Romanitatea romanilor

CRONOLOGIE
1) Mauricius :Tratatul militar "Strategikon"-secVII :cea dinti atestare a
elementului romanic distinct de la Nord de Dunre,iar populaia de aici este
numita,datorita limbii pe care o vorbeau,cu termenul de romani.
2)Actele de la Manastirea Costa Monitu-secVIII: care-i atesta !e "la#ii
rinc#ini
$)Moise C#arenati - "Geografia armeana"-secI%:pomenete despre "tara
necunoscuta ce-i zic Balak-Valahia"
&)Cronica turca O'u(name secI%:amintete despre valahii est-
carpatici,iar locuitorii acestor formaiuni teritoriale sunt numii Ulak ili (tara
vlahilor!
))Le'enda des!re O'u( #an-secI%:locuitorii formaiunilor teritoriale est-
carpatice sunt numii ulakes.
*)Constantin al-VII lea +or,iro'enetul -.12-.).)- /Despre administrarea
imperiului"-sec%:in conte"tul ae#rii slavilor in $alcani,el se oprete
asupra populaiei neslave utili#nd termenul de romani ,in opo#iie cu
bi#antinii care sunt denumii romei.%l arata ca "acetia se mai numesc si
romani pentru ca au venit din oma!si poarta acest nume pana in ziua de
ast"zi#.
0)Cronicarul 1edrenos-sec%:ii amintete pe vlahii &chervanagii#(carausi
din apropierea lacului $respa.
2)Inscri!3ia de la Mircea Voda-.&$:este un i#vor medieval care
menionea# in Dobro'ea pe (upanul Dimitrie cu )upanatul lui Dimitrie!
.)Vasile al-II lea Macedoneanul-.24 :romanii *ncep sa fie amintii cu
termenul de valahi intr-o scrisoare a *mpratului bi#antin!
14)5Le'enda s,6ntului Gerard7-sec%-%I:vorbete despre doua formaiuni
politice in +ransilvania(,+ara *ntinsa si prospera&,formaiune condusa de
-eula cel +anar si in $anat voievodatul lui .htum!
11)8,aturile si !o"estirile lui 1e9aumenos-sec%I:sunt amintii vlahii sud-
dunreni intre Dunre si /aos!
12)Gardi(i-tratatul 5$odoa%a istoriilor#-sec%I:romanii sunt constatai
intre Dunre si un munte mare,care poate fi identificat cu 0unii 1arpai!
1$)Ana Comnena-5&le'iada#-sec%I:pomenete despre formaiunile
politice conduse de (hatos!Seslav si Satza,care contribuie la aprarea themei
$aradunavan si Bulgaria, dar acelai i#vor narativ menionea# si un
frunta al vlahilor,in anul 2345,pe $udila.
1&)Anonimus-5Gesta )ungarorum#-s, sec%II:aceasta furni#ea# cea mai
completa si mai bo'ata relatare medievala despre strile de lucruri 'site de
un'uri la intrarea lor in teritoriile locuite de romani! Notarul anonim ne ofer
totodat,si informaii amnunite despre formaiunile prestatale e"istente in
+ransilvania! 0enionea# trei formaiuni politice:voievodatul lui
0enumorut,voievodatul lui -elu si -lad,iar despre etnia lui -elu spune ca e
,un anumit roman&!Anonimus amintete si despre +uhutum si urmaii si
care stpnesc partea apuseana a +ransilvaniei in *pace si fericire#..cesta
mai mentionea#a si faptul ca la sosirea un'urilor in 6annonia i-au 'asit pe
slavi,blahi si bul'ari adica *pastorii romanilor#!
1))Ioan 1:nnamos-sec%II:strbate teritoriul romanilor nord-
dunreni,scrie in cronica sa despre acetia: *se zice ca sunt veni+i demult
din ,talia#.
1*)Cronica lui Nestor-sec%II- ii menionea# pt! prima oara pe locuitorii
est-carpatici cu termenul de ,volohi#!.testa si faptul ca la trecerea un'urilor
spre campia 6annoniei i-au 'asit in 1arpatii 6adurosi pe vlahi si slavi!
10)Ioni3a cel ;rumos-11.0-1240)-sec%III:in corespondenta dintre aceasta
si 6apa,iar ori'inea latina a romanilor constituie o idee centrala!
12)+o"estea anilor care au trecut <cca1244
1.)C6ntecul Ni=elun'ilor :- 1el mai vechi indiciu referitor la e"istena
numelui de "romn" ar putea fi coninut de 1ntecul Nibelun'ilor: "Ducele
amunch din +ara Valahilor-cu apte sute de lupt"tori alearg" .n
.nt/mpinarea ei-ca pas"rile s"l%atice! .i vedeai galop/nd". 0amunch# ar
putea fi o transliteraie a numelui 0om/n# repre#entnd *n acest conte"t un
conductor simbolic al romnilor!
24)C6ntecul lui Roland-din >urul anului 1244-sec %I-%III) < Tara
?erladnicilor@ Tara ?olo#o"enilor@ Tara ?rodnicilor@C6m!ul lui Ara'oB
menionate in cronicile ruseti, ma'hiare si in documentele papale
21)Cronica lui Ioan de Tarna"e-sec%IV:amintete despre $o'dan in
0oldova!
22)5 1ronica pictata de la Viena#- sec%IV:succesul btliei de la o posada
din 4-27 noiembrie 2883,a lui $asarab 9 *mpotriva re'elui :n'ariei,1arol
;obert de .n(ou apare in acest i#vor!
2$)8imon de 1e(a- 5Gesta )unnorum et )ungarorum#-23456
admite pre#enta valahilor sau a pastorilor si colonilor romanilor in ba#inul
Dunrii *nainte de cucerirea lui .rpad sau chiar de cea a lui .ttila!("de aceea
secuii amestecandu-se cu blac<ii se #ice ca se foloseau de literele lor"
2&)+o''io ?racciolini-sec%IV-%V-primul umanist italian care
demonstrea# caracterul roman al romanilor!
-scrie ,in partile sarma+ilor de sus !se afla o colonie!care!cum se spune!ar
fi fost l"sata acolo de 7mp"ratul (raian.&sezata intre at/tea popoare
%ar%are!ea a p"strat multe cuvinte latine!care au fost .nsemnate de
italienii um%la+i prin acele parti. &a!oamenii spun
acolo6oculum!digitum!manum!paucus si multe altele de acestea. &ceste
cuvinte arata ca acei oameni descind din colonitii pe care omanii i-au
l"sat acolo si ca in aceasta colonie se vor%ise latinete#!. sesi#at cam pe la
28=3 ca moldovenii de la 1etatea .lba,la vrsarea Nistrului,vorbesc o limba
asemntoare cu italiana,adic,neolatina!
2))Enea 8il"io +iccolomini-1&4)-1&*&) - *1osmografia#-28926a introdus
in circuitul tiinific european ideea ori'inii romane a romanilor.#Umanistul
pontific#,cum a fost numit celebrul umanist %nea /ilvio 6iccolomini,devenit
6apa 6ius al 99-lea, om de vasta cultura ,care a scris in lucrarea sa tiprita in
2=326#:ai sus de Dun"re se .ntinde (ransilvania ! in care au locuit !in
vremuri .ndep"rtate!dacii!popor puternic si no%il prin multele victorii
.mpotriva romanilor;in timpurile noastre !trei sunt popoarele care o
locuiesc6teutonii!secuii si romanii care sunt de origine latina#.
.firmaia lui %nea /ilvio 6iccolomini,despre descendenta romana a
romanilor si despre derivarea denumirii ,valah& de la >laccus, a fost mai
tr#iu reluata de numeroi 'eo'rafi si calatori italieni care au vi#itat tara
noastr si au scris despre aceasta in secolul al ?@9-lea ,ca si primii cronicari
romani care au susinut ideea ori'inii latine a poporului nostru!
2*)Laonic C#alcocondil-1&2$-1&.4) - *<'puneri istorice in 29 carti#6este
unul dintre cei mai de seama istorici bi#antini din secolul al ?@-
lea!Aaonic(Aaonicos pare sa fie o meta-te#a savanta antici#ata a numelui
sau adevrat,Nicolaos,un nume literar,adoptat din spirit de imitaie a
antichitii clasice! 6rincipala opera a lui Aaonic 1halcocondil este o lucrare
de istorie, *<'puneri istorice in 29 carti#, in care relatea# evenimentele
istoriei bi#antine intre 274B si 25C8!9n centrul operei sale stau insa
turcii,cuceritorii lumii bi#antine,pe care Aaonic ii infatisea#a cu o
remarcabila obiectivitate,uneori chiar cu simpatie! Descriind cderea
$i#anului si ascensiunea turcilor ,1halcocondil se ocupa pe lar' si de
celelalte popoare din sud-estul %uropei, intre care si de cei pe care ast#i ii
numim romani! Dpera sa este unul dintre cele mai importante i#voare
privind re#istenta antiotomana a tarilor noastre in sec al ?@-lea ,faptele de
arme ale lui 9ancu de Eunedoara,precum si istoria interna a @alahiei si a
0oldovei asupra creia autorul dispune de o informaie cu totul remarcabila!
.cesta vorbete despre Dacia si +ara Dacilor referindu-se la romani ii
numete daci:&neamul care locuiete in Dacia pana la $ind si care se
.ntinde pana in (hesalia!vlahi se numesc si unii si ceilalti.Si n-as putea sa
e'plic si sa spun care din aceia la care au venit=>?@Sigismund254A-
2B5ACa pornit spre ,stru .mpotriva lui Baiazid!lu/ndu-si drept calauza pe
peoni @unguriC si pe D&1,=>? @BaiazidC trimite armate in $eonia si in
$eono-Dacia=>?.Dup" mult timp a pornit cu r"z%oi si asupra D&1,DE
si lui :,1<& DE:FUD D&1,<, .nvinuindu-l ca el @:irceaCa .nceput
r"z%oiul si ca a luptat al"turi de peoni .mpotriva lui.#
20)Aemetrie C#alcocondil-sec%V:este primul care dupa veacuri de 'andire
medievala,revine la teoria antica elina ,care identifica limba cu neamul!
22)Antonio ?on,inius-1&20-1)4$) - *erum )ungaricum Decades#6a fost
umanist italian! Aa comanda re'elui 0atei 1orvin,el a scris o istorie a
un'urilor (Decadele!#omanii s-au luptat pentru p"strarea lim%ii mai
mult dec/t pentru ap"rarea vie+ii#.
2.);la"io ?iondo--1$.2-1&*$) Aa 2 au'ust 25=8 *ntr-un discurs adresat
re'elui /iciliei, >lavio $iondo umanist italian, care folosete, pentru prima
dat termenul de *<v :ediu#, susine latinitatea limbii romne! %l
demonstrea# e"istena elementelor comune de le"ic i de 'ramatic: operele
unor umaniti italieni, 'ermani , ma'hiari vin *n spri(inul acestei teorii i
constituie ar'umente pentru confirmarea ipote#ei susinute de $iondo!
*> Gi acei Daci ipensis sau Valahi din regiunea Dun"rii .i proclam" ca
o onoare i .i afieaz" originea lor roman"! pe care .ntr-adins o fac s" se
vad" din vor%irea lor! pe aceti cretini! care dup" o%iceiul catolic vin .n
fiecare an s" viziteze oma i %isericile apostolilor! odinioar" ne-am
%ucurat mult c" i-am auzit vor%ind .n aa chip! .nc/t cele ce ei le rosteau
dup" o%iceiul neamului lor aveau o mireasm" de lim%" latin" +"r"neasc"
i pu+in" gramatic"0.
+e"tul provine dintr-o scrisoare diplomatic a lui >lavio $iondo, adresat la
25=8 re'elui /iciliei, .lfons de .ra'on!
$4);ili!!o ?uonaccorsi Callimaco -1&$2-1&.*) scrie bio'rafia episcopului
de 1racovia H%ignieI Elenicki si menionea# ca polone#ii considera
romanii fiind italieni si de aceea ii numete cu acelai nume (,taliae
indigenas!
$1)Co#annes Donterus - Doller @1&.2 - 1)&.) a fost un *nvat umanist sas,
reformator al bisericii sailor din +ransilvania, fondatorul 'imna#iului ssesc
din $raov, din curtea $isericii Ne're, actualul liceu )ohannes Eonterus!
Numele de )onterus este forma latini#at derivat din ")onter"@
denumirea sseasc a cuvntului )oller sau )olunder (pe romnete: soc!
6rin activitatea sa vast i multilateral, a dobndit *nc din via un meritat
renume, ce a depit 'raniile rii *n care a trit!%l a numit Dacia intre'
teritoriul locuit de romani!
$2);rancesco della Valle : scrie *n 2=87 c romnii "se denumesc romani
.n lim%a lor"! 0ai departe el citea# chiar i o scurt e"presie romneasc:
"Gti rominest J"
$$)Nicolaus Ola#us-1&.$-1)*2) :umanist roman!9n scrierea istorica
")ungaria7 scrisa in 2=8C,afirma unitatea de neam,ori'ine si limba a
romanilor din cele trei +ari ;omaneti!
$&)Anton Verancsics-1)4&-1)0$)- 5Descrierea (ransilvaniei!:oldovei si
(arii omaneti "-1)&. :de ori'ine dalmata,a fost un umanist erudit,aflat in
le'tura cu oameni de cultura celebri(%rasmus,Eonterus,0elanchton!.
*ndeplinit funcia de arhiepiscop de /tri'oniu si vicere'e al :n'ariei in
slu(ba Eabsbur'ilor!. locuit o vreme la .lba-9ulia!
"Dar chiar si in vremea noastr" aceste state se deose%esc printr-o .ntreita
impartire (ransilvania!:oldova si (ara om/neasca. Si locuitorii
acestora se numesc romani!iar aceleia numite la .nceput 6secui!unguri si
sai ;si ca aceasta impartire a r"mas de la tradi+ia aceea str"veche a
ge+ilor si a dacilor. $oporul care locuiete aceste p"m/nturi in vremea
noastr" este acel al valahilor care isi trage originea de la romani dei cu
un nume mult schim%at. ,nsa pentru ca sa se l"mureasc" aceasta .ndoiala
prin argumente mai sigure !si sa se arate hot"r/t ca valahii isi trag
originea de la romani!voi aduce doua argumente>D"s/nd de o parte
nenum"ratele cuvinte pe care valahii le au .ntocmai si cu acelai interes
ca in lim%a latina si in dialectele italienilor !c/nd .ntrea%" ei pe cineva
daca tie sa vor%easc" pe lim%a valaha spun 6 "oare tii romaneste J" sau
c/nd .ntrea%" daca este valah .l .ntrea%" daca este roman. "
$))Can Las9i-%piscop de -ne#no! @orbind *n 1onciliul din Aateran (2=25
despre 0oldova, a semnalat ori'inea romana a populaiei ,c"ci ei spun ca
sunt osteni de odinioar" ai romanilor&!
$*)Co#annes Leuncla"ius- -1)$$ < 1).$) :a fost un istoric 'erman care a
trit *n secolul ?@9! /crie *n o istorie a 9mperiului Dtoman(&nnales
Sultanorum Ethmanidarum, >ran<furt 1)22, oper ce conine informaii
preioase despre Frile ;omne i istoria lor *n secolele ?@ i ?@9!.stfel,
)ohannes Aeunclavius *l socotea pe domnitorul muntean 0ircea cel $trn
"brbatul cel mai puternic i mai vitea# dintre cretini"
$0)Geor' Reic#erstor,,er-1))4- /1hronografia (ransilvaniei/
$2)Gri'ore Erec#e-1).4-1*&0)- /Detopise+ul (arii :oldovei/ :observa
asemnarea dintre cuvintele romaneti si cele latineti,de unde conclu#ia
ori'inii comune a romanilor din 0oldova,+ara ;omneasca si
+ransilvania,care se tra' toi "de la am".
$.);ranco 8i"ori - 1)2& :secretarul italian al domnitorului 6etru
1ercel:acesta descrie constructia curtii domnesti :acesta "facu gradini
frumoase in stil italian in fata palatului"! -radina 1urtii Domnesti se
continua pe malul celalalt al 9alomitei, pana la poalele dealului 0anastirii,
cu re#ervatia de vanatoare si era incon(urata cu un #id de "%olovani de
caramida"! dupa descrierea lui! -radinile domnesti sunt marite de
domnitorul 1onstantin $rancoveanu, pentru a se bucura mai bine de
"splendidele gradini ale curtii", construieste un foisor de vara pentru
"priveala"!
&4)Ist"an 8(amos9os(:-1)04-1*12) :in 2=48 este de acord cu continuitatea
romanilor din colonitii romani ,dup 2C32 crede ca -alienus a retras toata
populaia la sud de Dunre!
&1)Co#ann Troster- Deosebit de interesante sunt referirile la daci si
civili#aia lor cuprinse *n scrierea lui )ohann +rGster /Vechea si Foua
Dacie" tiprit la NHrnber', *n 2CCC! .utorul, ori'inar din /ibiu, face si el
confu#ia dintre 'ei si 'oi! %vident *ns *n lucrarea amintit este vorba
despre 'ei, *n capitolul intitulat I Foua descriere a (ransilvaniei J, el scrie
c *aceast" Dacie sau (ara go+ilor! care se .ntinde de la (isa! :un+ii
1arpa+i si p/n" la malul Dun"rii! aKung/nd la :area <u'in FMarea
Nea'rGH a fost din toate timpurile m"rul discordiei" *ntre diveri cuceritori,
*iar pentru a o lua .n st"p/nire @de la popula+ia autohton"C c/mpiile ei
m"noase au fost udate cu s/ngele a nenum"ra+i oameni"! 9n prefaa
lucrrii este amintit, marele re'e al dacilor 5Bero%ista/ (?ure=ista! 6e
aproape o sut de pa'ini sunt comentate luptele de aprare ale dacilor
condui de Aece=al, victoria romanilor *prezent" si ast"zi prin 1olumna
(raian"", *mprirea administrativ a Daciei romane, precum si ori'inea
numelui "Sarmizegetusa! ast"zi s"tule+ul Gradisca FGrGdiBteaH/ %ste
amintit, totodat@ *preotul filozof Diceneu FAeceneuH/ precum si *credin+a
dacilor .n Halmo'is" ;eliefnd unitatea romnilor de-o parte si de alta a
1arpatilor, +rGster amintete de *Dacia &lpestris ce se numete azi Valahia
si :oldova". %l citea# adeseori *mpreun cele trei ri romne, 0oldova,
@alahia si +ransilvania, evideniind istoria lor comun, ocupaiile,
obiceiurile si limba fiind aceleai! %ste o reflectare, la mai bine de (umtate
de veac, a *ndreptirii istorice a *nfptuirii lui 0ihai @itea#ul: unirea celor
trei ri romne surori!
+ot *n 2CCC, la NHrnber', +roster public lucrarea "1ui%ul de vulturi
polonezi", *n care face o sumar descriere istoric si 'eo'rafic a 6oloniei!
/unt amintite, cu acest prile(, si unele evenimente din perioada domniilor lui
Ktefan cel 0are (25=L-2=35 si $o'dan 999 cel Drb (2=35-2=2L, privind
relaiile romno-polone#e!
&2)Miron Costin-1*$$-1*.1) - /De neamul moldovenilor/-a fost pasionat
de problema ori'inii romanilor,pe care a tratat-o in mai multe lucrari!0iron
1ostin susine ca,dup cucerirea Daciei de ctre romani,acetia au populat-o
cu coloniti ori'inari din 9talia! 6rovincia nu a fost parasita de ctre
toi locuitorii odat cu abandonarea ei! ;omanii ramai au dat natere
poporului roman,a crui ori'ine latina este dovedita de limba,de numele pe
care si-l dau ei si strinii!
&$)8tolnicul Constantin Cantacu(ino--cca1*&4-101&) a fost un repre#entat
de seam al umanismului *n spaiul cultural romn! %l a fost consultat cu
privire la istoria Frii ;omneti de ctre 'eneralul austriac >erdinand
0arsi'li, ori'inar din $olo'na, care se va remarca printr-o monumental
descriere 'eo'rafic i istoric a inuturilor cursului mi(lociu i inferior al
Dunrii!
&&)Lauretius To!!eltinus-1*&1-1*04) - /Erigines et occasus
(ransLlvanorum/ :erudit sas din 0edia, in lucrarea sa spune ca in limba
sailor,romanii sunt numii "%lachi"(dMblach-nostra lin'ua Dacica!Numele
de I %lah Jeste cunoscut si la aromnii din $alcani!
&))Ioan Inoc#entie Micu 1lein-1*.2-10*2) -10&&-"Supple' Di%ellus" 6a
redactat memoriile adresate @ienei sau Dietei din 1lu(, el cerea respectarea
drepturilor acordate clerului si populaiei 'reco-catolice Ndiscursurile sale au
la ba#a ar'umente istorice,demo'rafice si fiscale Ndrepturi e'ale pentru
M na+iunea romana N.
&*)Aimitrie Cantemir-1*0$-102$)- ")ronicul vechimei a romano-moldo-
vlahilor", scris mai *nti *n latin dar tradus apoi de autor *n romn(2L24 -
2L77, cuprinde istoria noastr de la ori'ini pn la desclecare! /usine
ideea cronicarilor: ori'inea comun a tuturor romnilor! 6entru scrierea
acestei lucrri, Dimitrie 1antemir a consultat peste 2=3 de i#voare romne i
strine *n limbile latin, 'reac, polon i rus! 9n aceasta lucrare spune ca
"&cetia dara=>?vesti+i romani=>?sunt moii!str"moii notri!a
moldovenilor!muntenilor!ardelenilor."
&0)8amuel Micu-10&)-124*)-1002-"Scurta cunotin+a a istoriei
romanilor" ;2A49-"<lementa linguae daco-roamnae sive valachicae"
&2)G#eor'#e 8incai-10)&-121*)-1242-")ronica romanilor si a mai
multor neamuri.
&.)+etru Maior--10)*-1221)-1212-" ,storia pentru .nceputul rom/nilor .n
Dachia/
)4)?en9o Io(se,--10&4-121&)-1002- "(ranssilvania! sive :agnus
(ranssilvaniae $rincipatus":in opera sa afirma ca 0mul+i romani .mpreuna
cu dacii indigeni au r"mas pe loc#
)1)Iosi, al II-lea de Da=s=ur' -10&1-10.4) : *mpratul 9mperiului
Eabsbur'ic, scria despre valahi 6"&ceti s"raci! supui romani! care sunt
fara .ndoiala cei mai vechi si mai numeroi locuitori ai (ransilvaniei>"
)2);ran( Cose!# 8ul(er- 0,storia Daciei transalpine#. On anii 2LB2-2LB7
apare la @iena o lucrare *n trei volume scris de ;ran( Cose!# 8ul(er care
susine c Dacia a fost prsit iar romnii nu se tra' din colonitii romani ci
s-au format ca popor *n 6eninsula $alcanic, unde primesc influena slav i
*mbriea# credina ortodo"Ntrec fluviul *n dou etape-la sfritul
secolului al ?999-lea, cnd sunt atacai de *mpratul 9saac .n'elos, precum i
dup marea inva#ie a ttarilor(2752, cnd *1umania era golit" de to+i
locuitorii# iar *n +ransilvania romnii se aea# dup venirea un'urilor i de
aceea nu au drepturi politice! Ons /ul#er nu-i convin'e contemporanii!
=$)Mic#ael Le=rec#t-102& :afirma c romnii, ca urmai ai romanilor, sunt
*cei mai vechi locuitori ai acestor regiuni#.
)&)E Gi==on-1020- speciali#at *n istoria 9mperiului ;oman, arat c *n
Dacia, dup retra'erea aurelian, rmne ,o parte .nsemnat" din locuitorii
ei! care mai mare groaz" aveau de emigrare dec/t de st"p/nitorul got#! De
la aceti locuitori, mi'ratorii *nva a'ricultura si obiceiurile lumii civili#ate!
)))Dust(ei Andras- On anul 2L42, la @iena, istoricul un'ur, autorul crii
*Vechea i Foua Dacie# scrie c ,rom/nii sunt urmaii ge+ilor# i ai
*vechilor colonii romane#, limba lor este att de apropiat de acea veche
roman(latina, *nct romnii (valahii sunt *n +ransilvania descendenii
celor dou popoare antice amintite!
)*)ICEder- 0icarea naional romneasc din 2L42 este comentat
defavorabil de istoric! -sete astfel prile(ul de a relua ideile lui /ul#er:
romnii nu au ori'ine romanaN ei emi'rea# de la nord de Dunre, *n secolul
al ?999-lea i nu au nici un drept *n +ransilvania! %l ataca si respin'e
/upple"-ul interpretnd in mod eronat i#voarele istorice! %"emplul sau este
urmat si de alii! 9#voarele narative, documentele, sunt rstlmcite in mod
'rosolan, se fac interpretri absurde numai din dorina de a nu se face nici o
concesie romanilor pe plan social sau polie! D observaie fcuta de %der si
care avea sa fie mereu reluata de adversarii continuitii poporului roman,
este in le'tura cu limba romana! %l afirma ca romanii au venit de la sudul
Dunrii pentru ca limba lor este aceeai cu a romanilor din 6ind, pentru ca
limba romana are multe cuvinte de ori'ine slava, deci romanii s-au format ca
popor la sud de Dunre!
)0)?olla Marton- profesor ma'hiar din 1lu(, *ncearc sa demonstre#e in
2L42 ca romanii sunt de ori'ine bul'ara si de aceea li se spune volohi!
)2)IC# En'el- susine c locuitorii de ori'ine roman revin *n nordul
Dunrii prin anii B22-B28, cnd arul bul'ar Prum *i nimicete pe avari!
6otrivit acestuia, romnii vin *n +ransilvania *n secolul al 9?-lea! +ot el
vorbete despre o posibil coloni#are a 0aramureului cu vlahi din (urul
1onstantinopolului, trimii de *mpratul .ndronic al 99-lea 6aleolo'ul *n
a(utorul re'elui un'ar Aadislau 1umanul, cu prile(ul unei campanii contra
ttarilor!
).)Contele Tele9:- preedintele 1amerei .ulice +ransilvane, n-a pus la
*ndoiala continuitatea populaiei romanice *n inutul 1arpato-Dunarean, care
recunoate *n 2L42 ca: "rom/nii sunt cei mai vechi! ca popor ai
(ransilvaniei".
*4)Aa"id Dermann-sec%VII-%VIII :afirma ca 0at/t cei de dincolo de
1arpa+i!cat si cei din (ransilvania!isi trag originea si numele!%a chiar si
lim%a romana!din colonitii adui de (raian#.
*1)T# Mommsen--1210-1.4$)-12*$-I1orpus inscriptiones
Datinarum#6in cadrul sferei de cercetare s-a situat si teritoriul Daciei
romane,mai e"act +ransilvania!
*2)Ro=ert Roesler-1201- ,Studii rom/neti. 1ercet"ri asupra istoriei mai
vechi a om/niei"! Lei!(i' :acesta susine in lucrarea sa ca poporul romn
s-a format la sud de Dunre, de unde o mare parte a populaiei a emi'rat la
nord de fluviu!
*$)?o'dan +etriceicu Dasdeu-12$2-1.40)-primul istoric care ia atitudine
fata de noua versiune a teoriei imi'rationiste,dar si fata de e"a'errile
latiniste! .cesta susine in lucrrile sale supravieuirea elementului autohton
'eto-dac in urma cucerii Daciei,continuitatea daco-romanilor si apoi a
romanilor in tot cursul %vului 0ediu la nord de Dunre!
*&)Nicolae Aensusianu -scris uneori Densuianu J n 12 a!rilie 12&*@
AensuB@ Dunedoara@ d 2& martie 1.11@ ?ucureBti) a fost un (urist i istoric
romn, membru corespondent al .cademiei ;omne, care a rmas cunoscut
mai ales prin lucrarea sa monumental *Dacia preistoric"#!
*@Dim%a romanaC Fu este o lim%a neolatina!ori un dialect al lim%ii italice
de la (i%ru!din cotra ea este in fond numai o continuare a lim%ii pelasge
@vor%ita de populatia care traia pe teritoriul <uropei inainte de venirea
indo-europenilorCde la 1arpati de unde au emigrat in diferite timpuri o
multime de tri%uri unele spre apus iar altele spre tinuturile meridionale.#
1artea sa *Dacia preistorica# a fost scrisa intr-o vreme in care arheolo'ia
nu punea la indemana savantilor prea multe informatii despre daci!9n aceasta
carte in umra anali#ei unui material imens apartinand autorilor antici
,Nicolae Densusianu a(un'e la conclu#ia ca vechea Dacie a fost centrul celor
mai importante evenimente ale istoriei din acea epoca si ca limba romana
este mostenita de la daci!
*))AA %eno!ol--12&0-1.24)-122&-/(eoria lui oesler.Studii asupra
st"ruin+ei in Dacia (raiana".
**)A Onciul-122)-8crieri istorice:admite ca vatra de formare a poporului
roman si teritoriul de la sud de Dunre!
*0)Al +#ili!!ide-12).-1.$$)- *,ntroducere .n istoria lim%ii i literaturii
rom/ne# -1222):demonstrea# caracterul latin al limbii romane!
*2)Vasile +ar"an-1222-1.20)-1.2$-/ 7nceputurile vie+ii romane la gurile
Dun"rii N1.2*-"Getica" 6 in scopul re#olvrii problemelor le'ate de istoria
Daciei, a or'ani#at o serie de spturi sistematice, *ndeosebi *n staiunile
arheolo'ice din a doua epoc a fierului! 6e ba#a re#ultatelor pariale ale
spturilor a scris Getica ,cea mai important lucrare a sa (datorit destinului
su, o vast sinte# istorico-arheolo'ic, prin care a readus *n prim planul
cercetrii istorice rolul politic i cultural al daco-'eilorN unele lipsuri i
e"a'erri (printre care accentuarea rolului sciilor i al celilor *n de#voltarea
culturii 'eto-dace nu tirbesc valoarea acestei lucrri!
*.)Nicolae Ior'a -1201-1.&4)-,storia omanilor :susine autohtonia
romanilor si romanitatea lor,evidenia# aceste adevruri in ba#a unei
documentaii impresionante de i#voare scrise in conte"tul lar' al istoriei
europene!
04)Al Rosetti-12.)-1..4)- ",storia lim%ii rom/ne"@ 1.*& -1.**J
01)G#eo'#e I ?ratianu-12.2-1.)$)-2O5A-0E enigma si un miracol
istoric6poporul roman# :demonstrea# fara drept de apel,in conte"t
european,ca romanitatea si continuitatea romanilor sunt procese reale si nu
miracole!
02)Mi#ai Roller-1.42-1.)2)- a condus 'rupul de istorici care au publicat *n
245L manualul colar sovieto-romn de *,storia om/niei#! .cest manual a
fost formulat conform noiunilor mar"ist-leniniste de periodi#are i evoluie
social, fiind astfel o modalitate de *ndoctrinare i de propa'and comunist
a 60;-ului!
0$)Adol, Arm=ruster-1.02 </omanitatea romanilor!istoria unei idei/
0&)Lucian ?oia -n1 ,e=ruarie 1.&&) este un istoric romn cunoscut *n
special pentru crile sale *mpotriva comunismului! 6rofesor doctor la
>acultatea de 9storie de la :niversitatea din $ucureti! %ste cu si'uran
istoricul romn cel mai cunoscut *n occident i public *n e"clusivitate la
editura Eumanitas din $ucureti!
*dar oare ce s-ar intampla daca s-ar dovedi!sa zicem !ca romanii au venit
intr-adevar mai tarziu!de undeva din BalcaniJFu s-ar intampla nimicPE
asemenea concluzie nu ar afecta cu nimic configuratiile nationale
prezente.Fu cred ca cineva s-ar gandi sa-i reintoarca pe romani la Sud de
Dunare=evacuandu-i de aici pe sar%i si pe %ulgariP?&tunci ar tre%ui si
ungurii sa porneasca indarat spre Urali!iar americanii sa revina in
<uropa lasand continentul indienilor autohtoni.&cesta este un Koc
stupid!care poate deveni un Koc periculos!care poate deveni insa
sangeros.Fu din vina istoriei se intelege!ci din vina oamenilor de astazi
care manipuleaza istoria urmarinduQsi interesele.#- # om/nia! +ar" de
frontier" a <uropei#-3993