu aperitiv atunci c.n sunt ru+ai s$ treac$
la %as$( A*a ceva poate p$rea lo+ic- in %o%ent ce $ pe inafar$ 9nu preci"e" cine anu%e(((:(
A% acorat %ai %ult$ atenie aperitivului- pentru a su#linia c$ acesta constituie- eseori- o
capcan, fapt care &l va face cu at.t %ai +reu e controlat( Dar- ac$ %$ +hie" up$ e/periena
%ea- e/ist$ &ntoteauna %oalitatea e a evita pericolul( Este e ajuns s$ vrei(
Oricu%- a%intii'v$ #ine re+ula e #a"$- &n aceast$ privin$2 %.ncai &n preala#il proteine'
lipie 9#r.n"$- sala%- pe*te etc(:- pentru c$ #$utura pe sto%acul +ol este nu nu%ai o ere"ie- ci *i
&nceputul unei catastrofe %eta#olice(
3inul
)n capitolele preceente a% pre"entat &n c.teva repri"e su#iectul respectiv *i ai putut tra+e
conclu"ia c$ preferina %ea se &nreapt$ %ai ales spre vinul ro*u- &n +eneral- *i spre Moreau/- &n
special(
5I
!onicul #$ut sin+ur sau cu un alcool este o #$utur$ care conine "ah$r( Nu'l %ai #eiF 9n(a(:
6?
Este aev$rat *i %$ voi e/plica aici- ar asta nu &nsea%n$ c$ %'a* lep$a e vinurile al#e sau
e alte vinuri ro*ii( Preci"e" &nc$ o at$2 totul este o chestiune e ale+ere- &n carul +estiunii
fiec$ruia(
Recunosc c$ cel %ai #un vin- care %er+e cu un e/celent pateu e ficat e +.sc$- este vinul e
Sauterne( 1i- ac$ avei norocul e a avea &n farfurie un ficat e +.sc$ e/cepional- cel %ai #un %o
e a'l aprecia este s$'l &nsoii cu un pahar e Sauterne( Dar gestiunea este arta compromisurilorA
0icatul- up$ cu% *tii- este +lucio'lipiic- ceea ce &nsea%n$ , chiar *i pentru cantit$ile
si%#olice , c$ a'l %.nca este o %ic$ a#atere( Sauterne'ul este ulce *i constituie eci o %ic$ a#atere
potenial$- &n plus( 1i- ac$ v$ folosii toi <joAerii= chiar e la &nceputul %esei- cu% vei %ai +estiona
restul8
Dar suntei li#eri s$ v$ hot$r.i pentru Sauterne- cu coniia s$ v$ li%itai strict la un
%ini%u%- aic$ at.t c.t este necesar ca s$ v$ savurai ficatul e +.sc$( S$ *tii &ns$ c$ un pahar e
Sauterne echivalea"$ cu trei pahare e ;eoc(
Din %o%ent ce pute% #ea %ai %ulte pahare e vin , la o %as$ nor%al$ , f$r$ a ne
co%pro%ite echili#rul +lucio'lipiic- atunci s$ #e% un vin %ai puin ulce- ceea ce constituie o
foarte %ic$ a#atere( Vinul ro*u *i vinurile al#e seci pre"int$- &n +eneral acest avantaj.
Dar cu toate c$ v$ reco%an &n special vinul ro*u- tre#uie s$ preci"$% anu%ite nuane- e
%are i%portan$( Sta#ilin o ierarhie a vinurilor- pe pri%ul loc a* plasa vinul ro*u t.n$r- al c$rui
coninut e alcool se situea"$ &ntre I *i 34( )n aceast$ cate+orie vei +$si vinurile e Meaujolais- e
Ga%aL- e >oara , ca Chinon- Mour+ueil- Anjou- Sau%ur- Cha%pi+nL , *i %ulte alte vinuri e
re+iune- care se #eau tinere- cu% este cel e Savoia( Este evient c$- pe %$sur$ ce co#ori %ai &n su-
coninutul e alcool cre*te( Dar asta nu este un %otiv e a le a la o parte(
0rance"ul- &n +eneral- *i pari"ianul- &n special- au tenina prea pronunat$ e a consiera c$
un vin ro*u e Moreau/ nu tre#uie #$ut ec.t up$ ce s'a &nvechit c.iva ani( Este falsF 1i &i felicit
pe speciali*tii- ca *i pe reactorii revistelor e +astrono%ie- care pro%ovea"$ ieea c$ foarte %ulte
vinuri e Moreau/ pot fi #$ute tinere( De aceea +$si%- &n pre"ent- &n %ajoritatea celor %ai #une
restaurante france"e- o +a%$ vast$ e e/celente <vini*oare e Moreau/=( Criticii +astrono%ici nu
uit$- e altfel- s$ preci"e"e acest lucru &n co%entariile lor *i o fac cu at.t %ai convin+$tor- cu c.t
raportul intre calitate *i pre este &ntoteauna satisf$c$tor(
!otu*i- asta nu &nsea%n$ c$ ar tre#ui s$ trat$% cu iniferen$ %arile soiuri care %o$ie &n
str$funurile pivnielor cunoscute- ci i%potriv$( Dar tre#uie s$ *tii c$ vinurile vechi- fie ele e
Mour+o+ne ori e Moreau/- nu se #eau- ci se e+ust$( )nv$ai s$ facei acest lucru- care tre#uie
neap$rat s$ fie o parte co%ponent$ a culturii oric$rui france"(
Din p$cate- %i s'a &nt.%plat e %ai %ulte ori s$ constat- &n cursul unor %ese la care
participau str$ini *i france"i- c$ ace*tia in ur%$ erau ru*inos e inculi &ntr'un o%eniu &n care
nu%ero*i str$ini se puteau %.nri cu ni*te cuno*tine i%presionante(
A% re%arcat &ntoteauna c$ acest tip e cuno*tine poate fi e %are ajutor &n carul relaiilor
pu#lice- &n +eneral- *i la %esele e afaceri- &n special( Chiar ac$ iscuia se &nnoa$ cu +reu- chiar
ac$ interlocutorii sunt str$ini- v$ +arante"- in e/perien$- ca acesta este un su#iect eose#it e
pl$cut *i preferat conversailor cu privire la vre%e sau chiar la cursul olarului(
)ntorc.nu'ne la reco%an$rile cu privire la vin- cre c$ &n 0a"a II putei #ea trei pahare e
vin ro*u f$r$ s$ tul#urai echili#rul +eneral al noului %o e ali%entaie( Iat$- ca e/e%plu- o %as$
perfect echili#rat$2
+iuperci B la grecCue
limbdemare la grtar, zacusc
salat
zmeur
cafea decofeinizat
!rei pahare e vin ro*u #$ute la aceast$ %as$ nu v$ vor &n+r$*a- cu coniia s$ nu &ncepei s$
#ei ec.t la sf.r*itul pri%ului fel- aic$ up$ ce ai avut +rij$ s$ in+erai o cantitate e hran$
suficient$ pentru a neutrali"a- &ntr'o anu%ita %$sur$- efectul alcoolului( 1i- contrariu a ceea ce ai
putea cree- vinul nu va avea ca efect secunar so%nolena e up$'a%ia"$(
Daca avei o reuniune e lucru up$ %as$- vei constata c$ parao/al- toc%ai cei care au
6C
%.ncat +lucie rele , &n special p.ine al#a , *i nu au #$ut- poate- ec.t ap$- vor avea o puternic$
tenin$ e a %o$i(
Este a#solut evient c$- ac$ nu ai #ea eloc vin- ar fi *i %ai- #ine( Dar scopul acestei c$ri
este e a v$ ar$ta c$- respect.n anu%ite re+uli funa%entale- v$ putei per%ite- totu*i- s$ v$
satisfacei *i o#li+aiile socio'profesionale- *i pl$cerea personal$( )n schi%#- seara- la cina e acas$
#ei ap$- c$ci nu este e orit s$ ep$*ii o ju%$tate e litru e vin pe "i(
A% preci"at eja c$ un principiu eose#it e i%portant este acela e a nu #ea pe ne%.ncate(
Aceasta este practica pe care v'a% &ncurajat s'o aoptai(
Daca in+erai alcool pe sto%acul +ol- acesta trece i%eiat &n s.n+e *i este- astfel- %eta#oli"at-
cu efectele pe care le cunoa*tei e acu%2 secreie e insulin$- stocare e ener+ie *i e +r$si%i e
re"erv$- precu% *i stare e a%eeal$- atunci c.n nu suntei o#i*nuii cu #$utura(
Daca alcoolul &nt.lne*te ali%entele in sto%ac- are loc o co%#inaie- iar %eta#oli"area lui va
fi &ncetinit$( Cu c.t aceasta va fii %ai lent$- cu at.t va eclan*a %ai puin efecte secunare ne+ative-
cu% sunt cele e %ai sus(
Pute% euce c$ ave% tot interesul s ncepem s bem c)t mai t)rziu posibil, put)nd s ne
scoatem p)rleala la sf)ritul mesei.
!otoat$- v$ reco%an s$ nu #ei nicioat$ ap$ &n cursul %esei( Poate vi se pare parao/al-
ar v$ voi spune care sunt %otivele acestei afir%ai(
C.n #ei vin pe sto%acul eja plin- %eta#oli"area vinului este , up$ cu% ai &neles-
&nt.r"iat$- eoarece alcoolul este a#sor#it %ai &nt.i e c$tre ali%ente( Deci va fi i+erat o at$ cu ele(
1i- ac$ aceste ali%ente sunt proteine sau lipie 9carne- pe*te:- care , prin efiniie , se i+er$ foarte
&ncet %eta#oli"area alcoolului va fi- *i ea- cu at.t %ai &nt.r"iat$( Or- se *tie c$- cu c.t aceasta este %ai
&nt.r"iat$- cu at.t vinul <&n+ra*$= %ai puin(
Dac$ #ei ap$ &n alternan$ cu vinul- nu facei ec.t s$ iluai alcoolul cu apa- iar acest
a%estec- &n loc s$ se co%#ine cu celelalte ali%ente- atorit$ saturaiei- va fi %eta#oli"at rapi *i va
trece &n s.n+e- ca *i cu% ai fi fost cu sto%acul +ol(
!oat$ lu%ea v$ reco%an$ s$ #ei %ult$ ap$ spre a per%ite eli%inarea e*eurilor or+anice(
Este aev$rat- ar a #ea ap$ &n ti%pul %esei este o ere"ie- cu e/cepia ca"ului c.n o #ei foarte
%oerat( ;ai &nt.i- pentru c$ $unea"$ i+estiei- sucurile +astrice fiin &n %are %$sur$ iluate- iar
apoi pentru c$ este cel %ai #un %ijloc e a %eta#oli"a i%eiat alcoolul pe care l'ai #$ut(
De aceea, obinuiiv s bei c)t mai puin n timpul mesei si, mai ales, s nu bei ap
atunci c)nd bei vin.
i. B$&t&ri "i#esti4e
Pentru c$ ai &neles prea #ine c$ alcoolul este cu at.t mai bine %eta#oli"at cu c.t este #$ut
%ai spre sf.r*itul %esei- poate v$ a*teptai s$ v$ spun c$- ac$ #ei ceva alcoolic up$ ce ai %.ncat-
este %ai inofensiv ec.t un pahar cu ap$ %ineral$ e Vichi( Cre &ns$ c$ v$ voi e"a%$+i(
<P$h$relul= #$ut la sf.r*itul %esei poate s$ ajute- totu*i- la i+estie( De une *i nu%ele e
<i+estiv=( Pentru c$ alcoolul are proprietatea e a i"olva +r$si%ile( Dac$ %asa a fost #o+at$ &n
lipie- alcoolul poate ajuta &n procesul i+estiv(
Munica %ea 9n$scut$ &n re+iunea Moreau/:- care s'a stins cu &ncetul la v.rsta e 3@4 ani- nu
ter%ina nicioat$ o %as$ 9up$ a%intirile celor ce au cunoscut'o in cea %ai fra+e$ tineree:- f$r$
s$ #ea un pahar intr'un cele#ru lichior( De altfel- la %as$ nu a #$ut nicioat$ altceva ec.t
Moreau/( Eu &nsu%i nu a% v$"ut'o #.n vreoat$ ap$ &n cursul %esei(
Cealalt$ #unic$ 9ori+inar$ in Gers- re+iunea Ar%a+nac: a %urit %ult %ai t.n$r$2 la II e
ani( 1i ea #ea c.te o pic$tur$ up$ %as$- ar nu cu re+ularitate(
De aici *i p.n$ la a euce c$ a%.nou$ escoperiser$ &n <p$h$rel= secretul lon+evit$ii- este
un pas pe care nu %$ ha"are" s$'l fac( Dar tre#uie s$ recunoa*tei c$ acesta este un feno%en
tul#ur$tor(
Din punct e veere tehnic- a* spune c$- ac$ %asa nu a fost ec.t foarte %oest <stropit$=-
alcoolul #$ut la sf.r*it nu poate avea un efect catastrofal- %ai ales c.n a fost #$ut &n cantitate foarte
%ic$(
)n schi%#- ac$ vrei s$ #ei un coniac intr'un pahar at.t e %are &nc.t v$ intr$ &n el *i capul-
6B
n'a* r$spune pentru ur%$ri- %ai ales ac$ ai #$ut eja 6'K pahare e vin &n ti%pul %esei( Un pahar
plin ochi cu alcool repre"int$ echivalentul a 5'6 pahare e vin( 0acei totalul *i <Uin'te- P.rleoF=
V$ las s$ tra+ei sin+uri conclu"ia(
Ca5ea&a
)n 0a"a II- v$ reco%an s$ p$strai #unele o#iceiuri pe care le'ai eprins &n 0a"a I- aic$ s$
nu consu%ai ec.t cafea ecofeini"at$( )n %$sura &n care ai reu*it s$ eli%inai o#oseala #rusc$
atorat$ hipo+lice%iei *i sto%acului &n+reuiat- nevoia e cafea va isp$rea co%plet( Renunarea la
cofein$ este la fel e salutar$ ca *i renunarea la nicotin$(
!otu*i- ac$ ai reu*it s$ v$ riicai pra+ul e toleran$ incolo e care are loc secreia e
insulin$- eventuala a#sor#ie a unei %ici cantit$i e cofein$ nu va constitui o a%eninare pentru
echili#rul u%neavoastr$ re+$sit(
:. Celelalte 0$&t&ri
Cu privire la celelalte #$uturi pe care le'a% anali"at &n 0a"a I , li%onaele- sucurile aciulate-
laptele *i sucul e fructe , nu a% nu%ic e a$u+at( Respectai *i &n 0a"a II toate reco%an$rile pe
care vi le'a% at %ai &nainte(
Co!l&9ie
0a"a II este cel %ai u*or *i- totoat$- cel %ai +reu e respectat( Este %ai u*oar$ ec.t 0a"a I-
eoarece nu i%plic$ ec.t foarte puine restricii- iar intericiile sunt *i %ai puine( )n schi%#- este
%ai ificil$ pentru c$ cere o +estiune &ne%.natic$ *i su#til$- ale c$rei principale caracteristici sunt
per%anena *i ri+oarea( Prin ur%are- fii vi+ileni *i &ntoteauna ateni- pentru c$ va tre#ui s$ evitai
riscurile(
Pri%ul risc pe care tre#uie s$'l ocolii este eroarea de gestiune. Aceasta const$ &n +estionarea
ali%entaiei in.n cont e un sin+ur factor &n acela*i ti%p( E/e%plu2 #ei un GhisAL &nainte e %as$
*i apoi a*teptai felul principal- pentru ca s$ &ncepei unul intre cele ]trei pahare e vin per%ise( Dac$
ai reinut #ine c$ aciunea alcoolului este %ai reus$ atunci c.n avei sto%acul plin- s$ nu a*teptai
un efect spectaculos al acestei practici- c.n ai #$ut- %ai &nainte- un aperitiv pe ne%.ncate(
>a sf.r*itul capitolului v'a% re"u%at re+ulile e aur ale 0a"ei II( Stuiai'le #ine- pentru a le
aplica &n %o ar%onios(
Dar riscul cel %ai %are este acela e a v$ +estiona ali%entaia altern.n perioaele e <total$
ne+lijen$= cu revenirea la stricteea 0a"ei I- ca s$ salvai <ce %ai putei=( Dac$ v$ l$sai u*i e o
ase%enea practic$- nu cre c$ vei re"ista %ai %ult e trei luni- up$ care vei a#anona totul *i vei
reveni proste*te &n punctul e plecare- aic$ la acelea*i Ailo+ra%e(
O#iectivul pe care tre#uie s$ vi'l fi/ai- *i care este scopul %etoei %ele- este s$ ajun+ei s$
v$ sta#ili"ai( 1i nu vei reu*i ec.t +estion.n #ine 0a"a II- care tre#uie s$ ure"e toat$ viaa( Dac$-
la &nceput- 0a"a II v$ %ai i%pune c.teva constr.n+eri- pe "i ce trece va fi tot %ai u*or e aplicat(
Pentru c$- pe %$sur$ ce o practicai- +estionarea ali%entaiei va eveni o o#i*nuin$ *i un refle/(
Atunci- vei fi ajuns la un nou %o e a tr$i(
Nu v$ l$sai i%presionai *i escurajai e anturajul u%neavoastr$(
Nu &ncercai nici s$'i convin+ei cu orice pre pe cei care n'au nici un chef s$'*i schi%#e
eprinerile( Eu a% f$cut +re*eala- la &nceput- e a &ncerca s$ convertesc pe toat$ lu%ea la noua %ea
<reli+ie=( Ocupai'v$ e/clusiv e u%neavoastr$( Gestionai'v$ ali%entaia f$r$ ca s$ *tie *i vecinii e
%as$( Chiar ac$ +re*elile a#erante pe care ei le fac &n faa u%neavoastr$ v$ tre"esc instinctul e
Saint'Mernar- nu &ncercai s$'i ajutai ac$ nu v'o cer( Dorin s$'i ajutai f$r$ voia lor- riscai s$'i
veei evenin a+resivi- pentru c$ &i facei s$ se si%t$ prost( C$ci %uli intre ei *tiu c$ +re*esc- ar
nu au nici o voin$ s$ ias$ in aceast$ stare(
V'a% spus eja c$ 0a"a II &nsea%n$ o %are li#ertate- %ai ales- &n ale+ereD ar aceasta este o
<li#ertate su# suprave+here=- o li#ertate coniionat$(
Suprave+heai'v$ &n per%anen$( Nu fii pri"onierul +reut$ii- ci o#servai oar ceea ce arat$
6I
c.ntarul( !re#uie s$ avei un c.ntar suficient e sensi#il pentru a pune &n evien$ cu preci"ie
re"ultatul a#aterilor( Prin taton$ri- ur%$rin &ntoteauna o#iectivul e a atin+e +reutatea ieal$- vei
reu*i s$ v$ p$strai echili#rul( Dac$- in nefericire- vei &ncepe s$ v$ a#atei- nu schi%#ai irecia
aleas$( 0acei- pur *i si%plu- corecia necesar$ pentru a o lua in nou pe ru%ul cel #un( !reptat- vei
veea c$ ai &nceput s$ fii conu*i pe nesi%ite e <pilotul auto%at=(
REZUMATUL PRINCIPIILOR /AZEI II
+ontinuai s nu amestecai glucidele rele cu lipidele. Dac$ suntei constr.n*i- &ncercai s$
nu le a#sor#ii ec.t &n cantitate %ini%$- &nsoinu'le cu %ulte fi#re 9e e/e%plu- salat$:(
(u m)ncai niciodat nici zahr buci, nici tos, nici miere, nici dulcea, nici bomboane,
,olosii, n continuare, zaharin dac este necesar.
(u m)ncai deloc $ sau doar n cazuri excepionale $ finoase %excepie fac orezul
neprelucrat sau slbatic, pastele complete i legumele uscate&.
+ontinuai s nu m)ncai p)ine la pr)nz i la cin( Nu %.ncai ec.t la %icul ejun p.ine
nea+r$ sau inte+ral$(
,eriiv de sosuri. !siguraiv c nu conin fin(
?nlocuii de fiecare dat, c)nd este posibil, untul cu margarina de floareasoarelui 9&n
special la %icul ejun:(
(u consumai dec)t lapte degresat(
')ncai mai ales pete i preferai lipidele "bune#, pentru a preveni bolile cardio
vasculare(
,ii ateni la deserturi. Nu %.ncai ec.t c$p*uni- "%eur$ *i %ure(
;.ncai cu %oeraie ciocolat$- &n+heat$ 9e fructe: *i fri*c$(
Evitai- pe c.t posi#il- pr$jiturile pe #a"$ e f$in$- +r$si%i *i "ah$r(
Ale+ei %ai e+ra#$ spu%ele e fructe cu ou$ sau cre%ele cu "ah$r puin 9lapte e pas$re-
cre%$ en+le"easc$:(
5ei c)t mai puin la mas(
(u bei niciodat buturi alcoolice pe stomacul gol.
<vitai s bei aperitive i digestive. Acestea nu tre#uie s$ fie #$ute ec.t &n %o cu totul
e/cepional(
5ei, de preferin, ampanie i vin, ca aperitiv- ar %.ncai &n preala#il cruit$i- #r.n"$-
%e"eluri sau #uc$ele e cra#.
/a mas, bei de preferin ap 9nu +a"oas$: sau vin 9nu %ai %ult e o ju%$tate e litru pe
"i:.
(u bei ap, duc bei vin.
5ei apa n rstimpul dintre mese 9circa un litru *i ju%$tate pe "i:(
!teptai s m)ncai suficient, nainte de a ncepe s bei vin.
(u bei niciodat buturi acidulate, cola i limonade.
+ontinuai s bei numai cafea decofeinizat ori cafea i ceai slabe.
;epartizaiv n mod echilibrat abaterile, pe parcursul mai multor mese.
E-EMPLE DE MENIURI ZILNICE DIN /AZA II2 PENTRU PI.TRAREA
ECGILIBRULUI PONDERAL I ATENUAREA ABATERILOR
Pri'a 9i
;icul ejun Un fruct
P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$
6@
Cafea ecofeini"at$
>apte e+resat
Pr.n" Avocao cu sos vine+ret$
0riptur$ cu fasole vere
6@
A#atere %ic$(
K@
Cre%$ cara%el
M$uturi2 4 pahare e vin
63
Cin$ Sup$ e le+u%e
O%let$ cu ciuperci
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci 9#ine scurs$:
A "o&a 9i
;icul ejun Suc e portocale
Cornuri *i #rio*e
64
Unt
Cafea cu lapte
65
Pr.n" Cruit$i 9ro*ii X castravei:
0ileu e pe*te sla# la +r$tar
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 un sin+ur pahar e vin
Cin$ An+hinare cu sos vine+ret$
Ou$ ju%$ri cu ro*ii
Salat$ vere
M$uturi2 ap$
A treia 9i
;icul ejun Un fruct
P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$
66
Cafea ecofeini"at$
>apte s%.nt.nit
Pr.n" Aperitiv2 un pahar e vin al#d
X cu#ulee e #r.n"$
So%on afu%at
Pulp$ e oaie cu fasole pitic$
Salat$ vere
Mr.n"$
Spu%$ e ciocolat$
6K
M$uturi2 5 pahare e vin
6?
Cin$ Sup$ e le+u%e
Ro*ii u%plute 9ve"i reeta:
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci cu @O +r$si%i
M$uturi2 ap$
A %atra 9i
;icul ejun Ou$ ju%$ri
1unc$
C.rnat
Cafea sau cafea ecofeini"at$ X lapte
Pr.n" 3 u"in$ e striii
!on la +r$tar cu ro*ii
!art$ cu c$p*uni
6C
M$uturi2 4 pahare e vin
6B
Cin$ Sup$ e le+u%e
Conopi$ +ratinat$
Salat$ vere
63
A#atere %are(
64
A#atere %are(
65
A#atere %ic$(
66
A#atere %ic$(
6K
A#atere %ic$(
6?
A#atere %are(
6C
A#atere %ic$(
6B
A#atere %are(
K3
Iaurt
M$uturi2 ap$
A i!ea 9i
)L
;icul ejun Suc e portocale
0ul+i e cereale cu #r.n"$ e vaci cu @O +r$si%i
Cafea sau cafea ecofeini"at$ X lapte e+resat
Pr.n" 0icat e +.sc$
K@
So%on la +r$tar cu spanac
Cre%$ fonant$ e ciocolat$ a%$ruie
K3
M$uturi2 5 pahare e vin
K4
Cin$ Sufleu e #r.n"$
Mer#ec cu linte
K5
Mr.n"$
>apte e pas$re
K6
M$utur$2 5 pahare e vin
KK
(ot0 A cincea "i este at$ nu%ai cu titlu e e/e%plu( )n nici un ca" nu constituie o reco%anare- %ai ales &n
privina cantit$ii e vin- care este e/cesiv$- eoarece *ase pahare e vin ep$*esc cu %ult ju%$tatea e
litru consierat$ ca un %a/i%u% ce nu tre#uie ep$*it &n cursul unei "ile( Prin ur%are- acest tip e
a#atere va tre#ui s$ fie a#solut e/cepional(
A 3asea 9i H Re4e!ire o'%let$ la 5a9a I.
;icul ejun P.ine nea+r$
Mr.n"$ e vaci cu @O +r$si%i
Cafea sau cafea ecofeini"at$ X lapte e+resat
Pr.n" Cruit$i 9castravei- ciuperci- riichi:
Pe*te &n$#u*it cu sos to%at
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sau ceai e plante
Cina Sup$ e le+u%e
1unc$ sla#$
Salat$ vere
3 iaurt
A 3a%tea 9i
;icul ejun P.ine nea+r$
Mr.n"$ e vaci
Cafea sau cafea ecofeini"at$
>apte e+resat
Pr.n" Salat$ e anive
Antricot cu fasole vere
C$p*uni
M$uturi2 3 pahar e vin
K?
Cin$ 0ructe2
3 portocal$
3 %$r
3 par$
3K@ +ra%e e "%eur$
M$uturi2 ap$
A o%ta 9i
;icul ejun P.ine nea+r$
6I
A#atere %ic$(
K@
A#atere %are(
K3
A#atere %ic$(
K4
A#atere %ic$(
K5
A#atere %ic$(
K6
A#atere %are(
KK
A#atere %ic$(
K?
A#atere %ic$(
K4
;ar+arin$ ietetic$
Cafea sau cafea ecofeni"at$
>apte e+resat
Pr.n" CocAtail e crevei
!on cu vinete
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 4 pahare e vin
KC
Cin$ Sup$ e le+u%e
;.ncare e linte
C$p*uni
M$uturi2 3 pahar e vin
KB
KC
A#atere %ic$(
KB
A#atere %ic$(
K5
CAPITOLUL VI
GIPOGLICEMIA H BOALA .ECOLULUI
A% v$"ut eja c$ %eta#olis%ul este procesul e transfor%are a ali%entelor &n ele%ente vitale
pentru corpul u%an( C.n vor#i%- e e/e%plu- espre %eta#olis%ul lipielor- prin aceasta &nele+e%
procesul e transfor%are a +r$si%ilor(
Scopul principal al c$rii e fa$ este- &n realitate- stuierea %eta#olis%ului +lucielor *i a
consecinelor acestuia(
A% v$"ut- &n capitolele preceente- c$ insulina 9hor%onul secretat e pancreas: joac$ un rol
eter%inant &n %eta#oli"area +lucielor( 0uncia e #a"$ a insulinei este- e fapt- aceea e a
funciona asupra +luco"ei in s.n+e- astfel &nc.t s'o fac$ s$ penetre"e &n celule- asi+ur.n- &n acest
%o- for%area +lico+enului in %u*chi *i in ficat *i- uneori- epunerea e +r$si%i e re"erv$(
Insulina +one*te eci +luco"a 9"ah$rul: in s.n+e- ceea ce are ca efect sc$erea procentului
e "ah$r coninut e acesta 9+lice%ie:(
Dac$ pancreasul prouce o cantitate e insulin$ prea %are *i pe care o eli#erea"$ prea es-
eci ac$ aceasta este- e fapt- isproporionat$ &n raport cu +luco"a pe care o are e %eta#oli"at-
procentul e "ah$r in s.n+e va sc$ea la un nivel anor%al e %ic( )n acest ca"- ne afl$% &n stare e
hipo+lice%ie(
Prin ur%are- hipo+lice%ia nu este atorat$ &ntoteauna unei carene e "ah$r &n ali%entaie- ci
unei prea %ari secreii e insulin$ 9hiperinsulinis%:- ur%are a unui a#u" anterior e "ah$r(
Dac$- e e/e%plu- v$ si%ii intr'o at$ o#osii- pe la ora 33 i%ineaa- aceasta arat$- &n
%ajoritatea ca"urilor- c$ procentul e "ah$r in s.n+ele u%neavoastr$ este %ai %ic ec.t nor%al(
V$ aflai &n stare e hipo+lice%ie(
Dac$ in+erai o +luci$ rea- su# for%a unui fursec sau a unor ulciuri oarecare- aceasta va fi
transfor%at$ foarte repee &n +luco"$( Pre"ena +luco"ei &n s.n+e va face s$ creasc$ procentul e
"ah$r *i vei si%i- efectiv- o anu%it$ a%eliorare( Dar +luco"a in s.n+e va eclan*a auto%at o
secreie e insulin$- care o va face s$ ispar$- restituinu'ne hipo+lice%ia cu un procent e "ah$r *i
%ai sc$"ut ec.t la &nceput( Acesta este- e fapt- feno%enul care va eclan*a cursul vicios ce uce
ne+re*it la a#u"uri(
Un %are nu%$r e oa%eni e *tiin$ e/plic$- e altfel- alcoolis%ul ca fiin consecina unei
hipo+lice%ii cronice( De &nat$ ce alcoolicului &i scae procentul e "ah$r in s.n+e- acesta se si%te
r$u *i este &ncercat e orina e a #ea( Alcoolul este foarte repee transfor%at &n +luco"$- procentul
e "ah$r in s.n+e se %$re*te- iar #$utorul si%te o %are u*urare( Din nefericire- sen"aia e #ine va
isp$rea foarte rapi- c$ci insulina va face s$ sca$ *i %ai %ult procentul e "ah$r in s.n+e(
>a c.teva %inute up$ ce *i'a ter%inat pri%ul pahar- alcoolicul resi%te o nevoie *i %ai %are
e a #ea altul- pentru a face s$ ispar$ , in nefericire- pentru un ti%p prea scurt , efectele
insuporta#ile ale hipo+lice%iei( Astfel- &nele+e% %ai #ine feno%enul e <lips$=(
Aolescenii- %ari consu%atori ai #$uturilor foarte ulci- au o cur#$ +lice%ic$ a c$rei
confi+uraie sea%$n$ cu inii e fer$str$u- aproape ca la alcoolici( De aceea , %eicii a%ericani au
constatat acest fapt , situaia respectiv$ &i preispune pe tineri la alcoolis%ul care #.ntuie- e altfel-
in ce &n ce %ai %ult &n ca%pusurile universitare( Or+anis%ul lor este- &ntruc.tva- pre+$tit *i aproape
pro+ra%at pentru a trece e la #$uturile r$coritoare la alcool( Acesta este un %otiv &n plus pentru a
atra+e atenia p$rinilor asupra riscurilor poteniale ale a#u"ului e +lucie rele(
Si%pto%ele e hipo+lice%ie sunt ur%$toarele2
, o#oseal$ #rusc$-
, irita#ilitate-
, nervo"itate-
, a+resivitate-
, ner$#are-
, nelini*te-
, c$scat- lips$ e concentrare-
K6
, ureri e cap-
, transpiraie e/cesiv$-
, pal%e u%ee-
, rana%ent *colar sc$"ut
, tul#ur$ri i+estive-
, +reuri-
, ificult$i &n e/pri%are(
>ista nu este e/haustiv$ *i- totu*i- este i%presionant$( Dar a fi &n stare e hipo+lice%ie nu
&nsea%n$ c$ ai toate aceste si%pto%e( 1i nu &nsea%n$ nici c$ aceste si%pto%e apar &n %o
per%anent( Unele sunt foarte efe%ere *i pot isp$rea up$ ce %$n.nci ceva( Ai o#servat- e
e/e%plu- c$ unele persoane evin treptat nervoase- insta#ile- chiar a+resive- pe %$sur$ ce se apropie
ora la care iau %asa(
Printre aceste si%pto%e este unul- totu*i- %ai frecvent ec.t- celelalte- pe care l'ai re%arcat-
pro#a#il- chiar la u%neavoastr$ *i la cei in jur2 este oboseala.
O caracteristic$ a epocii noastre este- &ntr'aev$r- +enerali"area o#oselii(
Cu c.t or%- se istrea"$ *i au %ai %ult ti%p li#er- cu at.t oa%enii sunt %ai o#osii(
Di%ineaa- c.n se scoal$- sunt eja <istovii=- la sf.r*itul i%ineii- nu %ai pot s$ re"iste( )n pri%ele
ore ale up$'a%ie"ii or% cu capul pe #irou( Este o#oseala #rusc$ e up$ %asa e pr.n"( >a
sf.r*itul "ilei e lucru- &*i epui"ea"$ ulti%ele resurse pentru a se &ntoarce acas$( Se t.r$sc-
literal%ente( Seara nu fac ni%ic- %o$ie &n faa televi"orului( Noaptea- &*i caut$ so%nul( C.n l'au
+$sit- a venit ti%pul s$ se scoale *i un nou ciclu re&ncepe( Atunci- &nvinov$esc stresul vieii %oerne-
"+o%otul- transportul- poluarea- lipsa e %a+ne"iu- iar pentru a lupta &%potriva acestui feno%en- nu
*tiu ce s$ fac$ altceva ec.t s$ #ea cafea tare- s$ ia vita%ine *i s$ruri %inerale sau s$ fac$ Lo+a( )n
%ajoritatea ca"urilor- o#oseala este o pro#le%$ e +lice%ie *i e e"echili#ru ali%entar(
Procentul e "ah$r in s.n+ele conte%poranilor no*tri este- &n %o cronic- anor%al e sc$"ut(
Iar aceast$ situaie este consecin$ irect$ a unei ali%entaii e/cesiv e #o+ate &n +lucie rele( Prea
%ult "ah$r- prea %ulte #$uturi ulci- prea %ult$ p.ine al#$- prea %uli cartofi- paste- ore" al# *i
#iscuii care +enerea"$ o secreie e/cesiv$ e insulin$(
;ult ti%p a e/istat convin+erea c$ nu%ai su#iecii care au tenina e a se &n+r$*a cu u*urin$
pot fi hipo+lice%ici( Dar stuii recente efectuate &n special &n Statele Unite- au ar$tat , &n ulti%ii 3@
ani , c$ *i foarte %uli oa%eni sla#i sunt afectai e hipo+lice%ie- in cau"a consu%ului e/cesiv e
"ah$r *i e +lucie rele( Diferena intre cele ou$ cate+orii se afl$ la nivelul %eta#olis%ului2 pri%ii
se &n+ra*$- pe c.n cei in ur%$ nu2 !otu*i- &n ceea ce prive*te procentul e "ah$r in s.n+e-
feno%enul *i consecinele sale sunt acelea*i(
Stuiile pun &n evien$ *i faptul c$ fe%eile sunt eose#it e sensi#ile la variaiile +lice%ice(
Se cree c$ aceasta ar fi o e/plicaie pentru frecventele lor schi%#$ri e ispo"iie( )n orice ca"- s'a
oveit c$ epresiile post'natale sunt o consecin$ irect$ a st$rii hipo+lice%ice le+ate e na*tere(
Dac$ vei pune cu serio"itate &n practic$ %etoa pre"entat$ &n capitolul preceent- vei putea
constata rapi- &n afar$ e piererea &n +reutate- *i alte consecine po"itive( 3ei regsi, efectiv, mai
mult bucurie de a tri, mai mult optimism i vitalitate. Dac$ aveai st$ri e o#oseal$ #rusc$- nu le
vei %ai avea( Vei fi ca noi- in punct e veere fi"ic *i %ental(
Supri%.n consu%ul e "ah$r *i li%it.nu'l pe cel e +lucie rele- eci supri%.n orice
secreie e/cesiv$ e insulin$- procentul e "ah$r in s.n+e se fi/ea"$ la nivelul s$u ieal( 4rganismul
i regsete treptat instinctul de a fabrica el nsui zahrul de care are nevoie, din grsimile de
rezerv. Nu%ai cu aceast$ sin+ur$ coniie procentul opti% este asi+urat(
Dup$ opinia %eicilor *i a oa%enilor e *tiin$ cu care a% cola#orat- hipo+lice%ia este una
intre afeciunile cele %ai prost ia+nosticate( C$ci si%pto%ele sunt at.t e nu%eroase *i variate-
&nc.t %eicii +enerali*ti nu o a%it ec.t foarte rar( Unul intre %otive ar fi- se pare- o proast$
infor%aie asupra su#iectului- e care &nv$$%.ntul %eical se ocup$ oar c.teva ore- &n toi anii e
stuiu(
Dar cel %ai #un %o e a *ti ac$ suntei sau nu hipo+lice%ici este e a pune &n practic$
re+ulile ali%entare enunate &n capitolul preceent( >a %ai puin e o s$pt$%.n$ up$ ce ai &nceput-
vei constata- cu entu"ias% o feno%enal$ a%eliorare a <for%ei=( Vei escoperi <aceast$ vitalitate pe
care o aveai &n u%neavoastr$= *i care , &n ciua consu%ului e ap$ %ineral$ %eicinal$ , nu s'a
KK
e/teriori"at p.n$ acu%(
De %ulte ori- o#oseala ine/plica#il$ &*i poate +$si ori+inea &n carena e vita%ine- s$ruri
%inerale *i oli+o'ele%ente( Aepii re+i%urilor hipocalorice sunt lipsii e aceste ele%ente- atorit$
cantit$ilor %ici e ali%ente in+erate( 0eno%enul este accentuat *i e faptul c$ solul- prea solicitat-
este s$r$cit e aceste su#stane(
De aceea- pentru a fi &n for%$- tre#uie s$ %.ncai fructe- le+u%e- cereale neprelucrate- p.ine
inte+ral$ *i s$ consu%ai uleiuri ve+etale &n cantitate %ic$(
Astfel- vei avea asi+urat$ raia corectat$ e %icronutri%ente- ceea ce v$ +arantea"$ o
funcionare opti%$ a or+anis%ului(
CAPITOLUL VII
DIGE.TIA
Poate vei fi tentai s$ trecei cu veerea lectura acestui capitol cre".n c$ esenialul pe care
oreai s$'l aflai in cartea e fa$ a fost pre"entat &n pa+inile anterioare(
Dac$ aceasta v$ este intenia- vreau s$ v$ convin+ c$ riscai s$ pierei infor%aii e/tre% e
interesante(
Nu nu%ai c$ vei escoperi- &n sf.r*it- %otivul pentru care avei unele pro#le%e +astro'
intestinale- ar vei *ti , %ai ales , cu% s$ le evitai &n viitor(
Este aev$rat c$ i+estia este un su#iect e specialitate- ceea ce ar putea s$ v$ &nep$rte"e e
el a priori. Dar %$ voi li%ita la o pre"entare si%plificat$- respect.n- totu*i- esenialul pe care
tre#uie s$'l *tii pentru a &nele+e perfect %ecanis%ele i+estive(
A.PECTUL TEGNIC AL PROBLEMEI DIGE.TIEI
Di+estia este procesul fi"iolo+ic care uce la %eta#oli"area ali%entelor( Acesta are un aspect
fi"ic sau %ecanic *i- %ai ales , pentru c$ aceasta ne interesea"$ aici , un aspect chi%ic( )n i+estie se
istin+ patru etape principale- le+ate e2
3( , +ura
4(, sto%ac
5(, intestinul su#ire
6( , intestinul +ros 9colonul:
(. G&ra
e Rolul %ecanic
, %asticaia
, e+lutiia
e Rolul chi%ic
, secreia salivar$
Saliva conine o en"i%$
KI
foarte i%portant$- nu%it$ ptialina- ce are proprietatea e a
transfor%a a%ionul &n maltoz- aic$ &ntr'un "ah$r co%ple/- a c$rui i+estie se va prelun+i p.n$ &n
intestin(
De fapt- &n cavitatea #ucal$- nu are loc ni%ic %ai i%portant ec.t for%area #olului ali%entar(
Sin+urul care &*i &ncepe transfor%area aici- su# efectul ptialinei- este a%ionul( De une
re"ult$ i%portana unei %asticaii suficiente *i a unei entiii s$n$toase(
A. .to'a&l
e ;olul mecanic
Ca *i &n ca"ul intestinului- acest rol este pur peristaltic( Aic$ sto%acul este ani%at , &n
KI
O en"i%$ este un catali"ator( Se *tie c$ nu%eroase su#stane nu se a%estec$ &ntre ele( De aceea- tre#uie folosit$ o a
treia su#stant$- a c$rei pre"en$ eclan*ea"$ co%#inaia sau reacia( Aceasta a treia su#stan$ se nu%e*te catali"ator(
9n(a(:
K?
%o%entul i+estiei , e contracii %usculare al c$ror scop este evacuarea coninutului s$u &n intestin(
e Rolul chi%ic
Sto%acul va secreta- %ai &nt.i sucuri i+estive 9aci clorhiric- %ucin$: pentru a crea un
%eiu aci- per%i.n- astfel- pepsinei 9en"i%a iasta"$ in sto%ac: s$'*i &neplineasc$ %isiunea(
Pepsina va ataca proteinele 9carnea *i pe*tele: *i va &ncepe transfor%area acestora(
>ipiele 9+r$si%ile: fac o#iectul unui &nceput e hiroli"$ care va continua &n intestin(
J. I!testi!&l s&01ire
e !ciunea mecanic
, peristaltic$
e !ciunea chimic
A%ionul- evenit %alto"$- se transfor%$ , %ulu%it$ en"i%elor in secreia pancreatic$ , &n
+luco"$ 9"ah$r si%plu:(
>ipiele sunt transfor%ate &n aci"i +ra*i(
Proteinele sunt transfor%ate &n a%inoaci"i(
Dac$ totul s'a petrecut #ine &n intestinul su#ire- su#stanele nutritive prelucrate vor putea fi
irect asi%ilate e c$tre or+anis%(
Gluco"a 9fost$ +luci$:- a%inoaci"ii 9anterior proteine: *i aci"ii +ra*i 9anterior lipie: vor fi
asi%ilai prin eli#erare &n s.n+e(
)( I!testi!&l #ros 9colonul rept- ascenent- transversal- st.n+ *i escenent:
e !ciunea mecanic0
, peristaltic$
e !ciunea chimic
Macteriile in intestinul +ros au %isiunea esenial$ e a aciona prin inter%eiul fermentaiei-
asupra resturilor e a%ion *i e celulo"$- iar prin inter%eiul putrefaciei acionea"$ asupra
re"iuurilor protiice( )n acest staiu- are loc a#sor#ia ele%entelor asi%ila#ile *i for%area %ateriilor
fecale- cu o eventual$ proucie e +a"e(
AME.TECURILE ALIMENTARE
C.n o%ul cavernelor pleca la v.n$toare- el se hr$nea toat$ "iua cu fructele s$l#atice pe care
le cule+ea pe parcurs( )ntors la a$postul lui- consu%a carnea v.natului pe care &l ucisese( )n
perioaele ificile sau &n ca"ul penuriei e carne- supravieuia %.nc.n anu%ite r$$cini( Dac$ vei
o#serva %oul &n care se hr$nesc ani%alele &n stare e li#ertateD in s.nul naturii- vei putea re%arca
faptul c$ nici ele nu a%estec$ nicioat$ iferitele ali%ente pe care le consu%$( P$s$rile- e e/e%plu-
%$n.nc$ r.%ele *i insectele &ntr'un %o%ent al "ilei- iar +r$unele &n altul( O%ul este sin+ura fiin$ vie
care consu%$ ali%entele up$ ce le'a a%estecat( Se pare c$ acesta este unul intre %otivele eseniale
pentru care sufer$ at.t e es e tul#ur$ri intestinale(
!ul#ur$rile intestinale atorate unei i+estii pertur#ate &n %o constant stau , e altfel ,
eseori la ori+inea unui %are nu%$r e #oli- f$r$ ca le+$tura clar$ intre cau"$ *i efect s$ poat$ fi
sta#ilit$(
Nu voi pre"enta aici o anali"$ etaliat$ a tuturor co%#inaiilor ali%entare posi#ile *i nici nu
voi ar$ta consecinele lor eventuale- pentru fiecare ca" &n parte- eoarece nu constituie o#iectul c$rii-
a*a c$ las aceast$ sarcin$ unor speciali*ti &n fi"iolo+ie(
;$ voi li%ita- pur *i si%plu- s$ v$ ajut- pentru ca s$ v$ facei o iee suficient e cuprin"$toare
&n privina feno%enului *i pentru ca s$ &nele+ei %ai #ine anu%ite efecte secunare po"itive pe care
le vei constata up$ punerea &n aplicare a %etoei e +estiune ali%entar$ propus$ &n cartea e fa$(
Cu si+uran$- v$ a%intii una intre reco%an$rile %ele 9ve"i Capitolul V:2 <&n +eneral-
fructele nu tre#uie co%#inate cu alt ali%ent=(
C.n sunt asociate cu o alt$ hran$- fructele pertur#$ efectiv i+estia &ntre+ului *i- cu aceea*i
oca"ie- &*i pier propriet$ile #enefice 9vita%ine etc(: pentru care au fost in+erate(
Dar pentru ca cele e %ai sus s$ nu r$%.n$ o afir%aie +ratuit$ in partea %ea *i pentru c$-
KC
e acu% cunoa*tei- &n %o esenial- procesul e i+estie- v$ invit s$ citii &n continuare(
Co'0i!a1ia 5r&te<a'i"o!
0ructul care conine fructo"$ 9%ono"ahari$ sau "ah$r si%plu:- r$%.ne foarte puin &n
sto%ac- eoarece este i+erat- aproape &n &ntre+i%e- &n intestinul su#ire(
)n schi%#- a%ionul 9f$in$- f$inoase etc(: &ncepe s$ fie %eta#oli"at &nc$ in cavitatea #ucal$-
une- %ulu%it$ aciunii ptialinei- en"i%a in saliv$- se transfor%$ % %alto"$( Apoi- st$ c.tva ti%p &n
sto%ac- pentru a fi up$ aceea <i+erat= co%plet &n intestinul su#ire( Se *tie c$ atorit$ %alta"ei
9en"i%a in secreia pancreatic$:- %alto"a se transfor%$ &n +luco"$ care este asi%ilat$ irect e
s.n+e(
Dac$ fructul este %.ncat o at$ cu a%ionul- se prouce feno%enul ur%$tor2 aciitatea
fructului va istru+e ptialina care- in aceast$ cau"$- nu'*i va %ai &neplini rolul e catali"ator pentru
a%ion( )n loc e a trece irect &n intestin- fructul va r$%.ne &%preun$ cu a%ionul &n sto%ac(
C$lura *i u%iitatea e aici vor face ca fructul , care conine un "ah$r si%plu , s$ &nceap$ s$
fer%ente"e( Aceast$ fer%entaie va continua &n intestin- antren.n'o *i pe cea a a%ionului- care- &n
ciua aciunii a%ila"ei 9alt$ en"i%$ in secreia pancreatic$:- nu se va transfor%a ec.t foarte puin &n
%alto"$ 9*i apoi &n +luco"$:( A%ionul neprelucrat va &ncepe- la r.nul s$u- s$ fer%ente"e p.n$ &n
colon(
Consecinele tuturor acestor feno%ene2
, #alonare-
, +a"e-
, iritaia intestinelor-
, eteriorarea vita%inelor in fruct-
, risc e constipaie etc(
Co'0i!a1ia 5r&te<%rotei!e 6ar!e2 %e3te7
Pri%a fa"$ a i+estiei proteinelor are loc &n sto%ac- atorit$ rolului activ al en"i%ei nu%it$
pepsin, care se e"volt$ &n %eiul aci creat e sucurile +astrice(
Ai fi &nrept$ii s$ creei c$- ac$ pepsina nu se e"volt$ ec.t &n %eiul aci- atunci
in+estia fructelor acie ar tre#ui s$ fie &n ar%onic cu proteinele( Ei #ine- nu este eloc a*aF Pentru c$-
e- &nat$ ce aciitatea proprie fructului se e"volt$ &n cavitatea #ucal$- se petrece o pertur#are a
coniiilor e ela#orare a pepsinei- a c$rei secreie este oprit$(
)n consecin$- ac$ fructele *i proteinele sunt in+erate &%preun$- fructul 9ca *i &n pri%ul
e/e%plu: va fi i%o#ili"at , *i %ai %ult ti%p ec.t cu a%ionul , &n sto%ac- une va fer%enta( )n
a#sena pepsinei- sto%acul nu va &ncepe i+erarea proteinelor *i- ca ur%are a acestei insuficiente
%eta#oli"$ri- ele vor intra , o at$ ajunse &n intestinul +ros , &ntr'o putrefacie anor%al$- ale c$rei
re"iuuri to/ice vor tre#ui s$ fie eli%inate e c$tre or+anis%(
Una intre re+ulile e #a"$ ale %etoei e ali%entaie e/puse &n cartea e fa$ 9al c$rei
o#iectiv este piererea Ailo+ra%elor e/ceentare *i p$strarea pentru toteauna a +reut$ii ieale: este
aceasta2 evitai s$ %.ncai +luciele rele &%preun$ cu carnea 9proteine X lipie:(
Eu &nsu%i a% suferit- %ai %ulte "eci e ani- e tul#ur$ri +astrointestinale( Pentru asta- a%
%ers la cei %ai %ari speciali*ti in ar$( De fiecare at$- a% ie*it in ca#inetul lor cu o list$
i%presionant$ e %eica%ente care nu nu%ai c$ nu'%i auceau nici o a%eliorare- ar unele &%i
provocau efecte secunare %ai rele ec.t #oala e care suferea%(
Interlocutorii %ei- la care &%i fi/a% cu %ulte luni &nainte o consultaie- erau foarte &ncurcai
c.n le e/plica% c$ &%i c$ea ]p$rul e la optspre"ece ani- &n ti%p ce &n fa%ilia %ea nu avusese
ni%eni chelie- *i , %ai ales , c$- i%eiat cu% &ncepea% s$ #eau ]sau s$ %$n.nc- transpira% in
a#unen$ &n cap(
)n cele in ur%$- a% renunat s$ %ai +$sesc o soluie- at.t e eni+%atic$ era pro#le%a %ea
pentru o%nii e la 0acultate( Cu puin$ voin$ *i %ult$ filosofie ajun+i s$ te o#i*nuie*ti cu toate( Dar
apoi- ca prin far%ec- si%pto%ele acestea au isp$rut su#it acu% c.iva ani( 1tii e ce8
De'a#ia %ai t.r"iu- atunci c.n a% stuiat &n profun"i%e nutriia- spre %area %ea ui%ire- a%
KB
f$cut le+$tura intre noile re+uli e ali%entaie pe care le aoptase% *i dispariia total a relelor e
care suferise%(
Pe e alt$ parte- in cea %ai fra+e$ copil$rie- suferea% e an+in$ cronic$( Cel %ai %ic
curent- cea %ai %ic$ iferen$ e te%peratur$ erau invaria#il ur%ate e o an+in$( Nu trecea nici o
lun$ in an- f$r$ ca +.tul s$ nu'%i ea e lucru(
0iin ca% aler+ic la penicilin$- recur+ea%- &n %o o#li+atoriu- la %eica%ente %ai puin
eficace *i- &n special- la leacurile #$#e*ti(
!re#uie s$ fi avut vreo "ece'oispre"ece ani c.n- &ntr'o %inunat$ "i e var$- &n ti%p ce
"$cea% &n funul patului- un #$tr.n %eic e ar$ %i'a spus- v.r.nu'%i e+etele lui +roase &n +ur$2
<Cel %ai #un leac al an+inei este s$ %$n.nci #r.n"$ ca%e%#ert #ine f$cut$ *i s$'i cl$te*ti +.tul in
a#unen$ cu Moreau/ vechi=(
A% ciulit #ine urechile la vor#ele lui( Cole+ii %ei in stuenie &*i %ai a%intesc- cu si+uran$-
c$ nu pleca% la ru% ec.t rareori f$r$ #r.n"a *i sticla %ea e vin ro*u( Era un %eica%ent cu
aev$rat eficace(
?@
1i- cu toate c$ Asi+ur$rile sociale nu %i l'au ra%#ursat pl$cerea trata%entului a
fost- la ur%a ur%ei- o co%pensaie accepta#il$(
>a foarte scurt$ vre%e up$ ce &ncepuse% s$ aplic cu serio"itate principiile ali%entare care
fac o#iectul acestei c$ri- cei in jur au o#servat c$ nu %ai avusese% e %ult$ vre%e an+in$( Dar era
&nc$ prea evre%e ca s$ fac o le+$tur$ &ntre cau"e *i efect(
)ns$- la c.iva ani up$ aceea- pentru %ine evenise evient faptul c$ an+ina cronic$ &%i
isp$ruse co%plet- ceea ce nu &nsea%n$ , up$ cu% ai &neles , c$ #r.n"a ca%e%#ert *i vechiul
Moreau/ au fost l$sate pentru toteauna &n ulapul cu %eica%ente(
A0&9&l "e #r$si'i
C.n %.ncarea p$trune &n sto%ac- orificul s$u e ie*ire- pilorul- se &nchie pentru a'i l$sa
i+estiei ti%p s$ se esf$*oare &n lini*te( Deschierea pilorului va avea loc cu at.t %ai t.r"iu- cu c.t
%asa a fost %ai #o+at$ &n lipie( Astfel- uneori va fi nevoie e K'C ore pentru ca o %.ncare prea
#o+at$ &n +r$si%i s$ fie i+erat$- ceea ce poate +enera o sen"aie e +reutate nepl$cut$(
Iat$ un %otiv &n plus pentru ca s$ nu ne cople*i% ali%entaia cu +r$si%i inutile( De aceea- va
tre#ui s$ ale+e% c.t %ai es posi#il %ourile e preparare care nu necesit$ un aport e +r$si%i(
Pute% pre+$ti ali%entele f$r$ a utili"a siste%atic uleiul sau %ar+arina( C.t espre unt- s$ ne
rea%inti% c$ nu tre#uie nicioat$ &ncins- eoarece se for%ea"$ rapi acroleina- o su#stan$
canceri+en$(
A'i ale+e +luciele nu &nsea%n$ s$ le co%pense"i cu un consu% e/cesiv e lipieD tre#uie s$
folosii alternativa pe care o constituie fi#rele(
Este necesar s$ fii con*tieni c$ %ulte ali%ente conin +r$si%i ascunse 9pes%ei- pr$jituri-
#iscuii etc(: care- asociate cu +luciele rele- nu cer altceva ec.t s$ fie stocate(
CAPITOLUL VIII
GIPERCOLE.TEROLUL, BOLILE CARDIO<VA.CULARE I DIETETICA
Principalul scop al c$rii e fa$ este acela e a v$ &nv$a cu% s$ v$ schi%#ai o#i*nuinele
ali%entare- pentru a piere e/cesul e Ailo+ra%e pe care &l putei avea *i pentru a face &n a*a fel &nc.t
s$ v$ sta#ili"ai efinitiv +reutatea- %.nc.n orice- f$r$ nici o restricie(
)n capitolele preceente ai v$"ut c$ lipiele consu%ate nu sunt r$spun"$toare pentru
constituirea +r$si%ilor e re"erv$ ec.t atunci c.n le %.ncai &n acela*i ti%p cu +luciele *i- &n
special- cu +luciele rele(
Unii s'ar putea +.ni c$ au voie s$ %$n.nce , f$r$ a suferi nici un fel e ur%$ri , toate
+r$si%ile pe care le vor- cu coniia s$ nu fie &ntr'o co%#inaie ali%entar$ inter"is$(
Mine&neles c$ nu este eloc a*a *i a% avut +rij$ s$ preci"e" acest lucru- ori e c.te ori s'a ivit
oca"ia(
Schi%#area o#i*nuinelor ali%entare- pentru ca s$ sl$#ii- este un lucru #un- ar la fel e
?@
Ve"i volu%ul 'edicina vinului e Dr( ;aurL- E( AR!U>EN- Paris( 9n(a(:
KI
i%portant este s'o facei &n scop preventiv cu perspectiva supli%entara e a v$ a%eliora starea e
s$n$tate(
;i s'a repro*at c$ &n pri%a versiune a c$rii %ele a% trecut su# t$cere pro#le%a
colesterolului( !otu*i- avea% &nc$ e la &nceput intenia s$ vor#esc espre el *i- e aceea- a% luat
le+$tura cu %ai %uli speciali*ti( Nici unul intre ei nu %i'a vor#it ri+uros e/act &n aceia*i ter%eni
espre colesterol *i , cu% eu nu sunt %eic , nu %i s'a p$rut &nelept s$ ale+ intre aceste r$spunsuri
unul anu%e chiar ac$ e/periena personal$ %i'a per%is s$'%i fac o p$rere &n acest o%eniu(
Ast$"i- aic$ up$ cinci ani- pro#le%a colesterolului face o#iectul unui consens- iar nu%$rul
e pu#licaii care se ocup$ e el este i%presionant(
Colesterolul a evenit una intre %arile preocup$ri ale epocii noastre- at$ fiin i%plicarea sa
&n #olile cario'vasculare( De aceea- %$ voi opri asupra lui- &n cele ce ur%ea"$(
U! 5als i!tr&s
Colesterolul nu este un intrus( El este chiar inispensa#il pentru proucerea unor anu%ii
hor%oni( Corpul conine circa 3@@ +ra%e e colesterol- reparti"at &ntre esuturile siste%ului nervos-
nervi *i iferite celule(
El este- &n %are parte- prous e c$tre or+anis% 9C@O:- &n special e #il$- care &l eversea"$-
&n cantitate e B@@'34@@ %+["i- &n intestinul su#ire(
Colesterolul care ne preocup$- &n +eneral- este cel e ori+ine ali%entar$- e*i aflat &n
%inoritate 95@O:(
COLE.TEROLUL BUN I COLE.TEROLUL RIU
Colesterolul nu se +$se*te i"olat &n s.n+e- eoarece este fi/at pe proteine( Acestea sunt e
ou$ cate+orii2
( lipo'proteinele cu ensitate %ic$ sau >D> 9>oG DensitL >ipoproteins:- ce istri#uie
colesterolul la celule *i- %ai ales la celulele pereilor arteriali- care evin victi%ele acestor epo"ite
+r$soase(
De aceea- >D> , colesterolul a fost #ote"at <colesterol r$u=- fiinc$- &n ti%p- el se epune pe
pereii vaselor e s.n+e *i le astup$(
Aceast$ opturare a arterelor poate uce la un accient vascular2
arterit$ a %e%#relor inferioare-
o an+in$ pectoral$ sau un infarct %iocaric-
un accient vascular cere#ral- ur%at- eventual- e o parali"ie(
A lipo'proteinele cu ensitate %are sau SD> 9Si+h DensitL >ipoproteins:- care conuce
colesterolul &n ficat- pentru a fi eli%inat(
SD> , colesterolul se nu%e*te <colesterol #un=- pentru c$ el nu +enerea"$ nici un epo"it pe
pereii vaselor( Di%potriv$- el are proprietatea e a cur$a arterele e epo"itele lor atero%atoase(
De( aici- se euce c$ riscul e accient cario'vascular este cu at.t %ai reus- cu c.t procentul e
SD> este %ai %are(
DOZARUL .ANGUIN
Nor%ele actuale sunt %ult %ai puin lar+i ec.t cele care au fost luate &n consieraie ani e'a
r.nul( !re#uie s$ reinei trei noiuni2
, colesterolul total 9SD> X >D>: tre#uie s$ fie %ai %ic sau e+al cu 4 +ra%e la litrul e
s.n+e-
, >D> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %ic e 3-5@ +[l-
, SD> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %are e @-6K +[l- la #$r#ai- *i @-KK +[l- la fe%ei(
RI.CURILE CARDIO<VA.CULARE
Riscurile cario'vasculare sunt e ou$ ori %ai %ari- ac$ procentul e colesterol este e 4-4
+[l *i e patru ori- ac$ este %ai %are e 4-? +[l(
Dar s'a putut o#serva c$ 3KO intre infarcturi surveneau la su#ieci care aveau un procent e
?@
colesterol total inferior valorii e 4 +[l( De aceea- aceast$ noiune nu %ai are ec.t o se%nificaie
relativ$(
Cel %ai i%portant este o"ajul >D> *i SD> *i- %ai ales- raportul intre colesterolul total *i
SD>- acesta tre#uin s$ fie &n %o i%perativ %ai %ic e 6-K(
6KO intre france"i au procente %ai %ari ec.t nor%al- iar circa B %ilioane au un colesterol
%ai %are e 4-K@ +[3( Or- *tiin c$ sc$erea procentului e colesterol cu 34-KO per%ite reucerea
cu 3IO a nu%$rului e infarcturi e %iocar- ave% tot interesul s$'l lu$% &n serios aceast$ pro#le%$(
TRATAMENTUL DIETETIC
)n ca"ul hipercolesterolului- %eicul va putea prescrie anu%ite %eica%ente- ar acest lucru
ar tre#ui f$cut oar &n ulti%$ instan$(
O #un$ +estiune a ali%entaiei va fi- &n %ajoritatea ca"urilor- suficient$(
Iat$ reco%an$rile pe care le putei ur%a- at.t pentru sc$erea colesterolului- ac$ este prea
%are- c.t *i pentru prevenirea lui(
(. H Pier"erea ;! #re&tate
S'a constatat c$ sl$#irea uce- &n cele %ai %ulte ca"uri- la o a%eliorare a tuturor para%etrilor
#iolo+ici( Sc$erea procentului e colesterol este- cu si+uran$- cea care va apare cel %ai repee- cu
coniia s$ nu facei +re*eala e a consu%a &n e/ces lipiele rele(
A. H Li'itarea a%ort&l&i "e olesterol "i! ali'e!ta1ie
Ali%entele conin un procent e colesterol varia#il( G$l#enu*ul e ou- or+anele *i rojia e
#ere &l au &n cantitate %are(
Or+ani"aia ;onial$ a S$n$t$ii a preconi"at- o lun+$ perioa$- s$ nu se ep$*easc$ un aport
"ilnic e 5@@ %+(
Or- lucr$rile recente au ar$tat- parao/al- c$ acest aspect al ieteticii era foarte secunar( Un
aport ali%entar e 3@@@ %+ e colesterol pe "i nu ar uce ec.t la o %$rire a colesterolului cu circa
KO(
De aceea- se va putea ne+lija cantitatea e colesterol in ali%ente( )n schi%#- va tre#ui s$ se
in$ cont e +raul e saturaie a aci"ilor +ra*i in+erai(
J.< Li%i"ele tre0&ie alese
)n capitolul II- espre clasificarea ali%entelor- a% v$"ut eja c$ +r$si%ile se &%part &n trei
cate+orii2
, .rsimile saturate, care se +$sesc &n carne- %e"eluri- pas$re- ou$- lapte- #r.n"eturi(
Aceste +r$si%i %$resc procentul e colesterol total *i %ai ales pe cel e >D> , colesterol
care se epune pe pereii arterelor- favori".n- astfel- accientele vasculare(
Pu#licaii recente arat$- totu*i- c$ ou$le ar avea un efect %ult %ai puin i%portant ec.t s'a
cre"ut %ult$ vre%e(
C.t espre pas$re- ac$ i se &nep$rtea"$ pielea- procentul e +r$si%e saturat$ este %ic( Deci
consu%ul acestora ar avea efect reus asupra cre*terii colesterolului(
Ai9ii #ra3i %oli<!esat&ra1i2 "e ori#i!e a!i'al$
Ace*tia sunt- &n %o esenial- aci"ii +ra*i coninui &n +r$si%ea e pe*te(
S'a cre"ut %ult ti%p c$ eschi%o*ii- care consu%$ o hran$ co%pusa &n procent e IBO in
+r$si%e e pe*te- nu sufer$ e #oli cariovasculare atorit$ unor %otive +enetice( Apoi- s'a ajuns la
conclu"ia c$ toc%ai natura hranei lor era cel %ai #un factor e prevenire(
Consu%ul +r$si%ii e pe*te uce- &ntr'aev$r- la o i%portant$ sc$ere a tri+licerielor *i
previne tro%#o"ele(
Se &nele+e- atunci , contrariu a ceea ce s'a cre"ut %ult$ vre%e , c$ pe*tele- cu c.t este %ai
?3
+ras- cu at.t are o influen$ %ai #un$ pe plan cario'vascular( De aceea- tre#uie &ncurajat consu%ul
e so%on- ton- sarine- scru%#ie- an*oa *i herin+i(
Ai9ii #ra3i 'o!o<!esat&ra1i
Pri%ul intre ace*tia este aciul oleic- care se +$se*te &n special &n uleiul e %$sline(
Se poate spune c$ uleiul e %$sline este ca%pionul la toate cate+oriile e +r$si%i care au
influen$ #enefic$ asupra colesterolului( El este sin+urul care face s$ sca$ efectiv colesterolul r$u
9>D>: *i s$ creasc$ cel #un 9SD>:(
Unii au &neles- e acu%- c$ tonul cu ulei e %$sline evine- astfel- o aev$rat$ <pav$"$=
&%potriva pro#le%elor circulatorii(
). H Tre0&ie '$rit$ ra1ia "e 5i0re ali'e!tare
Pre"ena fi#relor &n tu#ul i+estiv a%eliorea"$ %eta#olis%ul lipielor(
S'a o#servat- &n special- c$ procentul e colesterol scae si%itor ac$ se consu%$ pectin$
9%.nc.n %ere:- ceea ce se petrece *i &n ca"ul tuturor celorlalte fi#re solu#ile coninute e ov$" *i
le+u%inoase 9fasole uscat$- linte:(
+. H Tre0&ie li'itat o!s&'&l "e a5ea
Stuii f$cute &n SUA *i &n Norve+ia au ar$tat c$- la peste *ase cafele pe "i- colesterolul total
cre*te si%itor- iar SD> scae u*or(
Acest efect ne+ativ nu se atorea"$ cofeinei- e aceea- chiar ac$ #ei cafea ecofeini"at$ nu
vei &%#un$t$i valorile(
S. H .e %oate 0ea %&1i! 4i!
Profesorul ;a^uelier a i"olat- in vin- o %olecul$- <procianiina=- care are avantajul e a
sc$ea colesterolul total(
Insula Creta- a c$rei populaie consu%$ vin *i %ult ulei e %$sline- este re+iunea european$
cu cel %ai sc$"ut procent e #oli cario'vasculare(
!otu*i- nu tre#uie s$ ep$*ii trei pahare pe "i- c.n vinul este #o+at &n tanin(
C. H Tre0&ie a'eliorat$ i#ie!a "e 4ia1$
Stresul- ta#a+is%ul *i seentaris%ul au- *i ele- o aciune ne+ativ$ asupra colesterolului( O %ai
#un$ i+iena e via$ se i%pune nu nu%ai ca %$sur$ curativ$- ci *i preventiv$(
REZUMATUL MI.URILOR CARE TREBUIE PU.E N PRACTICI DE CEI
CARE AU GIPERCOLE.TEROL
, Dac$ suntei o#e"i- tre#uie s$ sl$#ii(
, Di%inuai'v$ consu%ul e carne 9%a/i%u% lK@ +["i:(
, Ale+ei carne f$r$ +r$si%e 9cal- vac$ sla#$:(
, )nlocuii uneori carnea cu pas$re 9f$r$ piele:(
, Evitai %e"elurile *i or+anele(
, Preferai pe*tele 9%ini%u% 5@@ +[s$pt$%.n$:(
, ;.ncai unt puin 9%a/i%u% 3@ +["i:(
, >i%itai'v$ consu%ul e #r.n"eturi(
, ;.ncai lapte e+resat *i lactate cu @O %aterii +rase(
, ;$rii'v$ consu%ul e fi#re 9fructe- cereale- le+u%e:(
, ;$rii'v$ consu%ul e aci"i +ra*i %ono *i poli'nesaturai ve+etali 9ulei e %$sline- floarea
soarelui- rapi$:(
, Asi+urai'v$ un aport suficient e vita%ina A *i E- e seleniu *i cro%(
?4
, Nu a#u"ai e cafea(
, Mei 9eventual: vin #o+at &n tanin 9%a/i%u% 3[4 sticl$["i:(
, Do%inai'v$ stresul(
, Practicai- eventual- un sport e re"isten$(
, )ncetai s$ fu%ai(
CAPITOLUL I-
ZAGIRUL E.TE OTRAVI
Nah$rul este otrav$F Nocivitatea sa asupra o%ului in secolul EE este la fel e %are ca cea a
alcoolului *i a tutunului la un loc( !oat$ lu%ea o *tie( !oi %eicii in lu%e o enun$( Nu e/ist$
colocviu al peiatrilor- cariolo+ilor- psihiatrilor *i enti*tilor care s$ nu %enione"e pericolul
"ah$rului *i- %ai ales- pericolul unui consu% care cre*te &n rit% e/ponenial(
)n Antichitate- "ah$rul- ca atare- nu e/ist$( Astfel c$ +recii nici %$car nu aveau un ter%en
pentru a'l enu%i(
Ale/anru cel ;are care- c$tre 54K )(C(- &*i &%pinsese cuceririle p.n$ &n c.%pia Inului- &l
escria ca pe <un fel e %iere ce se +$se*te &n trestiile crescute pe %ar+inea apei=(
Plinius cel M$tr.n &l %eniona- &n secolul I al erei noastre- tot ca pe o <%iere e trestie=(
A tre#uit s$ vin$ epoca lui Nero- pentru ca s$ fie creat ter%enul saccharu%- prin care era
ese%nat acest prous e/otic(
A#ia &n secolul VII au &nceput s$ apar$ culturile e trestie e "ah$r in Persia *i Sicilia(
!reptat- *i $rile ara#e i'au prins +ustul(
Un savant +er%an- octorul RauGolf- re%arca &n jurnalul s$u- in 3KC5- c$ <turcii *i %aurii
nu%ai sunt r$"#oinicii &nr$"nei e a alt$at$- e c.n %$n.nc$ "ah$r=(
!restia e "ah$r a fost escoperit$ e Occient cu oca"ia Cruciaelor( Spaniolii au &ncercat s'
o cultive &n suul $rii lor(
A#ia up$ cucerirea >u%ii Noi- co%erul e "ah$r evine i%portant in punct e veere
econo%ic( Portu+alia- Spania *i An+lia se &%#o+$esc schi%#.n %ateria pri%$ pe sclavii a c$ror
%unc$ avea s$ contri#uie toc%ai la e"voltarea culturilor e trestie e "ah$r( )n 3C@@- 0rana avea
eja nu%eroase rafin$rii(
Dar &nfr.n+erea e la !rafal+ar- in 3B@K- *i #locaa continental$- care se instalea"$ up$
aceea- l'au eter%inat pe Napoleon , contrariu reco%an$rilor oa%enilor e *tiin$ in acea epoc$ ,
s$ e"volte proucia e sfecl$( Acest lucru nu a fost cu aev$rat posi#il ec.t up$ escoperirea
proceeului e e/tracie a "ah$rului- f$cut$ e Menja%in Delessert- &n 3B34(
C.teva "eci e ani %ai t.r"iu- &n 0rana e/ista eja o supraproucie e "ah$r- ar consu%ul
s$u nu era- totu*i- at.t e e"voltat- &n raport cu ceea ce cunoa*te% noi ast$"i(
)n 3BB@- consu%ul e "ah$r era e B A+
?3
pe an- pentru o persoan$- ceea ce repre"ent$ circa
cinci #uc$i pe "i( Dou$"eci e ani up$ aceea- &n 3I@@- consu%ul s'a u#lat- ajun+.n la 3C A+( )n
3I?@- acesta a ajuns la 5@ A+- iar &n 3IC4 la 5B A+(
)n ou$ sute e ani- consu%ul e "ah$r al france"ilor a crescut e la su# 3 A+ la aproape 6@(
Nicioat$- &n trei %ilioane e ani- o%ul nu a cunoscut o transfor%are at.t e #rutal$ a
ali%entaiei sale- &ntr'un interval e ti%p at.t e scurt(
1i- totu*i- france"ii sunt eparte e a avea cea %ai proast$ po"iie- &n acest o%eniu( U$rile
an+lo'sa/one cunosc o situaie *i %ai ra%atic$- eoarece consu%ul lor , &n special &n Statele Unite
, se &nv.rte*te &n jurul a ?4 A+ pe locuitor( Dup$ statisticile cele %ai recente- consu%ul e "ah$r se
&nscrie- &n ciua se%nalelor e alar%$- pe o pant$ ascenent$(
?4
Dar faptul cel %ai &n+rijor$tor este c$
proporia e <"ah$r ascuns=
?5
in consu%ul total cre*te %ult %ai rapi( )n 3IC@- proporia e "ah$r
in+erat inirect 9#$uturi- ulciuri- conserve etc(: era e K@O( )n 3IC@- aceasta a evenit e ?5O(
Statistica pune &n evien$ o situaie- e fapt- &n*el$toare( C$ci- o at$ cu introucerea
?3
)n 3CBI- cu un secol &nainte- consu%ul era &nc$ foarte reus2 su# 3 A+ pe an- pentru o persoan$ 9n(a(:
?4
Nu este ca"ul 0ranei care- &n ulti%ii ani- a f$cut nu%eroase eforturi &n acest sens( )n 3ICB- consu%ul ajunsese la 5C
A+ pe locuitor( S$ sper$% c$ aceast$ lent$ sc$ere se va confir%a( 9n(a(:
?5
Nah$rul ascuns este cel a$u+at &n #$uturile *i ali%entele v.nute &n co%er( 9n(a(:
?5
&nulcitoarelor e sinte"$ *i cu atituinea foarte fer%$ a corpului %eical- consu%ul irect e "ah$r
9#uc$i sau tos: tine s$ sta+ne"e *i chiar s$ sca$(
)n schi%#- a*a cu% a% ar$tat %ai sus- cel care tre#uie s$ ne preocupe este consu%ul inirectD
acesta afectea"$ &n special copiii *i aolescenii( 1tiai- e e/e%plu- c$ un pahar e 3K@ %l cu suc sau
cu cola repre"int$ 6 #uc$i e "ah$r8 1i %ai *tii c$ +ustul ulce este perceput cu at.t %ai +reu- cu
c.t lichiul este %ai rece8
Atracia pentru #$uturile ulci 9sucuri- li%onae- cola: este- e acu%- inte+rat$ perfect &n
co%porta%entul nostru ali%entar( Societ$ile care le fa#ric$ sunt trusturi %ultinaionale foarte
puternice- iar i%pactul lor pu#licitar este feno%enal( Este chiar &nsp$i%.nt$tor s$ ve"i cu% s'au
instalat &n $ri su#e"voltate- une nevoile ali%entare pri%are ale populaiei uneori nici nu sunt
satisf$cute(
Consu%ul e felurite &n+heate care- pe ti%puri- erau cu%p$rate &n %o e/cepional- cu
oca"ia unei s$r#$tori sau a unei pli%#$ri- a fost #anali"at prin +enerali"area con+elatorului( Instalarea
istri#uitoarelor auto%ate e ulciuri &n toate locurile pu#lice repre"int$- e ase%enea- o incitare
per%anent$ la consu%( Iar achi"iionarea acestor ulciuri este cu at.t %ai u*oar$ *i tentant$- cu c.t
este relativ ieftin$( )ntr'un super%a+a"in poi cu%p$ra- ast$"i- o pun+$ e 3 A+ e #o%#oane care
cost$ c.iva franci( Solicitarea consu%atorului potenial este- astfel- o%nipre"ent$ *i per%anent$( A'i
re"ista &nsea%n$ aproape un act e erois%(
Este #anal s$ spui c$ "ah$rul este vinovat pentru un %are nu%$r e #oli( Se pare c$ toi *ti%
acest lucru- ceea ce nu &nsea%n$ c$ ne schi%#$% co%porta%entul ali%entar- iar copiii no*tri cu at.t
%ar puin(
Nah$rul este principalul vinovat pentru #olile cario'vasculare( Doctorul cutAin citea"$ ca"ul
tri#urilor masai *i samburu in estul Africii- a c$ror ali%entaie , e altfel foarte #o+at$ &n +r$si%i ,
este efectiv lipsit$ e "ah$r( Procentul #olilor coronariene in aceste tri#uri este practic ine/istent( )n
schi%#- locuitorii insulei Sf.nta Elena- care consu%$ %ult "ah$r *i puine +r$si%i- au un procent e
%alaii coronariene foarte riicat(
Caria entar$ , str.ns le+at$ e consu%ul e/cesiv e "ah$r este at.t e r$sp.nit$ &n $rile
occientale- &nc.t O;S a*ea"$ #olile #uco'entare &n al treilea r.n al fla+elurilor care afectea"$
s$n$tatea oa%enilor in $rile inustriali"ate- up$ #olile cario'vasculare *i cancer(
C.n asocie% ter%enii <"ah$r= *i <#oal$=- ne +.ni%- #ine&neles- la ia#et( Dar +re*i% ac$
cree% c$ ia#etul nu'i atin+e ec.t pe cei care au factori ereitari favora#ili( Nu toi ia#eticii auli
sunt o#e"i- e*i- &n +eneral- a*a stau lucrurile( Dac$ vei %er+e &ntr'un loc pu#lic in Statele Unite- v$
vei &n+ro"i e <%onstruo"it$ile= pe care le vei veea( Astfel- v$ putei face o iee e ceea ce vor
eveni- peste ou$"eci e ani- copiii no*tri e ast$"i(
Stuiile *tiinifice e%onstrea"$- e ase%enea- c$ la ori+inea nu%eroaselor #oli %intale st$
consu%ul e/cesiv e "ah$r(
)n lu%ina capitolelor preceente- vei &nele+e u*or c$ "ah$rul- care este- e fapt- un prous
chi%ic pur- poate +enera hipo+lice%ia- pertur#$ %eta#olis%ul- &n +eneral- *i provoac$- astfel-
nu%eroase tul#ur$ri i+estive(
)n sf.r*it- pentru a &ncheia aceast$ list$ nea+r$- tre#uie s$ *tii c$ "ah$rul provoac$ un eficit
e vita%ina M- care este necesar$ , &n %are cantitate , pentru asi%ilarea tuturor +lucielor( Nah$rul-
ca *i orice fel e a%ion rafinat 9f$in$ al#$- ore" al# etc(: este co%plet lipsit e vita%ina M( De aceea-
el va o#li+a or+anis%ul s$ *i'o ia in re"ervele e care ispune- cre.n- astfel- un eficit ale c$rui
consecine sunt- &n +eneral2 nevro"a- o#oseala- epresia- ificult$ile e concentrare- e %e%orie *i
e percepie(
Iat$- &n orice ca"- un o%eniu care ar tre#ui s$ fie %ai es e/plorat- c.n copiii au ificult$i
la *coal$(
NDULCITOARE .INTETICE
V'a% reco%anat eja s$ supri%ai "ah$rul( Este foarte evient c$ nu vei putea nicioat$ s$'
l evitai- atunci c.n este ascuns- ca &n ca"ul eserturilor( Dar ac$ vei reu*i s$ eli%inai "ah$rul tos
*i cu#ic- vei reali"a un %are pas(
Din ou$ una- ori v$ lipsii e el ori &l &nlocuii cu un &nulcitor e sinte"$(
?6
E/ist$ patru tipuri principale e eulcorani e sinte"$( !oi- cu e/cepia poliolilor, au
proprietatea e a nu posea nici un fel e putere ener+etic$( Deci nu au nici o valoare nutritiv$(
(. H Za8ari!a
Este cel %ai vechi &nlocuitor al "ah$rului- eoarece a fost escoperit &n 3BCI( Nu este eloc
asi%ilat$ e or+anis%ul u%an *i are o putere e &nulcire e 5K@ e ori %ai %are ec.t a "aharo"ei
in "ah$r( Unele sorti%ente e "aharin$ au avantajul e a fi foarte sta#ile &n %eiul aci *i e a putea
suporta o te%peratur$ %eie( A fost cel %ai co%erciali"at eulcorant e sinte"$- p.n$ la apariia
asparta%ului(
A. H Cila'at&l
Este %ai puin cunoscut ec.t preceenta- e*i a fost escoperit in 3I5C( Este sinteti"at in
#en"en *i are o putere e &nulcire %ai %ic$ ec.t a "aharinei- iar uneori este acu"at c$ las$ un +ust
nepl$cut &n +ur$(
Cicla%atul pre"int$- totu*i- avantajul e a fi co%plet ter%osta#il- aic$ re"ist$ la te%peraturi
foarte &nalte( Din fa%ilia cicla%atului- cel %ai utili"at este cicla%atul e soiu- ar e/ist$ *i cicla%atul
e calciu *i aciul cicla%ic(
J. H As%arta'&l
A fost escoperit &n 3I?K- la Chica+o- e c$tre Ha%es Schlatter- un cercet$tor al
>a#oratoarelor Searle(
Asparta%ul este asociaia a oi a%inoaci"i naturali2 aciul aspartic *i fenilalanina(
Asparta%ul are o putere e &nulcire e 3B@'4@@ e ori %ai %are ec.t cea a "aharo"ei( El nu
las$ un +ust nepl$cut *i a%ar- iar- &n ti%pul testelor +ustative savoarea lui a fost consierat$ ca pur$(
;ai %ult e *ai"eci e $ri &l folosesc la fa#ricarea prouselor ali%entare *i a #$uturilor- iar
noua le+islaie france"$ per%ite utili"area sa ca aitiv ali%entar(
)nulcitorii e sinte"$ au f$cut o#iectul unei enor%e pole%ici- ti%p e %uli ani( )n special
"aharina- care a fost %ult$ vre%e suspectat$ e a fi canceri+en$( Or- ea nu pare s$ pre"inte vreo
to/icitate- &n o"a "ilnic$ e 4-K %+[A+- ceea ce ar corespune cantit$ii e ?@'B@ A+ e "ah$r pentru
un ault( Unele $ri au inter"is- totu*i- folosirea ei 9e e/e%plu- Canaa:(
1i cicla%atul a fost %ult suspectat- iar &n 3I?I a *i fost inter"is &n Statele Unite(
C.t espre asparta%- a f$cut- chiar e la apariie- o#iectul aceleia*i pole%ici- ar toate stuiile
efectuate asupra lui au oveit c$ este lipsit e orice fel e to/icitate- chiar *i &n o"e %ari- fapt
recunoscut oficial &n SUA- e 0DA 90oo an Dru+ A%inistration:(
?6
Asparta%ul se pre"int$ su# ou$ for%e2
, co%pri%ate- care se i"olv$ rapi &n #$uturile cale *i reciD
, pur$- eose#it e reco%anat$ pentru eserturi *i preparate culinare(
Un co%pri%at are puterea e &nulcire a unei #uc$i e "ah$r e K +ra%e *i conine @-@C + e
+lucie asi%ila#ile( O lin+uri$ e pur$ e asparta% are puterea e &nulcire a unei lin+uri e "ah$r
pur$ *i conine @-K e +lucie asi%ila#ile(
)n 3IB@- O;S preconi"a o o"$ "ilnic$ a%isi#il$ e 4 co%pri%ate[A+( Asta &nsea%n$ c$ o
persoan$ cu +reutatea e ?@ A+ ar putea consu%a p.n$ la 34@ e co%pri%ate pe "i- f$r$ a se
constata- &n ti%p- vreo to/icitate a prousului( Aceast$ o"$ a fost confir%at$- &n 3IB6 *i &n 3IBC- e
c$tre Co%itetul 1tiinific pentru Ali%entaia U%an$ in Co%isia European$(
Dar atenie la eulcorani2 ac$ e/ist$ certituinea c$ sunt lipsii e to/icitate- &n schi%# ei ar
putea- cu ti%pul- s$ pertur#e %eta#olis%ul( C$ci or+anis%ul percepe un +ust ulce- se prepar$
pentru a i+era ni*te +lucie- ar acestea nu apar(
Dup$ o utili"are &nelun+$ a prousului- aceast$ isociere ar putea eteriora siste%ele
noastre e re+lare a %eta#olis%ului(
Cu at.t %ai %ult- cu c.t inustria a+ro'ali%entar$ ne prepar$- &n acela*i ti%p- proteine cu
?6
0DA este A%inistraia pentru Ali%entaie *i ;eica%ente( 9n(tr(:
?K
+ust e lipie- estinate s$ &nlocuiasc$ +r$si%ile in ali%entaieF
)n faa acestor false %esaje- corpul nostru risc$ s$ nu %ai *tie ce s$ crea$F
Astfel- folosirea unui eulcorant ar tre#ui s$ fie oar te%porar$- c$ci- la ur%a ur%ei- este e
orit s$ ne e"o#i*nui% pro+resiv e +ustul "ah$rului(
). H Poliolii
)n +a%a <"ah$rului fals= au ap$rut *i poliolii sau eulcoranii &n %as$- care sunt folosii la
prepararea anu%itor prouse 9ciocolat$ +u%$ e %estecat- #o%#oane:- eoarece ace*tia au +ust
ulce nu%ai cu c.teva +ra%e e su#stan$(
Din nefericire- poliolii nu pre"int$- &n raport cu "ah$rul- ec.t un interes2 nu prouc carii( Ei
au aproape aceea*i valoare ener+etic$ pe care o are "ah$rul- iar &n colon eli#erea"$ aci"i +ra*i care
sunt rea#sor#ii( Inicele lor +lice%ic este varia#il- &ntre 4K *i ?K( Ei pot furni"a- atorit$ fer%entaiei
in colon- chiar #alon$rile *i iareea(
Cu alte cuvinte- spre eose#ire e ceea ce ni se spune prea aesea- &ntre#uinarea lor nu ne
poate &%pieica s$ ne &n+r$*$% *i cu at.t %ai puin- nu ne poate ajuta s$ sl$#i%(((
;eniunea <f$r$ "ah$r= ascune- e %ulte ori- astfel e polioli2 sor#itol- %annitol- /Llitol-
%altitol- lactitol- lLcasin- polie/tro"$ etc(
CAPITOLUL -
CUM PUTEI REDOBNDI UN ABDOMEN PLAT
;area %ajoritatea fe%eilor &*i face +riji &n privina +reut$ii *i toate se preocup$ e #alon$rile
prea frecvente ale a#o%enului lor(
A#o%enul este- &n ca"ul fe%eilor- o "on$ anato%ic$ eose#it e e/tensi#il$ *i e o foarte
%are sensi#ilitate( ;anifest$rile fi"iolo+ice interne- al c$ror seiu este a#o%enul- se trauc &n
e/terior prin variaii e volu% i"+raioase- in cau"a c$rora- cele interesate sunt- &n %o le+iti%-
preocupate(
0eno%enul este pus- &n cele %ai %ulte ca"uri- pe sea%a funcion$rii aparatului +enital( Este
aev$rat c$- &naintea ciclului- or+anis%ul fe%inin are tenina , a*a cu% a% %ai se%nalat- e altfel ,
s$ rein$ apa( Dar- chiar ac$ aceast$ retenie e ap$ este %ai %are la nivelul picioarelor *i a %icului
#a"in- &n ansa%#lul corpului ea este- totu*i- ifu"$( )n schi%#- repartiia +inoi$ a +r$si%ii- care se
acu%ulea"$ la nivelul #a"inului *i al coapselor- corespune- in punct e veere <antropolo+ic=- unei
re"erve ener+etice care s$ per%it$ asi+urarea al$pt$rii- chiar *i &n perioae e foa%ete- a*a cu%
o%enirea a cunoscut eseori &n ecursul %iilor e ani(
)ns$ retenia e ap$ nu e/plic$- ea sin+ur$- u%flarea per%anent$ a a#o%enului(
P.ntecul u%flat nu este- nici %ai %ult nici %ai puin- ec.t %anifestarea evient$ a unor
tul#ur$ri i+estive per%anente- le+ate e proastele o#i*nuine ali%entare(
C.n ai citit capitolul consacrat i+estiei- ai putut o#serva c$ tul#ur$rile i+estive le+ate e
proastele co%#inaii ali%entare sunt pre"ente chiar *i f$r$ ca +r$si%ile e re"erv$ s$ fie prouse
siste%atic(
V'ai at sea%a- cu si+uran$- c$ proastele co%#inaii ali%entare nu +enerea"$ o#li+atoriu- la
cei care le practic$- toate afeciunile , intre care- unele +rave , pe care le'a% enu%erat( Eu a%
c$utat s$ v$ fac s$ &nele+ei c$- ac$ una intre aceste #oli se %anifest$- cau"a acesteia este pro#a#il
str.ns le+at$ e proastele co%#inaii ali%entare(
Iniferent ac$ avei sau nu Ailo+ra%e e pierut- ac$ suntei fe%eie *i avei tenina e <a
face #urt$=- va tre#ui s$ punei &n aplicare un anu%it nu%$r e re+uli pe care le'a% pre"entat eja &n
capitolele preceente- ar pe care le voi rea%inti pentru cele ce au fost interesate nu%ai e acest
aspect *i- prin ur%are- nu au citit- cu atenie tot ce este scris &n carte( Dac$ v$ nu%$rai *i
u%neavoastr$ printre ele- v$ sf$tuiesc- totu*i- s$ citii neap$rat capitolele ur%$toare2
--Clasificarea ali%entelor=(
<Sipo+lice%ia=(
<Nah$rul este otrav$=(
??
<Di+estia=(
MNCAI /RUCTELE PE .TOMACUL GOL
0ructele sunt e/celente pentru s$n$tatea u%neavoastr$- ar cu o sin+ur$ coniie2 s nu fie
amestecate cu nimic altceva.
V'a% e/plicat eja c$- ac$ fructul , &n +eneral aci , este a%estecat cu carne- provoac$
serioase tul#ur$ri i+estive(
Dar a fi suferin e tul#ur$ri i+estive nu &nsea%n$ s$ fii *i con*tient e acest lucru( Unele
persoane au o foarte %are sensi#ilitate *i reu*esc s$ eter%ine rapi ceea ce le este contrainicat-
eoarece au %anifest$ri e/terioare violente 9colite- cri"e e ficat- iaree:(
>a %ajoritatea inivi"ilor &ns$- aceste afeciuni nu sunt puse i%eiat &n evien$ e eventuale
si%pto%e alar%ante- fiinc$ or+anis%ul lor- av.n o %are re"isten$- acionea"$ prin %$suri e
co%pensaie(
Ceea ce nu &nsea%n$ c$ nu sunt *i efecte ne+ative pe uneva( R$ul se petrece &n profun"i%e
*i- &ntr'o "i- va ie*i la suprafa$ su# for%a unui si%pto% eose#it( (
Anu%ite persoane au o sen"aie insuporta#il$ e #alonare- atunci c.n %$n.nc$ fructe up$
%as$( Mine&neles c$- atorit$- %anifest$rilor eviente- ele vor supri%a e la sine practica respectiv$(
Dac$ nu v$ nu%$rai printre aceste persoane- nu ai avut nici un %otiv ca s$ renunai la un
o#icei ali%entar pe care &l consierai &nte%eiat(
)ns$ ac$ ast$"i avei #urt$- aflai c$ unul intre %otivele pro#a#ile ale acestei #alon$ri
anor%ale este- totu*i- faptul c$ %.ncai fructele up$ %as$(
Dup$ cu% v'a% e/plicat &n capitolul consacrat i+estiei- %eta#oli"area fructului este foarte
rapi$- ceea ce &nsea%n$ c$ este i+erat &n circa ou$"eci e %inute(
Prin ur%are- up$ ce a fost in+erat- fructul tre#uie s$ se afle ,&ntr'un interval e ti%p foarte
scurt , &n intestinul su#ire- une este asi%ilat( Vita%inele pe care le conine sunt trans%ise
or+anis%ului e/act &n acest %o%ent(
)nele+ei- acu%- e ce , ac$ ai %.ncat fructul la sf.r*itul %esei , %eta#oli"area lui va fi
oprit$2 pentru c$ el va fi o#li+at ,&ntruc.tva- s$ stea la coa$ ca s$ ajun+$- &n etapa final$- la nivelul
intestinului su#ire(
Pro#le%a este c$ fructul- prin natura lui- e ner$#$tor *i nu poate accepta lini*tit s$ fie #locat
&ntr'un a%#uteiaj i+estiv( 1i- &n loc s$'*i a*tepte fru%os r.nul- se va transfor%a &ntr'un .fnos care
va provoca o %are "$p$ceal$(
;ai &nt.i- va &ncepe prin a afecta *i chiar a istru+e %eiul en"i%atic necesar *i eseori
inispensa#il unei #une i+estii , eci unei #une pro+resii &n circuitul i+estiv , a ali%entelor care se
+$sesc &ntr'o staionare provi"orie &n sto%ac( Astfel- va &%pieica proucerea pepsinei- en"i%$
esenial$ pentru %eta#oli"area c$rnii(
)ntre+ul coninut al sto%acului va fi- intr'o at$- co%plet pertur#at e sosirea inte%pestiv$ a
fructului( Iar aceast$ pertur#are se va trauce printr'o &ncetinire +eneral$ a procesului e i+estie ale
c$rei efecte vor fi ur%$toarele2
, a%ionul *i carnea vor fi insuficient i+erate &n sto%ac( !ransfor%area lor chi%ic$ va fi
eci i%perfect$- &n acest staiu- *i va contri#ui la pertur#area- &n continuare- a procesului
i+estivD
, fructul care- &n %o natural- tre#uie s$ traverse"e foarte rapi sto%acul- va fi pri"onierul
acestuia- atorit$ pre"enei celorlalte ali%ente cu pro+resie i+estiv$ lent$(
1i- &n aceast$ a%#ian$ u%e$ *i cal$- fructul se va %eta%orfo"a( Va &ncepe- %ai ales- s$
fer%ente"e- eoarece conine +lucie care se transfor%$ rapi &n alcool(
Este citat ca"ul %arilor %.nc$tori e fructe- care au fost victi%ele ciro"ei- e*i toat$ viaa lor
nu puseser$ &n +ur$ o pic$tur$ e alcool( Acu% &nele+ei e ceF
Dar cel %ai %are neca" se va prouce- e fapt- la nivelul intestinului su#ire- eoarece
<%arfa= livrat$ e sto%ac nu va fi confor%$ <caietului e sarcini=( Iar %otivul este acesta2 carnea a
fost i+erat$ insuficient &n sto%ac- iar fructul , care este co%plet %eta%orfo"at prin fer%entaie , *i'
a pierut toate vita%inele(
Pri%in aceste <%$rfuri= neconfor%e- intestinul su#ire va fi ca% e"orientat(
?C
;ai &nt.i va &ncerca s$ repare c.t poate el e #ine pa+u#ele( Pentru asta- va fi tentat s$ pun$
&n aplicare proceuri e e/cepie ,&n ceea ce prive*te %eta#olis%ul , care vor avea inconvenientul e
a &ncetini- &nc$ o at$- procesul i+estiv(
Astfel pertur#at- intestinul se irit$ *i se u%fl$(
1i toc%ai repetarea prea frecvent$ a acestor ano%alii face ca un a#o%en e fe%eie- av.n &n
veere sensi#ilitatea lui- s$'*i %anifeste pro+resiv proe%inena(
Dup$ cu% ai v$"ut &n capitolul consacrat i+estiei- pertur#$rile procesului i+estiv uc la o
activitate anor%ala a intestinului +ros- eoarece e*eurile care ajun+ % el sunt inco%plet i+erate(
Intestinul +ros va tre#ui- *i el- s$ foloseasc$ proceuri e e/cepie- al c$ror principal o#iectiv va fi
istru+erea e*eurilor ali%entare prin fer%entaie *i putrefacie- &n funcie e natura acestora(
Aceste proceuri i+estive e e/cepie- folosite prea frecvent sau &n per%anen$- vor +enera o
continu$ pertur#are a intestinului +ros- a c$rui funcie va fi constant esta#ili"at$- &n raport cu
activitatea nor%al$(
Nu tre#uie s$ c$ut$% %ai eparte cau"a tul#ur$rilor funcionale ale colonului( Unele intre
%anifest$rile eviente ale acestora sunt- &n orice ca"- %$rirea &n volu% a a#o%enului *i #alon$rile
per%anente(
CUM TREBUIE MNCATE /RUCTELEM
Pentru c$ fructele nu se pot co%#ina cu nici un alt ali%ent- f$r$ a pertur#a &ntre+ul proces
i+estiv- tre#uie s$ fie %.ncate , up$ cu% a% %enionat , sin+ure- *i %ai ales- pe sto%acul +ol(
)n loc s$ %.ncai fructele up$ %as$- ar tre#ui s$ le %.ncai &nainte( Ieal ar fi s'o facei cu
cel puin o or$ &nainte e aceasta( Dar ar tre#ui s$ proceai &n a*a fel- &nc.t ulti%a %as$ fie co%plet
i+erat$- aic$ s$ %.ncai fructul la circa trei ore up$ pr.n" sau cin$(
Prin ur%are- e/ista trei %o%ente ale "ilei- c.n putei %.nca fructe2
, i%ineaa- la sculare- cu cel puin o ju%$tate e or$ &nainte e %icul ejunD
, la %ijlocul up$'a%ie"ii 9ora 3C-5@:- aic$ la cel puin patru ore up$ ce ai ter%inat
pr.n"ulD
, seara- &nainte e culcare- cu coniia ca intervalul e patru ore e up$ cin$ s$ fie
apro/i%ativ respectat(
V$ rea%intesc c$ este %ai #ine s$ evitai citricele 9portocale- +rapefruit- %anarine: &nainte e
culcare- c$ci vita%ina C pe care o conin risc$ s$ v$ tul#ure so%nul( Deci sunt a#solut inicate
i%ineaa- la sculare- sau la %ijlocul up$'a%ie"ii- pentru a v$ #iciui puin %ole*eala(
ATENIE LA .UCUL DE /RUCTE
Aev$raii speciali*ti &n nutriie se str.%#$ &ntoteauna c.n au e sucul e fructe( Deoarece
ei cre- &n %o parao/al- c$ sucul e fructe Ynu este o #$utur$ natural$(
;.nc$% fructe pentru c$ sunte% &ncreinai c$ acestea conin e/celente su#stane nutritive-
inispensa#ile s$n$t$ii noastre( 1i sunt citate- &n +eneral- vita%inele *i s$rurile %inerale(
M.n un <concentrat e fructe=- su# for%a unui suc- unii au convin+erea c$ a#sor# o cantitate
%ai %are e vita%ine(
Din nefericire- nu este cu totul aev$rat- c$ci %ajoritatea vita%inelor care fac parte inte+rant$
in fruct sunt istruse la nivelul sucului e fructe( P$strarea vita%inelor- &n afara %eiului lor natural-
care e fructul- este e/tre% e efe%er$(
Pe e alt$ parte- cea %ai %are parte a su#stanei vitale in fruct r$%.ne &n pulpa care este
aruncat$ up$ ce sucul a fost e/tras(
)n sf.r*it- c.n este separat e pulp$- sucului &i cre*te foarte %ult *i rapi aciitatea- astfel
&nc.t sunte% o#li+ai s$'l &nulci% a$u+.nu'i "ah$r(
Cu riscul e a v$ surprine- nu v'a* reco%ana s$ #ei sucuri e fructe- chiar ac$ le facei
u%neavoastr$(
Pentru c$- &n afar$ e aciunea lor asupra celorlalte ali%ente *i &ntoc%ai ca fructul &ntre+-
in+erat &n cursul unei %ese- sucurile e fructe irit$ c$ile i+estive prin %area lui aciitate 9aciitatea
care va istru+e alte vita%ine- a*a cu% ar face'o oetul:( Evitai- &n orice ca"- s$ #ei %ai %ult suc e
fructe ec.t ai face'o %.nc.n fructele in care este e/trasD a$u+ai'i puin$ ap$ *i un eulcorant e
?B
sinte"$- ac$ vrei s$ fie %ai ulce(
REGI.II<VI ABDOMENUL PLAT
Dac$ a#o%enul v$ este u%flat- ac$ suntei #alonai &n per%anen$- v$ sf$tuiesc , pentru a
v$ re+$si p.ntecul plat e la optspre"ece ani 4 s$ punei &n practic$ ur%$toarele re+uli2
, m)ncai fructele exclusiv pe stomacul gol,
, nu amestecai niciodat proteinolipidele cu glucidele,
, nu bei niciodat buturi gazoase 9#ere- ap$ %ineral$- sucuri etc(:-
, facei puin gimnastic abdominal pentru a v ntri muchii 93[6 or$ &n fiecare
i%inea$:-
, combatei constipaia m)nc)nd p)ine integral, complet sau cu tr)e i multe fibre
alimentare,
, n sf)rit practicai relaxarea 9sofrolo+ia:(
Anu%ite afeciuni &nruite cu #alon$rile- ca aerofa+ia- sunt e ori+ine nervoas$ 9ar nu
e/clusiv:(
Rela/area v$ va ajuta s$ v$ re+$sii a#o%enul plat- ar nu va reu*i nicioat$ s$ r$"#easc$ e
una sin+ur$ %uli%ea e a%estecuri ali%entare &%potriva naturii- pe care le'ai %.ncat p.n$ &n
%o%entul respectiv(
CAPITOLUL -I
CUM TREBUIE GRINII COPIIIM
Ali%entaia unui copil %ic- %ai ales c.n este &nc$ su+ar- este principala preocupare a %a%ei( )n ti%pul
pri%elor luni e via$- %oul &n care copilul &*i va accepta hrana &i va coniiona acestuia starea e s$n$tate- aic$
*ansele e supravieuire(
Dac$ &n cursul acestei perioae intervine o pro#le%$2 lipsa poftei e %.ncare- vo%$- iaree- aler+ie etc(-
specialistul consultat- anali".n situaia- va pune ne&noios aceste %anifest$ri pe sea%a ali%entaiei copilului *i o va
schi%#a &n consecin$(
;eicii *tiu perfect c$- la un copil %ic- pro#le%ele e s$n$tate au aproape &ntoteauna cau"e ali%entare(
Schi%#.n ali%entaia- ajut.n'o- ei au %ai %ulte *anse e a +$si o soluie eficace- ec.t prescriin un %eica%ent(
)n schi%#- c.n copilul este %ai %are *i- %ai ales- e &nat$ ce &ncepe s$ fie hr$nit <nor%al= 9aic$ &ntr'un
%o %ai %ult sau %ai puin ase%$n$tor aultului- %$n.nc$ e toate:- nu le %ai vine &n %inte nici p$rinilor *i nici
%eicilor s$'i schi%#e %oul e ali%entaie- ac$ se &%#oln$ve*te(
Este un fapt re+reta#il- eoarece %ajoritatea pro#le%elor e s$n$tate ar putea fi re"olvate astfel(
Apariia #olii la un copil- ca *i la oricare alt inivi- este %ai &nt.i un se%n e sl$#iciune fi"ic$(
Or+anis%ul u%an este otat- &n %o nor%al- cu un siste% natural e ap$rare &%potriva tuturor a+resiunilor
%icro#iene in %eiul &nconjur$tor( Despre un copil %ic- care uce orice o#iect la +ur$- se spune c$ <este i%uni"at
&%potriv$ %icro#ilor=( Prin aceasta se su#&nele+e c$ ispune e un siste% e ap$rare care &l &nar%ea"$ &%potriva
atacurilor %icro#iene(
Dar nu nu%ai #e#elu*ii au privile+iul unei ap$r$ri i%unitareD *i copilul care a crescut 9ca *i aultul: &*i
p$strea"$ aceast$ capacitate- iar or+anis%ul s$u o pune &n aplicare &n fiecare %o%ent- pentru a'i asi+ura
supravieuirea &n %eiul %icro#ian care &l &nconjoar$(
!otu*i- c.n or+anis%ul este sl$#it- %ijloacele naturale e ap$rare evin %ai puin eficiente- eci %ai
vulnera#ile(
Molile- cu e/cepia celor e ori+ine viral$- tre#uie puse pe sea%a unei sl$#iciuni trec$toarea or+anis%ului(
Or- sl$#iciunea or+anis%ului are rept cau"$- &n %ajoritatea ca"urilor- o pro#le%$ ali%entar$(
De aceea- %oul e hran$ al copiilor tre#uie s$ r$%.n$ &n per%anen$ preocuparea p$rinilor(
Din p$cate- copilul in $rile noastre inustriali"ate- ac$ este #ine hr$nit cantitativ- este in ce &n ce %ai
prost hr$nit in punct e veere calitativ(
Pe e alt$ parte- anu%ite co%#inaii ali%entare sunt prost tolerate e c$tre copii *i- &n anu%ite ca"uri- ar
tre#ui %ai #ine s$ fie evitate(
O ALIMENTAIE DE O CALITATE DEPLORABILI
Evoc.n %oul &n care sunt hr$nii copiii in "ilele noastre- nu %$ pot &%pieica s$ nu %$ +.nesc la cel &n
care sunt hr$nite ani%alele o%estice(
Cu c.iva ani &n ur%$- <f$ceai supa pentru c.ine= sau <%.ncarea pentru pisic$=( A"i- eschi"i o cutie( Este cu
%ult %ai practicF
C$ci vre% s$ ave% ani%ale- cu coniia s$ nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% e ele(
?I
Iat$ &nc$ o ilustrare a caracteristicii funa%entale a epocii noastre( Dori% toate avantajele f$r$ a avea *i
inconvenientele( Cu alte cuvinte- *i up$ e/presia e acu% cele#r$- <vre% *i untul *i #anii pentru unt=(
!oate fe%eile aspir$ s$ ai#$ copii- ni%ic %ai naturalF Dar &n epoca noastr$ vre% s$ ave% copii- cu coniia s$
nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% prea %ult e ei(
Pentru a r$spune acestei tenine- a tre#uit s$ or+ani"$% un fel e cresc$torii inustriale estinate
%inunailor no*tri copila*i2 cre*e- c$%ine- +r$inie( 1i- ca *i &n ca"ul ani%alelor- s'au +$sit soluii inustriale
practice- pentru ca "+.%#oii s$ fie hr$nii cu u*urin$( Este e ajuns s$ eschi"i o cutie sau <un #orc$nel=(
0ii lini*tii- nu sunt at.t e &nvechit &nc.t s$ refu" orice conserv$- fiinc$ unele sunt foarte #une- ar eu %$
revolt &%potriva +enerali"$rii lor(
Iat$ eci principiile e ali%entaie a copiilor- pe care vi le reco%an- cu scopul principal e a le asi+ura
acestora o #un$ stare e s$n$tate- consecin$ natural$ a unei hrane s$n$toase(
ALIMENTE .UB .TRICTI .UPRAVEGGERE
P>i!ea
Ca *i aultul- nici copilul nu ar tre#ui s$ %$n.nce p.ine <al#$=- p.ine o#i*nuit$- fa#ricat$ cu f$in$ cernut$(
V'a% preci"at- e altfel- c$ s$rurile %inerale- *i %ai ales %a+ne"iul- ispar % ti%pul rafin$rii(
Vita%ina M este *i ea- istrus$ prin acest proceeu( Or- se *tie c$ aceast$ vita%ina este inispensa#il$ pentru
%eta#olis%ul +lucielor( O caren$ e vita%ina M i%plic$ eci un risc e tul#ur$ri i+estive *i e o#oseal$(
/$i!oasele
C.n copilul are o corpolen$ nor%al$- ceea ce &nsea%n$ c$ are o #un$ toleran$ la +lucie- nu e/ist$ nici un
%otiv ca s$'l privai total e f$inoase( Dar nici nu tre#uie ca acestea ,a*a cu% se &nt.%pl$ aesea , s$ evin$ #a"a
ali%entaiei(
Recur+erea siste%atic$ la +luciele rele *i- &n special- la cartofi- ore" *i paste f$inoase- este- &n %ajoritatea
ca"urilor- consecina unei lipse e i%a+inaie( )n realitate- felurile pot fi foarte variate- f$r$ o cheltuial$ &n plus(
Recitii ta#elul in ane/a nr( 5 *i vei veea c$ e/ist$ o cantitate i%presionant$ e le+u%e- la care nu v$ +.nii
nicioat$(
Este a#solut necesar s$'i &nv$ai pe copii s$ %$n.nce altceva ec.t +lucie rele( C$ci- ac$ ei le tolerea"$-
up$ toate aparenele- la v.rsta pe care o au- s'ar putea ca pro#le%a s$ nu se %ai pun$ &n aceia*i ter%eni c.n &*i vor
ter%ina cre*terea( De aceea- tre#uie s$'i facei s$ aprecie"e e foarte ti%puriu *i altceva- %ai ales le+u%ele e care a%
vor#it eja(
)n privina pastelor- ar fi e orit s$ fie fa#ricate cu f$in$ nerafinat$- ar se +$sesc +reu &n co%er( Va tre#ui
s$ nu le ai copiilor prea frecvent- eoarece- ca *i p.inea- risc$ s$ le provoace un eficit e vita%ina M(
C.t espre ore"- cel %ai #ine ar fi s$ le ai ore" neecorticat- pre+$tit up$ reeta in ane/$( Ore"ul natural-
cu ro*ii- constituie- up$ cu% *tii- un fel e sine st$t$tor(
C.n le vei a copiilor f$inoase- facei &n a*a fel- &nc.t s$ evitai- pe c.t posi#il- s$ le %$n.nce &n acela*i ti%p
cu carnea(
Aceast$ re+ul$ va fi u*or e aplicat la paste *i ore"- ar %ai ificil &n ca"ul cartofilor(
!re#uie s$ *tii c$ unele f$inoase fac parte in cate+oria +lucielor #une( Este ca"ul fasolei uscate *i a lintei(
Deci nu e"itai s$ le preparai cu re+ularitate(
/r&tele
Or+anis%ul copiilor are resurse pe care aultul le'a pierut e %ult( Astfel- el %eta#oli"ea"$- f$r$ prea %ulte
pro#le%e vi"i#ile- a%estecurile ali%entare care inclu fructe(
De aceea- la copii- se poate %enine- eventual- consu%ul unui fruct up$ %as$(
Dar e &nat$ ce se va constata o anu%it$ fra+ilitate pe plan i+estiv 9#alonare- ureri e #urt$- +a"e:- va fi
%ai #ine s$ supri%ai fructele &n cursul %esei( Ca *i aultul- copilul va consu%a fructe pe sto%acul +ol sau la +ustare-
cu coniia s$ nu %$n.nce ec.t at.t(
B$&t&rile
Apa este *i r$%.ne sin+ura #$utur$ care convine copilului( !ot ce sea%$n$- %ai %ult sau %ai puin- cu sucul
e fructe fa#ricat inustrial- cu li%onaa sau cu cola tre#uie s$ fie supri%ate- pentru c$ este o aev$rat$ otrav$ pentru
copil(
)n %o e/cepional- la o aniversare sau o s$r#$toare % fa%ilie- &l putei l$sa pe copii s$ #ea c.teva pahare in
aceste #$uturi- ar spunei'v$ c$ este la fel e r$u ca *i c.n i'ai a s$ #ea alcool( Iar &n ceea ce prive*te #$uturile cu
cola- s'ar putea spune c$- pentru copil- este *i %ai r$u ec.t ac$ ar #ea alcool(
Siropurile iluate cu ap$ nu sunt nici ele reco%ana#ile- pentru c$ au o concentraie prea %are e "ah$r( Deci
&l o#i*nuiesc pe copil cu +ustul ulce- cre.nu'io aev$rat$ epenen$(
Nici laptele nu este reco%anat &n ti%pul %esei( Ai v$"ut- &n capitolul espre i+estie- c$ este o %are
C@
+re*eal$ s$ #ei lapte la %as$- pentru c$- ajuns &n sto%ac- acesta se coa+ulea"$- for%.n cocoloa*e care &%#rac$- apoi-
particulele e ali%ente- pe care le i"olea"$ astfel e sucurile +astrice( >aptele #$ut la %as$ v$ asi+ur$ ni*te tul#ur$ri
i+estive(
Copiii pot s$ #ea- totu*i- lapte &n cursul "ilei- ar va tre#ui s$ verificai ac$ o fac pe sto%acul +ol(
>a %icul ejun- pro#le%a se pune iferit- pentru c$ laptele cal este %ult %ai i+era#il- iar feno%enele
pre"entate %ai sus nu se %ai petrec &n acela*i %o(
Za8$r&l 3i "&li&rile
N'a% s$ %er+ p.n$ acolo- &nc.t s$ reco%an eli%inarea total$ a ulciurilor *i- totu*i- aceasta ar fi cea %ai
re"ona#il$ %$sur$( A* insista- totu*i- asupra unei %ari ri+ori &n consu%ul lor(
)n afar$ e "ah$rul e la %icul ejun- e cel a$u+at la #r.n"a e vaci sau la iaurt ori e cel pe care &l conin
eserturile 9pr$jiturile- &n+heatele:- ceea ce &nsea%n$ eja o cantitate %are- nu'i l$sai pe copii s$ %$n.nce "ah$r- su#
orice for%$ s'ar pre"enta el(
!re#uie eci inter"ise toate ulciurile- #o%#oanele- pastele e fructe ori <ta#letele cara%eli"ate acoperite cu
ciocolat$= 9acestea in ur%$ conin aproape B@O "ah$r:(
Recitii- ac$ este necesar- capitolul consacrat acestui su#iect 9Capitolul IE: pentru a v$ convin+e o at$
pentru toteauna c$- ac$ "ah$rul este otrav$- el este la fel- *i %ai ales- pentru copii(
Pe e alt$ parte- este i%portant s$ ferii copiii e a eveni epeneni e +ustul ulce( Este necesar pentru
s$n$tatea lor i%eiat$ *i inispensa#il pentru s$n$tatea lor viitoare(
Eu *tiu- totu*i- c$ este +reu s$'i fore"i pe copii s$ se co%porte- ca ni*te consu%atori %ar+inali- &n ti%p ce
tr$iesc &ntr'un %eiu care'i solicit$ per%anent( Dar acesta nu este un %otiv pentru a a#ica- eclar.n c$ n'avei ce s$
le facei(
Ceea ce putei face- &n orice ca"- este s$ sta#ilii un control ri+uros- cel puin acas$- *i s$'i p$"ii pe copii- e
la cea %ai fra+e$ v.rst$- e o#i*nuina cu +ustul ulce- pentru a evita s$ evin$- cu ti%pul- sclavii acestuia(
De aceea- contrariu spuselor unor %eici- nu este reco%anat s$ le ai su+arilor ap$ "aharat$( )i putei
o#i*nui foarte #ine cu apa curat$( C.n copiii u%neavoastr$ pri%esc caouri su# for%$ Ie ulciuri 9pachete e
#o%#oane- cara%ele etc(:- facei &n a*a fel &nc.t s$ ispar$ cea %ai %are parte- pe care o vei eli%ina e tot- ulterior(
!otoat$- chiar *i ac$ ulciurile sunt consu%ate &n cantitate %oest$- tre#uie s$ le inter"icei cu es$v.r*ire
&naintea %esei( )n acest ca"- "ah$rul nu nu%ai c$ le taie copiilor foa%ea- ar contri#uie *i la pertur#area %eta#oli"$rii
puinei hranei pe care ar putea'o- totu*i- %.nca(
!re#uie s$ v$ a%inti% &nc$ o at$ c$ "ah$rul consu%at provoac$ un eficit e vita%ina M( Aceasta- a*a cu%
a% su#liniat eja- este inispensa#il$ pentru %eta#olis%ul +lucielor( O caren$ e vita%ina M o#li+$- prin ur%are-
or+anis%ul s$ ia in re"ervele sale- cre.n astfel un eficit- ale c$rui consecine sunt oboseala, dificultile de
concentrare, de atenie, de memorie- aic$ o anu%it$ for%$ e epresie( Este evient c$ activitatea *colar$ va avea-
in aceast$ pricin$- %ult e suferit(
TREBUIE NLOCUIT ZAGIRUL COPIILOR CU NDULCITORIM
Dac$ aulilor li se reco%an$ s$ &nlocuiasc$ "ah$rul cu un eulcorant e sinte"$- e ce nu li s'ar reco%ana
*i copiilor8 Aceasta este- &ntr'aev$r- o &ntre#are #un$(
)n ca"ul &n care copilul este prea +ras pentru v.rsta lui- aceast$ %$sur$ ar fi necesar$(
)n schi%#- ac$ are o corpolen$ nor%al$- nu e/ist$ nici un %otiv pentru a'i supri%a cate+oric cele c.teva
#uc$ele e "ah$r e la %icul ejun sau lin+ura e "ah$r pur$ pe care i'o punei peste iaurt
?K
(
Dar- pentru a li%ita consu%ul "ilnic 9aceast$ reco%anare prive*te toata fa%ilia:- putei prepara eserturile
cu eulcorani(
Acestea fiin "ise- s$ vee% cu% pute% or+ani"a cele patru %ese ale copiilor(
ME.ELE
C.n alc$tuii %eniurile copiilor tre#uie s$ ur%$rii2
, evitarea suprancrcrii hranei cu glucide rele, pentru a nu destabiliza metabolismul,
, evitarea combinaiilor alimentare contra naturii, care slbesc organismul i genereaz numeroase
probleme de sntate.
)n privina ali%entaiei- toat$ lu%ea v$ va spune cu cea %ai %are convin+ere , pentru c$ este un lucru ce ine
a priori e #unul si% , c$ %esele tre#uie s$ fie <echili#rate=( Prin aceasta- se &nele+- &n +eneral- %esele &n
co%po"iia c$rora fi+urea"$ al$turi proteine- +lucie *i lipie(
!ceast opinie este complet falsA
)ntr'aev$r- tre#uie s$ %.nc$% proteine- +lucie *i lipie- pentru a fi si+uri c$ a#sor#i% toate su#stanele e
care are nevoie or+anis%ul( 1i asta- &n special pentru copii- al c$ror corp este &n for%are(
Eroarea co%un$ pe care o face%- al$turi e corpul %eical- este aceea e a cree c$ echili#rul ali%entar
tre#uie s$ se %anifeste la nivelul unei sin+ure %ese(
?K
Putei- e ase%enea- &nlocui "ah$rul al# 9"aharo"a: cu fructo"$- care se +$se*te &n co%er *i al c$rei inice +lice%ic
este %ult %ai sc$"ut( 9n(a(:
C3
C.n vor#i% e o %as$ echili#rat$ ar tre#ui s$ %enion$% c$ acest echilibru trebuie s se refere la mai
multe mese i nu la una singur( Aici este toat$ iferena( 1i este esenialul a ceea ce tre#uie s$ *ti% *i s$ respect$%-
pentru a evita tul#ur$rile e %eta#olis% pe care le'a% evocat pe lar+- &nc$ e la &nceputul acestei c$ri(
Altfel spus- avei +rij$ s$ alc$tuii pentru copiii u%neavoastr$ %eniuri &n care vor o%ina fie protio'
lipiele- fie +luciele( Dar nu &ncercai s$ co%#inai siste%atic a%#ele cate+orii la o sin+ur$ %as$- i%potriv$- evitai
acest lucru(
MICUL DERUN
An+lo'sa/onii au reptate c.n pretin c$ %icul ejun tre#uie s$ fie cea %ai consistent$ %as$ a "ilei( 1i asta-
&n special pentru copii( )n schi%#- ei +re*esc c.n vor s$'l fac$ <echili#rat=- alc$tuinu'l in +lucie 9cereale: *i
proteine'lipie 9ou$- %e"eluri- *i carne:(
Reco%anarea %ea este e a face in %icul ejun al copiilor o %as$ &n care o%in$ glucidele(
Deci le vei putea a conco%itent2
, p.ine- e preferin$ nea+r$-
, cereale 9pe c.t posi#il #ruteD evitai'le pe cele care conin ore" ecorticat- poru%#- "ah$r- %iere sau
cara%el:-
, fructe 9ar vor tre#ui neap$rat s$ &nceap$ cu ele:(
)n %$sura &n care +luciele <#une= tre#uie s$ o%ine clar- la aceast$ %as$- este e preferat pentru copil s$ nu
consu%e ec.t lapte s%.nt.nit sau se%i's%.nt.nit- ca *i +r$si%i ve+etale 9%ar+arin$ e %as$- %ai e+ra#$ ec.t
unt:(
Dac$ ore*te s$ %$n.nce *i #r.n"$ e vaci sau un iaurt- acestea vor tre#ui neap$rat s$ conin$ @O +r$si%i(
;$ opun cate+oric consu%ului e %iere sau ulcea$- eoarece concentraia e "ah$r 9chiar ac$ este
natural$- la %iere: este %ult prea %are( Dulceaa tre#uie s$ fie %.ncat$ cu totul e/cepional- &n afara ca"ului &n care
este preparat$ cu un &nulcitor e sinte"$(
PRNZUL
Pr.n"ul va fi o%inat- %ai ales- e proteine *i lipide( Deci va conine carne sau pe*te(
Dar ar fi ieal s$ evitai s$ servii- la carne *i la pe*te- cartofi- ore" sau paste( >e+u%ele pentru +arnitur$ ar
tre#ui s$ fie alese- &n special- intre fasole vere- elin$- conopi$ sau ciuperci: ve"i lista co%plet$ &n ane/a nr( 5:(
Dac$ felul principal este pe #a"$ e proteine *i e lipie 9carne- pe*te- %e"eluri:- ar fi e orit s$ li%itai
esertul la #r.n"eturi sau lactate 9%.ncate &n cantitatea orit$:(
Din p$cate- copilul , %ai ales ac$ este e v.rst$ *colar$ &*i va lua- poate- %asa e pr.n" &n afara casei *i- cel
%ai pro#a#il- la cantina *colii( )n acest ca"- p$rinii &i vor sc$pa ali%entaia e su# control( Dar ac$ nu este <prea
+ras=- situaia copilului nu va fi ra%atic$- oar pentru at.ta( Dup$ aceea- lucrurile se vor repara *i la %asa e sear$(
Dac$ acas$ s'a eprins eja cu o#i*nuina e a nu %.nca p.ine sau e a nu %.nca fructele ec.t pe sto%acul
+ol- copilul va putea li%ita- &ntr'o %$sur$- neajunsurile(
GU.TAREA
Pentru toat$ lu%ea- &n +eneral- *i pentru copii- &n special- este %ai #ine ca nu%$rul e %ese s$ fie %ai %are-
ec.t %ai %ic( Ca *i %icul ejun- +ustarea va fi &n %o esenial +luciic$(
Dac$ le ai p.ine- ar tre#ui s$ fie nea+r$ sau f$cut$ cu f$in$ necernut$( Pe p.ine le putei pune %ar+arin$ e
%as$ 9se va evita ulceaa:(
)n sf.r*it- le (putei a ciocolat$- cu coniia s$ fie e #un$ calitate- aic$ av.n un procent e cacao riicat
9%ini%u% ?@O:(
CINA
Cina copilului va putea fi o%inat$ fie e proteino'lipie 9carne- pe*te- ou$:- fie e o +luci$ <#un$=- care s$
constituie- ea &ns$*i- un fel e %.ncare2 linte- ore" co%plet- paste co%plete(
Dar oricare ar fi opiunea- pri%ul fel al cinei copilului tre#uie s$ fie o sup$ eas$ e le+u%e 9pra"- ro*ii-
elin$ etc(:(
)n +eneral- copiii nu %$n.nc$ suficiente le+u%e ver"i- pentru c$ nu le placD acestea conin- totu*i- up$ cu%
*tii- fi#rele ali%entare inispensa#ile unei #une ina%ici a tran"itului intestinal *i sunt #o+ate &n vita%ine- s$ruri
%inerale *i oli+o'ele%ente( De aceea- cel %ai #un %ijloc e a'i face s$ le %$n.nce este s$ le ai o sup$ #un$ e
le+u%e- pe care le'ai pasat cu %i/erul(
O alt$ cate+orie e %.nc$ruri ce convin perfect copiilor- care nu %ai pot up$ ele- sunt le+u%ele u%plute- ca
ro*iile- vinetele- ovleceii- an+hinarea *i var"a(
Acesta este un %o foarte si%plu e a prepara le+u%ele cu fi#re- ceea ce per%ite l$r+irea +a%ei e %.nc$ruri
incolo e nelipsitele paste- ore" *i cartofi(
>a cin$- ai copiilor ca esert lactate f$cute in lapte se%i's%.nt.nit- ca2 +elatinele- cre%ele cara%el- pe
care le putei prepara &nlocuin "ah$rul cu fructo"a sau cu un &nulcitor e sinte"$(
E/ist$ un tip e hran$ pe care v$ sf$tuiesc s'o e/cluei- &n orice ca"- acas$2 sanviciul- ha%#ur+erul *i hot'
o+ul( Nu'l vei &%pieica pe copil s$'i plac$ ha%#ur+erul- a*a cu% &i plac *i sucurile sau cola( !otu*i- acesta nu este
C4
un %otiv pentru a i'l pre+$ti *i acas$( Este un tip e hran$ a#solut contrainicat pentru s$n$tatea lui- eoarece conine
o cantitate prea %are e +lucie rele asociate cu carnea(
Re"ervai acest +en e %.ncare pentru oca"iile &n care va constitui un %o practic e ali%entaie- aic$
atunci c.n nu suntei acas$( Sot'o+ul *i ha%#ur+erul au fost inventate &n SUA- pentru ] o ali%entare rapi$- fie la
locul e %unc$- c.n lucre"i toat$ "iua- fie &n eplas$rile- &ntoteauna lun+i- &ntr'o ar$ i%ens$ cu% este A%erica(
A %.nca la tine acas$ un hot'o+ sau un ha%#ur+er este %ai cara+hios ec.t a te culca &n sacul e or%it pe
un pat cu #alachin- f$r$ s$ %ai vor#i% espre influena sa asupra s$n$t$ii( De aceea- evitai s$ c$ei- atorit$
co%oit$ii- &n aceast$ jalnic$ e/tre%$- a*a cu%- in p$cate- este ca"ul %ajorit$ii oa%enilor in nu%eroase $ri-
intre cele %ai civili"ate- une unii copii nici nu *tiu ce &nsea%n$ o %as$ nor%al$(
>uai'v$ copiii- c.te o at$- in c.n &n c.n- la ;cDonals sau la Mur+er _in+- ac$ le face pl$cere- sau
pentru a c.*ti+a ti%p- c.n suntei &n eplasare- ar aceste oca"ii tre#uie s$ r$%.n$ e/cepionale( 0erii'v$ s$'i
%ai%u$rii pe an+lo'sa/oni- aopt.nu'le proastele o#iceiuri(
CAZURI PARTICULARE
Co%iii %rea #ra3i
Unii copii au e foarte ti%puriu ni*te Ailo+ra%e e/ceentare- f$r$ ca p$rinii lor s$ fie estul e &n+rijorai
pentru a consulta un %eic(
Dac$ se hot$r$sc s'o fac$- octorul le va spune- &n %ajoritatea ca"urilor- c$- pentru c.teva Ailo+ra%e &n plus-
nu &nsea%n$ c$ au un copil o#e"( El va aprecia- totoat$- pe #un$ reptate- c$- la un copil &n plin$ cre*tere- nu poate fi
vor#a e vreun re+i% cu calorii reuse( )n nou$ ca"uri in "ece- &i va lini*ti pe p$rini- spun.nu'le c$- atunci c.n
copilul va fi %ai %are- &n special &n perioaa aolescenei- &*i va re+$si +reutatea nor%al$ pentru v.rsta lui(
!re#uie s$ *tii- totu*i- c$ e/cesul e +reutate la un copil este- &n toate ca"urile- un se%n evient e tul#urare
a %eta#olis%ului(
Deci tratai cu serio"itate un copil uruliu- pentru c$ ac$ pro#le%a este e/a%inat$ in ti%p- echili#rul va fi
%ai u*or e resta#ilit(
>a copil- ca *i la ault- +r$si%ile e re"erv$ aic$ o proast$ toleran$ la +luco"$( Principiile ali%entare
enunate &n capitolul V vor tre#ui s$ fie aplicate cu ri+oare(
C.n copilul &*i va re+$si +reutatea nor%al$- &n ali%entaia lui va fi posi#il$ , ca *i la ault , reinte+rarea
pro+resiv$ a c.torva +lucie rele care constituie a#ateri ce vor tre#ui s$ fie +estionate ca atare(
Este e/act c$- o at$ cu pu#ertatea- unii #$iei prea +ra*i &*i pier pro+resiv e/cesul e +reutate- f$r$ a'*i
schi%#a re+i%ul ali%entar( Aolescentul cunoa*te- &n aceast$ perioa$ a vieii- o transfor%are fi"ic$ care +enerea"$
un %are consu% e ener+ie( Este o perioa$ e intens$ activitate fi"ic$(
Atenie- totu*i- pentru c$ aolescentul care a fost prea +ras &n ti%pul copil$riei- este &n %o invaria#il un
caniat la o#e"itate- c.n va ajun+e la v.rsta ault$(
Pentru fete- situaia este- &n +eneral opus$( Riscul e a c.*ti+a &n +reutate apare %ai cur.n &n ti%pul
pu#ert$ii- c.n corpul ei evine cel al unei fe%ei( A*a cu% a% v$"ut &n capitolul preceent- or+anis%ul fe%eii este
e o %are sensi#ilitate *i orice variaie a siste%ului hor%onal 9la pu#ertate- sarcin$ sau la %enopau"$: este un factor
e risc pentru echili#rul %eta#olis%ului s$u(
0etele *i fe%eile sunt perfect con*tiente e acest fapt- ar &n +rija lor e a'*i %enine <silueta=- aopt$- in
p$cate- re+i%uri ali%entare care le fac sa fie %oarte e foa%e *i le uc invaria#il c$tre epresii(
!inerele- pe care pu#ertatea le face- &n +eneral- s$ se &n+ra*e- ar putea s$ aopte- f$r$ nici un fel e
contrainicaie- principiile ali%entare in aceast$ carte( Nu nu%ai c$'*i vor putea p$stra <linia=- ar &*i vor escoperi-
&n plus- o vitalitate nou$- care ar putea s$ le ajute la <cucerirea= lu%ii(
Co%il&l o0osit
Nu v$ frapea"$ s$ constatai c.i copii *i aolesceni , in ce &n ce %ai nu%ero*i , sunt o#osii- li%fatici-
t.r.nu'*i +reoi corpul e la pat la fotoliu8
A%intii'v$ c$ un e/ces e +lucie rele la %icul ejun va favori"a o hipo+lice%ie- spre ora 33- cu
so%nolen$- lips$ e concentrare- c$scat- apatie sau a+resivitate- se%ne pe care profesorii le re%arc$ %ai ales &n orele
e la sf.r*itul i%ineii(
Acest feno%en risc$ s$ se repete peste "i- ac$ la %asa e pr.n" copilul a#u"ea"$ e cartofi- p.ine al#$ *i
#$uturi ulci(
Gustarea pe #a"$ e "ah$r asociat cu +r$si%i 9p.ine sau ciocolat$- cornuri: va accentua *i %ai %ult
feno%enul(
Apoi- copilul &ntors acas$ se instalea"$ prea frecvent &n faa televi"orului- up$ cu% a% %ai ar$tatD este o
oca"ie propice pentru ron$it- care incit$ aceste tinere fiine %alea#ile *i prea puin for%ate pentru a avea spirit critic-
s$ consu%e ulciuri sau #iscuii( Un staion ar fi %ai #inevent ec.t acest <sport e salon=(
A#sena unei iversific$ri precoce a ali%entaiei reu*e*te eseori s$ eclan*e"e la copil e"+ustul pentru fi#re
9fructe- le+u%e *i le+u%inoase:- care sunt at.t e #o+ate &n vita%ine- s$ruri %inerale *i oli+oele%ente(
!oate aceste carene repre"int$ un factor supli%entar e o#oseal$(
CAPITOLUL -II
C5
.LIBII /IRI A /ACE .PORT
)n c.ntecul s$u- <!e'ai el$sat=- Charles A"navour &i reco%an$ soiei lui care- se pare- are
aerul unei sperietoare2 <Ca s$ sl$#e*ti- f$ *i tu un pic e sportF=
Iat$ &nc$ o iee pri%it$ e'a +ataD iar %.nria noastr$ naional$- A"navour- nu a avut- cu
si+uran$- nicioat$ pro#le%e e +reutate- fiinc$ altfel *i'ar fi at sea%a c$- spre eose#ire e ceea
ce cree lu%ea- sportul nu a fcut niciodat pe nimeni s slbeasc.
C.n ai &nceput s$ fii preocupai e e/cesul u%neavoastr$ poneral- presupun c$ v'ai
hot$r.t , ca %uli alii , s$ facei sau %ai e+ra#$- s$ v$ apucai in nou e sport( 1i pentru asta ai
ales fie #icicleta- fie jo++in+'ul- fie- e %ulte ori- pe a%.nou$(
0iinc$ le'a% &ncercat pe a%.nou$- v$ pot +aranta c$ re"ultatul este nul(
Poi face sport pentru a te %i*ca- a te estine- a te efula- a te o/i+ena- pentru a'i &nt.lni
prietenii sau pentru a avea un prete/t %ai #un ca s$ nu r$%.i acas$( !oate o#iectivele sunt #une( Cu
e/cepia unuia2 sl$#itul( Nu vei sl$#i f$c.n sport- ac$ v$ p$strai proastele o#i*nuine ali%entare-
care sunt acelea*i ca ale conte%poranilor no*tri(
A face sport pentru a sl$#i sea%$n$ %ai %ult cu teoria caloriilor( )ns$*i ieea e #a"$ este
ientic$( C.n &ncepi s$ faci un sport pentru ca s$ pier"i &n +reutate- ai tenina s$ %$sori re"ultatele
efortului epus e corpul t$u up$ cantitatea e suoare pe care o faci s$ cur+$(
Ceea ce pier"i este- e fapt- apa( Iar ac$ <&i ar"i caloriile=- aceasta este o cheltuial$
ener+etic$ pe care o vei sustra+e in re"ervele te%porare 9+lico+enul:- cele care sunt ali%entate %ai
ales e consu%ul e +lucie(
>a &nceput- c.n facei sport putei s$ constatai- &ntr'aev$r 9ar nu%ai cu un c.ntar e
foarte %are preci"ie:- c$ au isp$rut 4@@'5@@ e +ra%e(
Dar up$ ce v$ o#i*nuii s$ facei cu re+ularitate acest efort %uscular- e e/e%plu s.%#$ta-
or+anis%ul &ncepe s$'*i reajuste"e treptat <oferta= up$ noua <cerere=( Dac$ &i cerei %ai %ult- ei
#ine- el se va escurca astfel &nc.t s$ stoche"e suficient +lico+en pentru a v$ satisface cererea(
0oarte repee- vei putea constata nu nu%ai c$ nu %ai sl$#ii eloc- ci *i c$ v'ai rec.*ti+at
+reutatea iniial$( A%intii'v$ e c.inele &nfo%etat- care &i &n+roap$ osul( Dac$ &i cerei eforturi
supli%entare or+anis%ului- acesta nu nu%ai c$ va prouce puin %ai %ult- ar- in pruen$- se va
hot$r& s$ *i stoche"e puin %ai %ult( 1i a*a &ncepe spirala infernal$(
Pentru a ejuca capriciile propriei naturi- v$ hot$r.i- in refle/- s$ a$u+ai &nc$ cinci
Ailo%etri la parcursul ciclist( 1i- at fiin c$ %icul u%neavoastr$ orinator cunoa*te #ine le+ea
cererii *i a ofertei- face o ajustare(
Iat$ cu%- pentru c.teva +ra%e &n %inus- &ncasai c.teva +ra%e &n plus- cu riscuri serioase &n
privina s$n$t$ii( Pentru c$ &n sport e/ist$ o re+ul$ e aur- pe care tre#uie s'o respectai &ntoteauna
<s$ nu fore"i nicioat$ %a*ina=( Nu v'ar trece nicioat$ prin %inte s$ facei circuitul celor 46 e ore
e la >e ;ans- cu o %a*in$ e oi cai putere( !otu*i- a*a proceai c.n v$ i%punei parcursuri prea
a%#iioase pentru v.rsta- coniia fi"ic$ *i nivelul u%neavoastr$ e antrena%ent(
,acei sport pentru toate motivele care sunt invocate de obicei sau numai de plcere, dar
nu contai c vei gsi n el soluia pentru problema greutii dumneavoastr, dac nu v hotr)i
s schimbai obinuinele alimentare.
Aopt.n principiile %etoei e ali%entaie care face o#iectul acestei c$ri- vei putea
accelera sl$#irea &n 0a"a I- iar eforturile fi"ice pe care le vei epune vor contri#ui la reechili#rarea
funciilor u%neavoastr$ %eta#olice(
)n 0a"a I- +lico+enul este prous- % %o esenial- prin transfor%area +r$si%ilor e re"erv$(
Dac$ s'ar %$ri necesit$ile e +lico+en- %asa +r$soas$ ar tre#ui s$ ispar$ %ai rapi(
S'a o#servat- e ase%enea- c$ eforturile fi"ice sunt eose#it e #enefice pentru o#e"i- ale
c$ror celule +rase recunosc &n %o efectuos insulina 9insulino're"isten$:- ceea ce eter%in$
pancreasul s$ o fa#rice % cantitate prea %are 9hiperinsulinis%:( !re#uie *tiut *i c$ o#e"itatea
pertur#$ ter%o+ene"a- aic$- &n %o parao/al- cu c.t e*ti %ai +ras- cu at.t cheltuie*ti %ai puin$
ener+ie c.n faci un efort(
Aoptarea principiilor ali%entare ale acestei %etoe *i un consu% re"ona#il e ener+ie sunt
eci co%ple%entare *i pot contri#ui- astfel- la o %ai #un$ reu*it$ &n reo#.nirea unui echili#ru
poneral nor%al- eoarece , &nvin+.n %ai repee insulino're"istena , v$ vei pune e acor cu
C6
propriul corp- cu at.t %ai %ult- cu c.t acesta va c$p$ta for%e %ai ar%onioase(
CAPITOLUL -III
GREUTATEA IDEALI
C.n ne c.nt$ri%- ce evalu$%8 Greutatea +lo#al$ a unui corp alc$tuit in oase- %u*chi- %as$
+ras$- or+ane- viscere- nervi *i ap$( ;asa +ras$ constituie 3KO in +reutatea #$r#atului *i 44O in
+reutatea fe%eii(
O#e"itatea se efine*te ca un e/ces e %as$ +ras$ *i repre"int$ un procent %ai %are e 4@O
fa$ e valorile %eii( Dar cu% s$ aprecie% cantitatea e/act$ e %as$ +ras$ a unui inivi8
;$surarea- cu co%pasul- a +rosi%ii pliului cutanat este o posi#ilitate- printre altele- ar r$%.ne
foarte i%precis$(
Sunte% nevoii s$ asocie% o#e"itatea *i e/cesul e +reutate- chiar ac$ pe c.ntar nu ni se $
raportul intre %asa +ras$ *i %asa activ$ 9%u*chi- or+ane etc(:(
Pentru a ne putea apropia e noiunea e +reutate ieale- este %ai si%plu s$ folosi% for%ula
lui >orent" 9&n care &n$li%ea este e/pri%at$ &n c%- iar +reutatea &n A+:- ec.t s$ recur+e% la ta#elele
e +reutate- &ntoc%ite cu severitate e societ$ile e asi+ur$ri a%ericane2
Dar acest calcul nu ine cont nici e v.rst$ *i nici e %$ri%ea osaturii(
)n pre"ent- pe plan internional se folose*te inicele Vuetelet sau M;I 9MoL ;ass Ine/:-
care efine*te raportul intre +reutate *i &n.li%ea la p$trat(
Valoarea nor%al$ a ine/ului este e 4@'4K- la #$r#at- *i 3I'46- la fe%eie( P.n$ la 5@- vor#i%
espre o suprasarcin$ poneral$- incolo e 5@ este o#e"itate- iar ac$ ine/ul trece e 6@- ne afl$%
&n pre"ena unei o#e"it$i +rave- care tre#uie s$ fac$ o#iectul unor serioase &n+rijiri %eicale(
Aceast$ efiniie are o i%portan$ %eical$ *i nu estetic$- ar ine/ul are avantajul e a fi
#ine corelat cu valoarea %asei +rase(
Ine/ul se poate calcula foarte si%plu- cu ajutorul ur%$torului ta#el2
Ine/ul se situea"$ pe o linie care lea+$ +reutatea *i &n$li%ea
Repartiia topo+rafic$ a +r$si%ii ne per%ite s$ aprecie% pronosticul e o#e"itate- prin
inter%eiul raportului2
Valoarea nor%al$ a acestuia este e @-BK'3 la #$r#at *i e @-?K'@-BK la fe%eie(
)n o#e"itatea android0 +r$si%ea se acu%ulea"$ %ai ales &n partea superioar$ a corpului
9fa$- +.t *i a#o%en- easupra #uricului:( )n acest ca"- raportul este &ntoteauna %ai %are ec.t 3(
Co%plicaiile sunt precoce *i frecvente2 ia#et- hipercolesterol- hipertensiune arterial$- risc cario'
vascular(
)n o#e"itatea ginoid0 %asa +ras$ preo%in$ &n re+iunea in%ferioar$ a corpului 9*oluri-
fese- coapse *i partea e jos a a#o%enului:( Riscurile e #oli sunt %ai reuse- prejuiciul este %ai
%ult estetic- cu at.t %ai %ult cu c.t- &n acest ca"- fe%eile pot fi afectate *i e celulit$(
Dincolo e cifrele %eicilor- care &ncearc$ s$ cuantifice &n %o *tiinific ceea ce ine %ai %ult
e o i%presie estetic$ sau e o stare <nepl$cut$=- +reutatea cea %ai i%portant$ , pe care o va preci"a
pacientul , este cea orit$ e acesta- cea cu care se si%te #ine((( la ur%a ur%ei- toc%ai <+reutatea e
for%$=- care constituie scopul ce tre#uie atins(
Uneori- aceast$ +reutate este %ai %are ec.t &n nor%ele teoretice- ar e ce s$ fi% %ai strici
ec.t &nsu*i o#e"ul8 Dac$ cifra i se pare un o#iectiv posi#il e atins- &nsea%n$ c$ este %ai realist$
ec.t nor%a teoretic$ i%pus$ e corpul %eical- nor%$ care , ac$ este prea ri+i$ , poate fi un
%otiv e escurajare chiar in plecare(
Pe e alt$ parte- unele fe%ei , a%eite e i%a+inile pre"entate e %ass'%eia , tre#uie s$ fie
atente c.n &*i fi/ea"$ ca o#iectiv o +reutate %itic$ *i ireal$- care nu este eloc justificat$- *i pe care
CK
or+anis%ul- protejat e ni*te siste%e e re+lare &nelepte- nu va accepta nicioat$ s$ o atin+$(
Greutatea ieal$- ac$ e/ist$- va tre#ui s$ fie un su#iect e anali"$ luci$- pe care o va face
o#e"ul cu el &nsu*i- *i- uneori- o ne+ociere critic$ &ntre el *i %eic(
CONCLUZIE
>ectura c$rii e fa$ , &nr$"nesc s$ cre , v'a oferit r$spunsul la &ntre#$rile pe care vi le'ai
pus( Sper- &n orice ca"- c$ v'a pl$cut(
)n ceea ce %$ prive*te- %i'a f$cut %ult$ pl$cere s'o scriu- pentru c$ %i'a per%is s$'%i
li%pe"esc *i s$'%i orone" &n %inte lucruri pe care le &n%a+a"inase% claie peste +r$%a$- ti%p e
%uli ani(
Aceast$ lucrare e sinte"$ %i'a &nt$rit ieea care se esprinsese treptat in cercet$rile %ele *i
care- ast$"i- a evenit o profun$ convin+ere2 "suntem ceea ce m)ncm#.
Altfel spus- capitalul fi"ic pe care &l ave% sau ceea ce r$%.ne in el- este re"ultatul
ali%entaiei noastre in trecut( S$n$tatea *i urata vieii noastre sunt consecina ali%entaiei in
trecut( 1i pot afir%a , ar u%neavoastr$ ai &neles eja acest lucru , c forma, tonusul, vitalitatea,
eficiena, dinamismul depind n str)ns msur de modul de alimentaie.
Dac$ vei reu*i s$ *tii cu% s$ v$ +estionai ali%entaia v$ vei +estiona- e fapt- <propria
via$=(
O%ul %oern nu %ai este , in p$cate ,o fiin$ raional$- pentru c$ *i'a pierut toat$
&nelepciunea( )n "iua e a"i- este &n stare s$ %ear+$ pe lun$- ar nu %ai *tie s$ se hr$neasc$(
Cea %ai i%portant$ activitate a "oolo+ilor este le+at$ e preocuparea pentru hrana
ani%alelor- eoarece ei *tiu c$ toc%ai la acest nivel se +$se*te cheia supravieuirii speciilor(
De &nat$ ce o %ai%u$ nu %ai este fecun$- e &nat$ ce #lana unui urs n$p.rle*te- e &nat$
ce leul evine #l.n- iar elefantul &*i piere %e%oria(((- "oolo+ul &ncepe prin a le verifica *i a le
%oifica %.ncarea(
C.n o%ul e r.n in secolul EE se scoal$- &ntr'o i%inea$- cu o erupie pe fa$- cu o
%i+ren$ e'i vine s$ se ea cu capul e perei sau cu o respiraie %ai ur.t %irositoare ec.t o +ur$ e
canal- este foarte pro#a#il c$ %eicul care &l va consulta nici %$car nu'l va &ntre#a cu% se hr$ne*te(
Ani%alele *i %a*inile au reptul s$ pri%easc$ toat$ atenia- fiina u%an$ nici una(
Dac$ la #en"in$rie vi s'ar pune- in +re*eal$- #en"in$ orinar$ &n M;Z- ai face scanal(
Pentru c$ *tii ceea ce i se potrive*te %a*inii u%neavoastr$(
Dac$ &i vei servi un antricot unei +irafe- e/ist$ toate *ansele s$ fii refu"at- chiar ac$ nu a
%.ncat e opt "ile( Pentru c$ ani%alele *tiu in instinct ceea ce le convine( O%ul- acest %a%ifer
superior- otat cu inteli+en$ *i li%#aj articulat- este , e fapt , sin+ura fiin$ vie care poate fi hr$nit$
cu orice sau aproape cu orice- f$r$ ca s$'*i ea sea%a *i f$r$ s$'*i %anifeste reinerea ori
e"apro#area(
O#i*nuinele ali%entare care s'au statornicit &n $rile inustriali"ate e c.teva ecenii , ar fi
tre#uit s$ fie e %ult principala preocupare a +uvernanilor lor(
;$ +$sea%- cu c.tva ti%p &n ur%$- la DisneL'Zorl- &n 0loria- *i- &n %ijlocul acestei %uli%i
repre"entative pentru populaia a%erican$- a% fost cuprins in nou e un profun senti%ent e
spai%$- v$".n c.t este e %are nu%$rul o#e"ilor in Statele Unite( Circa 3BO in locuitorii acestei
$ri sunt o#e"i sau pe cale e a eveni o#e"i- ceea ce &nsea%n$ un a%erican in cinci(
O#e"itatea in SUA a evenit &n ase%enea %$sur$ un feno%en social- &nc.t este perfect
inte+rat$ % viaa e toate "ilele- lucru ilustrat e faptul c$- la intrarea &n <DisneL'Zorl=- e/ist$ un
nu%$r e scaune rulante pentru invali"i- e+al cu cel al c$rucioarelor e copii puse la ispo"iia
pu#licului(
Naiunea a%erican$- care este cea %ai puternic$ in lu%e- parao/al- se afl$ e'a #inelea &ntr'
un proces e e+enerescen$( Dac$ pro+resul tre#uie pl$tit cu un ase%enea pre- atunci &i poi pune
&ntre#$ri foarte serioase &n privina valorii lui(
Aceast$ situaie- up$ cu% o enun$ unii rari e/peri- este re"ultatul unei into/icaii colective
prin a#sor#ia e +lucie rele *i e +r$si%i &n e/ces( Iar lucrul cel %ai nelini*titor este c$ cea %ai
%are proporie e o#e"i in SUA se +$se*te &n r.nul tinerilor(
Aceasta ovee*te c.t se poate e #ine c$ feno%enul este le+at e jalnicele o#i*nuine
C?
ali%entare aoptate up$ al oilea r$"#oi %onial(
)n 0rana- slav$ Do%nului- &nc$ nu a% ajuns acolo *i cre c$- %ulu%it$ resurselor noastre
culturale *i traiiilor noastre culinare- ave% %ijloacele e a re"ista(
!otu*i- chiar ac$ ast$"i acest feno%en este &nc$ &n fa"$ e%#rionar$ &n ara noastr$- el tine
s$ se e"volte( 1i pentru a ne convin+e- este e ajuns s$ not$% nu%$rul i%presionant e localuri
<fast'foo= care s'au instalat- &n ulti%ii ani- &n %arile noastre ora*e( !otoat$- c.n prive*ti
statisticile consu%ului naional e #$uturi ulci *i- %ai ales- cur#a lor ascenent$- ai toate %otivele s$
cre"i c$ procesul e into/icaie colectiv$- in p$cate- a &nceput e'a #inelea(
Ce.n la &ne%nurile pu#licit$ii *i- %ai ales- ale superficialit$ii- ne &ncuraj$%- f$r$ s$ vre%-
copiii s$ aopte o#i*nuine ali%entare pe care nu le'a% accepta pentru noi &n*ine( Peste c.iva ani-
poate c$ va fi prea t.r"iu ca s$ %ai pute% aciona(
Unii or fi *tiin s$ v$ e/plice- cu su%eenie e etalii- cu% s$ p$stre"i %otorul %a*inii p.n$
la 4@@(@@@ A%( Dar p.n$ la ce v.rst$ vor *ti s$ lun+easc$ viaa copiilor lor8 Dra%a este c$ nici %$car
nu le st$ %intea la asta(
Or+anis%ul u%an este o --%a*in$= e/traorinar$- capa#il$ s$ suporte at.tea e/cese- &nc.t
o%ul nu *tie nicioat$ &n ce %o%ent a ep$*it linia ro*ie(
0e%eile sunt %ai re"istente ec.t #$r#aii- pentru c$ sunt &n"estrate cu o sensi#ilitate %ai
%are( 1i nu vor#esc aici espre sensi#ilitatea fi"ic$( Ele pot- prin ur%are- s$ aopte %ai u*or o
conuit$ re"ona#il$ *i- astfel- s$'*i %enaje"e or+anis%ul pe toat$ urata vieii(
Q8aM$r#atul pe urata vieii sale- nu'*i cunoa*te propriile li%ite(
De aceea- are tenina s$ &ntin$ coara la %a/i%u%- at.t c.t re"ist$ aceasta( El suport$- cu
re"istena unei st.nci- toate e/cesele e care se face vinovat( 1i- apoi- &ntr'o #un$ "i- se pr$#u*e*te
&ntoc%ai ca un colos cu picioarele e lut(
!oate +re*elile ali%entare pe care le'ai f$cut &ncep.n in copil$rie- au fost &nre+istrate e
or+anis%- care- e fiecare at$- a pus &n %i*care o proceur$ e/cepional$- pentru a le trata(
Deseori- ai v$"ut ap$r.n efectele secunare ale <trata%entului=- su# for%a unor si%pto%e
iverse ureri e cap- tul#ur$ri +astrice- tul#ur$ri intestinale etc(:(
Acesta este un se%n e saturaie- in partea or+anis%ului- ar *i e sl$#iciune- care se
trauce printr'o sensi#ilitate crescut$(
!ul#ur$rile- eci si%pto%ele- sunt iferite e la un inivi la altul( Dar cau"a este %ereu
aceea*i- aic$ proasta +estiune a ali%entaiei(
0ii #ucuro*i- pentru c$- &n nefericirea voastr$- avei totu*i- o *ans$( Prin aceasta &nele+ c$-
&ncerc.n s$ re"olvai- poate- pro#le%a +reut$ii &n e/ces- ai +$sit *i soluia tuturor celorlalte
afeciuni e care ai putea suferi(
Este e/act ceea ce %i s'a &nt.%plat %ie acu% c.iva ani(
C.n era% stuent- era% &nscris la un Institut al c$rui pro+ra% e &nv$$%.nt %$ &nru%a-
prin natura iui- c$tre &nalta a%inistraie- aic$ spre politic$D ceea ce nu s'a &nt.%plat- &n ca"ul %eu(
)n pri%a "i e curs- irectorul ne'a aunat ca s$ ne co%unice ur%$torul %esaj2
<Ca irector al acestui institut- nu a% , &n ceea ce prive*te toat$ perioaa u%neavoastr$ e
stuii , ec.t o a%#iie2 s v nv s citii, s scriei i s vorbii.#
Scriin aceast$ carte- eu nu a% avut- &n ceea ce %$ prive*te- alt$ a%#iie ec.t s v nv s
m)ncai.
ANE-E
ANE-A Nr. (
CLA.I/ICAREA ALIMENTELOR PERMI.E /AZA I, PIERDERE N
GREUTATE
ANTREURI /ELUL
PRINCIPAL
LEGUME DE.ERTURI
OUR CARNE 9f$r$ ficat: RO1II IAUR!
CC
;ENE>URI ;ENE>URI SPANAC MRTNNE!URI
SA>A!E2 PE1!E 9orice fel: ANDIVE CRE;R
ENG>ENEASCR
, RO1II PASRRE SA>A!R VERDE >AP!E DE
PASRRE
, 0ASO>E VERDE IEPURE CRESON >AP!E DE
PASRRE
, ANDIVE SO;AR 0E!ICR PASRRE
, CAS!RAVEUI >ANGUS!R PRPRDIE 0>AN
, CONOPIDR OUR VINE!E
RIDICSI ' UE>INR
PRAN VARNR
SA>A!R VERDE PENTRU
GARNITURI,
CONOPIDR
UE>INR UN! VARNR ACRR
CIUPERCI U>EI DE ;RS>INE 0ASO>E VERDE
SPARANGSE> U>EI DE ARASIDE NAP
SO;ON A0U;A! ;ARGARINR PRAN
!ON ;AIONENR ARDEI GRAS
SO;ON PROASPR! SOS MEARNEN DOV>ECEI
SARDE>E SARE- PIPER MROCCO>I
SCOICI CEAPR- US!UROI MU>M DE ;RRAR
CRAM CEAPR VERDE
9ARMAGIC:
SO;AR ;RCRI1
>ANGUS!R VERDEUURI CIUPERCI
NO!R2 Consultai cu atenie te/tul capitolului 0a"a I- pentru ca s$ putei folosi cat %ai #ine acest ta#el(
Atenie la <PARANIUII= inter"i*i care s'ar putea afla &n salate 9ore"- poru%#- crutoane etc(:(
Atenie- e ase%enea- la %e"eluri- #r.n"eturi *i la e/cesul e carne- ac$ avei pro#le%e e
colesterol(
Deserturile vor fi preparate f$r$ "ah$r- ar cu un &nulcitor(
CB
ANE-A Nr. A
CLA.I/ICAREA ALIMENTELOR PERMI.E
/AZA II, MENINEREA ECGILIBRULUI PONDERAL
ANTREURI /ELUL
PRINCIPAL
LEGUME DE.ERTURI
9PA!EU DE: 0ICA! DE
GTSCR
CARNE 9orice fel: RO1II N;EURR
;ENE>URI SPANAC CRP1UNI
OUR PE1!E 9orice fel: ANDIVE PEPENE GA>MEN
;ENE>URI PASRRE SA>A!R
VERDE
IAUR!
SA>A!E2 IEPURE CRESON MRTNNR DE VACI
, RO1II SO;AR 0E!ICR MRTNNE!URI
,0ASO>EVERDE >ANGUS!R PRPRDIE MRTNNR DE CAPRR
,ANDIVE OUR VINE!E
, NUCI PENTRU
GARNITURI
UE>INR MRTNNR CAN!A>
, CAS!RAVEUI VARNR MAVARENR
, CONOPIDR UN! CONOPIDR 1AR>O!R
, CIUPERCI U>EI DE ;RS>INE VARNR ACRR SPU;R DE CIOCO>A!R
RIDICSI U>EI DE ARASIDE 0ASO>E
VERDE
PRAN ;ARGARINR NAP )NGSEUA!R DE
0RUC!E
SA>A!R VERDE ;AIONENR PRAN
;ORCOVI SOS MEARNEN ;ORCOVI SU0>EU DE2
UE>INR SARE ARDEI GRAS , N;EURR
INI;R DE PA>;IER PIPER DOV>ECEI , CRP1UNI
;U1!AR MROCCO>I , ;URE
AVOCADO CEAPR MU>M DE
;RRAR
, COACRNE
!ON US!UROI ;RCRI1
SO;ON PROASPR! CEAPR VERDE
9ARMAGIC:
CIUPERCI
SO;ON A0U;A! SA>SI0I
SARDE>E VERDEUURI >IN!E
SCOICI MOM
CRAM ;ANRRE
CREVEUI 0ASO>E
USCA!R
>ANGUS!INE NRU!
SO;AR
>ANGUS!R
S!RIDIId
NO!R2 !oate ali%entele care au asterisc sunt per%ise oar ac$ sunt %.ncate &ntr'o cantitate
%oerat$(
CI
ANE-A Nr. J
REETE CU CIOCOLATI
.PUMI DE CIOCOLATI
Pentru ?'B persoane2
I!#re"ie!te
, 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:-cu coninutul e cacao ?@'C@O
, B ou$
, 3[4 pahar e ro% 9C cl:
, 3 portocal$
, 6 lin+urie e cafea solu#il$ 9NESS:
, 3 v.rf e cuit e sare
Utila:
, 3 %i/er electric
, 3 crati$ %are
, 3 r$"$toareY
, 4 salatiere %ari
, 3 spatul$
!$iai ciocolata &n #uc$ele( Punei'le &n crati$( 0acei 3[4 cea*c$ e cafea foarte tare *i
turnai'o- &%preun$ cu ro%ul- &n crati$( Punei pe foc cratia- fie &n #ain'%arie- fie pe o plac$- la
flac$r$ foarte %ic$( >$sai ciocolata la topit( A%estecai cu spatula- pentru ca s$ se le+e co%po"iia(
Dac$ aceasta este prea +roas$- a$u+ai'i puin$ ap$(
)n ti%p ce se tope*te ciocolata- raei coaja portocalei 9nu%ai partea superficial$ a acesteia:(
Punei ju%$tate in coaj$ &n crati$ *i a%estecai( Spar+ei ou$le- pun.n +$l#enu*urile &ntr'o
salatier$ *i al#u*urile &n cealalt$( Matei al#u*urile spu%$ 9up$ ce le'ai pus sare:- pan$ c.n seD
&nt$resc #ine(
!urnai ciocolata &n pri%a salatier$- &n care se afl$ ou$le( A%estecai #ine- p.n$ c.n o#inei
o cre%$ foarte o%o+en$( !urnai- apoi- aceast$ cre%$ peste al#u*uri *i a%estecai cu spatula- p.n$
c.n co%po"iia evine perfect o%o+en$( Verificai #ine- s$ nu r$%.n$ particule e al#u*- sau s$ nu
fi r$%as la funul vasului ciocolat$ nea%estecat$(
Putei l$sa spu%a &n salatier$ , up$ ce &i *ter+ei %ar+inile , sau o putei r$sturna &ntr'un
castron %are- e co%pot( )nainte e'a o #$+a &n fri+ier- purai'o pe easupra cu restul e coaj$ e
portocal$(
Pre+$tii spu%a cu K ore , cel puin , &nainte e'a o servi(
Iealul este s'o facei in ajun(
CREMA /ONDANTI CU CIOCOLATI AMIRUIE
I!#re"ie!te
, 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:- cu coninutul e ?@'C@O cacao
, 5@@ + e unt
, K'C cl e coniac
, C ou$
, 3 portocal$
, 6 lin+urie e cafea solu#il$
, K@ + e f$in$
??
Utila:
, 3 %i/er electric
??
)n raport cu +reutatea total$ a pr$jiturii 9circa 3 A+:- aceste K@ + e f$in$ nu repre"int$ ec.t KO +lucie- ceea ce
poate fi consierat rept ne+lija#il(
B@
, 3 crati$ mare
, 3 for%$ e chec
, 3 r$"$toare
, 3 spatul$
, 3 salatier$
!$iai ciocolata &n #uc$ele *i punei'le &n crati$( 0acei 3[4 cea*c$ e cafea foarte tare *i
turnai'o- &%preun$ cu coniacul- &n crati$( !$iai untul cu#ulee *i a$u+ai'le &n crati$( Punei cratia
&n #ain'%arie sau pe o plac$- la foc foarte %ic( >$sai totul la topit- &n ti%p ce a%estecai cu spatula-
p.n$ c.n o#inei o past$ foarte cre%oas$(
Spar+ei ou$le &n salatier$( Matei ou$le- turn.n treptat f$ina( Verificai s$ nu r$%.n$
cocoloa*e(
Raei coaja e portocal$ *i punei ju%$tate in ce ai ras &n crati$ 9e fapt- portocala este
opional$( Dac$ nu v$ place ciocolata parfu%at$ cu portocal$ , care este- totu*i- o co%#inaie
re%arca#il$ , nu o puneiD &n ca" contrar- &ntre#uinai oar partea superficial$ a cojii e portocala *i
&n cantitate foarte %oerat$:(
0olosii- e preferin$- o for%$ e teflon( Dac$ aceasta este prea %ic$ 9atenie2 pr$jitura
cre*te cu 4@O in volu%- &n ti%pul- coacerii:- utili"ai o folie e alu%iniu- #ine uns$ cu unt- ale c$rei
%ar+ini s$ ep$*easc$ %ult %ar+inea for%ei( Pentru ca s$ fii si+uri c$ ai &ntins #ine untul- topii'l *i
aplicai'l cu o pensul$(
!urnai coninutul cratiei &n salatier$ *i a%estecai #ine ou$le *i ciocolata c$lu$- p.n$
o#inei o spu%$ perfect o%o+en$( U%plei for%a( Pres$rai'i easupra restul e coaj$ e portocal$(
M$+ai'o &n cuptor la 3K@J- ti%p e 5K e %inute(
Dup$ ce o scoatei in cuptor- l$sai'o s$ se r$ceasc$ e tot- la te%peratura ca%erei 95[6 or$:(
C.n servii- t$iai felii e %a/i%u% 3 c%- pe care le punei cu elicatee pe o farfurie &n care
ai a$u+at 4'5 lin+uri e cre%$ en+le"easc$(
Cre%a en+le"easc$ la plicule poate fi o soluie rapi$( Dar tre#uie s$ *tii c$ are "ah$r *i
a%ion(
De aceea- ar fi %ai #ine s$ o facei acas$- &nlocuin "ah$rul cu un &nulcitor(
Un ulti% sfat2 ac$ punei restul e pr$jitur$ la p$strare- &n fri+ier- scoatei'o cu cel puin D
ore &nainte e a o consu%a- pentru c$ fri+ul o face s$'*i piar$ toat$ %oliciunea(
B3
ANE-A Nr. )
REETE DIVER.E
O#iectivul acestei c$ri nu este acela e a v$ a o list$ i%presionant$ e reete- &n raport cu
coninutul s$u(
;etoa pe care a% aoptat'o const$ toc%ai &n a v$ face s$ escoperii- &n %o concret- care
sunt principiile ali%entare e #a"$- pentru a v$ putea &neplini o#iectivul ur%$rit(
Re"u%.n la %a/i%u% %etoa %ea- s'ar putea spune c$ ea se sprijin$ pe *ase principii(
3( , !eoria caloriilor este fals$( !re#uie s$ v$ e#arasai e aceast$ iee pri%it$ e'a +ata(
4( , Echili#rul ali%entar nu tre#uie s$ se reali"e"e &n cursul unei sin+ure %ese- ci pe parcursul
tuturor %eselor unei "ile(
5( , Pentru a sl$#i- tre#uie s$ fie evitate anu%ite a%estecuri ali%entare inco%pati#ile
9+luciele cu lipiele:(
6( , !re#uie s$ v$ %$rii consu%ul e fi#re ali%entare(
K( , !re#uie s$ supri%ai <+luciele rele= *i s$ nu acceptai ec.t <+luciele #une=(
?( , !re#uie s$ +estionai cu ri+uro"itate +r$si%ile- privile+iin <lipiele #une=- astfel &nc.t s$
prevenii %alaiile cario'vasculare(
Dac$ p$strai %ereu &n %inte aceste principii- v$ va fi u*or s$ v$ or+ani"ai fiecare %as$-
iniferent ac$ %.ncai la restaurant sau acas$- up$ cu% v$ va fi u*or s$ ale+ei- in orice carte e
#ucate reetele care v$ convin( Prin ur%are- &n acest capitol nu avei ec.t e/e%pleD up$ aceea- vei
putea face propria u%neavoastr$ selecie(
OREZ NEPRELUCRAT CU ROII
Pe!tr& ) %ersoa!e,
, 3 A+ e ro*ii 9sau o cutie %are e ro*ii &ntre+i:
, 5'6 cepe %ari
, 4K@ + e ore" neprelucrat
!$iai ceapa foarte fin *i c$lii'o- la foc %ic- &n puin$ %ar+arin$ 9sau ulei e %$sline:( Punei
ro*iile &ntr'o crati$ %are- up$ ce le'ai t$iat &n #uc$ele %ici- ca s$ sca$(
C.n ceapa a evenit aurie- poate fi a%estecat$ cu ro*iile(
>$sai totul s$ sca$ la foc foarte %ic- p.n$ ce se o#ine un sos puin consistent(
De ase%enea- fier#ei ore"ul 3'3-6 ore- &n ap$ cu sare- a*a cu% proceai cu ore"ul o#i*nuit(
Servii'l fie &%preun$ cu sosul- fie separat(
Aceast$ %.ncare e ore" neprelucrat poate constitui felul e #a"$ al unei %ese( )nainte- vei
putea servi o sup$ e le+u%e( Dar fii ateni la esert2 ac$ orii #r.n"$- ale+erea se va li%ita la
#r.n"$ e vaci sau la iaurtul cu @O %aterii +rase( Sin+urele fructe per%ise2 c$p*unile sau "%eura(
VINETE GRATINATE
Pe!tr& S %ersoa!e,
, 6'K vinete foarte %ari
, K@@ + u%plutur$ e c&rnai
, K@@ + ro*ii
, 4@@ + ca*caval ras
, ulei e %$sline
, tarhon
!$iai vinetele &n cu#ulee( >$sai'le la &n$#u*it- pe foc %ic- &ntr'o crati$ sau ou$- stropinu'
le u*or cu ulei e %$sline( A%estecai %ereu- pentru ca vinetele s$ fie p$trunse unifor%(
Dup$ ce culoarea vinetelor s'a schi%#at co%plet- s$rai- piperai *i punei totul &ntr'un vas
%are( M$+ai'l &n cuptor *i l$sai'l circa 6@ e %inute la 3K@J(
)ntre ti%p- l$sai ro*iile la &n$#u*it- ca &n reeta preceent$( Punei carnea pentru c.rnai pe
B4
foc- separ.n #ine toate #uc$ile- &n ti%pul prepar$rii(
C.n vinetele sunt aproape +ata- a$u+ai carnea e c.rnai *i sosul e ro*ii- o#in.n un
a%estec unifor%(
Pres$rai ca*caval ras *i tarhon pe easupra(
M$+ai in nou la cuptor- ti%p e 3K %inute- pe +r$tarul %eiu( Vinetele +ratinate sunt un fel
e %.ncare care poate constitui esenialul unei %ese( Deoarece are carne 9lipie'protie:- vei putea
&ncheia cu #r.n"$ sau un prous lactat(
Evitai fructele- cu e/cepia pepenelui +al#en *i a c$p*unilor(
Ur%$toarele ou$ reete sunt %ai rafinate- ar la fel e u*or e preparat( Ele sunt un #un
e/e%plu e ceea ce se chea%$ <noua #uc$t$rie=- u*or e pre+$tit acas$( Pot fi un re%arca#il antreu
la o %as$ %ai eose#it$ 9recepie- o reuniune &n fa%ilie etc(:(
/LAN DE TON CU .O. DE PRAZ
Pe!tr& )<S %ersoa!e,
, 4@@ + e ton la cutie- &n suc propriu
, 4@@ + e s%.nt.n$
, 6 ou$
, 4 lin+uri e p$trunjel tocat
Pe!tr& sos,
, 6 fire e pra" 9partea al#$:
, 4@@ + e s%.nt.n$
, 4@ + e untD sare *i piper(
Un+ei cu unt o for%$ e chec(
Pasai tonul cu %i/erul- #atei ou$le *i a$u+ai'le- &%preun$ cu s%.nt.na- &n vas( S$rai-
piperai- punei p$trunjelul(
)nc$l"ii cuptorul- &n preala#il- la 3B@ 9!er%ostat C:(
!urnai co%po"iia &n for%$ *i #$+ai'o la cuptor- &n #ain'%arie- ti%p e 5K e %inute(
Prepararea sosului e pra"2
Sp$lai pra"ul( )n$#u*ii'i partea al#$ &n unt- la foc foarte %ic- *i acoperii'l ti%p e 4@ e
%inute- up$ ce l'ai s$rat *i piperat( Pasai'l cu %i/erul( A$u+ai s%.nt.na- apoi- &nainte e a'l
servi- &nc$l"ii'l la foc foarte %ic- pe o plac$(
Servii flanul scos in for%$- cal- cu sosul(
Not$2 Pentru variaie- putei &nlocui tonul cu alt pe*te 9so%on etc(:(
PATEU DE MIGAL
Pe!tr& + %ersoa!e,
, 3 A+ e pe*te 9%ihal:- socotin 4@@ + e persoan$
, ? ou$
, 3 cutie %ic$ e paste e to%ate
, 4 l$%.i
0ier#ei pe*tele &n ap$ cu "ar"avat e sup$( Nu punei pe*tele &n$untru ec.t atunci c.n apa
a &nceput s$ #ol#oroseasc$( A$u+ai sucul celor ou$ l$%.i *i coaja lor- &n ti%pul fier#erii(
>$sai'l s$ fiar#$ &ncet 4@ e %inute(
Scur+ei *i presai pe*tele cu %.na- pentru ca s$ nu %ai r$%.n$ eloc ap$( Scoatei'i *ira
spin$rii( Apoi- punei'l &ntr'o for%$ e pr$jituri sau e sufleu- #ine uns$ cu unt(
Matei ou$le o%let$- a$u+ai pasta e to%ate- s$rai- piperai- turnai totul peste pe*te(
>$sai'l &n cuptor ti%p e 5@ e %inute- la foc potrivit 93K@:( Servii'l la rece- cu %aione"$-
up$ ce l'ai scos in for%$(
Pentru a <spori= %aione"a- a$u+ai'i un al#u* #$tut spu%$(
Not$2 Acest fel se prepar$ in ajun *i tre#uie s$ r$%.n$ la fri+ier %ini%u% o ju%$tate e "i(
B5
.U/LEU /IRI /IINI
Pe!tr& )<+ %ersoa!e,
, 5@@ + e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase
, 3K@ + e ca*caval ras
, 6 +$l#enu*uri
, 6 al#u*uri #$tute spu%$
, sare- piper
3( , A%estecai #r.n"a- ca*cavalul ras *i +$l#enu*urile( S$rai *i piperai(
4( , Matei al#u*urile spu%$ foarte tare( A%estecai cele ou$ co%po"iii *i punei'le &ntr'o
for%$ e sufleu cu ia%etrul e 4@ c% %ini%u%(
Coacei &n cuptorul &nc$l"it 944K sau ter%ostat C: ti%p e 5@'6@ %inute(
;.ncai'l f$r$ &nt.r"iere(
Variant$2 Putei a$u+a- &n co%po"iia Nr( 3-3@@ + e *unc$ sla#$ sau 33K + e ciuperci
pasate cu %i/erul(
ROII UMPLUTE
9Se poate prepara *i cu vinete- ovlecei- arei +ra*i etc(:
Pe!tr& )<+ %ersoa!e,
, ? ro*ii %ari
, 6@@ + e ca%e 9u%plutur$ e c.rnai:
, 5@@ + e ciuperci
, 3 ceap$
, 4 lin+uri e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase
, sare- piper
, opional2 usturoi *i p$trunjel
Pr$jii carnea &ntr'o ti+aie- eventual s$rai *i piperai( !$iai ceapa %$runt *i pasai'o cu
%i/erul(
0acei acela*i lucru cu ciupercile- up$ ce le'ai sp$lat- pentru a o#ine un piureu(
A%estecai ceapa cu ciupercile *i &n$#u*ii'le la foc %oale- &ntr'o ti+aie uns$ u*or cu ulei e
%$sline( S$rai foarte puin(
!$iai &n ou$ ro*iile- pe l$i%e( A*e"ai'le &ntr'un vas uns cu puin ulei e %$sline( Coacei'le
&n cuptorul &nc$l"it- ti%p e 5@ e %inute( 0acei un a%estec o%o+en in carnea pentru c.rnai *i 4[5
in piureul e ciuperci( Reparti"ai unifor% a%estecul peste ro*iile scoase in cuptor(
0olosii 3[5 in piureul e ciuperci pentru a'l pune peste ro*ii- ca *i cu% ar fi pes%et( Dac$
vei ori- putei a$u+a usturoi *i
2
p$trunjel fin tocat(
M$+ai'le &n cuptorul foarte &ncins- ti%p e 5@'6@ %inute(
Coacei- eventual- pe +r$tar- plas.n platoul la %ijlocul cuptorului- pentru ca s$ nu se ar$
co%po"iia(
MU.ACA
Pe!tr& S %ersoa!e,
, 4 A+ e vinete %ijlocii
, 3 ceap$ %are tocat$
, 3 A+ e ca%e tocat$ 9vac$ sau %iel:
, 3[4 pahar e vin al#
, 3 A+ ro*ii cur$ate e coaj$ *i t$iate
, p$trunjel tocat
, ulei e %$sline
!$iai vinetele &n ronele su#iri- s$rai'le *i l$sai'le s$ stea ti%p e o or$(
)n$#u*ii ceapa cu 4 lin+uri e ulei e %$sline apoi a$u+ai carnea tocat$(
B6
Separai carnea- cu furculia- &n ti%p ce se ru%ene*te(
A$u+ai ro*iile- vinul- p$trunjelul( S$rai *i piperai(
>$sai totul la &n$#u*it ti%p e 6K e %inute(
Cl$tii vinetele *i scur+ei'le( Pr$jii'le u*or pe a%#ele p$ri- &n uleiul e %$sline(
Un+ei un vas ter%ore"istent( Punei straturi alternative e vinete *i e carne cu ro*ii(
Pres$rai easupra #r.n"$ ras$(
M$+ai %usacaua &n cuptor- la foc potrivit- ti%p e 6K e %inute(
.PUMI DE TON N A.PIC
Pe!tr& S<K %ersoa!e,
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase
, 3 cutie e ton natur 96@@ + net:
, 3 plic e +elatin$
, 4K cl e vin al#
, 3 lin+ur$ e ulei e %$sline presat la rece
, 3 lin+ur$ e p$trunjel tocat
, 3 lin+uri$ ras$- e sare
, piper
, %u*tar
Pe!tr& or!a'e!tare,
, ronele e ou fiert
, ronele e ro*ii
, salat$ vere- p$trunjel
Preparai aspicul confor% %oului e folosire &nscris pe cutie- &nlocuii ju%$tatea e pahar
e ap$ cu vin al#(
Scur+ei tonul *i f$r.%iai'l 9folosii- eventual- un toc$tor:(
A%estecai #ine tonul- %u*tarul- uleiul- p$trunjelul- sarea- piperul- oetul(
C.n +elatina ajun+e la te%peratura ca%erei 9up$ circa 3[4 or$:- a$u+ai tonul *i #r.n"a-
apoi a%estecai'le(
!urnai co%po"iia &ntr'o for%$ e chec uns$ u*or cu ulei(
>$sai'o 4'5(ore la fri+ier- ca s$ se &nche+e(
Scoatei'o in for%$ si servii'o pe foi e salat$- orna%entat$ cu ro*u- ou$ fierte *i p$trunjel(
A$u+ai un sos la ale+ere 9sos vere sau %aione"$:(
TURTI DE CA.TRAVEI CU BRNZI DE VACI
Pe!tr& K %ersoa!e,
, 4 castravei e circa K@@ + fiecare
, CK@ + e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase- #ine scurs$
, 3@ foi e +elatin$
, sucul e la o ju%$tate e l$%.ie
, K@ cl e ap$
, 3 ceapa ras$ foarte fin sau pasat$ cu %i/erul
, 3[6 c$el e usturoi ras foarte fin
, sare- piper- corianru
Raei fin cei oi castravei *i p$strai 3[6 intr'unul- pentru orna%entare( S$rai'i- l$sai'i s$
se scur+$ &ntr'o strecur$toare- ti%p e 6@ e %inute- sv.ntai'i #ine cu h.rtie a#sor#ant$(
)n%uiai +elatina % ap$ rece apoi i"olvai'o treptat- la cal- &n cei K@ cl e ap$(
A%estecai #r.n"a e vaci- castraveii- +elatina topit$- ceapa- l$%.ia- usturoiul *i
coni%entele(
Un+ei u*or- cu ulei e %$sline- pereii unei for%e &nc$p$toare( !apisai'o cu felii fine e
castravei(
!urnai &n ea co%po"iia( Acoperii'o cu feliile r$%ase( >$sai'o s$ se &nche+e- la rece-
BK
%ini%u% ou$ ore *i ju%$tate(
Scoatei'o in for%$ *i ter%inai ornarea cu felii e ro*ii- foi e salat$ etc(
Servii'o- ac$ vrei- cu un sos %ai %ult sau %ai puin coni%entat- &n funcie e +ustul
u%neavoastr$(
TURTA DE CONOPIDI
Pe!tr& K<(D %ersoa!e,
, 3 conopi$ %are
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase
, 3[4 pahar e lapte praf s%.nt.nit- foarte onctuos- aproape ca o cre%$- *i foarte o%o+en
, ? ou$
, sare- piper
Punei conopia 9up$ ce ai rupt'o &n #ucheele- ai sp$lat cu ap$ *i oet *i ai scurs'o: &n ap$
clocotit$( S$rai'o( >$sai'o s$ %ai fiar#$ K %inute up$ ce apa a &nceput in nou s$ clocoteasc$(
Scoatei'o *i scur+ei'o(
0acei in ea un piureu 9eventual pasai conopia cu %i/erul:( A%estecai'o cu #r.n"a-
laptele- ou$le- sarea *i piperul(
A%estecai #ine totul *i turnai co%po"iia &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu unt(
>$sai'o la copt circa 3 or$- &n #ain'%arieD te%peratura cuptorului este e 4@@ 9!er%ostat
K[?:(
Scoatei'o in for%$ la un sfert e or$ up$ ce ai luat'o in cuptor( Servii'o cu un sos e
ro*ii(
Acest fel se poate %.nca rece sau c$lu 9la te%peratura ca%erei:(
CIPUNI GLACT
Pe!tr& K<(D %ersoa!e,
, K@@ + e c$p*uni
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase- #ine scurs$
, K al#u*uri
, 4 lin+uri e suc e l$%.ie
, K'? lin+uri e &nulcitor 9praf:
Pasai c$p*unile cu %i/erul sau facei un piureu- cu ajutorul unui toc$tor( Matei al#u*urile
spu%$(
A%estecai c$p*unile- al#u*ul- #r.n"a e vaci *i eulcorantul- p.n$ ce co%po"iia este
aproape o%o+en$(
A$u+ai sucul e l$%.ie *i turnai a%estecul &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu ulei(
Punei totul &n con+elator- ti%p e ?'C ore- apro/i%ativ( Scoatei c$p*unile cu 3[4 or$ &nainte
e a fi consu%ate(
Pentru a ie*i %ai u*or- trecei for%a pe su# un curent e ap$ c$lu$(
Servii'le cu un sosD ecorai cu c$p*uni t$iate &n ou$(
Sosul2 a%estecai cu %i/erul 5@@ + e c$p*uni- &%preun$ cu 4 lin+uri e eulcorant praf *i cu
sucul e la 3[4 l$%.ie(
BAVAREZI DE ZMEURI CU .O.
Pe!tr& +<S %ersoa!e,
, K@@ + e "%eur$
, 6 +$l#enu*uri
, 5@ cl e lapte
, ? lin+uri e eulcorant praf
, 5 foi e +elatin$ ali%entar$
)n%uiai foile e +elatin$ &n ap$ rece(
B?
)ntr'o crati$- #atei +$l#enu*urile *i a$u+ai laptele( Punei co%po"iia pe foc %oale *i l$sai'
o s$ se &n+roa*e- p.n$ c.n se ia pe spatul$( >uai'o e pe foc(
A%estecai cu %i/erul "%eura- pentru a o#ine un piureuD a$u+ai &nulcitorul( Scur+ei
+elatina *i i"olvai'o &n cre%a cal$( A%estecai "%eura cu cre%a(
!urnai a%estecul &n for%a uns$ u*or cu ulei *i l$sai'l s$ se &nche+e- la fri+ier- ti%p e cel
puin 34 ore(
Servii'l rece cu sos e "%eur$(
Sosul2 pasai cu %i/erul 5@@ + e "%eur$- a$u+ai sucul'e l$%.ie *i 5[6 lin+ur$ e
eulcorant(
Ta0la "e 'aterii
Pa+ina
PRE0AUR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3
CUVTN! )NAIN!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3
OMENI!A!E 1I CIVI>INAUIE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4
IN!RODUCERE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4
CAPI!O>U> I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6
;I!U> CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K
A( ORIGINEA !EORIEI CA>ORII>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K
M( !EORIA CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K
C( EEP>ICAUIA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?
CAPI!O>U> II((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C
A( PRO!EINE>E 9sau PRO!IDE>E:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B
M( G>UCIDE>E 9sau SIDRAUII DE CARMON:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B
C( >IPIDE>E 9sau GRRSI;I>E:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3@
D( 0IMRE>E A>I;EN!ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((33
SURSE>E DE 0IMRE 9CE>U>ONR:
*i concentraia lor la 3@@ + e ali%ente((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((34
RENU;A!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((35
C>ASI0ICAREA >IPIDE>OR- G>UCIDE>OR- G>UCIDO'>IPIDE>OR 1I A 0IMRE>OR
A>I;EN!ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((35
C>ASI0ICAREA G>UCIDE>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((36
CAPI!O>U> III(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K
CU; SE PRODUC _I>OGRA;E>E )N EECES8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K
A( INSU>INA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K
M( INGERAREA UNEI G>UCIDE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K
C( INGERAREA UNEI G>UCIDE 1I A UNEI >IPIDE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K
D( INGERAREA >IPIDE>OR SINGURE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3?
CAPI!O>U> IV(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3?
GES!IONAREA DEPONI!E>OR DE GRRSI;E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3?
CAPI!O>U> V((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3I
;E!ODA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3I
A( PIERDEREA )N GREU!A!E , 0ANA I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4@
a( NASRRU>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4@
#( PTINEA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((43
c( 0RINOASE>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((43
( 0RUC!E>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((46
e( A>COO>U>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4K
MRU!URI>E DIGES!IVE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4?
MEREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4?
VINU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4C
f( CA0EAUA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4C
+( >I;ONADE>E 1I MR!URI>E ACIDU>A!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4B
h( >AP!E>E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4B
i( SUCURI>E DE 0RUC!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4B
PUNEREA )N AP>ICARE A 0ANEI I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4B
BC
;ICU> DEHUN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4I
PRTNNU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((53
0elul principal(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((53
CINA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((56
GUS!AREA 9PICNICU>:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5K
DURA!A 0ANEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5C
SR RENU;R; PRINCIPII>E DE MANR A>E 0ANEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5B
;eniuri pentru cin$ 9proteino'Iipiice:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6@
Diverse %eniuri +luciice per%ise &n fa"a I- ar reco%anate- &n special- pentru fa"a II(((((((((((((((((((((((((((((63
M( 0ANA II2 ;ENUINEREA ECSI>IMRU>UI PONDERA>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((63
RENU;A!U> PRINCIPII>OR 0ANEI II(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K@
EEE;P>E DE ;ENIURI NI>NICE DIN 0ANA II- PEN!RU PRS!RAREA ECSI>IMRU>UI
PONDERA> 1I A!ENUAREA AMA!ERI>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K@
Pri%a "i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K@
A oua "i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K3
CAPI!O>U> VI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K6
SIPOG>ICE;IA , MOA>A SECO>U>UI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K6
CAPI!O>U> VII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K?
DIGES!IA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K?
ASPEC!U> !ESNIC A> PROM>E;EI DIGES!IEI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K?
3( Gura((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K?
4( Sto%acul(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K?
5( Intestinul su#ire((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC
6( Intestinul +ros 9colonul rept- ascenent- transversal- st.n+ *i escenent:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC
A;ES!ECURI>E A>I;EN!ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC
CAPI!O>U> VIII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KI
SIPERCO>ES!ERO>U>2 MO>I>E CARDIO'VASCU>ARE 1I DIE!E!ICA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KI
CO>ES!ERO>U> MUN 1I CO>ES!ERO>U> RRU(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?@
DONAHU> SANGUIN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?@
RISCURI>E CARDIO'VASCU>ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?@
!RA!A;EN!U> DIE!E!IC(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?3
RENU;A!U> ;RSURI>OR CARE !REMUIE PUSE )N PRAC!ICR DE CEI CARE AU
SIPERCO>ES!ERO>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?4
CAPI!O>U> IE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?5
NASRRU> ES!E O!RAVR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?5
)NDU>CI!OARE SIN!E!ICE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?6
CAPI!O>U> E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((??
CU; PU!EUI REDOMTNDI UN AMDO;EN P>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((??
;TNCAUI 0RUC!E>E PE S!O;ACU> GO>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?C
CU; !REMUIE ;TNCA!E 0RUC!E>E8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?B
A!ENUIE >A SUCU> DE 0RUC!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?B
REGRSIUI'VR AMDO;ENU> P>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?I
CAPI!O>U> EI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?I
CU; !REMUIE SRRNIUI COPIII8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?I
O A>I;EN!AUIE DE O CA>I!A!E DEP>ORAMI>R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?I
A>I;EN!E SUM S!RIC!R SUPRAVEGSERE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C@
!REMUIE )N>OCUI! NASRRU> COPII>OR CU )NDU>CI!ORI8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C3
;ESE>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C3
;ICU> DEHUN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C4
PRTNNU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C4
GUS!AREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C4
CINA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C4
CANURI PAR!ICU>ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C5
CAPI!O>U> EII(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C5
S>RMIUI 0RRR A 0ACE SPOR!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C6
CAPI!O>U> EIII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CK
GREU!A!EA IDEA>R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CK
CONC>UNIE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C?
ANEEE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC
BB
ANEEA Nr( 3(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE 0ANA I2 PIERDERE )N GREU!A!E((((((((((((((((((((((((((((((((CC
ANEEA Nr( 4(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CI
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CI
0ANA II2 ;ENUINEREA ECSI>IMRU>UI PONDERA>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CI
ANEEA Nr( 5(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B@
REUE!E CU CIOCO>A!R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B@
SPU;R DE CIOCO>A!R((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B@
CRE;A 0ONDAN!R CU CIOCO>A!R A;RRUIE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B@
ANEEA Nr( 6(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B4
REUE!E DIVERSE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B4
OREN NEPRE>UCRA! CU RO1II((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B4
VINE!E GRA!INA!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B4
0>AN DE !ON CU SOS DE PRAN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B5
PA!EU DE ;ISA>U(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B5
SU0>EU 0RRR 0RINR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B6
RO1II U;P>U!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B6
;USACA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B6
SPU;R DE !ON )N ASPIC((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((BK
!UR!R DE CAS!RAVEUI CU MRTNNR DE VACI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((BK
!UR!A DE CONOPIDR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B?
CRP1UNI G>ACW(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B?
MAVARENR DE N;EURR CU SOS((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B?
!a#la e %aterii((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((BC
BI