REZUMAT Teza Doctorat DR Manu

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
"CAROL DAVILA" BUCURETI

CATEDRA DE MEDICINA LEGALA
REZUMAT
LUCRARE DE DOCTORAT
CONTRIBUII LA STUDIUL
MEDICO-LEGAL AL INFIRMITII
CONDUCTOR TIINIFIC:
Prof. Univ. Dr. Vladimir BELIS
DOCTORAND:
Dr. Dan MANU
BUCURETI, 1997
1
Moti!"i! !#$%$&ii t$'$i
Alegerea ca tem pentru tea de doctorat a !tudiului rela"iei dintre traumati!mul cotidian #i
genea infirmit"ii fiice #i p!i$ice permanente a fo!t determinat de o%!erva"ia c &n practica
medicului !peciali!t de medicin legal e'i!t o !uit de momente &n care !ta%ilirea infirmit"ii
ca no"iune medico(legal repreint o provocare direct.
S(o)*# #*(&+&ii
)eflectarea #i evaluarea infirmit"ii determinate de accidentele de munc &n cadrul
e'pertielor medico(legale.
O,i$(ti*# %$-$&!#
A,o&.!&$! i-t$&.i/(i)#i-!&+ ! $!#*+&ii !((i.$-t$#o& .$ '*-(+
)&i- )&i/'! /)$(i!#i/t*#*i .$ '$.i(i-+ #$%!#+, .!to&it+
(o-ot!"ii#o& '*#ti)#$ )$ (!&$ !/t0$# .$ #$1i*-i (* io#$-"+ #$
i-(*',+2
O,i$(ti$ /)$(i0i($
Evaluarea infirmit"ii traumatice pe aparate #i !i!teme* )eflectarea infirmit"ii &n cadrul
e'pertielor medico(legale* +%iectivele #i concluiile raportului medico(legal &n ca de
infirmitate fiic !au p!i$ic permanent &n accidentele de munc.
M!t$&i!# 3i '$to.$
,aui!tica medico(legal a traumati!melor determinate de accidentele de munc &n
cadrul In!titutului Na"ional de Medicin Legal Mina Minovici Bucure#ti &n perioada
-..-(-../0 a luat &n !tudiu un numr de mediu 11 de e'pertie pe an cu o di!tri%u"ie medie
anual de 2. de %r%a"i !i -/ femei. Accidentele de munc mortale au fo!t analiate prin
metode !pecifice diagno!ticului tanatologic medico(legal. Infirmitatea determinat de
accidentele de munc a fo!t a%ordat prin pri!ma implica"iilor !ale medico(legale.
R$1*#t!t$ 3i .i/(*"ii
Am con!tat un raport femei 3 %r%a"i implica"i in agre!iuni generatoare de infirmitate de
435.. 6n caul accidentelor rutiere raportul femei %r%a"i a fo!t mult mai apropiat ca valoare
medie 743-89 din cifrele avan!ate. 6n cadrul lucrrii !e &nregi!trea un numr egal de femei
implicate &n traumati!me agre!ionale !au accidente rutiere in timp ce %r%a"ii0 mai e'pu#i ctre
munci grele0 !unt mai frecvent implica"i &n accidente de munc mortale. Leiunile
predominante !unt egal di!tri%uite in cadrul celor trei mari categorii avute in vedere
7locomotorii0 de manipulare !i glo%ale9. Ma:oritatea invalidit"ilor apar"ine grupei II.
2
Co-(#*1ii 3i !)#i(!&$! #o& )&!(ti(+
Medicina legal are un rol determinant &n a%ordarea modificrilor determinate de invaliditate
a!upra capacit"ii unui individ de a e'ercita o anumit profe!ie0 reflectat &n no"iunea de
capacitate de munc. Patologia gadei0 uura ace!teia %iologic0 precum #i condi"iile
particulare de mediu pot determina0 &n caul unui accident de munc0 fie vindecarea cu !ec$ele
minime !au c$iar fr !ec$ele0 fie o evolu"ie ctre infirmitate0 fie o evolu"ie ctre dece!.
Bi,#io%&!0i$ /$#$(ti+
1. Augu!tin P.0 ;ournier ,0 <anne=uin D.0 pat$ologie !e=uellaire cranio(encep$ali=ue0
Diffu!ion Soulli!e et ,a!!egrain0 -..>* 5. Ar!eni ,0 ,on!tantinovici Al.0 Panoa ?$.0
@raumati!me verte%ro(medulare !i ale nervilor0 Ed Medicala0 Bucure#ti0 -.A2* 2. Beli!
V.0 Nane! ,0 @raumatologia medicala in practica medico(legala !i :udiciara0 Ed
Academiei0 Bucure#ti0 -.41* Begue(Simon A.M.0De lBevaluation du pre:udice a
lBevaluation du $andicap0 Ma!!on0 -.4/.
2. Brou!!eau S.0 )ou!!eau ,0 La reparation du domage corporel 7met$odologie en droit
common9 LBArgu!0 -.42
Moti!tio- o0 t4$'$
,$oo!ing t$i! t$eme for mC doctoral t$e!i!0 con!i!ting in !tudCing t$e correlation %etDeen t$e
DorE accident! and apparition of p$C!ical incapacitC0 Da! determined %C t$e o%!ervation t$at0
in foren!ic medicine practice0 t$ere i! a large diver!itC of ca!e! in D$ic$ e!ta%li!$ing t$e DorE
capacitC of t$e victim0 a! a foren!ic medicine notion0 repre!ent! a direct c$allenge.
5*&)o/$ o0 t4$ 6o&7 )!)$&
R$0#$(ti-% !-. $!#*!tio- o0 t4$ 6o&7 !((i.$-t )48/i(!#
i-(!)!(it8 4!/ ! #!&%$ .$t$&'i-!tio- i- 0o&$-/i(9'$.i(i-$
$:)$&ti/$2
G$-$&!# o,;$(ti$
I-t$&.i/(i)#i-!&8 !)&o!(4 o0 t4$ 6o&7 !((i.$-t t4&o*%4 t4$
i/io- o0 0o&$-/i( '$.i(i-$ /)$(i!#i/t 4!/ #!&%$ (o-ot!tio- i-
t4$ 0i$#. o0 4o6 t4$/$ io#$-t #$/io-/ $:)&$// o$& t4$ )48/i(!#
(o-.itio- o0 t4$ i(ti'2
S)$(i0i( o,;$(ti$/
Evaluation of po!ttraumatic infirmitC on !pecific !C!tem! of t$e %odC* <oD t$e
p$C!ical incapacitC reflect! in foren!ic medicine e'perti!e* @$e o%:ective! and
conclu!ion! of t$e foren!ic medicine in long(time p$C!ical incapacitC a! con!e=uence
of DorE accident!.
M!t$&i!# !-. '$t4o./
@$e foren!ic(medical !tati!tic! concerning t$e trauma determined %C DorE accident!0
regi!tred in t$e anal! of t$e FMina MinoviciG National ;oren!ic Medicine In!titute of
Buc$are!t in -..-(-../ period of time0 compri!ed a num%er of 11 e'pertee!e! Dit$ an
avereage amount of 2. male victim! and -/ female victim!.HorE let$al accident! Dere
analC!ed t$roug$ !pecifc !cientific met$od!0 concerning t$e t$anatologic foren!ic
3
medical diagno!i!. @$e p$C!ical incapacitC determined %C DorE accident! Da! analC!ed
t$roug$ t$eir foren!ic medicine implication!.
R$1*#t!t$ 3i .i/(*"ii
@$e Domen3men ratio involved in trauma generating of p$C!ical incapacitC i! 435.. In ca!e of
car accident! t$i! ratio i! muc$ clo!er to t$e average value of t$e figure! De encountered0
meaning 43-8. He $ad !een along t$e !tudC an amount of near e=ual percent of Domen
involved in aggre!!ion trauma or car accident! D$ile men0 D$o Dere e'po!ed to $arder DorE
condition!0 are more fre=uentlC involved in la%or deadlC accident!. @$e mo!t fre=uentlC %odC
le!ion! encountered are e=uallC di!tri%uted to t$ree ma:or !ite! of t$e %odC De !tudied 7t$e
locomotor!0 manipulation and glo%al9. Mo!t of t$em are of manipulation tCpe.
4
Co-(#*/io-/ !-. t4$i& )&!(ti( !))#i(!tio-
;oren!ic medicine $a! a ma:or role in a!!e!ing t$e c$ange! determined %C p$C!ical
incapacitC of t$e per!on on performing a certain profe!!ion0 reflected %C t$e notion of DorE
performing capacitC. @$e pree'i!tant pat$ologC of t$e victim coro%orated Dit$ t$e particular
DorE condition! can determine0 in t$e DorE accident ca!e!0 tDo evolution variant!I to full
recoverC or !e=uelar recoverC0 or even to p!C!ical incapacitC and deat$.
R$00$&$-($/
3. Augu!tin P.0 ;ournier ,0 <anne=uin D.0Pat$ologie !e=uellaire cranio(encep$ali=ue0
Diffu!ion Soulli!e et ,a!!egrain0 -..>* 5. Ar!eni ,0 ,on!tantinovici Al.0 Panoa
?$.0 @raumati!me verte%ro(medulare !i ale nervilor0 Ed Medicala0 Bucure#ti0 -.A2*
2. Beli! V.0 Nane! ,0 @raumatologia medicala in practica medico(legala !i :udiciara0
Ed Academiei0 Bucure#ti0 -.41* >. Begue(Simon A.M.0De lBevaluation du pre:udice a
lBevaluation du $andicap0 Ma!!on0 -.4/.
-. TRAUMATOLOGIA, CAUZALITATEA SI LEGEA
Scurt I!toric al Medicinei Legale in )omJnia -
Locul Medicinei Legale in cadrul !pecialit"ilor
medicale intere!ate in evaluarea accidentului de munca !i
in afectarea capacit"ii de munca 2
@rauma !i traumati!mul /
Legi!la"ia traumati!mului 5>
,aualitatea medico(legala 5.
<2 CONCE5TE INTEGRATE MEDICO9LEGALE, LEGALE SI
MEDICALE
>-
?lande endocrine >-
Evaluarea infirmit"ii in urma unor traumati!me +)L >1
+a!ele !i articula"iile 1>
@oracele !i plmJnii /1
,ord !i artere coronare A-
Afec"iuni p!i$ice A4
)inic$ii !i aparatul urinar 4/
Va!ele !anguine .1
@u%ul dige!tiv -88
,oloana verte%rala -81
?ura !i din"ii --5
+ftalmologie --4
2. STUDIU 5ERSONAL SI STATISTIC
,ercetri per!onale privind mfirmitatea po!t(traumatica -24
Introducere. ,on!idera"ii ecologice !i epidemiologice
privind infirmitatea -24
Material !i metoda ->5
Accidente de munca mortale ->5
Infirmitatea ( caui!tica medico(legala ->4
Infirmitatea produ!a prin accidente de munca -1A
Di!cutarea reultatelor -/A
2 CONSIDERAII FINALE SI CONCLUZII
,on!idera"ii finale -A4
,oncluii -.4
E=A 1 C&it$&io#o%i! .$ $!#*!&$ ! .$0i(it*#*i 0i1i( )$&'!-$-t
arem ASI)+M modificat !i revut la INML Bucure#ti0 !eptem%rie -..A9
E=A < M$to.o#o%i! $!#*+&ii i-0i&'it+"ii /i ! (!)!(it+"ii .$ '*-(!
BIBLIOGRAFIE
Alegerea ca tema pentru lucrarea finala de doctorat a !tudiului rela"iei dintre
traumati!mul cotidian !i genea infirmit"ii fiice !i p!i$ice permanente a fo!t determinata
de o%!erva"ia ca in practica medicului !peciali!t in medicina legala e'i!ta o !uita de
momente in care !ta%ilirea infirmit"ii ca no"iune medico(legala repreint o provocare
directa. Mai mult decJt atat0 am o%!ervat ca in!a!i no"iunea de infirmitate nu e!te perceputa
in mod identic de toti cei care0 in mod direct !au indirect !unt implica"i in evaluarea ei.
LOCUL MEDICINEI LEGALE IN CADRUL S5ECIALITILOR MEDICALE
INTERESATE IN EVALUAREA ACCIDENTULUI DE MUNCA SI IN AFECTAREA
CA5ACITII DE MUNCA
+ tema cu un con"inut atat de amplu cum e!te cea propu!a pentru a fi a%ordata in
cadrul ace!tei lucrri a fo!t !ugerata de tran!formrile radicale pe care le(a !uportat pia"a de
munca din )omJnia in ultimii ani precum !i de faptul ca in multe cauri intreprinderi atat
din !ectorul privat cat !i din cel de !tat dorind o reforma de !uprafa"a au tendin"a de a !cade
c$eltuielile de produc"ie prin reducerea c$eltuielilor legate de ec$ipamente de protec"ie 0
in!tructa:e de protec"ie !au c$iar de mic#orare a numrului de !peciali#ti in favoarea unor
muncitori cu pregtire vaga !au neconcordanta dar cu preten"ii !alariale mai mode!te.
Mai mult decJt atat0 mai ale! in ultimul timp am con!tatat !i o cre#tere a intere!ului
legi!lativului in raport cu protec"ia muncii !i cu redefinirea accidentelor de munca !i o
cre#tere a intere!ului medicilor de diferite !pecialit"i in raport cu ttraumatologia in general
!i in !pecial cu cea generata de proce!ul muncii0 deoarece ma:oritatea medicilor au intele!
ca accidentul de munca e!te marele generator de mor%iditate !i mortalitate0 indiferent de
forma de proprietate a!upra mi:loacelor de produc"ie.
&nceputul unui !tudiu multidi!ciplinar cum e!te cel al locului infirmit"ii in patologia
medico(legala moderna impune un a%ord particular al datelor teoretice !i o analia !tati!tica
ela%orata a datelor cifrice recoltate atat in cadrul In!titutului National de Medicina Legala
KMina MinoviciK Bucure#ti cat !i in cadrul comi!iilor de e'pertia !i evaluare a capacit"ii
de munca e'i!tente in cadrul municipiului Bucure#ti 7inclu!iv in cadrul la%oratoarelor de
!ector9.
E'i!ta un punct de vedere general acceptat. Medicina Legala e!te o di!ciplina
medicala comple'a care i!i pune cuno!tiintele in !lu:%a :u!ti"iei ori de cate ori0 pentru
lmurirea unor caue :udiciare !unt nece!are date !i preciri de natura medicala !au
%iologica.
Medicina legala e!te o !pecialitate medicala comple'a cu un pronun"at caracter
multidi!ciplinar. Prin defini"ie medicina legala e!te o !pecialitate care interpretea faptele
medicale in folo!ul :u!ti"iei. )ealiarea unui diagno!tic medico(legal competent tre%uie !a
!e !upun unor cerin"e %ine cuantificate #tiin"ific. Se !olicita !peciali!tului in medicina
legala !a apreciee medical 7clinic !i paraclinic9 leiunile traumatice0 prin evaluarea lor0 prin
de!crierea caracterului lor traumatic !i prin cola%orarea cu alte !pecialit"i. ,omple'itatea
inve!tiga"iilor are ca menire atat !ta%ilirea unui diagno!tic complet !i competent0 cit !i
realiarea unor ma!uri medicale menite !a a!igure !tarea de !ntate a pacientului. + a doua
re!pon!a%ilitate a actului medico(legal e!te aceea ca prin concluiile enun"ate0 generate de
aprecierile medicale concrete0 !a furniee magi!tratului elemente ce pot duce la aprecierea
!i &ncadrarea :uridica core!puntoare a unor traumati!me.
+crotirea omului prin norme :uridice r!punde &n primul rand unui intere!
manife!tat &ntotdeauna &n drept fata de atri%utele per!oanei ca valoare general(umana0iar
aprarea per!oanei con!tituie o tr!tura con!tanta0 comuna tuturor !i!temelor de drept.
Aprarea per!onalit"ii individuale con!tituie latura principala a dreptului !i din
ace!t punct de vedere reflecta fenomene !ociale &n continua miacare ai !c$im%are calitativa
!i cantitativa. Aplicarea dreptului ca di!ciplina a !upra!tructurii im plic0 pentru a fi
eficienta0 &n primul rJnd cunoaaterea atiintifica a realit"ii0dar ai a !tructurilor ai
caracteri!ticilor care coordonea o !ocietate democratica.
)olul dreptului &n afirmarea ai ocrotirea per!onalit"ii umane !e materialiea atJt
&n activitatea creatoare de drept0cJt !i &n interpretarea !i aplicarea normelor :uridice.
A#earea infrac"iunilor contra per!oanei &n @itlul al II(lea din partea !peciala a
,odului penal !u%linia importanta deo!e%ita ce !e acorda ocrotirii per!oanei &n !i!temul
no!tru de drept. Infrac"iunile alctuie!c un grup di!tinct al crui denumire generica de
KInfrac"iuni contra per!oaneiK reflecta0 &n raport de o%iectul ocrotirii penale0 calificarea lor
de an!am%lu ce !e r!frJnge a!upra fiecrei infrac"iuni &n parte.
Incriminarea ace!tor fapte care vatama !au pun &n pericol !ntatea !au c$iar viata
per!oanei0 con!tituie temeiul :uridic nece!ar pentru aprarea prin mi:loace !pecifice
dreptului penal a ace!teia. Prevenirea ai com%aterea faptelor care aduc atingere vie"ii !i
!anatatii per!oanei repreint unul din o%iectivele principale ale dreptului penal0 care &!i
g!e#te concretiarea &n prevederile legii penale.
In incriminarea faptelor din capitolul men"ionat !(a avut &n vedere !pecificul ace!tor
fapte0 !pecific ce con!ta &n faptul ca valorile ocrotite prive!c nemi:locit omul0 per!oana &n
comple'itatea ei. Numai prin a!igurarea inviola%ilitaaii ace!teia0 drepturile umane !unt
ocrotite &n mod real !i pot fi pu!e &n valoare &n mod li%er.
De a!emenea0 !(au avut &n vedere urmrile grave !i ade!ea irepara%ilele pe care
ace!te fapte le pot avea0 mi:loacele ai procedeele prin care !unt0 de regula0 !vJr#ite0 precum
!i frecventa de!eori mai ridicata &n raport cu alte infrac"iuni. Aprarea omului e!te o
condiaie !ine =ua non pentru &n!a!i e'i!tenta !ociet"ii umane.
+%iectul :uridic comun 7generic90 propriu &ntregului grup al infrac"iunilor contra
per!oanei0&l con!tituie realitatea !ociala a crei formare !i de!f#urare normala !unt legate de
ocrotirea atri%utelor e!en"iale0 inerente oricrei per!oane. E!te vor%a de!pre acele rela"ii &n
cadrul crora orice per!oana opune tuturor celorlalai mem%ri ai !ociet"ii dreptul !au a%!olut
la e'i!tenta0 !ntate0 integritate fiica0 li%ertate !au onoare !i pretinde tuturor de a !e a%"ine
de la orice fapta prin care i !(ar putea !uprima viata0 atinge !ntatea0 rapi li%ertatea0 !au
#tir%i demnitatea umana.
Alturi de o%iectul :uridic generic0care con!tituie principalul critriu de cla!ificare &n
grupe mari a infrac"iunilor0e'i!ta !i o%iectul :uridic !pecial0 !pecific pentru fiecare
infrac"iune din ace!t titlu. +%iectul :uridic !pecial cuprinde rela"iile !ociale care prive!c
!eparat diver!ele atri%ute e!en"iale ale per!oanei0adic viata0 !ntatea0 li%ertatea0 etc. E!te
criteriul de cla!ificare a infrac"iunilor contra per!oanei care !e &mpart &n !u%grupe0 cuprin!e
&n capitole !eparate0!i anumeI
( infrac"iuni contra vie"ii0 a integrit"ii corporale !i !anatatii0
( infrac"iuni contra li%ert"ii per!oanei0
( infrac"iuni privitoare la viata !e'uala
DAM HAHU INFIRMITATEA Rezumat
( infrac"iuni contra demnit"ii. Succe!iunea capitolelor e!te &n ordinea importantei
valorilor !ociale ocrotite.
Infrac"iunile de lovire !i vtmare a integrit"ii corporale !au a !anatatii !unt
prevute &n !ec"iunea a Ii(a a primului capitol din titlul con!acrat de ,odul Penal
infrac"iunilor contra per!oanei.
Ace!te infrac"iuni !unt pla!ate imediat dupa !ec"iunea intitulata KInfracaiuni contra
vie"iiK !ec"iune care cuprinde cele mai grave infrac"iuni contra per!oanei* acea!ta !ituare !e
datorea importanaei valorilor !ociale ocrotite prin incriminarea faptelor de lovire !i
vtmare a integrit"ii corporale !au a !anatatii !i ale! datorita gravita"ii ace!tor infrac"iuni.
LEGISLAIA TRAUMATISMULUI, A INFIRMITII SI A ACCIDENTULUI DE
MUNCA
Infrac"iunile au deci ca o%iect :uridic comun rela"iile !ociale referitoare la dreptul
fiecrei per!oane la integritatea corporala !i !ntate. &ntrucJt prin vtmarea integrit"ii
corporale !au a !anatatii proprii nu !e &ncalc o%liga"ia pe care fiecare o are &n cadrul reiatei
individuale in raport cu !ocetatea ocrotite de lege de a nu aduce atingere dreptului altuia la
ace!te0 afectarea propriei !tri de !ntate nu con!tituie infrac"iune contra integrit"ii
corporale !au !anatatii.
+%iectul material al infrac"iunilor de lovire !i vtmare a integrit"ii corporale !au a !anatatii
con!ta &n corpul victimei. In cadrul ace!tor infrac"iuni0 cea de vtmare corporala grava 7art.
-459 preint un grad de pericol !ocial mai ridicat decJt lovirea !au alte violente 7art. -489 !i
de vtmarea corporala 7-4-90 !i mai !cut decJt loviturile !au vtmrile cauatoare de
moarte.
Pentru e'emplifacarea celor men"ionate de:a con!ider indicata reiterarea unor !curte
fragmente ale ,odului Penal a!a cum a fo!t modificat prin legea >5 din -../I
Art. -A> 7omorul9 Uciderea unei per!oane !e pedep!e#te cu inc$i!oare de la -8 la 58
de ani !i intericerea unor drepturi. @entativa !e pedep!e#te.
Art. -A1 7omorul calificat9 +morul !vJr#it in urmtoarele &mpre:urriI ( cu premeditare0 din
intere! material0 a!upra !o"ului !au a unei rude apropiate0 profitJnd de !tarea de neputin"a a
victimei de a !e apar0 prin mi:loace care pun in pericol viata mai multor per!oane0 pentru a
!e !u!trage de la are!tare0 de la urmrire0 pentru a &nle!ni !au a!cunde !vJr#irea unei
infrac"iuni0 in pu%lic0 !e pedep!e#te cu inc$i!oare de la -1 la 51 de ani !i intericerea unor
drepturi.
Art. -A/ +morul deo!e%it de grav e!te omorul !vJr#it prin cruime0 a!upra a mai
multor per!oane0 pentru a!cunderea unei tJl$arii !au piraterii0 a!upra unei gravide0 de ctre o
per!oana care a mai !vJr#it un omor0 a!upra unui magi!trat0 poli"i!t0 :andarm !au miltar in
timpul !au in legtura cu &ndatoririle pu%lice ale ace!tuia !e pedep!e#te cu deten"iune pe viata
!au inc$i!oare de la -1 la 51 de ani !i intericerea unor drepturi.
Art. -A4 Uciderea din culpa. ,and uciderea din culpa a unei per!oane e!te !vJr#ita de
un conductor de ve$icul cu trac"iune mecanica avJnd in !Jnge o im%i%itie alcoolica ce
dep#e#te limita legala !au !e afla in !tare de e%rietate0 pedeap!a e!te inc$i!oare de la 1 la -1
ani.
Art. -48 Lovirea !au orice acte de violenta cauatoare de !uferin"e fiice !e pedep!e#te
cu inc$i!oare de la - luna la trei luni !au cu amenda. Lovirea !au actele de violenta care au
pricinuit o vtmare ce nece!ita pentru vindecare &ngri:iri medicale de cel mult 58 de ile de
1
0
DAN MNU INFIRMITATEA Rezumat
ingri:iri medicale !e pedep!e!c cu inc$i!oare de la 2 luni la 5 ani !au cu amenda. Ac"iunea
penala !e pune in mi#care la plJngerea preala%ila a victimei. &mpcarea pJrtilor inlatura
r!punderea penala
Art. -4- ;apta prin care !(a pricinuit integrit"ii corporale !au !anatatii o vtmare
care nece!ita pentru vindecare ingri:iri medicale de cel mult /8 de ile !e pedep!e#te cu
inc$i!oare de la / luni la 1 ani. Ac"iunea penala !e pune in mi#care la plJngerea preala%ila a
victimei0 &mpcarea pJrtilor inlatura r!punderea penala
______Art. 18 2 Fapta prin care s-a pricinuit integritii corporale sau sanatatii o vtmare
care necesita pentru vindecare un numr mai mare de 60 de zile de ingrijiri medicale sau care a produs
vreuna din urmtoarele consecine pierderea unui simt sau organ! incetarea "unciei acestuia! o
in"irmitate permanenta "izica sau psi#ica! slutirea! avortul sau punerea in primejdie a vieii persoanei se
pedepse$te cu inc#isoare de la % la 10 ani. &and "apta a "ost sv'r$ita in scopul consecinelor prevzute
la aliniatul precedent pedeapsa este inc#isoarea de la % la 10 ani. (entativa "aptei prevzute la aliniatul
precedent se pedepse$te.
Art -42 Lovitura cauatoare de moarte Daca vreuna din faptele prevute in art. -48(
-45 a avut ca urmare moartea victimei pedeap!a e!te inc$i!oare de la 1 la -1 ani.
Art -4> 7modificat prin legea 23A29;apta prevuta de art -48 alin 5 care a pricinuit o
vtmare ce nece!ita mai mult de -8 ile pentru vindecare precum !i cele prevute in art -4-
!vJr#ite din culpa !e pedep!e!c cu inc$i!oare de la o luna la 2 luni !au cu amenda. Daca
fapta a avut vreuna din urmrile prevute in art -45 alin - pedeap!a e!te inc$i!oarea de la 2
luni la 5 ani !au amenda. Ac"iunea incepe la plJngerea preala%ila a pJrtii vtmate. &mpcarea
pJrtilor inlatura r!punderea penala. In realitate in!a0 din punct de vedere medico(legal !unt
dificult"i a face o di!tinc"ie neta intre traumati!mele cu inten"ie !i cele din culpa. ,and
!avar!ireea faptei prevute la alin.l e!te urmarea nere!pectarii di!poi"iilor legale !au a
prevederilor legale pentru e'ercitu unei profe!!ii !au me!erii0 ori pentru &ndeplinirea unei
anumite activit"i0 pedeap!a e!te inc$i!oarea de la 2 luni la 5 ani. ;apta prevuta la al.5 daca
e!te ca urmare a nere!pectariui prevederilor legale !au a ma!urilor de prevedere artate in
alineatl precedent !e pedep!e#te cu inc$i!oare de la / luni la 2 ani.
,eea ce caracteriea infrac"iunea de vtmare corporala grava0 determinJnd gradul
ei mai ridicat de pericol !ocial0 con!ta &n producerea unor con!ecin"e mai grave decJt cele pe
care le implica infrac"iunea de lovire !au alte violenae ori infrac"iunea de vtmare corporala.
Una dintre cele mai grave con!ecin"e ale infrac"iunii de vtmare corporala grava o
con!tituie producerea unei infirmit"i fiice !au p!i$ice permanente. ?ravitatea ace!tei
con!ecin"e e!te data tocmai de faptul ca per!oana e!te pu!a &ntr(o !itua"ie de inferioritate0 care
&i poate afecta rela"iile !ale cu familia0 cu !ocietatea0 iar uneori c$iar rela"iile de munca.
Pentru individ0 dreptatea e!te un !entiment !pecific uman0iar pentru !ocietate0 dreptul
!i dreptatea !e &ncorporea &n reale in!titu"ii !ociale cu !arcina de a le promova ai admini!tra.
In !ocietatea moderna0 dreptul !i #tiin"ele ce concura la realiarea !a devin un important factor
de ec$ili%ru a progre!ului !ocial.
In acea!ta evolutie0medicina legala nu precupe"e#te nici un efort &n !copul contri%uirii
la realiarea :u!ti"iei &n mod direct0 prin !olu"ionarea la timp !i cu e'actitate !tiinaifica a
!itua"iilor cu care !e confrunta legea !i &n mod indirect0 prin aportul adu! la progre!ul rela"iilor
!ociale !i la profila'ia faptelor anti!ociale.
11
Aportul medicinei legale !e face !im"it0 !u% a!pect !tiinaific0 &n toate domeniile
dreptului &n care apare omul cu pro%lemele !ale0 mai ale! &n domeniul dreptului penal0 a
dreptului civil0 a dreptului familiei ai al muncii0 in criminali!tica ai criminologie.
Medicina legala pune la di!poiaia :u!ti"iei atat pro%e o%"inute prin percepere directa0
cat ai pro%e o%"inute prin ra"ionamente #tiin"ifice. Ea apelea la ac$ii"iile progre!ului &n
te$nologie !i in %iologie pentru a trece de la eventualitate la certitudine.
Medicina legala !ta%ileate un raport !tiinaific !i o interconditionare &ntre pro%lemele
de drept !i cele medico(%iologice.
Activitatea medico(legala nu !e poate de!f#ura &n afara unor parametrii etico(
deontologiciI competenta0 con#tiincioitate0 prudenta0 aptitudine de deciie0devo"iune
permanenta pentru !arcinile ce le are de &ndeplinit.
Ace!te atri%ute nece!are !i indi!pen!a%ile &n acelaai timp pentru activitatea medico(
legala0 vor garanta !i !u% a!pect moral pre!tigiul actului medico(legal.
In activitatea medico(legala cotidiana !e fac frecvent confuii legate de terminologia
!i caracterul unor no"iuni care difer in mod a%!olut. Se confunda deci no"iunea de infirmitate
cu cea de invaliditate !i cu cea de pre:udiciu fiic !au p!i$ic. Din punct de vedere le'ical intre
infirmitate !i invaliditate nu e'i!ta diferente ma:ore0 termenii putJnd fi !c$im%a"i. Din punct
de vedere medico(:uridic diferen"a e!te in!a !emnificativa0 folo!irea lor incorecta fiind
capa%ila !a generee atat interpretri medicale cat !i &ncadrri :uridice necore!punatoare.
Infirmitatea permanenta fiica !au p!i$ica repreint in e!en"a un concept :uridic
important care i!i g!e#te &ncadrarea in articolul -45 din cadrul ,odului Penal. In viata de i
cu i !i mai ale! in cadrul unor interpretrii medico(legale comple'e in care !e cere pe langa
&ncadrarea :uridica a faptelor !i aprecierea capacit"ii de munca re!tante po!t(traumatice0
infirmitatea e!te ( uneori ( confundata cu invaliditatea !i mai mult cu un pre:udiciu corporal
aprecia%il procentual fapt ce duce la po!i%ile erori medicale !i :urdice. Infirmitatea
permanenta fiica !i p!i$ica repreint de fapt o no"iune care !e poate !uprapune pe!te cea de
pierdere de organ !au !imt !au de &ncetare a func"iei ace!tuia 7reflectata !i ea tot in cadrul art.
-45 ,P9. Prin infirmitate !e &n"elege un pre:udiciu cu caracter permanent0 morfologic0 morfo(
functional !au func"ional0 care face e'cep"ie in aprecierea medico(legala de la criteriologia
gravita"ii traumatice uual utiliata 7prin ile de ingri:iri medicale9. Aprecierea infirmit"ii
permanente !e face unitar !i %inar 7e'i!ta !au nu9.
In aprecierea ceilalte no"iuni intalnite in cadrul ,odului Penal0 cea de pierdere de
organ !au !imt !e ia in di!cu"ie o alta eventualitate de! intalnita in practica cotidiana medico(
legala. Pierderea de organ !e concretiea prin pierderea irever!i%ila a unei forma"iuni
anatomice diferen"iate0 avJnd va!culariatie !i inervatie proprie !i care &ndepline#te !ingur !au
&mpreuna cu alt organ !imetric o anumita func"ie.
Infirmitatea !e poate !uprapune perfect !au nu pe!te no"iunea de pierdere de organ !au
!imt deoarece in final in am%ele !itua"ii !e poate con!idera e'i!tanta unui pre:udiciu
morfologic0 morfofunctional !au func"ional. Infirmitatea in!a poate lua in di!cu"ie !i
modificarea unor !egmente !c$eletale !ituiatie neacoperita in!a de no"iunea de pierdere de
organ.
Pierderea de organ e!te un concept :uridic !eparat deoarece aduce in di!cu"ie unele
modificri interne care in timp pot genera pre:udicii morfo(functionale irever!i%ile !i pot
genera apari"ia infirmit"ii 7un e'emplu ar putea fi apari"ia repetata a pneumoniilor cu
pneumococ !i complicarea %ron#itelor cronice cu generarea !cleroemfiemului pulmonar
infirmiant9. + !itua"ie cu o mai %una acoperire a am%elor no"iuni 7de infirmitate !i de
1<
pierdere de organ !au !imt9 e!te legata de e'i!tenta unui pre:udiciu func"ional 7pierderea unui
!imt cu p!trarea organului care o genera9. Modificri irever!i%ile ale SN, cu apari"ia
paraplegiei determina pierderea func"iei locomotorii 7in caul !trict al pierderii de organ
func"ia de depla!are e!te diminuata dar e'i!ta9. Apari"ia unei di!functionalitati totale
core!punde perfect cu realiarea unui pre:udiciu morfo(functional !au func"ional.
In aprecierea infirmit"ii0 in afara de evaluarea ace!teia ca entitate0 pentru o %una
corelare :uridica e!te importanta !i !ta%ilirea unei legaturi cauale dintre traumati!m !i
pre:udiciu definitiv. Se aprecia a!tfel o legtura cauala care leag direct0 direct condi"ionat
!au indirect infirmitatea de traumati!m. Preciarea legturii cauale poate repreenta
elementul cel mai dificil al interpretrii e'pertiei medico(legale.
Infirmitatea !e deo!e%e#te e!en"ial de no"iunea 7diferita9 de invaliditate0 de $andicap
!au de incapacitate de munca0 care nici nu !e reg!e!c din punct de vedere :uridic in ,odul
Penal. Invaliditatea e!te de fapt un pre:udiciu func"ional care poate coe'i!ta !au nu cu o
modificare morfologica irever!i%ila. Se poate !pune deci ca o infirmitate fiica permanenta
poate e'i!ta inclu!iv fara modificri func"ionale 7!trict morfologic9 in timp ce invaliditatea
implica in mod o%ligatoriu o infirmitate. Infirmitatea privita ca o modificare !trict anatomica
7morfologica9 !e poate reg!i prin !uprapunere cu no"iunea :uridica de pierdere organ dar cu
con!ervarea func"iei 7in condi"iile in care organul nu e!te eminamente vital ( !plina0 !au cand
e'i!ta organe perec$e !i func"ia unui organ pierdut e!te preluata de organul re!tant (rinic$iul
!au te!ticulul9.
In aprecierea infirmit"ii !e cere !ta%ilirea caracterului de permanenta a ace!teia0 dar
nu !e poate aprecia infirmitatea in grade !i !au procente.
In condi"iile in care e'pertia e!te comple'a !i !e inten"ionea !ta%ilirea atat a
ra!pundeii penale cat !i a celei civile precum !i evaluarea pre:udiciului admini!trativ !olicitat
in principal de !ociet"ile de a!igurare0 atunci fiecare din tul%urri !e aprecia !eparat0 tinand
cont de caracterul !pecific de permanenta a fiecrei leiuni. Evaluarea finala a capacit"ii de
munca re!tante !e face prin opera"ii aritmetice !imple !i !e poate aprecia inclu!iv procentual.
@re%uie in!a !a fie clar faptul ca infirmitatea nu e!te ec$ivalenta cu capacitatea de munca
pierduta !au re!tanta0 no"iunile apar"inJnd unor domenii de intere! diferite.
Am con!iderat utila o noua rein!ertie a unor fragmente legi!lative !peciale legate
demodificarea legi!la"iei muncii. Defini"ia !i cadrul legi!lativ al accidentului de munca !unt
generate in legi!la"ia noa!tr ,odul Muncii 7cap.LII art.>(.19 !i de legea .83-../. (!rMNpOSP
c
B
In cadrul art. 52 din legea men"ionata !e da o defini"ie legala a accidentului de munca.
Prin accident de munca !e intelege vtmarea po!t(traumatica a integrit"ii corporale
!au a !anatatii precum !i into'ica"ia acuta profe!ionala care au loc in timpul proce!ului de
munca !au in &ndeplinirea &ndatoririlor de !erviciu0 indiferent de natura :uridica a contractului
in %aa cruia !e de!f#oar activitatea !i care provoac incapacitate temporara de munca de
cel pu"in 2 ile0 invaliditate !au dece!.
E!te de a!emenea accident de muncaI (accidentul !uferit de elevi !tuden"i !au ucenici
in timpul efecturii practicii profe!ionale0 (accidentul !uferit de cei care indepline!c !arcini de
!tat !au de intere! pu%lic0 inclu!iv in cadrul culturale0 !portive0 in timpul !au din caua
&ndeplinirii ace!tor !arcini.
(accidentul !uferit de orice per!oana ca urmare a unei ac"iuni &ntreprin!e din proprie ini"iativa0
pentru prevenirea ori &nlturarea unui pericol care amenin"a avutul pu%lic !au pentru !alvarea
de vie"i omene#ti.
(accidentul !urvenit in timpul !i pe tra!eul normal al depla!rii de la locuil de munca la
domiciliu !i inver!0
1>
(accidentul cauat de activit"i care nu au legtura cu proce!ul muncii0 daca !e produce la
!ediul per!oanei :uridice !au la adre!a per!oanei fiice0 ori in alt loc de munca organiat de
ace!tea in timpul programului de munca.
In cadrul art. 5> din legea men"ionata0 accentul !e pune pe cla!ificarea accidentului de
munca inI
( accident care produce incapacitate temporara de munca de cel pu"in 2 ile0
( accident care produce invaliditate0
( accident mortal0
( accident colectiv ( cand !unt accidentate cel pu"in 2 per!oane in acela#i timp !i din
aceea#i caua.
Evaluarea accidentului de munca !e face de per!oana :uridica 7cand e!te vor%a de
incapacitate temporara de munca9 !au de in!pectoratul de !tat teritorial pentru protec"ia
muncii in caul invalidit"ii0 dece!ului !au al accidentului colectiv. In caul accidentului de
munca in care !e con!tata dece!ul accidentatutului0 fiind vor%a de o moarte violenta auotp!ia
e!te o%ligatorie. In art 5/ alin 2 din legea .83-../ !e face referire !i la o%liga"ia unit"ii
medico(legale care a efectuat autop!ia !a inainteae in!pectoratului teritorial de !tat pentru
protec"ia muncii o copie de pe raportul de autop!ie 7con!tatare medico(legala9. In caul
accidentelor de munca cu urmri nemortale0 daca !unt con!ecin"a nere!pectarii di!poi"iilor
legale !au a neluarii de ma!uri de prevenire0 ace!tea con!tituie o infractione !i cad !u%
inciden"a art -4> din ,odul Penal.
Evaluarea medico(legala a accidentului de munca e!te oarecum diferitra dar
concordanta direct cu prevederile ,odului Penal. Se men"ionea a!tfelI
( accident care a produ! o vtmare corporala care produce o incapacitate de munca de
minim o i0 avJnd o durata de ma'im -8 ile de ingri:iri medicale0
( accident care nece!ita ingri:iri medicale de -8 pana la /8 de ile 7art. -4> raportat la
-4- ,P.9
( accident care determina o vtmare a integrit"ii corporale !au a !anatatii care nece!ita
pentru vindecare ingri:iri medicale de mai mult de /8 de ile0 o infirmitate permanneta
!au punerea in prime:die a vie"ii.
Evaluarea accidentelor de munca medii0 grave !i foarte grave !unt de competenta
in!pectoratului de !tat teritorial pentru protec"ia muncii !i a Mini!terului Pu%lic. In aprecierea
accidentului concluia medicului legi!t e!te e!en"iala in aprecierea atat a raportului de
caualitate accdient ( leiuni con!tatate precum !i in aprecierea con!ecin"elor reultate a!upra
!anatatii0 a capacit"ii de munca !au a vie"ii victimei.
,aracterul de permanenta al unei infirmit"i e!te dificil de apreciat. Uneori0 con!ecutiv
unei manopere medico(c$irurgicale caracterul permanent al unei infirmit"i poate di!pare. Pe
de alta parte0 de!i pre:udiciu morfologic e!te repara%il medico(c$irurgical0 caracterul de
infirmitate permanenta ramane dar fara !a impun in mod real o diminuare a capacit"ii de
munca 7e'emplu cla!ic e!te lip!a de !u%!tan"a o!oa!a produ! prin trepanatie craniana9. Un
pre:udiciu morfologic evident poate !a determine o pierdere de organ dar !a nu generee
infirmitate 7in !itua"ia unei apendicectomii0 ton!ilectomie9 !au un pre:udiciu moifo(functional
nu generea infirmitate dar poate fi incadra%ila :uridic 7cicatrice inclu!iv e!tetice care !e
aprecia in func"ie de profe!ie0 vJr!ta0 !e'0 in condi"iile in care modificrile !unt definitive90
m ^
+%iectivele e'pertiei medico(legale de apreciere a infirmit"ii 7realitatea
traumati!mului0 realitatea !ec$elelor0 raportul de caualitate !i caracterul de permanenta a
leiunilor9 !e evaluea in timp in raport cu traumati!mul. Intervalul de timp !ta%ilit pentru
evaluare difer in func"ie de e'aminator 7intervalul de con!olidare9. De!i nu e!te acceptat
1?
oficial am con!iderat oportuna acceptarea intervalului de con!olidare propu! de ,reu!ot !i
preluat de e'per"ii francei ( in e!en"a e!te vor%a de o e'aminre realiata la mai mult de 2 luni
!i !u% un an de la traumati!m0 in func"ie de e'perien"a medicala clinica dar !i de felul
leiunilor care vor genera traumati!mul9. Pierre Vignolet !i Bernard Legrand au !ta%ilit un
moment optim pentru e'amenul medical al diferitelor afec"iuni traumatice 7Supplement
K?aette du Palai!K0 -.4>9
A'@-!&$! $:!'$-*#*i (#i-i( A52 Vi%-o#$t, B2L$%&!-.B
1C
C&!-i*
TC /i')#* 0!&! 5(222 D #*-i T( /i')#*
(* 5C222 E #*-i F$'!to' $:t&!9.*&!#222
1< #*-i 5#!%! (&!-io9($&$,&!#!222 1E
#*-i Co-t*1i$ ($&$,&!#! o)$&!t!222 1E
#*-i F&!(t*&! ,oit$i (&!-i$-$222 1< #*-i
F&!(t*&! /i')#! ! ,!1$i222 1< #*-i
F&!(t*&! ,!1$i (* /(*&%$&$ ! LCR222
1E
#*-i
Sto'!to#o%i
$ Di-"i222>
#*-i
Di/;*-("ii (&!-io90!(i!#$222#< #*-i
F&!(t*&! 0$t$i222 1< #*-i
O0t!#'o#o%i$
5#!%! /i')#! ! (o&-$$i222 1<1*-i 5#!%!
t&!-/0i:i!-t! ! (o&-$$i222 1< #*-i
D$1#i)i&$! &$ti-$i222 1< #*-i
Co#o!-! $&t$,&!#! Co-t*1i$ /i')#!222
? #*-i F&!(t*&! #*:!ti$222 9 #*-i
A)!&!t*# &$/)i&!to&
F&!(t*&! (o!/t$i 0!&! #$1i*-$ )#$*&o9
)*#'o-!&!222 > #*-i
F&!(t*&! (o!/t$i (* #$1i*-$ )#$*&o9
)*#'o-!&!222 D #*-i
F&!(t*&! /t$&-*#*i222? #*-i
L$1i*-$! )#$*&o9)*#'o-!&! 0!&!
0&!(t*&! .$ (o!/t$222 D #*-i
L$1i*-$ (!&.i!(!222 1< #*-i
T&!*'!ti/' '!'!&222 D #*-i
L$1i*-$ .i!0&!%'!ti(!222 D #*-i
G!t .o&/o9#o',!& Co-t*1i$ /i')#!222 ?
#*-i F&!(t*&! #*:!ti$22 29 #*-i
A,.o'$- /i ,!1i-
Co-t*1i! !,.o'$-*#*i222 > #*-i
R*)t*&! /)#i-$i:
!.*#t222 1< #*-i (o)i#222<? #*-i
Co-t*1i! /i )#!%! &i-i(4i*#*i222 D #*-i
L$1i*-$! o&%!-$#o& %$-it!#$ $:t$&-$ #!
,+&,!t222 ? #*-i
L$1i*-$! o&%!-$#o& %$-it!#$ $:t$&-$ #!
0$'$i$222 ? #*-i
F&!(t*&! ,!1i-*#*i222 D #*-i
U'!&
Co-t*1i! *'+&*#*i222 > #*-i F&!(t*&!
o'o)#!t*#*i222 D #*-i F&!(t*&! (#!i(*#$i222 C
#*-i L*:!ti*! !(&o'io9(#!i(*#!&!222 ? #*-i
L*:!ti! *'+&*#*i222 D #*-i F&!(t*&!
$:t&$'it+"ii /*)$&io!&$ ! *'+&*#*i222 D #*-i
F&!(t*&! .i!0i1$i 4*'$&!#$222 D #*-i
R*)t*&! ,i($)/*#*i222D #*-i 5#!%!
!&t$&$i 4*'$&!#$222 D #*-i
A')*t!&$222 1< #*-i
Cot
L*:!ti$ /i 0&!(t*&!222 9 #*-i A-t$,&!"
F&!(t*&! !',$#o& o!/$222 E #*-i
F&!(t*&! .i!0i1$i (*,it!#$ i1o#!t$222 ?
#*-i F&!(t*&! .i!0i1$i &!.i!#$
i1o#!t$222 ? #*-i 5#!%! !&t$&$i
(*,it!#$222 D #*-i 5#!%! !&t$&$i
&!.i!#$222 D #*-i A')*t!&$!222 1< #*-i
G-(4$i$t*&! '@i-ii F&!(t*&! $:t&$'it+"ii
i-0$&io!&$ ! &!.i*/*#*i /!* (*,it*/*#*i222 D
#*-i
F&!(t*&! /(!0oi.*#*i (!&)i!-222D #*-i
F&!(t*&! /$'i#*-!&*#*i
F&!(t*&! ($#o&#!#t$ o!/$ !#$
(!&)*#*i222 ?
#*-i
L*:!ti$222 ? #*-i
M!-!
F&!(t*&! )&i'*#*i '$"!(!&)i!-,2 ?
#*-i F&!(t*&! ($#o&#!#t$
'$t!(!&)i$-$222 > #*-i 5!&!#i1i!
-$&*#*i &!.i!#222 1E #*-i 5!&!#i1i!
-$&*#*i '$.i!-222 1E #*-i 5!&!#i1i!
-$&*#*i (*,it!#222 1E #*-i
A')*t!&$222 1< #*-i
D$%$t$
F&!(t*&! .$%$t*#*i '!&$222 D #*-i
L*:!ti$22 C #*-i F&!(t*&!
!&+t+to&*#*i222 D #*-i L*:!ti!2
!&+t+to&*#*i2 C #*-i F&!(t*&!
*#ti'$#o& t&$i .$%$t$,2 > #*-i L*:!ti!
*#ti'$#o& t&$i .$%$t$22 > #*-i
A')*t!&$! .$%$t*#*i '!&$222 C #*-i
A')*t!&$! !&+t+to&*#*i222 C #*-i
A')*t!&$! *#ti'$#o& t&$i .$%$t$222 >
#*-i S$("io-!&$! t$-.o!-$#o&
$:t$-/o!&$ !#$
.$%$t$#o&222 C #*-i
S$("io-!&$! t$-.o!-$#o& 0#$:o!&$ !#$
.$%$t$#o&,22 D #*-i
So#.
F&!(t*&! (o#*#*i 0$'*&!#222 9 #*-i L*:!ti!
3o#.*#*i,,2 D #*-i F&!(t*&! /*, /i
)$&t&o(4!-t$&i$--$ ! 0$'*&*#*i222 E #*-i
Co!)/!
F&!(t*&! .i!0i1$i 0$'*&*#*i222 E #*-i
5#!%! !&t$&$i 0$'*&!#$22 D #*-i
A')*t!&$222 1< #*-i
G$-*-(4i
1D
Co-t*1i$ /i')#!22 > #*-i E-to&/!
%$-*-(4i*#*i222 D #*-i L$1i*-$!
'$-i/(*#*i222 D #*-i R*)t*&!
"$-.o-*#*i (!.&i($)3*#*i222 D
#*-i
F&!(t*&! &ot*#$i222 D #*-i
;ractura e'tremit"ii inferioare a
femurului... E luni
F&!(t*&! $:t&$'it+"ii /*)$&io!&$ !
ti,i$i222
E #*-i
F&!(t*&! $:t&$'it+"ii /*)$&io!&$ !
)$&o-$*#*i222 ? #*-i
5#!%! !&t$&$i )o)#it$$222 D #*-i L*:!ti!
%$-*-(4i*#*i222 D #*-i F&!(t*&! .i!0i1$i
($#o& .o*! o!/$ !#$
!
!',$i222 E #*-i
F&!(t*&! i1o#!t! ! .i!0i1$i ti,i$i222 D
#*-i F&!(t*&! i1o#!t! ! .i!0i1$i
)$&o-$*#*i222 ?
#*-i
5!&!#i1i! -$&*#*i /(i!ti( )o)#it!
$:"&$-!222 1E #*-i
5!&!#i1i! -$&oi#*i /(i!ti( )o)#it!
i-t$&-!222
1E #*-i
A')*t!&$222222222222221< #*-i
L!,!
)i(io&*#*i
E-to&/!
%#$1-$i
R*)t*&! "$-.o-*#*i #*i A(4i##$,2, E
#*-i F&!(t*&! ,i'!#$o#!&!222 E #*-i
F&!(t*&! i1o#!t! ! '!#$o#$i $:t$&-$22
D
#*-i
F&!(t*&! i1o#!t! ! '!#$o#$i
i-t$&-$,2D #*-i
F&!(t*&! !/t&!%!#$i222222E #*-i
L*:!ti$222 E #*-i
5i(io&
F&!(t*&! (!#(!-$*'*#*i222 E #*-i
F&!(t*&! ($#o&#!#t$ o!/$ t!&/i$-$222D
#*-i F&!(t*&! /i #*:!ti!
'$t!(!&)i$-$#o&222 D
#*-i
A')*t!&$222 1< #*-i
D$%$t$#$ .$ #! )i(io!&$ F&!(t*&! 3i #*:!ti!
.$%$t$#o& .$ #! )i(io!&$22 ? #*-i
A')*t!&$222 ? #*-i
N$#o(!#i1!,i#
$ A&/*&i222 1<
#*-i
F!(to&i .$ (o-/o#i.!&$ G-.$#*-%!t!:
)$/t$
D #*-i2
L$1i*-i (o')#$:$:
( 0&!(t*&! !&ti(*#!&!
( !0$("i*-$ )o#ii/($&!#!
( $t(2
17
DAHMAHU INFIRMITATEA Rezumai
E!te util de re"inut faptul ca mai pot e'i!ta !i alte po!i%ilit"i de eroare in evaluarea
infirmit"ii in condi"iile in care !e pleac de la e'i!tenta in antecedente a unor afec"iuni cu
caracter !ec$elar 7frecvent p!i$ice9 pe care traumatiatul are tendin"a !a le lege in mod eronat
7voluntar !au involuntar9 de traumati!m.
Invaliditatea pre!upune in mod o%ligatoriu un deficit func"ional0 indiferent daca e!te
a!ociat !au nu cu un deficit morfologic. @otalitatea modificrilor determinate de invaliditate
a!upra capacit"ii unui individ de a e'ercita o anumita profe!ie !e reflecta in no"iunea de
capacitate de munca. P!trarea0 !cderea !au pierderea capacit"ii de munca !unt determinate
de reflectarea invalidit"ii a!upra capacit"ii unui individ de a (!i e'ercita profe!ia.
In mod evident infirmitatea poate e'i!ta in a%!enta invalidit"ii0 la fel cum
invaliditatea poate e'i!ta in afara capacit"ii de munca. Scderea capacit"ii de munca in!a
e!te determinata in mod o%ligatoriu de o invaliditate0 care0 a!a cum am men"ionat de:a
depinde de e'i!tenta unei infirmit"i.
Sunt citate cauri rare in care pierderea capacit"ii de munca e!te determinata de
e'i!tenta unei infirmit"i dar care nu coe'i!ta cu o invaliditate 7lip!a de !u%!tan"a o!oa!a la
nivelul calotei determina infirmitate0 nu determina invaliditate dar poate determina
diminuarea capacit"ii de munca0 in func"ie de profe!ia e'pertiatului9.
Scderea capacit"ii de munca cu !au fara invaliditate determina con!ecin"e civile
7generate de o%ligativitatea reparrii pre:udiciului ( ,odul ,ivil0 capitolul V0 art...4 !i ...9.
Invaliditatea fara afectarea capacit"ii de munca nu determina con!ecin"e penale0
deoarece nu determina un pre:udiciu material. Am men"ionat de:a !itua"ii in care infirmitatea
e!te determinata de un deficit !trict morfologic 7fapt care nu determina invaliditate90 in timp
ce invaliditatea a fo!t definita in mod cla!ic ca o infirmitate cu un r!unet o%ligatoriu
func"ional.
Invaliditatea !e e'prima gradual 7!u% forma a trei grade ( invaliditatea de gradul trei
determina !cderea programului de lucru !au reorientare profe!ionala definitiva !au pe o
perioada fi'a0 invaliditatea de gradul doi duce la pen!ionare !i invaliditatea de gradul unu
determina pen!ionarea !i alocarea unui !urplu! de indemnia"ie pentru plata unui in!otitor9.
In conte'tul aprecierii con!ecin"elor traumati!melor a!upra individului !i a capacit"ii
!ale de a !e integra !ocial0 !e mai define#te o no"iune de mare importanta practica. Acea!ta
no"iune e!te definita ca fiind pre:udiciul corporal permanent generat de o afec"iune po!t(
traumatica. Evaluarea pre:udiciului corporal !e poate face procentual 7din !tarea de !ntate
de -88Q ca !i din !uma a!igurata O %aremul ASI)+M care decurge momentan din ordinul(5R1(
!i 2(4A din -(.480 pe calc de modificare 9. St<tt(>>!cutii(ample(Sr>v>ndS privind !itua"iile de
acordare a dc!pagtr$rrilor0 !i dc(coffipetefrta(medicilTr(S'ffeS
Sunt men"ionate in literatura medico(legala !tudiata o !uita de !itua"ii Kcla!iceK0 %ine
cuantificate0 in care !e permite0 in urma e'pertiei medico(legale0 e'primarea modificrii
capacit"ii de munca !u% forma de procente. E!te !itua"ia in care !e aprecia efortul
!uplimentar depu! de un profe!ioni!t in compen!area unui deficit po!t(traumatic in condi"iile
in care nu !e realiea !c$im%area profe!iunii dupa un traumati!m. E'primarea medico(
legala procentuala a infirmit"ii tine de aprecierea unui efort fiic !uplimentar permanent
nece!ar pentru acoperirea !tandardelor profe!ionale uuale.
De#i infirmitatea !au invaliditatea !unt evidente in momentul aprecierii medico(legale0
evaluarea medico(legala a capacit"ii de munca e!te dificila. De o%icei !e realiea in
cooperare cu medici de diferite !pecialit"i medicale. + !ur!a de eroare decurge din
!uprapunerea leiunilor traumatice pe!te afec"iuni pree'i!tente !au in condi"iile in care
18
capacitatea de munca e!te mic#orat din caua vJr!tei. Evaluarea medico(legala va tre%ui !a
men"ionee modificarea capacit"ii de munca !au c$iar lip!a ace!teia dar !a le raportee la
cauele reale0 din motive indepente de traumati!mul actual.
Aprecierea capacit"ii de munca !e face deci in mod o%ligatoriu !i in func"ie de
profe!iunea e'pertiatului. Si in ace!t ca cooperarea cu medici !pecialia"i in aprecierea
capacit"ii de munca e!te evident %enefica in evaluarea corecta a pre:udiciului po!t(traumatic
definitiv. Aprecierea capacit"ii de munca in condi"iile afectrii terenului individual !e poate
face in conte'tul doctrinei cuantificrii. Metoda de evaluare !e poate !c$im%a in timp dar
!ta%ilirea corecta a capacit"ii de munca re!tante po!t(traumatica e!te e!en"iala.
+ alta !itua"ie dificila !emnalata frecvent e!te determinata de po!i%ilitatea
e'pertiatului de a refua o interven"ie medico(c$irurgicala care comporta ri!curi 7inclu!iv
vitale9. @ratatele cla!ice de drept !i de medicina legala recomanda vi!(a(vi! de refuul
pacientului de a coopera in repararea infirmit"ii0 di!pari"ia con!ecin"elor :uridice !i civile in
evaluarea infirmit"ii permanente !au a !cderii capacit"ii de munca in condi"iile in care
tratamentul e!te con!iderat Kin limite accepta%ileK.
Aprecierea infirmit"ii po!t(traumatice 7o%iectivele concluiilor medico(legale legate
de !tarea de infirmitate9 nece!ita un e'amen medico(legal competent !i comple' ce tre%uie !a
eviden"iee urmtoarele a!pecteI
( felul !i natura leiunilor eviden"iate prin agre!iune*
( mecani!mul de producere al ace!tora*
( concluiile medico(legale ce con!tituie o !intea de date ce cuprind !i progno!ticul
leiunilor
( !ta%ilirea unei legaturi cauale intre traumati!m
Aici tre%uie fcuta o men"iune ampla in legtura cu tipul legturii cauale care
fundamentea legtura dintre traumati!m !i infirmitate !i invaliditate. No"iunea de
caualitate in tanatogenea !i traumatogenea e!te in mod frecvent folo!ita in medicina
legala. Ea nu repreint a!a cum !(ar prea la prima vedere un a!pect teoretic al practicii
medico(legale ci0 dimpotriv0 e!te un element cerut cu nece!itate in demon!trarea caualit"ii
:uridice. De!igur ca limita in care !e incadreaa caualitatea demon!trata in medicina legala
e!te cea %iologica0 aprecierea caualit"ii in an!am%lu revenind :u!ti"iei. Mai mult decJt atat0
!ta%ilirea realtiei cauale repreint unul dintre pionii importan"i ai aprecierii irifirmitatii
legate de traumati!me aprute in timpul pre!trii unei activit"i retri%uite Pro%lemele de
caualitate con!tituie o preocupare !poradica in literatura de !pecialitate0 incercarile de
a%ordare ale ace!tui capitol nu au a:un! la ela%orarea unor teorii !ati!fctoare din punctul de
vedere al cuprinderii marii diver!it"i de pro%leme in an!am%lul preocuprilor din ace!t
domeniu !i0 cu atit mai mult0 la puncte de vedere comune !au cel pu"in convergente. ,$iar
terminologia utiliata nu e!te unitara generind de multe ori confuii.
,erin"a de aplica%ilitate a pro%lemei caualit"ii de la nivelul interpretrii %io(
medicale la acela al interpretrii :udiciare0 nece!itatea !olu"ionrii corecte impu!e de
aprecierea vinov"iei !i c$iar mai mult0 de in!a!i calificarea ca atare a actului infrac"ional0
!ta%ilirea raportului ( re!pectiv a legturii de caualitate ( con!tituind un element o%ligatoriu
al infrac"iunii0 impun e'tinderea cercetrii medico(legale in ace!t domeniu. In aprecierea
caualit"ii medico(legale0 in mod cla!ic !e cere evaluarea unei !uite de evenimente
concordante de tip caua0 efect0 circum!tan"e !i condi"ii
,aua
)epreint factorul fara de care efectul nu apare c$iar in preenta unor condi"ii
favora%ile0 deoarece ea tre%uie !a imprime totdeauna efectului %iologic0 ta%loul principal0
!pecificul calitativ0 !a precead !i !a generee efectul0 !a ai%a caracter nece!ar. Studiul cauei
!e impune ca un proce! comple' in care cercetarea !e face plecind de la analia efectelor. In
19
!i!temele vii0 legtura caua(efect nu depinde predominant de inten!itatea factorilor e'terni.
;actorii interni au o importanta deo!e%ita in determinarea efectului0 caualitatea fiind auto(
reglatorie 7prin feed(%acE efectul poate amplifica0 atenua !au anula caua9. ;actorii interni
tria factorii e'terni 7ace#tia actionind prin intermediul factorilor interni9 conform condi"iilor
interne !i au capacitate de ac"iune uneori independenta. In func"ie de !itua"ia lor determinanta
raportata la momentul participriiI (caue predi!poante 7care !e pot confunda cu factorii de
ri!c9*
(caue favoriante 7care pot gr%i ac"iunea !au amplifica efectele cauelor primare e!en"iale9*
(caue declan!ante0 !au circum!tan"ele 7au ac"iune limitata in timp dar importanta in
determinarea efectului* pot fi confundate cu caua primara9. In func"ie de capacitatea
generatoare de efecte cauele pot fi con!iderateI (caue e!en"iale* (caue nee!entiale.
,la!ificarea cauelor in func"ie de modul de ac"iune repreint criteriul principal al
interpretrii
cauale in traumatogenea !i tanatogenea.
(caue directe imediate*
(caue directe mediate*
(caue indirecte*
(caue multiple.
,ondi"ia
)epreint !itua"ia !au impre:urarea de care depinde apari"ia unui fenomen !au care
influen"ea ac"iunea unei caue0 putind(o !timula !au0 dimpotriv0 frina. In proce!ele de
ordin %io(patologic condi"iile au o ac"iune mai mult !au mai pu"in permanenta0 influentind atit
caua cit !i caracterul efectului. Iolarea cauei din condi"iile care ii creea climatul de
de!f#urare e!te actvitatea cea mai dificila de e'pertia0 deoarece0 in rela"iile %iologice caua(
efect0 importanta condi"iilor e!te de!eori foarte mare. Datorita condi"iilor0 o caua poate
genera efecte variate0 dupa cum un acela#i efect poate fi generat de caue diferite. ,ondi"ia va
fi elementul ce confer particularit"i !uplimentare cauei0 dar condi"ia nu poate niciodat
genera iolat efectul. ,ondi"iile !e pot cla!ifica in interne 7fiiologice0 fiiopatologice9 !i
e'terne 7temperatura0 umiditate0 tratament medical9
,ircum!tan"ele
Sint impre:urari !au con:uncturi care in!ote!c un fapt0 o !itua"ie0 pu"ind fi
declan#atoare !au in$i%itoare !i care !pre deo!e%ire de condi"ii0 au o ac"iune epi!odica0
limitata in timp. Efectul
E!te fenomenul care reulta din interac"iunea cauelor0 condi"iilor !i circum!tan"elor
fiind determinat in mod nece!ar de caua in!a!i.
,aualitatea medico(legala
)epreint inlantuirea %iologica a proce!elor care produc moartea !au leiuni
traumatice0 !au altfel !pu! e'prima rela"ia de legtura dintre un eveniment cu valoare de caua
!i altul cu valoare de efect. Acea!ta inlantuire e!te de o importanta :uridica covir!itoare0
permitind :u!itiei !a !e pronun"e a!upra inten"iei0 calit"ii a!i!tentei medicale !i a!upra
incadrarii :uridice in!a!i.
Sta%ilirea legturii cauale in!eamna !ta%ilirea rela"iei dintre traumati!m !i efectul
!au0 leiunea !au moartea. In ace!t !cop0 in cadrul e'pertiei !e cer analiate o !erie de
pro%leme legate de &mpre:urrile de producere a leiunilor traumatice in m!ura in care pot fi
luate in con!idera"ie datele furniate de anc$eta0 datele o%"inute in urma e'amenului victimei
20
!i al agre!orului0 precum !i cele reultate din cercetarea in!trumentului vulnerant0 !i a locului
faptei.
,ea mai importanta veriga in !ta%ilirea raportului de caualitate e!te e'amenul
victimei. La acea!ta !e cerceteaI identitatea 0 realitatea pre:udiciului0 natura pre:udiciului
!au felul mor"ii0 cauele medicale ale pre:udiciului fiic !au ale mor"ii0 interpretarea leiunilor
traumatice. La agre!or !e urmre#teI !ta%ilirea identit"ii0 e'i!tenta unor leiuni produ!e de
victima in autoaprare0 a unor urme %iologice ata#ate pe corpul !au &m%rcmintea !a
provenite de la victima0 e'i!tenta !trii de into'ica"ie etilica acuta eventualelor tul%urri
p!i$ice care !a e'plice comportamentul anti!ocial. ,ercetarea %io(criminali!tica a agentului
vulnerant are o importanta deo!e%ita deoarece pe ace!ta !e pot ga!i urme %iologice de la
victima !au amprente l!ate de agre!or. Identificarea agentului vulnerant !e face prin !tudiul
leiunilor. Su%!tan"ele to'ice !au medicamentoa!e g!ite la locul faptei vor fi !upu!e
e'aminrilor to'icologice comparative cu ale produ!elor %iologice recoltate de la cadvru.La
locul faptei pot fi g!ite urme ale infrac"iunii0 re!turi %iologice pe diver!e corpuri delicte0
poate fi recon!tituita poi"ia victimei fata de agre!or.
Pentru a furnia :u!ti"iei elemente medicale indi!cuta%ile privind caua leiunii !au a
mor"ii0 !e cere eliminarea unor po!i%ile coincidente. In ace!t !cope!te o%ligatoriu a !e tine
cont de particularit"ile organi!mului victimei0 de ona topografica leata0 de timpul !cur! de
la producerea traumati!mului la apari"ia efectului0 etc.
,alificarea :uridica a unei leiuni mortale !au nemortale0 cade in !arcina :u!ti"iei. Ea
i!i &ntemeia !entin"a pe doua tipuri de fapteI
( !u%iectiveI inten"ia agre!orului*
( o%iectiveI pre:udiciul realiat.
Sfera de activitate a :u!ti"iei !e e'tinde a!upra tuturor interrelatiilor dintre victima !i
agre!or0 pentru a trage concluii motivate a!upra inten"iei. Pro%atiunea medico(:udiciara va
!ervi deopotriv !i aprecierii !u%iectivit"ii !au o%iectivittii faptei. In aprecierea leiunilor
mortale0 e'pertia medico(legala va avea de reolvat urmtoarele pro%lemeI
( di!tinc"ia leiunilor mortale de cele nemortale*
( di!tinc"ia leiunilor !igur !i direct mortale 7in !fera po!i%ilitatiilor de tratament actual9
de cele condi"ionat mortale 7mortale prin complica"ii0 prin lip!a !olicitrii a!i!tentei
medicale !au prin acordarea unui a:utor necalificat9*
( !ta%ilirea ponderii unor caue concuratoare in determini!mul mor"ii*
( di!tinc"ia intre leiunile vitale !i cele po!tmortale.
Din analia elementelor de!cri!e pana acum !e pot o%!erva e'i!tenta a trei lan"uri
cauale utile pentru evaluarea infirmit"ii generate de accidentele de munca -. ,aualitatea
primara cuprindeI
a9 legtura de caualitate directa imediata !au necondi"ionata *
%9 legtura de caualitate directa mediata !au condi"ionata .
5.,aualitatea !ecundara cuprindeI
a9 legtura de caualitate indirecta.
2.,aualitate multipla
Studiul legaturilor cauale permite a admite urmtoarele niveluri de. caualitate
medico(legalaI
(caue ce determina direct necondi"ionat efectul*
(caue ce ac"ionea numai in anumite condi"ii*
(caue ce !int anulate de unele condi"ii*
(caue multiple pree'i!tente0 !imultane !au !upraadaugate unor condi"ii0 cind ponderea lor
condi"ionea efectul produ!.
21
Pentru aprecierea ponderii unei caue intr(un nivel comple'de caualitate0 !e poate
aplica formula lui ?ott!teinI
EfectulUE H DIR H C-,
in care E e!te caua eficienta* D e!te predi!poi"ia * )0 rei!tenta organi!mului* ,n0 cauele !i
condi"iile e'ogene. De men"ionat ca in acea!ta formula 0 organi!mul !i mediul apar drept
componente ale cauei.
Situa"ii in care !e aprecia e'i!tenta unui raport de caualitate0 deci caua va da
a!pectul calitativ !i !pecific efectului0 in raport de condi"iiI
(atunci cind caua ac"ionea in comple'ul unor condi"ii dar produce un efect determinant
7cind condi"iile nu pot genera iolat efectul9. Dar cumm interconditionarea dintre caue !i
condi"ii e!te variata0 aprecierea tre%uie !a fie concreta0 de la ca la ca* (atunci cind caua
generea tardiv efectul*
(atunci cind reultatul !(ar fi produ! !i din alte motive0 cum ar fi !itua"ia in care victima putea
!a moara de o alta caua*
(atunci cind reultatul nu !(ar fi produ! fara e'i!tenta unor condi"ii care accelerea efectul
cauei0 condi"ii ce tre%uie !a ai%a un caracter o%iectiv !i nece!ar*
(atunci cind mai multe caue concuratoare !int indivii%ile in reultatul produ!0 c$iar daca
ace!ta a !urvenit in !curt timp.
)aportul de caualitate %iologica va lip!i ori de cite ori agentul e'tern nu are rol de
condi"ie !au de caua.
De!eori0 medicul legi!t nu poate !ta%ili leiunea cauala !i atunci emite o opinie ce
poate fi omologata cu preum"ia !impla0 l!ata la intelegerea organelor de urmrire penala !au
de :udecata.
Aprecierea raportului de caualitate %iologica da un con"inut !uperior e'pertei
medico(legale !i a:uta la calificarea :uridica afaptului0 contri%uind la realiarea :u!ti"iei. Ea i!i
indepline!te acea!ta !arcina plecind de la e'aminarea multilaterala0 completa !i o%iectiva0 a
tuturor impre:urarile cauei0 inclu!iv raportului de caualitate %iologica.
Medicina legala fiind o di!ciplina de grani"a !tudia atit mi#carea %iologica0 dar !i
interdependenta ei cu cea !ociala0 pentru ca organi!mul e!te un an!am%lu %iop!i$o!ocial iar
caua ac"ionea a!upra organi!mului in condi"ii diferite.
In preent0 evolu"ia rela"iilor !ociale a complicat mult caualitatea0 de la teoria
trepiedului vital trecindu(!e la a%ordarea comple'it"ii rela"iilor cauale incriminate intr(un
fapt %io(!ocial !i :uridic.
In practica e!te nece!ar ca legtura cauala !a fie !tudiata analitico(!intetic. Latura
analitica o%liga la cercetarea e!en"ei fenomenelor iar cea !intetica la diferen"ierea efectului de
caua pentru ca0 de!eori0 in %iologie0 efectul reulta !i din natura lucrului in!u!i. + a!tfel de
a%ordare va duce la decelarea cauei ini"iale plecind de la caua finala.
In afara aprecierilor medico(legale privind gravitatea traumati!mului 7!ta%ilita prin
evaluarea nece!ita"ii unui numr de ile de ingri:irilor medicale90 tre%uie avut in vedere faptul
22
(
preciarea realit"ii traumati!mului !i a datei de producere
( diagno!ticul poitiv al !ec$elelor morfologice0 morfo(functionale !au3!i func"ionale
( preciarea felului infirmit"ii ( temporara !au permanenta 7vei mai :o!9
( legtura cauala dintre traumati!m !i pre:udiciu
( afectarea capacit"ii de munca 7cu referire la profe!ia individului !i la activitatea
efectiv de!f#urata9
( eviden"ierea po!i%ilit"ilor de recuperare 7integrala !au par"iala0 !pontana !au
terapeutica9 precum !i intervalul de timp dupa care !e recomanda ree'aminarea
(coe'i!tenta !ec$elelor po!t(traumatice cu o afec"iune pre'i!tenta 7generata de
afec"iuni anterioare patologice !au traumatice9 !au cu !tri fiiologice care limitea
capacitatea de munca 7vJr!ta9.
In fine0 afectarea capacitatatii de munca poate fi !olicitata !i in !itua"ii in care nu !e
pune pro%lema unor leiuni po!t(traumatice ci patologice0 fapt ce determina o%"inerea de
pen!ii0 evaluarea !trii de !ntate in !copul incadrarii in munca0 etc. + alta po!i%ilitate de
!olicitare a e'pertiei medico(legale e!te cea in care !e con!tata diminuarea temporara a
capacit"ii de munca0 !itua"ie in care pacientul e!te indreptatit la o%"inerea de compen!a"ii
civile.
,on!ecin"ele traumati!mului0 indiferent de origine0 pot fi cuantificate in doua
categorii acceptate medico(:uridic0 in care difer cantitativ !i calitativ deficitul fiic !au
p!i$ic o%!erva%il. ,la!ic !e diferen"iaI
( o perioada de deficit temporar 7incapacitate temporara9*
( o perioada de deficit permanent0 !ec$elar 7incapacitate permanenta9.
Incapacitatea temporara
@raumati!mul repreint o agre!iune a!upra !anatatii individului. El e!te re!pon!a%il
de Kmaladia traumaticaK care0 ca toate celelalte maladii0 antrenea o perioada de timp
nece!ara de recuperare. Acea!ta maladie !e poate vindeca intr(o perioada de timp %ine
determinata.
Incapacitatea temporara e'i!ta in toate caurile acolo unde e'i!ta maladie traumatica
dar poate fi eviden"iat in orice afec"iune 7inclu!iv netraumatica9. E!te a!ociata cu di!confort0
iar activitatea profe!ionala e!te afectata. In general0 pierderea temporara a capacit"ii de
munca!e aprecia in primul rand de ctre medicul curant in cadrul certificatului de concediu
medical. )eorientarea profe!ionala0 !c$im%area programului de munca tin de medicul
!pecialiat in medicina muncii. Aprecierea medico(legala a ace!tor cauri !e face in !itua"ia in
care $otrJrea medicului e!te conte!tata in :u!ti"ie.
In condi"iile in care !e dore#te de!pgu%irea par"iala a deficitului temporar in raport cu
cel definitiv !e poate pleca de la un procent din procenta:ul deficitului permanent 7-1Q din
51Q din !uma a!igurata9
Pre"ul durerii.
Pre"ul durerii0 denumita KPretium Dolori!K a fo!t con!iderat ca fiind de!tinat compen!rii !uferin"elor p!i$ice !i
morale aprute la un traumatiat. ;enomenele dureroa!e pot per!i!ta !i dupa perioada ingri:irilor medicale
recomandate. Durerea e!te un fenomen con!iderat in )omJnia ca fiind e!en"ial !u%iectiv0iar aprecierea durerii
po!ttraumatice e!te foarte delicata 7fiind de multe ori neluata in !eama la e'pertia9. E'pertul tre%uie !a determine
inten!itatea !i durata durerii. De cele mai multe ori durerea e!te con!ecutiva tratamentului medical !i c$irurgical.
ca agravarea !ecundara cu complica"ii tardive poate con!titui o%iectul unei ree'aminri
comple'e. Apari"ia complica"iilor tre%uie evaluata prin o%!ervarea motiva"iei lorI
( nere!pectarea indica"iilor medico(terapeutice de ctre victima 7eventual agravare a
acuelor90
( incompetenta pre!crierii unei conduite terapeutice adecvate a medicului.
VS,oncluiile e'pertiei in ca de infirmitate fiica !au p!i$ica permanenta !unt definite
deI
Pe de alta parte !unt !itua"ii in care durerea e!te rapid modificata de ctre un minim de tratament. ,uantificarea
durerii e!te propu!a de Dr.@$ierrC in cinci categoriiI
DAM MNU INFIRMITATEA Rezumat
0- durerea ine'i!tenta
1- durerea de mica importanta care nu antrenea elemente ce pot duce la incapacitate
2- durerea mica !au moderata ce nece!ita un tratament cu analgeice
3- durerea importanta ce nece!ita un tratament mai mult de -1 ile
4- durerea foarte importanta ce !uprima activitatea !ociala.
Eforturi in realiarea o%iectivrii durerii fie prin c$e!tionare fie prin analie
paraclinice a fcut o%iectul a numeroa!e cercetri !i comunicri moderne. Am artat in cadrul
capitolului 2 diferite modalit"i de apreciere o%iectiva a durerii. ,u toate ace!tea0 aparate
comple'e care !a determine o con!tatare o%iectiva nu !unt frecvent la indemana e'pertului.
Dore!c !a men"ione o !cala a durerii evaluata de dr. @$ierrC !i men"ionata de ,reu!ot
pentru a putea fi utiliata !i in cadrul e'pertielor efectuate in )omJnia.
Scara doctorului Thierry (Max Leroy "L 'Evaluation du prejudice corporel) care
cuantifica pentru diferite afeciuni o potenialitate dureroaa!
0 D*&$&i )&!(ti( i-$:i/t$-t$
0 D*&$&i )*"i- i')o&t!-t$
II D*&$&i 'o.$&!t$
IF D*&$&i i')o&t!-t$
IV D*&$&i 0o!&t$ i')o&t!-t$
L$1i*-iJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJG&*)$
25
15
8 - 5 2
4
- @raumati!me craniene
(,omotie cere%rala !impla
cu !au fara coma......
( Plaga pielii capului... (;ractura
!impla a craniului...................
( <emoragie menigeana traumatica
craniana.....
(Sindrom tardiv al
traumati!melor....
'
L
L
L
L
27
5@raumati!mele fetei (,ontuii...
(Plaga !uperficiala
!uturata... (;ractura
na!ului....
'
=
L
2 @raumati!me toracice (,ontuie.. ;ractura
unico!tala.... (;i!urarea 7!pargerea
!au infundarea9
'
L
29
toracelui....
,ontuie !au fractura !ternului.....
(Pneumonie traumatica...
> @raumati!me ale coloanei verte%rale
(;ractura !au lu'atie cervicala
(tratata cu g$ip!...
(tratata prin e'ten!ie continua..
(;ractura coloanei verte%rale dor(
!o(lom%are....
(Sindromul lui Wummel(Verneuil...
1 @raumati!me a%dominale
(,ontuie renala... ()uptura de veica !au
uretra... (Litiaa renala po!t(traumaticaI
!impla..
cu colici nefritici... (Plaga ficatului !au a
!plinei.. (<ematom retroperitoneal.. (,$i!t fal! al
pancrea!ului... /@raumati!me ale mem%relorI
(;ractura claviculei... (;ractura omoplatului...
(;ractura umrului tratata cuI
(g$ip! !au o!teo!intea.
( e'ten!ie comuna....
(;ractura ante%ra"ului.... (;ractura oa!elor
mJinii.. (;ractura falangelor...
(Leiuni nervoa!e traumatice... (Lu'atii
ale umrului !i cotului.. (Periartrita
!capulo($unerala... (;ractura femurului
tratata prinI
(o!teo!intea...
(g$ip!...
(e'ten!ie continua...
(;ractura rotulei.. (Entor!a genunc$iului...
(;ractura traumatica a meni!cului..
(;ractura gam%ei tratata prinI
(g$ip! !au o!teo!intea...
( e'ten!ie continua..
(;ractura clcJiului..
;ractura tar!ului !i a degetelor de la
picior.. (Lu'atia !oldului... (Entor!a ti%io(
tar!iana... (,alu! vicio! al pJrtii de
dea!upra glenei...
(Plaga degetelor !au a degetelor
de la picior.... '
(Plgi !uperficiale ale mem%relor.. '
(Plgi profunde ale mem%relor... '
(;racturi de!c$i!e... '
(Sindrom al mem%relor amputate .. '
7mem%ru fantoma9
A Ar!uri
(Ar!ura a mai pu"in de -8 la !uta
din !uprafa"a corpului.... '
(Ar!ura a pe!te -8 la !uta tratata imediat... '
( Ar!ura a pe!te -8 la !uta netratata
cu grefa !au tratata cu grefa dupa -1 ile.. '
(Ar!uri ale cailor re!piratorii !au
ale orificiilor naturale.... '
Utiliarea ta%elului precedent !e face prin aprecierea o%iectiva a leiunilor in
momentul e'aminrii victimei !i apoi0 in func"ie de leiunile con!tatate !e produce o
armoniare a cuantumului de de!pgu%ire !uplimentara in func"ie de &ncadrarea in cele cinci
grupe de evaluare. Evaluarea durerii o!teoarticulare !i mu!culo(tendinoa!e repreint un
punct critic frecvent periferiat deoarece e'i!ta tendin"a con!iderrii ace!teia drept un
fenomen !trict !u%iectiv. Eforturi in realiarea o%iectivrii durerii fie prin c$e!tionare fie prin
analie paraclinice a fcut o%iectul a numeroa!e cercetri !i comunicri moderne. Boro%ia0
?arcia !i Sanc$e(?allar de la Univer!itatea de Medicina Spaniola 7Madrid9 au pu%licat un
!tudiu documentat in care !(au incercat diferite metode de evaluare a durerii in mod o%iectiv.
S(au adu! in di!cu"ie c$e!tionarul Mc?rill de evaluare a durerii0 ta%elele francee de evaluare
a compen!a"iilor po!t(traumatice0 termografia 7metoda folo!ita in diferite !tate din SUA
pentru o%iectivarea procedurilor de compen!are9. Au fo!t !elec"iona"i /4 de traumatia"i ce
preentau dureri o!teo(articulare !i mu!culo(!c$eletale crora li !e aplica tratament
antiinflamator ne!teroid fara a depa!i -1 ile de tratament. Evaluarea termografica !(a fcut
cu un detector de temperatura prin 4 contacte tran!cutanate !i fotografiere cu aparat Polaroid
SL(A8. Evaluarea termografica !(a fcut la -0 A !i -1 ile !u% tratament0 apoi determinri
multiple0 concordante !i cu c$e!tionarele men"ionate. ,$e!tionarele au evaluat durerea prin
cinci cuvinte 7u#oara0 care produce di!confort0 puternica0 foarte dura0 invalidanta90 comparata
cu dureri pe care pacientul le(a !uportat in viata 7cefalee0 ga!tralgii0 dureri de din"i90 precum !i
evaluarea unor caracteri!tici !emiotice ale durerii. Evaluarea celor 58 de caracteri!tici ale
durerii !e face in grupuri 7primele -8 caracteri!tici !unt relationate componentei !enoriale ale
durerii0 urmtoarele trei !unt legate de componenta afectiva a durerii0 ultimele caracteri!tici
!unt legate de percep"ia individuala a durerii
Evaluarea finala a permi! !ta%ilirea po!i%ilit"ii o%iectivrii durerii po!t(traumatice in
condi"iile in care !e utiliea termograful !au c$e!tionarele calificate 7Mc?ill !au @$erine9.
Evaluarea durerii !u% tratament nu permite !ta%ilirea unei concordante !tati!tice in ffunctie de
metoda. Utiliarea termografiei ar putea fi con!iderata ca fiind cea mai corecta o%iectivare a
durerii0 in condi"iile in care determinarea !e face in condi"iile !tandartiate recomandate.
Utiliarea c$e!tionarelor de evaluare apare %enefica doar in condi"iile in care nu e'i!ta
avanta:e pe care pacientulE le viea 7K!econd gainK9. In condi"iile in care e'i!ta avanta:e
!ecundare pacientul poate !imula durerea in an!am%lu !au o poate agrava. Evaluarea durerii
acute prin c$e!tionare poate fi utila la prima viita a pacientului dupa un traumati!m acut0 dar
nu poate fi con!iderata ca o metoda o%iectiva in condi"iile in care !e incearca evaluarea
infirmit"ii po!t(traumatice in condi"iile in care !e !u!picioneaa un defficit func"ional
determinat de durerea cronica.
2-
@re%uie re"inuta o !itua"ie parado'ala. In legi!la"ia romana evaluarea infirmit"ii
permanente !e face %inar 7e'i!ta !au nu9. Evaluarea capaacitatii de munca re!tante !au
pierdute nu face in mod uual o%iectul e'aminrii medico(legale iar !ta%ilirea procentuala a
!cderii capacit"ii de munca e!te frecvent apana:ul medicului ca!elor de a!igurri.
In condi"iile in care legi!la"ia a!igurrilor !e va !c$im%a !i cand legi!la"ia na"ionala va
fi concordanta cu cea europeana0 e'aminarea medico(legala va fi in m!ura !a preinte !i
cantitativ 7procentual9 m!ura in care un individ a fo!t afectat de un traumati!m. Mai multt0 in
condi"ii conte!ta%ile0 un magi!trat poate cere un !upliment de evaluare medico(legala in
condi"iile in care con!tatrile unei ca!e de a!igurri defavoriea in mod evident un individ
traumatiat !i a!igurat Se pot evalua deci in afara de e'i!tenta infirmit"ii permanente !i a
!cderii permanente a capacit"ii de munca !i unele din con!ecin"ele temporare ale unui
traumati!m 7!i ace!te modificri dau dreptul la unele de!pgu%iri cuprin!e intre 51 !i A1Q din
!umma a!igurata9 Avem in vedereI
(pre:udiciu de agrement
Pre:udiciul de agrement e!te definit prin diminuarea !au alterarea !ati!fac"iilor !i plcerilor
vie"ii cotidiene. +%iectivarea e!te dificil de preciat. Se aprecia ca !e poate cla!ifica in
func"ie deI
( viata profe!ionala*
( vNata cotidiana*
( viata de agrement a victimei.
(pre:udiciu e!tetic
Definirea pre:udiciului e!tetic include o%ligatoriu doua elementeI
( a!pectul o%iectiv al leiunilor*
( a!pectul implicrii leiunilor in !fera !u%iectiva 7p!i$ica9*
In evaluarea unui pre:udiciu e!tetic tre%uie avut in vedere faptul ca modificrile !unt
definitive0 iar orice interven"ie e!tetica c$irurgicala ulterioara e!te inutila. @re%uie !a !e ai%a
in vedere modificrile morfologice !i func"ionale care pot !urveni in timp. De a!emenea
tre%uie !a !e tina cont deI !e'ul per!oanei0 vJr!ta per!oanei0 profe!ie0 !tatu!ul profe!ional !i
con:ugal etc.
Dore!c !a iau in di!cu"ie o pro%lema con!iderata din pcate periferica in conte'tul
!ta%ilirii medico(legale a infirmit"ii ( aceea a confiden"ialit"ii e'pertiei !i a p!trrii
!ecretului medical. In general pro%lema confiden"ialit"ii medicale nu e!te u#or acceptata in
)omJnia0 unde !i!temul de a!igurare medicala e!te paternali!t predominant0 iar ini"iativele de
ingradire legala a po!i%ilit"ii de a o%"ine acce! la eviddente medicale e!te con!iderata in anii
din urma ca fiind o ingradire a drepturilor de informare !i cet"ene#ti. ,u toate ace!tea tre%uie
reamintit faptul ca p!trarea !ecretului profe!ional e!te in fapt o garan"ie a promovrii
dreptului individual la intimitate fapt ce duce la cre#terea adre!a%ilit"ii ctre medic !i la
cimentarea unei %une rela"ii medic(pacient
Drepturile pacientului !unt fundamental a!ociate cu indatoririle profe!iunilor
medicale. Secretul profe!ional0 privit ca o o%liga"ie morala a doctorului0 face parte din dreptul
pacientului de a(!i a!igura protec"ia vie"ii private0 percept reamintit in Declara"ia Univer!ala a
Drepturilor +mului 7-.>49.
,$iar daca codul profe!ional medical e!te autoela%orat de medici0 fara a cere
con!im"mJntul pacien"ilor !au a repreentan"ilor ace!tora0 e!te evident ca pacien"ii de"in
rolul principal in !tructurarea normelor de conduita ale cadrelor medicale. Evolu"ia
drepturilor pacien"ilor a fo!t de:a reflectata in legi!la"ia e'i!tenta intr(o !uita de tari0
r!punderea medicului din ace!t punct de vedere fiind impartita cu ceilal"i mem%ri ai
ec$ipelor medicale.
Informarea corecta0 !ecretul profe!ional ca !i li%erul acce! la do!arele medicale proprii
repreint trei direc"ii de intere! cu multiple implica"ii pe plan profe!ional. + datorie e!en"iala
a medicului e!te aceea de a oferi informa"ii corecte !i !uficiente privind !tarea d!e !ntate
doar pacientului !au. Medicul tre%uie !a fie apt !a comunice cu pacientul0 acea!ta fiind o
condi"ie e!en"iala a con!im"mJntului informat. Pacientul tre%uie !a cunoa!c !tarea !a de
!ntate0 tre%uie !a inteleaga clar ri!cul la care !e !upune ca !i reultatele pe care le poate
o%"ine in urma tratamentului indicat. In ;ran"a de e'emplu0 ,urtea Suprema de Apel
con!idera ca ace!te informa"ii tre%uie!c date pacientului in lumina capacit"ii !ale de
intelegere. Poate fi deci !impla !i apro'imativa dar tre%uie !a fie inteligi%ila !i one!ta.
In multe tari informa"iile !unt furniate ver%al de ctre medici. In +landa0 LE?EA
,+N@)A,@ULUI MEDI,AL !tipulea o%ligativitatea medicului de a informa pacientul in
!cri! 7daca a!a cere pacientul9. In Norvegia0 Legea Medicilor o%liga medicul !a dea fiecrui
pacient informa"ii privind !tarea de !ntate !i tratamentul indicat. E!te deci e!en"ial ca
fiecare mem%ru al unei ec$ipe medicale !a poat furnia pacientului date clare0 fara a face
a%u de no"iuni te$nice !i tinand cont de capacitatea fiecruia de a intelege. Diferentele
individuale ca !i cele culturale tre%uie!c luate in con!iderare 0 informa"ia furniata fiind
concordanta cu nivelul fiecruia de intelegere0 de educa"ie !au c$iar intelectual. )i!cul unei
!la%e comunicri intre medic !i pacient va putea permite unele interpretri nereali!te privind
reu#ita tratamentului din partea pacientului !i deci eventuala culpa%iliare ulterioara a
medicului.
Secretul profe!ional e!te e!en"ial !i elementar. Impra!tierea informa"iilor ctre o !uita
de indivii c$iar din cadrul ec$ipei medicale poate fi in detrimentul drepturilor pacien"ilor. In
)omJnia ca !i in +landa medicul e!te o%ligat !a furniee informa"ii prin lege0 in condi"iile in
care p!trarea !ecretului ar putea avea con!ecin"e grave a!upra pacientului0 a unei a treia parti
!au ar fi impotriva intere!ului pu%lic. In S.U.A.0 !ecretul profe!ional e!te frecvent invocat dar
!i aici !ufer de precedente de neaplicare in !itua"ia lerii intere!ului pu%lic. In iua de ai
!ecretul profe!ional e!te privit ca un drept al pacientului la confiden"ialitate0 fiind con!iderat
un drept uman primar. ,onceptul de !ecret medical e!te formulat ca o o%liga"ie penala !i
de!cri! frecvent ca fiind legat de dreptul pacientului la confiden"ialitate. Ace!t drept e!te
privit ca fiind derivat din rela"ia contractuala medic(pacient. @ran!ferul datelor medicale unei
a treia parti tre%uie !!a ai%a con!im"mJntul pacientului0 dar legea poate determina ruperea
!ecretului medical fie cand e'aminarea e!te oficiala 7la cererea magi!traturii9 fie I !itua"ia in
care !e intrevede o leare a intere!ului pu%lic 7caul @ara!off9.
Inclu!iv in tari in care !ecretul medical e!te prote:at legal eficient0 con!im"mJntul
pacientului de a furnia informa"ii medicale proprii e!te mult mai pu"in voluntar in mod
practic decJt teoretic. In !itua"ia in care pacientul dore#te %eneficii !ociale de a!igurri0 in
e'aminarea medicala oficiala pacientul e!te o%ligat !a furniee o !uita de informa"ii
medicale. Sunt !i alte !itua"ii in care !e !olicita ruperea confiden"ialit"ii medicale 7la
acceptarea in comunit"i0 la !c$im%area r!tarii de reidenta9 dar care nu fac o%iectul preenttei
lucrri.
Dreptul la mtimitate per!onala !i !ecretul medical !unt indi!olu%il legate0 dar !ecretul
medical nu poate garanta intimitatea in condi"iile in care acce!ul la documente medicale !e
poate face prin alte !i!teme 7informa"ionale0 ge!tionate de o a treia parte de e'emplu9.
E'i!ta po!i%ilitatea unor intere!e de"inute de ctre a treia parte in anumite cauri de
pacien"i. @oate ace!te con!idera"ii cer o mai atenta evaluare a !ecretului profe!ional.
Din toate cele men"ionate pana acum !e pot de!prinde mai multe ideiI
In primul rand faptul ca drepturile pacientului !unt aparate prin con!trJngeri
admini!trative0 civile !i penale.
In al doilea rand !e poate di!cuta de!pre nece!itatea ela%orrii unei reglementari legale
!pecifice privind legtura dintre medic !i pacient0 reglementari e'i!tente de:a in multe tari
europene. Argumrente pro !unt numeroa!e. Argumente contra !unt legate mai ale! de
22
introducerea unei con!trJngeri in cadrul unei rela"ii predominant emo"ionale0 cum e!te aceea
dintre medic !i pacient.
In tari anglo(!a'one 7in care intere!ul pentru !ntate e!te preponderent comunitar90
e'i!ta frecvent un cadru legal %ine definit0 care delimitea clar drepturile !i o%liga"iile
flecarei parti0 cadru legal de tip contractual. Pericolul e!te de a !tandartia legtura medic(
pacient0 lip!ind(o de dimen!iunea !a principalaI cea umana.
In tarile latine intere!ul pentru !ntate e!te individual0 iar legtura medic(pacient e!te
puternica !i fundamentata pe &ncredere reciproca. Li%ertatea pacientului de a(!i alege medicul
e!te %alan!ata de o%liga"ia morala !i penala a ace!tuia de a furnia un tratament comple'0
conform cuno!tiintelor !i convingerilor proprii.
In tarile central !i e!t europene0 !itua"ia ultimilor ani a determinat o o%edienta marcata
in fata !tructurilor de putere fapt ce a determinat pe de o parte di!trugerea organia"iilor
medicale capa%ile !a !upraveg$ee calitatea actului medical dar !i o deteriorare grava a
rela"iei medic ( pacient0 prin di!trugerea !entimentului de &ncredere interumana !i prin
promovarea la rang de politica de !tat a dela"iunii.
In domeniul rela"iilor medic pacient in general dar mai ale! in !itua"ia e'aminrii
medico(legale efectuate la cerere !au oficial e!te nece!ara o reforma. E'aminarea pentru
!ta%ilirea e'i!tentei unui pre:udiciu fiic !au p!i$ic permanent aduce in di!cu"ie doua !au
c$iar trei parti antagonice 7agre!orul0 victima !i !ocietatea de a!igurare9. In ace!te condi"ii0
men"inerea !ecretului profe!ional e!te a%!oluta repreentJnd o condi"ie de deontologie
profe!ionala minima a medicului inve!tigator 7condi"ie prevuta in!a de ,odul Penal
)oman9.
PunJnd atat drepturile pacientului cat !i ale medicului pe cei cinci !tJlpi care
guvernea politica paneuropeana a ace!tui !fJr#it de deceniuI
( DE,LA)AXIA UNIVE)SALA A D)E@U)YL+) +MULUI 7-.>490
(,+NVENXIA IN@E)NAXI+NALA P)IVIND D)EP@U)ILE ,IVILE SI P+LI@I,E
7-.//9
(,+NVENXIA IN@E)NAXI+NALA P)IVIND D)EP@U)ILE E,+N+MI,E0 S+,IALE
SI ,UL@U)ALE 7-.//9
(,+NVENXIA EU)+PEANA P)IVIND D)EP@U)ILE +MULUI SI LIBE)@ZXILE
INDIVIDUALE 7-.189
(,<A)@A EU)+PEANA S+,IALA 7-./-9
putem !a tragem concluia unui viitor mai %un pentru rela"ia medic pacient. ,$iar in
condi"iile in care e!te nece!ara limitarea unor drepturi pentru pacient0 comportamentul
medicului tre%uie !a fie conform cu drepturile fundamentale ale omului !i in concordanta cu
litera !i !piritul legilor e'i!tente in fiecare tara. Singurul garant al re!pectrii drepturilor
pacientului ramane profe!ioni!tul din domeniu medical0 avJnd ca unitate per!onala de m!ura
propria con#tiin"a. Aca!ta m!ura poate fi oarecum adu!a la un numitor comun prin tr(o
elementara educa"ie moral(etica.
lata de ce am con!iderat indicat in final !a reaminte!c cele mai fundamentale drepturi
ale omului0 a!a cum !e reflecta ele in cadrul profe!iunii medicaleI
;IE,A)E +M A)E D)EP@UL SAI
( fie re!pectat ca o fiin"a umana0
( %eneficiee de auto(determinare0
( ai%a integritate totala fiica !i3!au p!i$ica !i !ecuritate a!upra propriei per!oane.
( ai%a o viata privata re!pectata0
( ai%a valori moral(culturale !i convingeri filoofice !i religioa!e proprii0
( %eneficiee de protec"ie a !trii de !ntate !au de ingi:iri care !a(i readuc cel mai
inalt po!i%il nivel de !antate.
Sta%ilirea unor repere etice !i :uridice !pecifice e'aminrii oficiale care !a concorde
cu drepturile elementare ale omului !i care !a fie acordate la legi!la"ia europeana in vigoare
mi !(a prut un element !uplimentar de intere! care i!i ga!e!tte locul in economia ace!tei
lucrri. + e'aminare coerenta a infirmit"ii fcuta in mod oficial va de!face conceptul de
confiden"ialitate dar comunicarea datelor tre%uie ffacuta !trict magi!tratului !au !ociet"ii de
a!igurare !i in nici un ca unui al treilea elemet care ar putea trage o !uita de foloa!e in
momentul !ta%ilirii diagno!ticului.
In cadrul lucrrii am incercat !a realie o apreciere mi'ta privind evaluarea
concomitenta atat a infirmit"ii cat !i a invalidit"ii !i a modificrii procentuale a capacit"ii
de munca pe aparate !i !i!teme. Evaluarea e!te comple'a0 pluridi!ciplinara !i prive#te atat
capacitatea de munca privita prin pri!ma evalurii procentuale a pierderii ace!teia0 prin
evaluarea invalidit"ii !i0 cel mai important prin aprecierea infirmit"ii din punct de vedere
medico(legal. ,oncomitent cu evaluarea leiunilor din punct de vedere clinic am con!iderat
nece!ara !i preciarea procentuala a invalidit"ii permanente a!igurtorii tocmai pentru a
putea evalua corect dimen!iunile preci!e ale e'pertiei medico(legale. Scala de evaluare a
pre:udiciului corporal permanent folo!ita in cadrul lucrrii e!te cea propu!a de o !uita de
!peciali#ti avJnd o valuoare recuno!cuta in domeniul aprecierii infirmit"ii.
De!i aprecierea infirmit"ii e!te realiata in !i!tem !trict %inar0 !unt %ine !ta%ilite
!itua"iile in care o evaluare mai nuan"ata nu poate aduce decJt un folo! real unei caue penale
In general in cadrul capitolului trei am preentat o evaluare procentuala a !cderii capacit"ii
de munca 7no"iune care implica invaliditate !i care la rJndul ei implica infirmitate9. Pentru
toate aparatele !i !i!temele !e accepta deci o evaluare in !cala plecJnd de la modificri foarte
u#oare !i a:ungJnd pana la modificri foarte grave.
In continuare voi preenta !c$ema de evaluare a lui ,reu!ot0 frecvent citata in
literatura de !pecialitate !i care poate fi utila !i !peciali#tilor din )omJnia in condi"iile limita
in care evaluarea pre:udiciului !e face procentual.
M+DI;I,A)EA ,APA,I@ZXII DE MUN,A P+S@(@)AUMA@I,A 7dupa
,reu!ot9
S,M U !cderea capacit"ii de munca
21
,la!ificare
S,M
Procenta: de
S,M
36
@ul%urri u#oare 7grupa I9
,riterii
(@ul%urrile func"ionale 7dureri0 :ena func"ionala...9
!unt ine'i!tente !au foarte pu"in :enante.
(E'amenul clinic e!te normal !au !u%normal 7!imple
deformri !au cicatrice0 de e'emplu9 8 la -1
( Pro%ele %iologice0 e'amenele
complementare !unt normale !au pu"in
modificate.
( In principiu nu e!te nece!ar nici un tratament.
( Su%iectul duce o viata per!onala0 !ociala0 profe!ionala normala.
@ul%urri moderate 7grupa II9
,riterii
( E'i!ta !imptome func"ionale in!a !unt pu"in :enante.
( E'amenul clinic e!te normal !au pu"in pertur%at.
( Pro%ele %iologice !i e'amenele complementare
!unt pertur%ate in mod moderat. 1 la -1
( Starea generala e!te %una.
( Su%iectul incearca o :ena in viata !a per!onala0 !ociala0 eventual
profe!ionala. Dar0 e'ercitarea profe!iei e!te perfect po!i%ila0 cu
e'cep"ia unor cauri particulare.
@ul%urri de importanta medie 7grupa III9
(@ul%urrile func"ionale creea un di!confort !i o
:ena indi!cuta%ile.
(E'amenul clinic demon!trea tul%urri in general evidente.
( Starea generala poate fi afectata 7pierdere in
greutate0 a!tenie0 anore'ie9
( E'amenele complementare !unt modificate0 in medie.
( ,on!ecin"ele a!upra vie"ii per!onale0 !ociale0 profe!ionale
!unt departe de a fi negli:a%ile0 fara ca !u%iectul !a poat -1 la 28
fi con!iderat un infirm.
( In principiu !unt nece!are un tratament !i ma!uri de igiena.
( ,on!ecin"ele a!upra e'rcitarii profe!iei !i a activit"ilor de
agrement !unt foarte varia%ile.
@ul%urri importante 7grupa IV9
,riterii
( @ul%urrile func"ionale !unt indeo!e%i clare !i
produc o :ena re!im"ita foarte tare.
( E'amenul clinic ate!ta modificri !erioa!e
( Starea generala e!te afectata mai mult !au mai
pu"in grav 7pierdere in greutate0 a!tenie0 tul%urri
depre!ive...9
( ,on!ecin"ele a!upra vie"ii per!onale0 !o(
ciale0 profe!ionale !unt importante.
37
28 la /8
DAHMAHU INFIRMITATEA Rezumat
Acea!ta categorie e!te
incompati%ila cu e'ercitarea
unei profe!ii care nece!ita
eforturi fiice inten!e !i
!u!"inute0 in!a0 in general0 nu !i
cu e'ercitarea unei profe!ii
intelectuale.
@ul%urri foarte
importante 7grupa
V9 ,riterii
( Acea!ta grupa core!punde marilor invalidit"i. Unii dintre ace#ti
!u%iec"i p!trea o oarecare autonomie 7paraplegici90 mul"i
dintre ei !unt imo%ilia"i in apartamentul lor. pe!te
/8
Acea!ta categorie e!te cel mai de! incompati%ila cu
e'ercitarea unei activit"i profe!ionale0 daca acea!ta nu e!te intelectuala.
In momentul in care luam in di!cu"ie !ta%ilirea infirmit"ii po!t(
traumatice nu tre%uie !a
negli:em modul efectiv in care traumati!mul ac"ionea a!upra victimei. In
ace!t !en! !e
devolta un nou concept medicaal epidemiologie0 rar di!cutat pana acum in
literatura !tudiataI
acela al re"elei epidemiologice gada0 mediu0 agent0 vector care printr(o
&ntreptrundere activa
pot genera o !uita de leiuni particulare care in final vor duce la apari"ia
unor modificri
individuale particulare.
S
CERCETRI 5ERSONALE
,ercetrile per!onale avute in vedere in realiarea ace!tei lucrri au
plecat de la o premi!a practica reala confirmata de datele de!coperite (
aceea a numrului mic de e'pertie medico(legale privind infirmitatea
e'i!tente c$iar in condi"iile in care ace!tea !e de!f#oar la nivelul unui
in!titut de valoare na"ionala cum e!te In!titutul de Medicina Legala KMina
MinoviciK Bucure#ti. In ace!te condi"ii0 cercetarea per!onala a fo!t
comple'a !i a avut in vedere mai multe a!pecte care permit elucidarea unor
particularit"i ale interpretrii medico(legale a infirmit"ii. In primul rand
cercetarea !(a de!f#urat pe mai mul"i ani 7!a!e0 -..- (-../9 !i a fo!t
condu!a pe mai multe grupuri de !tudiu.
In primul grup de !tudiu am avut in vedere toate caurile de
infirmitate diagno!ticate medico(legal !i avJnd confirmare medicala
realiata de medici de diferite !pecialit"i in cadrul unor e'pertie
multidi!ciplinare realiate in urma unor !olicitri oficiale. In medie au fo!t
11 de e'pertie pe an avJnd o di!tri%u"ie pe !e'e cu o predominanta
marcata a !e'ului ma!culin. In e'pertie au fo!t implica"i in medie 2. de
%r%a"i !i -/ femei pe an 7cifrele difer pe fiecare an in limita unei devia"ii
!tandard9.
38
DAHMAHU INFIRMITATEA Rezumat
Una din ipoteele avute in vedere a fo!t aceea a numrului mare de
infirmit"i generate de accidentele de munca !i de cele rutiere0 !itua"ie
!emnalata frecvent pe plan interna"ional. In cercetarea noa!tr in!a0
numrul cel mai mare de infirmit"i con!tatate in cadrul e'pertielor
oficiale apar"ine leiunilor produ!e accidental !au intetionat in a!a numitele
incidente recrea"ionale 7de fapt in !tati!tica noa!tr !e men"ionea
agre!iunile ca fiind re!pon!a%ile pentru cel mai mare de infirmit"i9.
Am con!tat un ratio femei %r%a"i implica"i in agre!iuni generatoare
de infirmitate de 435.. In caul accidentelor rutiere ratio femei %r%a"i a
fo!t mult mai apropiat ca valoare medie 743-89 din cifrele avan!ate in
cadrul lucrrii !e o%!erva un numr egal de femei implicate in traumati!me
agre!ionale !au accidente rutiere in timp ce %r%a"ii0 mai e'pu#i ctre
violenta
39
DAHHAHU HtfBMiTATEA Consideraii fnalsr!mrorozii
!unt mult mai frecvent agre!ionati0 frecvent preentJnd leiuni grave0 generatoare de
infirmitate.
Accidentele de munca e'i!tente in !tati!tica INML Bucure#ti !unt pu"ine deoarece !unt
rare !itua"iile in care accidentele de munca nece!ita !ta%ilirea diagno!ticului penal de
infirmitate. )atio %r%a"i3 femei in ace!t ca e!te neconcludent prin numrul mic de cauri
de!coperite 78023-9. Analia caurilor in func"ie de anii de producere releva in caul
agre!iunilor pentru %r%a"i a unor vJrfuri in doi ani avuit in !tudiuI -..- !i -..1. pentru femei
valorile anuale !unt mult mai apropiate dar anul -..- !e citea ca un an mai violent.
Accidentele rutiere !unt mai frecvente in anul -..- !i -..2 pentru %r%a"i in timp ce pentru
femei !e o%!erva un varf in anul -..>.
Analia vJr!tei celor implica"i in traumati!me avJnd con!ecin"e permanente determina
din nou unele concluii care nu pot fi con!iderate concordante cu datele din literatura !tudiata.
Accidentele rutiere !e con!idera in lume ca fiind prima caua de dece! !au infirmitate in caul
tinerilor. In practica avuta in vedere privind infirmitatea am con!tatat e'i!tenta unei vJr!te
medii a celor implica"i in accidente rutiere a decanului 2/(>1 de ani0 urmat imediat de decanul
1/(/1 de ani. Pentru agre!iune0 cifrele nu mai !unt atat de net diferen"iate dar !e o%!erva o
predominanta a decanului >/(11 de ani urmat de 2/(>1 de ani !i de 1/(/1 de ani. Valorile
cifrice medii ale celor implica"i in agre!iuni !unt du%le !au triple in raport cu cele ale celor
implica"i in accidente rutiere. In analia leiunilor produ!e prin accidente rutiere !e con!tata
un numr mai mare de leiuni !c$eletale !i o!teo(articulare care determina complica"ii o!oa!e
!i ale articula"iilor care in final vor genera infirmitate fiica permanenta.
,u toate ace!tea !e con!tata un numr cre!cut de complica"ii neurologice
7predominant periferice9 !i cranio(cere%rale. ,omplica"iile cranio(cere%rale pot determina
modificri o%iectiva%ile in timp 7encefalopatie po!ttraumatica0 epilep!ie0 orificii de trepan0
etc9. Din pcate in!a !unt de!tul de frecvent o%!erva%ile diagno!tice care nu pot fi con!iderate
o%iective 7diagno!ticul de cere%ra!tenie e!te inca de!tul de de! folo!it !i luat in di!cu"ie ca
%aa de plecare pentru !ta%ilirea diagno!ticului medico(:uridic de infirmitate9.
Agre!iunea va determina o !uita de complica"ii particulare in condi"iile in care
modificrile predominante !unt cele ale !i!temului nervo! central !i perferic. Agre!iunea
permite con!tarea unei !uite de leiuni particulare care nu au alt core!pondent ,omplica"iile
generate de agre!iuni !i care !unt o%!erva%ile in ca de infirmitate !unt complica"ii ale
!i!temului nervo! central !i complica"ii neurologice Modificri con!ecutive evacurii
$ematoamelor meningo(cere%rale de tip lip!a de !u%!tan"a o!oa!a carniana !unt cla!ic de!cri!e
ca fiind generatoare de infirmitate dar fara a determina invaliditate !i care pot !au nu !a
modifice capacitatea de munca. Si in categoria diagno!ticelor de infirmitate po!t(agre!iune am
de!coperit un numr mare de diagno!tice fara !uport o%iectiv de tip Kcere%ra!tenie po!t(
traumaticaK avJnd o frecventa mare. Leiunile organelor interne 7plgi penetrante( !plenice0
pulmonare cardiace9 incep !a fie frecvente.
Accidentele de munca de!coperite in cadrul e'pertielor medico(legale oficiale !unt
foarte pu"ine deoarece in rare cauri ace!t gen de leiuni determina conte!ta"ii :uridice Am
de!coperit patru cauri 7in !a!e ani9 fapt ce nu permite o evaluare !tati!tica.
Accidentele de munca care determina invaliditate !i deci !i infirmitate in mod implicit
au fo!t recoltate de la nivelul ca%inetelor de e'pertia a capacit"ii de munca e'i!tente la nivel
de !ector in cadrul municipiului Bucure#ti. Numrul de cauri de!coperit la nivelul fiecrui
ca%inet fluctuea dupa unele legi particulare 7!c$im%area de domiciliu0 pen!ionarea pentru
limita de vJr!ta !au dece!0 trecerea in alt grad de invaliditate !au c$iar vindecarea9. In medie
!ectorul cu cel mai mare numr de invalii e!te !ectorul / urmat de >0 1 !i !ectorul 5 7grafic
-A9.
Sectorul - are un numr mic de a!i!ta"i avJnd o vJr!ta medie cre!cut 7>20-4 ani9.
?radul de invaliditate cel mai frecvent intalnit a fo!t invaliditatea de gradul II deteminata de
un deficit locomotor !i de manipulatie.
Sectorul 5 are un numr mediu de a!i!ta"i 7A0.19 avJnd o preponderenta net ma!culina.
VJr!ta medie a per!oanelor avute in di!cuite a fo!t de 2A0/A de ani 7>>05 de ani pentru %r%a"i
!i 5/0A de ani pentru femei9. Deficitul predominant e!te deficitul glo%al0 &ncadrarea in grade
de invaliditate e!te preponderenta in cJrdul gradului II 718Q din cauri9. In gradul III !e
incadreaa 2AQ din cauri iar in gradul I -2Q din cauri.
Sectorul 2 di!pune de cel mai mic numr de a!i!ta"i 7in medie de -0.9. Pentru ace!t
!ector amm con!tata o vJr!ta medie de 24 de ani VJr!ta medie pentru %r%a"i e!te de 2/ de ani
!i pentru femei de >- de ani. Predomina incadrarea in gradul II de invaliditate. Leiunile
predominante !unt o!teo(articulare.
Sectorul > e!te al doilea in condi"iile evalurii numrului de a!i!ta"i. El di!pune de un
numr de --02 indivii avJnd o vJr!ta medie de >-02 de ani. Media pentru %r%a"i e!te mai
mare 7>20A ani9 iar pentru femei de 2A0A de ani. ,aurile de infirmitate pentru %r%a"i arata o
di!tri%u"ie a vJr!tei %imodala. Deficitul predominant e!te o!teo(articular. &ncadrarea
ma:oritara e!te in gradul II de invaliditate
Sectorul 1 are un numr mediu de a!i!ta"i de .042 avJnd o vJr!ta medie de 2A0/ ani.
Leiunile predominant o!teo(articulare determina un deficit locomotor !i glo%al fapt ce a
permi! incadrare ma:oritara a caurilor in gradul II de invaliditate 7/.Q9.
Sectorul / are cel mai mmare numr de a!i!ta"i 7-205-9 cu o vJr!ta medie de 24 de ani
Leiunile predominante !unt egal di!tri%uite in cadrul celor trei mari categorii avute in vedere
7locomotorii0 de manipulare !i glo%ale9. Ma:oritatea invalidit"ilor apar"ine grupei II.
Aprecierea deficitului in timp 7pe cei / ani avu"i in vedere9 con!ecutiv e'i!tentei unui
accident rutier denota predominanta deficitului locomotor in medie cu A cauri pe an0 urmat
de deficit glo%al 75029 deficit com%inat 7-0.9 deficit de manipulatie 7-0A9 !i in fine deficit
viual 78019. Aprecierea deficitului o%!erva%il in condi"iile po!t(traumatice con!ecutive unei
agre!iuni.
Din punct de vedere al inciden"ei caurilor de accidente de munca care generea
infirmitate la nivelul intregii tari am con!tata o !cdere a numrului in valoare a%!oluta.
Acea!ta concluie par"iala ar tre%ui !a ne %ucure dar nu tre%uie !a uitam faptul ca economia
na"ionala e!te afectata de !c$im%ri dramatice !i una din con!ecin"e e!te !cderea dra!tica a
per!onalului muncitor 7!cderea o%!ervata e!te cu -5Q9. Numrul de noi cauri raportate
anual 7inciden"a9 e!te !i el intr(o !cdere vertiginoa!a 7cu pe!te 18Q9 anual.
In acela#i timp !e con!tata la nivelul intregii tari o tendin"a de cre#tere a numrului de
cauri de accidente generatoare de infirmitate care !e produc in afara proce!ului de munca. In
ace!t conte't apare o cre#tere cu pe!te -18Q a cifrelor procentuale care analiea fenomenul
la nivel na"ional.
In toate caurile avute in vedere pana acum am con!tat o !uita de factori care ridica
!u!piciuni privind implicarea multifactoriala a diferitelor caue !i circum!tan"e alturi de
traumati!m in genea infirmit"ii. Prin e'i!tenta unei vJr!te medii de >A0A4 de ani a celor care
preint infirmitate po!t(traumatica 7indiferent de caua9 !e impune o concluie intere!antaI
Participarea traumati!mului in generarea proce!ului infirmiant e!te o condi"ie e!en"iala dar
in!uficienta.
Patologia gadei0 uura ace!teia %iologica precum !i condi"iile particulare de mediu
pot determina fie vindecarea cu !ec$ele minime !au c$iar fara !ec$ele0 fie o evolu"ie ctre
infirmitate fie o evolu"ie ctre dece!. lata de ce am con!iderat utila amintirea doctrinei
KcunatificariiK !i utiliarea regulilor lui Balt$aard !i a lui ?a%rielli in !ta%ilirea importantei
pre:udiciului fiic permanent. De multe ori in!a nu e'i!ta acte medico(legale care !a aduc in
di!cu"ie o eventuala !cdere a capacit"ii de munca anterioara traumati!mului. In ace!te
condi"ii0 diagno!ticele medicale anterioare permit incadrarea traumatiatului in cadrul unei
grupe de afec"iuni preentate anterior 7foarte u#oare3foarte grave9 care permit !ta%ilirea unui
pre:udiciu procentual e'i!tent anterior. Prin folo!uirea formulelor aritmetice men"ionate !e
poate calcula importanta traumati!mului in condi"iile in care fondul patologic e!te determinat
c$iar !i in condi"iile in care acuele individului !unt predominat !u%iective
)ela"ia gada0 traumati!m mediu i!i pune in mod pregnant amprenta pe una din
a!pectele cercetrii active care nu a fo!t adu!a in di!cu"ie pana acumI aceea a accidentelor de
munca care generea dece!. Numrul ace!tor incidente in care fie inten!itatea traumati!mului
a fo!t cre!cut fie patologia gadei a du! la !cderea rei!tentei organi!mului din pcate e!te
de!tul de mare. In mod clar in!a in totalul numrului de autop!ii efectuate in cadrul INML
KMina MinoviciK Bucure#ti0 numrul accidentelor de munca avJnd con!ecintta dece!ul e!te
foarte mic !i con!tant 7in :ururi cifrei de 801 !i pana la -Q9 avJnd varia"ii ne!emnificative in
cur!ul anilor lua"i in !tudiu
)eparti"ia caurilor autop!iate0 decedate in urma unor accidente de munca arata o
di!tri%u"ie concordanta cu inciden"a caurilor analiate a!upra per!oanelor vii. E!te vor%a de
fapt de un numr de %r%a"i ma:oritar avJnd un !e'(ratio 55013- in medie pentru anii avu"i in
vedere. Anii -..> !i -../ au un numr du%lu de cauri autop!iate in raport cu ceilal"i ani.
Numrul mic de femei implicate in incidentele de munca cu urmri mortale e!te mai curJnd
un fenomen cultural regional 7ma:oritatea femeilor fiind ca!nice !au implicate in !fera
!erviciilor9.
Analia intervalului de !upravie"uire arata oi !cdere a numrului de dece!e Kpe locK !i
o cre#tere a !upravie"uirii de cel pu"in A5 de ore. Dece!ele imediate !unt produ!e in propor"ie
de -88Q prin ar!ura0 a!fi'ie mecanicaI comprimarea permite !upravie"uiri de pana la A5 de
ore in 18Q din cauri in timp ce precipitrile !i loviturile de corp dur !i cu corp dur duc la
pe!te A8 Q !upravie"uiri de pe!te A5 de ore. ,aua imediata a mor"ii de!coperita la autop!ie a
fo!t dilacerearea cere%rala !i $emoragia meningocere%rala0 dar in !itua"ii in care
!upravie"uirea a fo!t pe!te >4 de ore !e con!tata modificri profunde ale economiei
organi!mului !i dece! prin MS+; 7multi!C!tem organ failure ( !oc multiplu9 !au prin
modificri infectioa!e irever!i%ile 7%ron$opneumonie9. Analia vJr!tei celor implica"i in
accidente de munca mortale releva o predominanta a grupei de vJr!ta 2/(>1 de ani avJnd o
valoare medie a vJr!tei de 2> de ani0 in timp ce caurile de infirmitate po!t accident rutier !au
de munca !au produ!a prin agre!iune determina o valoare cifrica de 2.041 ani.
Un element foarte important !i care nu are core!pondent in literatura !tudiata a fo!t
legat de valorile !cute ale alcoolemiei celor care au murit imediat. Am con!tat un grad al
alcoolemiei de !u% - gr Qo in -AQ din caurile la care !(a recoltat alcoolemia iar un nivel de
im%i%itie alcoolica de pe!te lgrQo in /Q din caurile cercetate.
CONCLUZII
No"iunea de infirmitate repreint un concept !pecific medico(legal care define#te
generarea unui pre:udiciu morfologic0 morfo(functional !au func"ional aprut in urma unui
traumati!m mecanic0 fiic0 c$imic %iologic !au p!i$ic 7neacceptat in totalitate9.
Infirmitatea !e reg!e#te in ,odul Penal )oman in cadrul titlului al II(lea al pJrtii
!peciale !u% denumirea generica de KInfrac"iuni contra per!oaneiK. &ncadrarea in forma
articolului -45 !u% denumirea de Kvtmare corporala gravaK0 a infirmit"ii0 denota importanta
ace!tui concept medical !i legal* importanta e!te generata de con!ecin"ele grave pe care
aactiunea traumati!mului le poate produce a!upra corpului uman atat imediat cat !i timp.
@ot in cadrul conceptelor medico(:uridice fundamentale introdu!e in cadrul articolului
-45 din ,odul Penal !e reg!e#te !i conceptul de KPierdere de organ !au !imtK. Suprapunerea
dintre cele doua no"iuni nu e!te perfecta deoarece fiecare din no"iunile men"ionate are o alta
adre!a%ilitate. Infirmitatea e!te un pre:udiciu morfologic0 morfo(functional !au func"ional in
timp ce pierderea de organ poate produce !au nu o infirmitate iar acela#i lucru poate fi vala%il
!i pentru pierderea unui !imt. Am%ele concepte 7infirmitatea !i pierderea...9 !unt vala%ile in
condi"iile in care pre:udiciu con!tatat e!te definitiv !i nevindeca%il in condi"iile actuale.
In activitatea medico(legala cotidiana !e face frecvent o confuie terminologica !i
!emnatica intre diferitele no"iuni care acoper con!ecin"ele ac"iunii traumati!mului a!upra
corpului uman. Daca terminologia laica accepta no"iunea de infirmitate ca fiind ec$ivalenta cu
cea de invaliditate !i cu cea de $andicap0 in momentul in care !e efectuea o e'pertia
medico(legala termenii nu pot fi !c$im%a"i deoarece intre ei e'i!ta mari deo!e%iri de !en! .
Infirmitatea e!te un pre:udiciu apreciat :uridic0 avJnd un core!pondent %ine marcat in cadrul
,odului Penal. No"iunea de infirmitate ca !i cea de K[ile de &ngri:iri MedicaleK !unt no"iuni
!pecifice medico(legale care denota atat con!ecin"ele unui traumati!m cat !i capacitatea
individuala de integrare po!t(traumatica in conte'tul !ocial normal. No"iunea de infirmitate
e!te definita %inar 7e'i!ta !au nu e'i!ta infirmitate fiica !au p!i$ica permanenta9 fapt ce
determina un anumit mod de gJndire penal privind aprecierea con!ecin"elor unui traumati!m
No"iunea de invaliditate e!te o no"iune avJnd conotatii multi(di!ciplinare0 fiind in
principal o no"iune de a!igurri medicale !i !ociale. Invaliditatea releva diminuarea unei
capacit"i !pecifice omului0 !cderea capacit"ii de munca. No"iunea de invaliditate e!te
definita ca fiind aprecia%ila gradual0 in func"ie de comple'itatea invalidit"ii !ta%ilindu(!e
gradul de incadrare in cele trei forme de pen!ie de invaliditate 7grad I0 II !i III9. Aprecierea
invalidit"ii !e face in mod repetat la nivelul ca%inetelor pentru evaluarea capacit"ii de
munca. Evaluarea invalidit"ii nu e!te fi'a 7precum infirmitatea9 ci poate fluctua prin agravare
!au ameliorare fapt ce duce la o incadrare varia%ila in gradele de invaliditate. Nici no"iunea de
invaliditate nu e!te e'prima%ila procentual !i nu i!i g!e#te locul in aprecierile medico(legale
uuale. Aprecierea invalidit"ii din punct de vedere medico(legal poate fi !olicitata de
magi!trat in condi"iile in care e'i!ta deacorduri privind incadrareea !au evolu"ia afec"iunii.
Invaliditatea poate fi generata !i de %oli profe!ionale !au cronice !i nu e!te apana:ul !trict al
ac"iunii factorilor traumatici
No"iunile !i metodologia de apreciere a leiunilor po!t(traumatice nu !e reuma la cele
doua aprecieri men"ionate. In e'pertia medico(legala i!i g!e#te locul !i un mod !uplimentar
de apreciere a con!ecin"elor unui traumati!m !i anume procentual.. Ace!t mod e!te acceptat de
in!titu"ia medico(legala doar in condi"ia in care magi!tratul cere un !upliment de e'pertia
pentru a putea aprecia core!puntor capacitatea de munca pierduta prin infirmitate !i deci de
a evalua core!puntor capacitatea de munca re!tanta. lata !ingura !itua"ie in care aprecierea
medico(legala e!te efectuata procentual0 iar in cadrul ace!tei aprecieri !i!temele de evaluare
!unt frecvent grilele de evaluare ale !ociet"ilor de a!igurare.
Aprecierea procentuala a infirmit"ii nu e!te un procedeu acceptat de medicina legala
romana0 dar poate fi concludent mai ale! in doua !itua"iiI
( cand evaluarea medico(legala e!te !olicitata de o !ocietate de a!igurri0 iar capacitatea de
munca pierduta e'primata procentual repreint procentul din !uma alocata de !ocietate
pentru de!pgu%irea unei per!oane avJnd o pierdere de -88Q a capacit"ii de munca. Acea!ta
!itua"ie particulara tre%uie !a ia in con!idera"ie !i alocarea unor de!pgu%iri pentru afec"iuni
temporare !au care au produ! un pre:udiciu de agrement.
( cand !e dore#te aprecierea penala !i civila a durerii 7pre"ul durerii nu e!te un concept
acceptat de :u!ti"ia romana deoarece durerea e!te con!iderata ca fiind un !imptom !trict
!u%iectiv !i temporar9. Durerea in!a poate fi o%iectivat folo!ind metode !ofi!ticate !au
c$e!tionare. Am con!iderat utila men"ionarea !calei de apreciere a durerii care poate fi
utiliata pentru a cuantifica un pre:udiciu temporar dar invalidant.
+ !itua"ie frecvent intalnita in practica !i de! !emnalata in cadrul ace!tei lucrri0 avJnd
!i un caracter de originalitate e!te importanta implicrii terenului patogen in genea unei
infirmit"i. Si acea!ta !itua"ie poate fi con!iderata ca adugJnd un !upliment de dificultate
unei e'pertie de infirmitate. Evaluarea fondului patologic 7eviden"iat in caurile autop!iate
dar !i la per!oanele in viata9 permite !ta%ilirea procentuala a importantei traumati!mului in
generarea infirmit"ii. Acea!ta !itua"ie face utila aprecierea !cderii capacit"ii de munca in
mod procentual. ,$iar in condi"iile in care un traumatiat leag in mod direct apari"ia
infirmit"ii !trict de momentul traumati!mului !i neaga e'i!tenta unor afec"iuni dar accepta un
teren patologic0 folo!ind diferite mi:loace de cuantificare !e poate evalua procentual gradul de
!cdere a capacit"ii de munca produ! !trict po!t(traumatic.
Deci0 de!i no"iunea de infirmitate e!te !trict :uridica !i nu permite aprecieri
procentuale0 evaluarea procentuala a capacit"ii de munca pierdute !au re!tanta poate aduce
un !urplu! de informa"ie in fiecare ca de infirmitate po!t(traumatica !i deci o !iguran"a
!uplimentara privind incadrarea :uridica. Ace!ta e!te motivul pentru care un capitol al ace!tei
lucrri a%ordea in mod direct evaluarea procentuala a con!ecin"elor unui traumati!m a!upra
diferitelor aparate !i !i!teme.
Infirmitatea e!te un concept amplu care e!te definit ca un pre:udiciu permanent
anatomic0 anatomo(fiiopatologic !au !trict fiiopatologic. Invaliditatea e!te o modificare
anatom(fiiopatologica 7o%ligatorie9. Invaliditatea e!te inclu!a in conceptul :uridic de
infirmitate in timp ce reciproca ace!tei rela"ii nu e!te vala%ila. Scderea capacit"ii de munca
e!te o%ligatoriu cuprin!a in cadrul invalidit"ii 7prin defini"ie9 dar poate e'i!ta !au nu in
conte'tul infirmit"ii.
Evaluarea atat a infirmit"ii cat !i a invalidit"ii nu !e poate face imediat po!t(
traumatic. Evaluarea caracterului de KpermanentaK a infirmit"ii !e poate face doar in
condi"iile I care !(a produ! vindecarea leiunilor directe 7interval de con!olidare9. Ace!t
interval difer in func"ie de regiunea anatomica leata0 de vJr!ta pacientului0 de terenul
individual0 de !e'0 etc.
+ condi"ie a%!oluta a unei e'pertie medico(legale de calitate e!te cea a re!pectrii
!ecretului profe!ional !i a dreptului pacientului la intimitate. Dreptul la confiden"ialitate poate
fi clcat de e'pertul medic(legi!t in condi"iile in care e'pertia e!te !olicitata de un magi!trat
!i de o !ocietate de a!igurare dar reultatul e'pertiei va fi comunicat !trict ace!tora.
,ercetarea activa care a fundamentat concluiile preentei lucrri !(a de!f#urat pe
maii multe direc"ii. Premiele de la care am plecat au fo!t confirmate !au infirmitate de
cercetarea efectuata. De la %un inceput tree%uie men"ionat faptul ca numrul de cauri
e'aminate a fo!t mic comparativ cu !tati!ticile care pot fi fcute in legtura cu alte con!ecin"e
ale traumati!melor. Ace!t numr mic de cauri e!te e'plica%il prin raritatea ace!tui diagno!tic
medico(legal dar !i prin e'aminarea !tricta a caurilor in care diagno!ticul de infirmitatte e!te
indu%ita%il. ,ondi"ia de diagno!tic !pecific a fo!t &ndeplinita la nivelul In!titutului de
medicina Legala KMina MinoviciK Bucure#ti de caurile e'aminate la o a doua e'pertia
oficiala0 !itua"ie in care !ta%ilirea diagno!ticului ii revine unei comi!ii din care fac parte
medici legi!ti !i medici avJnd diferite alte !pecialit"i.
In cadrul INML Bucure#ti am efectuat o cercetare activa avJnd caracter retor!pectiv in
doua direc"iiI pe per!oane vii care !a !e preinte pentru o noua e'pertia pentru !ta%ilirea
diagno!ticului de infirmitate po!t(traumatica. Acea!ta direc"ie a preentat trei linii de evaluare
concordante cu traumati!mul implicatI evaluare a iriflrmitatii con!ecutive accidentelor rutiere0
a infirmit"ii con!ecutive accidentelor de munca !i a infrimitatii generate de agre!iune.
;oarte intere!anta a fo!t de!coperirea faptului ca de!i in lume accidentele de munca
!unt cele mai frecvente caue de infirmitate 7mai ale! pentru !itua"ii controver!ate ( :uridice
precum cele luate in di!cu"ie90 pentru %aa de date furniata de ar$iva INML pe primul loc al
cauelor de irifirmitate !e !ituea agre!iunea 7activit"ile recreative ale !tati!ticilor
americane9. Un loc !ecund apar"ine accidentelor rutiere !i a%ia in final !unt men"ionate
accidentele de munca.. De fapt in conte'tul celor / ani in care a avut loc evaluarea au fo!t
de!operite doar > cauri de infirmitate po!t(accident de munca. Se' ratio(ul pentru datele
men"ionate arata o predominanta ma!culina a caurilor de infirmitate po!t(agre!iune 7543.9 in
timp ce raportul in ca de accident rutier devine aproape egal 7-834019. De!i !e men"ionea in
toate tratatele con!ultate faptul ca accidentul rutier generea cel mai mare numr de mor"i !i
infirmi pentru grupa de vJr!ta -1(51 de an0 noi am de!coperit un ma'im pentru grupa de
vJr!ta 2-(>8 de ani 7VMU2A ani9. Leiunile cele mai caracteri!tice !unt cele !c$eletale iar
deficitul o%!ervat e!te predominant locomotor.
In caul agre!iunilor generatoare de infirmitate vJr!ta medie a apar"inut decanului 5/(
21 de ani 72>0> ani9. Predominanta a fo!t !trict ma!culina. Leiunile con!tatate au fo!t cele
cranio(cere%rale dar e'i!ta !i o !uita de plgi avJnd caracter intepat0 taiat(intepat0 impu!cat
!au de!picat con!ecutiv modului de ac"iune a agentului traumatic. Leiunile con!tatate au fo!t
predominant cranio(cere%rale !i neurologice.
In am%ele !itua"ii 7accidente rutiere !i agre!iuni9 am de!coperit o !uita de diagno!tice
fara !uport medical o%iectiv care pot !u!"ine cu greu incadrarea medico(:uridica de
infirmitate. Acea!ta !itua"ie tre%uie !emnalata frecvent in !copul cre#terii calit"ii actului
medico(legal.
Evaluarea accidentelor de munca in generarea nfirmitatii nu !(a putut face pe %aa
datelor furniate de INML Bucre!ti deoarece numrul celor de!coperi"i e!te in!uficient. Am
fcut apel la datele furniate de ca%inetele de !ector de evaluare a capacit"ii de munca pentru
a putea con!tata in mod o%iectiv ponderea accidentelor de munca in genea infrimitatii.
Analia ace!tor date a fo!t implicita deoarece in cadrul ca%inetelor nu figurea no"iunea de
infirmitate ci cea de invaliditate de diferite grade Am de!operit in cadrul municipiului
Bucure#ti a unui numr de cauri in cadrul !ectorului /0 avJnd o preponderenta ma!culina !i o
vJr!ta medie de 24 de ani. ,el mai mic numr de cauri l(am con!tat in cadrul !ectorului 2
avJnd o vJr!ta medie de 2401 ani. Din datele privind media vJr!tei celor implica"i in accidente
de munca generatoare de infirmitate reulta o cre#tere a ace!teia ctre al patrulea decan
7VMU2.0A ani9.
Datele e'i!tente la nivelul Mini!terului Muncii !i Protec"iei Sociale arata o !cdere a
prevalentei accidentelor de munca in cei !a!e ani !tudia"i0 con!ecutiv !i cu o !cdere
accentuata a inciden"ei ace!tor caue de infirmitate. In acela#i timp in!a numrul de accidente
in afara muncii capa%ile !a generee infirmitate e!te in cre#tere accentuata0 in m!ura in care
!ocietatea in care trim devine din ce in ce mai violenta.
+ ultima direc"ie de cercetare a fo!t ce a !tudiului numrului de mor"i con!ecutiv
ac"iunii factorilor traumatici reulta"i prin accidente de munca. Motivul pentru includerea
accidenttelor mortale in cadrul unei lucrrii de infirmitate a fo!t o%!ervarea fondului patologic
!i corelarea ace!tuia cu importanta traumati!mului0 precum !i elucidarea importantei gadei in
re"eaua epidemiologica Kgada(mediu(vector(agentK. Studiul accidentelor de munca mortale a
permi! !tructurarea unor concluii !pecifice. Dintre ace!tea aminte!c dece!ul predominant al
%r%a"ilor avJnd o vJr!ta medie de 5>02 ani !i un varf in cadrul decanului > 728(>8 de ani U >5
de cauri9. ,el mai mare numr de dece!e a fo!t !emnalat in cadrul lunilor reci ale anului.
Numrul de dece!e Kpe locK e!te in !cdere in timp ce dece!ele cu !upravie"uiri pe!te A5 de
ore devin regula. ,aua ini"iala a mor"ii e!te comprimarea0 precipitarea !i lovirea cu !i de corp
dur iar caua imediata de moarte e!te dilacerarea cere%rala !i $emoragia meningo(cere%rala.
+ con!ttatare particulara a fo!t aceea a numrului mic de alcoolemii eviden"iate in ca de
moarte prin accident de munca 7!u% 51Q din caurile !tudiate au avut alcoolemii poitive9.
Din ac$ii"iile teoretice !pecifice precum !i din cercetrile per!onale efectuate in cadrul
itutului de Medicina Legala KMina MinoviciK Bucre!ti !e pot retine o !uita de idei cu acter
practic0 pe care le con!ider apte !a fundamentee continuarea cercetrii din ace!t meniu
medico(legal.
In primul rand tre%uie realiata o compartimentare neta intre no"iunile medico(legale !i
le de a!igurri. Sunt in!a !itua"ii %ine definite teoretic in care eva*luarea procentuala a derii
capacit"ii de munca poate fi %enefica pentru e'pertiat0 a:utJnd la promovarea unui cept
etic core!puntor privind no"iunea de drept.
In al doilea rand durerea poate fi cuantificata !i o%ievctivata. Evaluarea pre"ului durerii
!e poate face !eparat de aprecierea infirmit"ii0 in m!ura in care pacientului ii e!te uata
durerea in mod procentual0 concordant cu o !cala de valori.
In apari"ia infirmit"ii un rol important il are terenul patologic individual. Aprecierea
enului !e poate face concordant cu diagno!ticele clinice e'i!tente anterior traumati!mului !i
eciind terenul pe o !cara valorica.
Numrul de cauri analiate de!i mic a permi! !ta%ilirea unor concluii !pecifice care
fundamentat a!pectele teoretice de!cri!e. Ace!te cauri !tau la %aa unor cercetri ample e !a
ne permit o eventuala apreciere !eparata a infirmit"ii atat %inar cat !i procentual0 atia pare
parado'ala dar tre%uie !a "inem cont de importanta pe care o vor avea in viitor lele !ociet"i de
a!igurare medicala. Atat ace!tor !ociet"i cat !i !i!temului :uridic !i ico(legal in an!am%lu le
e!te utila o cat mai corecta !i coerenta evaluare a infirmit"ii in rt cu invaliditatea precum !i cu
!cderea capacit"ii de munca.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
4. Aionitoaie ,0 Stancu E.0I @ratat de tactica criminali!tica0 Editura ,arpati0 ,raiova0
-..5
5. Augu!tin P.0 ;ournier ,0 <anne=uin D.0 pat$ologie !e=uellaire cranio(encep$ali=ue0
Diffu!ion Soulli!e et ,a!!egrain0 -..>
6. Ar!eni ,0 +pre!cu I.0 @raumatologie cranio(cere%rala0 Ed Medicala Bucure#ti0 -.A5
7. Ar!eni ,0 +pre!cu I.0 Neurotraumatologie0 Ed Didactica !i Pedagogica0 Bucure#ti0
-.42
8. Ar!eni ,0 ,on!tantinovici Al.0 Panoa ?$.0 @raumati!me verte%ro(medulare !i ale
nervilor0 Ed Medicala0 Bucure#ti0 -.A2
9. Arteni V.0 ,$irurgie otorinolaringologica0 Ed Medicala0 Bucure#ti0 -./A
10. BaEer S.P.0 +@!feill B.0 Warpf )S.0 @$e In:urC fact BooE0 Le'ignton0 WentucEC0 D,
<ealt$0 -.4>
11. Ballenger Y.Y.0 Di!ea!e! of t$e no!e0 t$roat and ear0 $ead and necE0 ->t$ ed.0 London
-..-
12. BaranciE Y.I.0 et alI Nort$ea!tern +$io @rauma StudCMagnitude of C$e pro%lem0
YAMA0 -.42
10. Bargagna M0 Bu!nelli ;.D.0 La valuatione del danno alia !alute0 ,edam0 -.44 Barrat
Y.Y.0 Medicine dBA!!urance0 Ma!!on -..8
11. Barrot ).0 Le dommage corporel et !a compen!ation0 Litec Pari!0 -.A1
12. Bancila +.0 ,aualitate in filoofie !i #tiin"a0 Ed \tiin"ifica0 Bucure#ti0 -./.
13. Bancila +.0 ,aua0 caualitate !i interac"iune0 Determini!m !i ,unoa#tere0 Ed Politica0
Bucure#ti0 -./A
14. Beli! V.0 Manual de Medicina Yudiciara0 Bucure#ti0 -..5
15. Beli! V0 Medicina Legala0 Editura @eora0 Bucure#ti0 -..5
16. Beli! V0 Medicina Legala0 ,ur! pentru ;acult"ile de \tiin"e Yuridice0 apruta !u% egida
Societ"ii de Medicina Legala din )omJnia0 Bucure#ti0 -..1
17. Beli! V.0 @ratat de Medicina Legala0 Ed Medicala0 Bucure#ti0 -..1
18. Beli! V.0 Nane! ,0 @raumatologia medicala in practica medico(legala !i :udiciara0 Ed
Academiei0 Bucure#ti0 -.41
19. Begue(Simon A.M.0De lBevaluation du pre:udice a lBevaluation du $andicap0 Ma!!on0
-.4/
20. Bengoec$ea Y. C Palomero A.0 Si!tema para =uantification de dato! termografico!0
In!alud -.4-
21. Be:enaru ,0 Ione!cu +0 ,odul Muncii pe intele!ul tuturor0 Ed Politica0 -.A/K
22. BerC A0 ,reu!ot ?.0 Sapanet M.0 LBe'perti!e dentaire et ma'illo(faciale0 Ma!!on -../
23. Binder A.0 Parr ?.0 @$oma! P.0 <aelmann B.0 A clinical and t$ermografical !tudC of
lateral epicondilitie!0 Briti!$ Yournal of )$eumatologC0 -.420
24. Bologa V.L. I!toria Medicinei0 Ed Medicala0 Bucure#ti0 -.42
Brou!!eau S.0 )ou!!eau ,0 La reparation du domage corporel 7met$odologie en droit
common9 LBArgu!0 -.42
25. Brou!!eau S.0 la loi Badiner0 ?uide practi=ue de lBindemni!ation0 LBArgu! Pari!0 -.4/
26. ,adariu ?$0 Medicina Muncii0 Ed Medicala Bucure#ti0 -./A
27. ,ala%re!i ?0 @e't%ooE of ort$opedC0 Barcelona0 -.4>
28. ,adariu E.0 ,eau!u ?r.0 Urgente +)L0 Bucure#ti0 Ed Medicala0 -.//
29. ,$artier ].0 KLa reparation de pre:diceK0 Dallo0 -..2
30. ,inca D.0 +toneurologie clinica0 Ed Didactica !i Pedagogica0 Bucure#ti -..2
31. ,ourtat P$.0 El%a P.0 )eparation du dommage corporel en +)L0 Ed Ma!!on0 -..5
32. ,olton @.0 Stati!tic! in medicine0 Bo!ton Little BroDn -.A>0
33. ,reu!ot ?.0 E'perti!e! medicale deu domage corporel0 Ed Ma!!on0 -..A
34. DandC H.;.0 <irnc$irurgie0 Y.A. Bart$0 Leipig0 -.24
35. Daligand L.0 Lorifene D.0 )eCnaud ,.A.0 )oc$e L.0 LBevaluation de domage corporel0
Ed Laca!!agne0 -..8
36. De ;argo ;.L.0 Leal Pere ;.0 Elemento! de E!tadi!tica! Aplicada0 Arc$ivo! ;acultad
Medicina Valladolid0 -.4/
37. Dero%ert L.0 Medicine Legale0 ;lammarion Pari!0 -.A>
38. Dero%ert L.0 Le reparation :uridi=ue du dommage corporel0 ;lammarion Medicine0
-.4/
39. Dragomire!cu V.@. Pro%lematica !i Metodologia Medico(Legala0 Ed Medicala0
Bucure#ti0 -.48
40. Dragomire!cu V.@.0 Determini!m !i reactivitate umana0 Ed \tiin"ifica0 Bucure#ti0 -..8
41. Dongoro V0 Bulai ,0 !.a. E'plica"ii teoretice ale ,odului de Procedura Penala )omJn0
Parte generala0 voi. I0 Editura Academiei )omJniei0 Bucure#ti0 -.A1
42. Duane L0 ;eldman M.0 Normal @$ermografic !tandart! for t$e cervical !pine and
upper e'tremitie!0 SEeletal radiologC0 -..>
43. Ec$lin ;.A.0 Sordillo S.V.0 ;arveC @.T.0 Acute0 !u%acute and c$ronic !u%dural
$ematoma0 YAMA -.//
44. ;i!$er A.0 @$ermograp$C. NeD WeC to pain dif;erentiation0 Ane!t$e!iologC NeD!0
-.45
45. ;i!$er A.0 Diagno!C! and management of c$ronic pain in P$i!Ccal Medicine and
)e$a%ilitation0 Ed. Saunder!0 P$iladelp$ia0 -.4>
46. ;ranc$ini A.0 Medicina Legale in practica penale Padova ,EDAM0 -.//
47. ;ourier ,0 )o!!eau ,0 Le medicine con!eil dBa!!urance0 Deont$ologie0 met$odologie0
LBArgu!0 -.4>
48. ?angal M.0 Beli! V.0 ,on!idera"ii etice0 :uridice !i medico(legale privind accidenttele
de munca0 7comunicare90 Si%iu0 -../
49. ?ar%ea St.0 Patologie +)L0 Ed \tiin"ifica !i Enciclopedica0 -.4A
50. ?aut$erie M.0 Improved !C!tem! for t$e o%:ective evaluation of %rea!t t$ermograp$C0
Biomed @e$nologC0 Ed. A.). LC!!. Inc.0 NeD ]orE0 -.45
51. ?la!!el M.P.0 Pat$ologie !e=uellaire du rac$i! lom%aire0 Y.B. Baillere0 -..2 ?racellC
).<.0 NeD met$od! of pain mea!urement and t$eir application to pain control
International Dental Y.0 -.44
52. ?ro%gla!!(LevC @rite de Acupuncture Auriculaire0 Ed Pu%li )eal0 -.A1
12.<addonH:r.0 +n e!cape of t$e tiger!0 an ecologic note AYP< -.A8
54. <addon H:r.0 BaEer SP0 In:urC ,ontrol0 Bo!ton0 Little BroDn0 -.4-
55. <epple and Mat$eD! K@ort0 ,a!e! and mat$erial!K0 ButterDort$0 -.41
56. Ioanid M0 Angele!cu B.0 ;ra"ii Minovici0 Ed \tiin"ifica0 Bucure#ti0 -.A8
57. Yon=uere! Y.0 ;oel! A.0 )eparation du dommage corporeal en op$talmogie0 Ma!!on
-.4A
58. Wemp ^ Wemp K@$e Tuantum of Damage!K SDeet and Ma'Dell0 -.4A
59. Wern%ac$ M.0 Medicina Yudiciara0 Ed Medicala0 Bucure#ti0 -.14
60. Lam%ert(;aivre ].0 Le droit du dommage corporel0 Dallo -..8
61. La!t Y.M.0 A dictionarC of epidemiologC0 N]0 +'ford univ. Pre!!0 -.42
62. Le)oCM.0 LBevaluation du pre:udice corporel0 Dallo -.4A
63. Le ?ueut Y.0 )oc$e L.0 Le reparation de la dommage corporel en droit commun0
,ollection de medicine legale et de @o'icologie medicale0 Ed Ma!!on0 Pari!0 -.480
-.44
64. Ma' Le )oC LB evaluation du pre:udice corporel Litec0 -.4A
65. Manole!cu D.0 +ftalmologie0 Ed Medicala0 Bucure#ti -.14
66. MJnu P.0 Medicina Muncii0 Ed Medicala Bucure#ti0 -.4A
67. MelacE ). @$e Mc?ill pain =ue!tionnaireI Ma:or proprietie! and !coring met$od!0
PainY.0 -.41
68. Mer!EeC <.0 Spear ;.?.0 @$e concept of pain0 Y P!Cc$o!om re!.0 -.AA
69. Minovici M.0 @ratat complet de Medicina Legala0 Bucure#ti0 -.54
70. Monateri P.?.0 Bellero A.0 II =uantum nel danno a per!ona0 Milano(Dott0 ?iuffre ed.0
-.4>
71. Moraru I.0 Medicina legala0 Ed Medicala Bucure#ti0 -./A
72. Moraru I.0 Anatomie Patologica0 Ed Medicala0 Bucure#ti0 -.48
73. Mould ).;.0 Introduction a la e!tati!tica medica0 Eun!a Ed.0 -.A.
74. Nane! ,0 @raumatologie medico(legala in practica :udiciara in @ratat de medicina
legala0 Ed Medicala0 Bucure#ti0 -..1
75. Nane! ,0 @raumatologie mecanica0 in Medicina Legala0 Ed Medicala0 Bucure#ti0 -./A
76. Pacurariu I.0 +ftalmologie0 Ed Didactica0 Bucure#ti0 -.A-
77. Panaite!cu V.0 Metode de inve!tiga"ie in practica medico(legala0 Ed. Litera0 -.4>
78. Panaite!cu V.0 ,ur! de +donto!tomatologie medico(legala0 Bucure#ti0 -..1
79. Paradi!o M.0 II danno alia per!ona0 Milano Dott0 A ?iuffre ed.0 -..-
80. Poc$aeD!EC ).0 He'ler ,.E.0 MeCer! P.<.0 Li=uid cri!tal t$ermograp$C. It! value in
t$e diagno!i! of !pinal root! !Cndrome!
81. Pol!on ,0 @$e e!!ential! of foren!ic medicine0 Pergammon Pre!!0 N]0 -.A2
82. Proca E.0 @ratat de patologie c$irurgicala0 Ed. Medicala0 Bucure#ti0 -..-
83. ProEop +.0 ?o$ler H.0 ;oren!i!c$e Mediin0 VEB Verlag0 Berlin0 -.A1
84. Pro!!er H.L.0 @ort!0 ,a!e! and Mat$erial! Univer!itC ,a!%ooE !erie!0 -..1
85. Pulido San )oman A.0 E!tati!tica ] @ec$nica! de Inve!tigation !ocial0 Ed PCramide
-..>
86. )a!E M.). @$ermograp$C of <uman Spine +rt$opedC revue0 -.4>
87. )Do%ot$am ?.;.0 Acute in:urie! of t$e $eadDiagno!i!0 @ratment0 complication! and
!e=uele!0 EY. Living!tone0 Edin%oroug$0 Ed IV0 -.4>
88. )ou!!eau ,0 ;ournier ,0 Le livre du ,APED+,. Preci! dBevaluation du dommage
corporel en droit common. Souli!!e et ,a!!egrain.0 -.4.
89. Scripcaru ?$.0 @er%ancea M.0 Patologie Medico(Legala0 Ed Didactica !i Pedagogica0
Bucure#ti0 -.48
90. Simonin ,0 Medicine Legale Yudiciare0 Maloine0 pari!0 -./5
91. Stern%ac$ ).A.0 P!Cc$ological a!pect! of c$ronic pain0 ,linical ort$opedC0 -.4A
92. Sanc$e ?allar0 ?arcia0 Boro%ia0 +!t$eoart$icular and Mu!cle pain evaluation Dit$
o%:ective and !u%:ective met$od!0 Acte Medicine Sociale et Legale0 -.4.
93. Sa$uc V.0 Secret medical et A!!urance edite par ;;AM,E0 25 Av. Pierre I de Ser%ie
A1884 Pari!
94. SintoffS.0 LBimagerie en evaluation du dommage corporel0 Spriger Verlag0 -..2
95. @ede!c$i ,0 EcEert H.0 @ede!c$i L.0 ;oren!ic Medicine0 H.B. Saunder!0 P$iladelp$ia0
-.AA
96. Volonciu N.0 @ratat de procedura penala0 Parte generala0 voi. I0 Edi"ia a Il(a reviuita !i
adugit0 Editura Paideia0 Bucure#ti0 -../
97. Haller Y.A.0 Prevention of premature deat$ and di!a%ilitie! due to in:uriC0 Pu%liuc
$ealt$ and preventive medicine0 -5t$ ed.0 Appleton(,enturC(,roft!0 -.4/
98. OOO Nueva! te$nica! and diagno!tica! C t$erapeutica! en patologCa del apparato
locomotor0 ed. Mapfre0 Madrid -.4/
99 *** INSERM ( ,la!iffication Internationalede! $andicape!0 Pu%lication du CTNERH,
difu!!e par PU; -.44
100. OOO ,ommittee on trauma re!earc$0 ,ommi!ion on life !cience!0 National
)e!earc$ and t$e In!titute of Medicine ( In:urC on America0 a continuing pu%lic $ealt$
pro%lem0 Ha!$ington DC, National AcademC Pre!!0 -.41
101. OOO National SafetC ,ouncil Accident fact!0 ,$icago0 National SafetC ,ouncil0
-.41
102. OOO ,on!titu"ia )omJniei
103. OOO ,oduN PenaN aN )omJniei0 cu modificrile !i compietariie adu!e prin Legea
nr. ->83-../0 pu%licata &n Monitorul +ficial al )omJniei nr. 54. din -> noiem%rie
-../
104. OOO ,odul de Procedura Penala al )omJniei cu modificrile !i completrile
adu!e prin
105. OOO ,odul ,ivil al )omJniei
106. OOO ,odul Muncii
107. OOOLegea nr. ->-3-../ pu%licata &n Monitorul +ficial al )omJniei nr. 54. din
-> noiem%rie -../
108. OOO ,odul ,ivil
109. OOO Decretul nr. >>/3-.//0 privind organiarea in!titu"iilor !i !erviciilor
medico(legale
--8. *** H.C.M. nr. -8413-.//0 privind apro%area )egulamentului de aplicare a
Decretului nr. >>/3-.//
111. OOO ,la!ification International de deficience!0 di!capacitie!0 +MS0 52rd !tr.
Ha!$ington DC, USA0 -.48
112. OOO ,la!ification International de Enfermerade!0 +MS0 -.44
113. OOO ,la!ification International Unifrome! de +cupacione!0 +ficine
International de @ra%a:o0 ?eneva0 -..8

REZUMAT Teza Doctorat DR Manu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REZUMAT Teza Doctorat DR Manu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

"CAROL DAVILA" BUCURETI

S-ar putea să vă placă și