Sunteți pe pagina 1din 25

SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

1.1. Anamneza trebuie efectuat atent, dnd importana cuvenit datelor pe care le relateaz
pacientul. Ea cuprinde:
Date personale: vrsta pacientului, poate uneori s fie corelat cu anumite boli
digestive (ulcerul gastro-duodenal la 30- 0 ani, cancerul de colon !n "ur de #0 ani
sau dup $# ani%&
Sexul: ciroza biliar primitiv apare mai ales la femei (3#-$0 ani%& ulcerul
duodenal este mai frecvent la brbai&
Profesa pacientului: mese neregulate, munci stresante, eforturi prelungite, fr
repaus postprandial, e'punerea la no'e&
A!": inciden crescut familial a litiazei biliare, a ulcerului gastro-duodenal,
sindroame ereditare prin deficit de glucurono-transferaz (i cre(terea bilirubinei
(sindrom )ilbert, *rigler-+a",ar%, polipoza colonic familial, etc.
AP#: pot avea uneori semnificaie la femei multipare prin dezvoltarea unor ptoze
viscerale, colite,etc.
APP: infecia cu virus - sau *, intervenii c,irurgicale, transfuzii pot avea
importan pentru ,epatite cronice, ciroze ,epatice& gastrectomii sau colectomii cu
efect tardiv prin malabsorbie& consum de medicamente pentru alte boli, care pot
fi to'ice ,epatice, etc.
De$utul $ol: este important de precizat modalitatea de debut, acut sau cronic,
care au fost primele manifestri, dezgust fa de unele alimente, inapetena,
pirozis, grea, vrsturi postprandiale, eructaii, balonri postprandiale, dureri
abdominale legate sau nu de alimentaie, felul de alimentaie, etc.
1.%. Smptomatolo&e 'ln'(
a.Manifestri generale:
Febra: apare frecvent !n bolile digestive infecioase, fiind uneori !nsoit de frisoane, cum
ar fi: angiocolite, colecistite acute, enterocolite acute, apendicita acut&
Subfebriliti: ,epatitele acute, parazitoze intestinale, colecistite subacute sau cronice,
,epatite cronice cu citoliz, perioade evolutive ale rectocolitei ulcero,emoragice (boala *ro,n%,
etc.
Stri septice febrile: abcese ,epatice (i subfrenice, neoplasm de colon, ,epatocarcinom
primitiv.
b. Facies . modificarea lui !n peritonite acute pn la cel ,ipocratic (obra"i subi, nas
ascuit, buze uscate, oc,i !nfundai !n orbite%& facies cirotic - cu coloraie icteric, ,iperemie sau
teleangiectazii ale obra"ilor, buze (i limb carminate, stelue vasculare& dispariia firelor de pr
din treimea e'tern a sprncenelor& 'antelasme !n ung,iul intern al oc,ilor la pacienii cu
dislipidemie sau colestaze cronice, ciroza biliar primitiv, etc.
c. Scderea ponderal: apare la pacieni cu neoplasme digestive comsumptive sau la cei
cu stri febrile prelungite, vrsturi sau diaree, anore'ie prelungit. /a ace(ti bolnavi poate apare
(i des,idratarea (pliu cutanat persistent, limb pr"it%. 0rebuie menionat c pacienii obe"i pot
asocia boli precum: steatoza ,epatic, litiaza biliar, pancreatite cronice, etc.
). Starea general: este alterat !n sindroame acute de tip: perforaii digestive, ocluzii
intestinale, infarct mezenteric,etc.
e. Poziia antalgic: specific !n criza de ulcer (fle'ia ventral cu apsarea minii pe
abdomen sau poziia g,emuit%& poziia culcat, nemi(cat cu respiraii superficiale, !n peritonite
acute, etc.
f. Paloarea: apare dup ,emoragii digestive superioare fiind asociat cu anemii,
,ipotensiune, colaps& culoarea palid teroas apare la cei cu neoplazii digestive (gastrice,
pancreatice%, etc.
g. Icterul apare la pacienii cu ,epatopatie cronic, ciroz ,epatic, icter mecanic (diverse
cauze: biliare, pancreatice, ,epatice%.
H .Modificri ale fanerelor: ,ipotricoza a'ilar (i pubian !n ciroza ,epatic.
Manfest(r fun'*onale
1.Tulburri ale apetitului
Inapetena . lipsa sau diminuarea dorinei de a mnca& ea trebuie difereniat
de saietatea precoce care apare !n rezecii gastrice, ,ipotonie gastric, gastrit
atrofic
Anorexia . absena foamei sau apetitului (i poate fi: selectiv (doar pentru
anumite alimente, tipic fiind anore'ia pentru carne !n neoplasmele gastrice%&
total (pentru toate alimentele, frecvent psi,ic%& progresiv, !n cancerul
gastric& fals, datorit fricii de a produce durere la ingestia alimentelor (ulcer
gastric sau duodenal, odinofagie%& psi,ic cu refuz total al alimentelor
(psi,oze, tumori cerebrale%.
Hiperorexia . cre(terea apetitului, !n perioade de convalescen dup unele
boli, !n eforturi mari, parazitoze intestinale, ulcer duodenal, ,ipertiroidism,
diabet za,arat.
Polifagia . nevoia de ingerare a unor cantiti mari de alimente !n dorina de
obinere a saietii: !n diabet za,arat, afeciuni infecioase ale
,ipotalamusului.
Bulimia senzaia imperioas de a ingera cantiti mari de alimente care
dep(esc nevoile organismului: !n psi,oze, leziuni frontale.
Paraorexia . reprezint pervertirea apetitului: pica (ingestia de produse
nealimentare la gravide sau la oligofreni%& geofagia (foamea de pmnt%&
malacia (dorina de a ingera alimente acide%.
2.Durerea abdoinal
Este unul din cele mai frecvente semne ale bolilor digestive fiind caracteristic
aproape fiecrui organ. Ea poate fi de natur c,imic-iritativ (perforaii% sau mecanic
(volvulus, ocluzie%.
!. Durere de origine abdoinal
. dat de organele cavitare digestive (esofag, stomac, duoden, intestin
subire, colon, ci biliare, pancreas%
- dat de afeciuni peritoneale - peritonite
- dat de boli vasculare: tromboza mezenteric, angor abdominal,
anevrism de aort abdominal
- afeciuni care determin distensia capsulelor unor organe: perisplenit,
peri,epatit
". Durere de cauze e#traabdoinale
toracic: pleurezie bazal, pericardit, 123
de perete abdominal: miozite, zona zoster
renourinar: litiaza renal, 4+3 (i 4+*
genital: metro-ane'ite, c,ist ovarian torsionat, sarcin e'trauterin
iradiere de la procese ale coloanei vertebrale (i ale mduvei spinrii
dureri !n afeciuni metabolice: uremie, porfirie, 56, tetanie
1.+. Examenul 'a,t(* $u'ale - al farn&elu
Siptoatologie clinic
1.!inofagia sau disfagia buco-faringian reprezint dificultatea de deglutiie
buco-faringian !n momentul ingestiei alimentelor.
*auze locale: glosita, angina, stomatita, candidoza bucal, flegmonul amigdalian
*auze generale: anemia feripriv, anemia -iermer, tetanosul
".#loso!inia sau durerea lingual
*auze locale: inflamaii, ulceraii sau tumori linguale, carii dentare, proteze dentare
*auze generale: anemia -iermer, anemia feripriv, epilepsia, diabetul za,arat, uremia, ciroza
,epatic
$.%ureri la ni&elul ca&itii bucale !e alte cau'e: stomatite, gingivite, pulpite dentare,
nevralgia de trigemen
(.)o!ifcri ale gustului apar la pacienii cu carii dentare, gingivite, pioree alveolar,
rinosinusite cronice, amigdalite acute (i cronice, igien deficitar.
)ustul acru: apare la pacienii cu reflu' gastro-esofagian, ulcer duodenal.
)ustul metalic: apare !n into'icaiile cu plumb, pancreatite cronice.
)ustul amar: apare !n afeciunile biliare, enteropatii cronice.
*.+ulburri !e sali&aie
7ipersalivaia (sialoree, ptialism%: cre(terea secreiei salivare apare !n erupii dentare la
copii, stomatite, crize comiiale, parazitoze, sarcin. 8recvent, ,ipersalivaia poate fi !nsoit de
senzaia de grea.
7iposalivaia (asialia%: scderea secreiei de saliv apare !n litiaz salivar, !n into'icaia
cu atropin (i opiacee, stri de des,idratare.
Examenul 'ln' . cuprinde e'aminarea buzelor (i a cavitii bucale prin inspecie (i uneori
palpare.
,a ni&elul bu'elor pot s apar:
modificri de form (i volum: buza de iepure, buze de tapir !n edemul 9uinc:e,
cre(terea !n volum a buzelor !n mi'edem (i acromegalie
modificri de culoare: buze palide !n anemii feriprive& buze ro(ii !n policitemia vera&
buze carminate !n ciroza ,epatic& buze cianotice !n stenoza mitral, cord pulmonar
cronic, insuficiena cardiac
/a e'amenul buzelor se mai pot descrie:
c,eilita angular (zblua% . leziune care apare la colul buzelor, foarte
dureroas, !n caz de anemie feripriv, ,ipovitaminoz -
,erpesul labial . apare sub form de vezicule foarte dureroase !n faza de
instalare a pneumoniei sau virozelor
epiteliomul buzei . apare ca o ulceraie la nivelul buzei, frecvent !ntlnit la
fumtorii de pip sau igaret
!n sifilisul primar poate s apar ulceraie ro(ie cu margini indurate
!n strile de des,idratare pot s apar cruste albicioase la nivelul buzelor
E'amenul buzelor se continu cu e'amenul obiectiv al cavitii bucale care uneori este
imposibil de efectuat !n caz de trismus, fenomen ce apare !n tetanie, tetanus, flegmon amigdalian.
-xamenul gingiilor
1n mod normal gingia are o culoare roz, cu marginea liber aderent la dini.
1nflamaia gingiilor poart numele de gingivit (i poate fi:
gingivita simpl: !n carii dentare, proteze deficitare, parodontoze
gingivita ,ipertrofic: !n diabet za,arat, mi'edem, scorbut, leucemia acut& uneori
poate s apar (i !n sarcin
gingivita ,emoragic: !n leucemii acute (i cronice, sindroame ,emoragipare,
scorbut
gingivita ulceronecrotic: !n infeciile cu fusospirili gingiile prezint ulceraii
acoperite cu membrane galben-cenu(ii
gingivitele din into'icaii cu metale grele: lizereu gri-negricios (lizereu -urton% !n
into'icaia cu 4b& lizereu albastru-ro(ietic !n into'icaia cu bismut& gingivit
ulcero,emoragic !n into'icaia cu mercur
-xamenul feei interne a obra.ilor
E'amenul cuprinde modificri de culoare, prezena de erupii, ulceraii, plci la
nivelul feei interne a obra"ilor. 1nflamaia !ntregii mucoase bucale se nume(te stomatit.
*auzele stomatitelor:
primitive: infecioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare%& to'ice (mercur,
bismut%
secundare: diabet za,arat, leucemii acute, scorbut
-xamenul limbii
/a e'amenul limbii se urmresc volumul, mobilitatea (i aspectul acesteia.
)o!ificrile !e &olum:
macroglosia: acromegalie, mi'edem, amiloidoz, edem 9uinc:e, tumori linguale
microglosia: leziuni bulbare, paralizie de ,ipoglos, paralizie general progresiv
)o!ificri !e mobilitate
imposibilitatea de a scoate limba: febr tifoid, tifos, paralizie de nerv ,ipoglos
tremurturi ale limbii: into'icaii etanolice sau cu mercur, scleroz !n plci,
paralizie general progresiv, tireoto'icoz
devierea limbii spre partea bolnav: paralizia de ,ipoglos, tumori cerebrale,
,emoragii cerebrale
)o!ificri ale aspectului limbii
limba sabural sau limba !ncrcat acoperit de un strat alb glbui, cremos. 3pare
!n: insuficiena ,epatic, stri febrile cu des,idratare, amigdalite, gingivite,
tulburri gastrice, tulburri de masticaie
limba uscat sau pr"it apare !n: diabet za,arat decompensat, diabet insipid,
sindrom diareic acut, peritonite acute (stri de des,idratare accentuat%
limba ro(ie depapilat cu senzaie de arsur poart numele de glosita 7unter (i
apare !n anemia pernicioas
limba ro(ie, zmeurie apare !n anemia feripriv sever
limba albicioas apare !n stri febrile, febra tifoid
limba de papagal: depuneri brun negricioase pe faa dorsal& apare !n pneumonii,
stri septicemice
limba geografic: prezena de numeroase (anuri profunde poate s apar !n
ac,ilia gastric, anemia pernicioas, sifilis congenital
limba ro(ie zmeurie cu epiteliul descuamat dar cu prezena papilelor, apare !n
ciroza ,epatic, insuficiena ,epatic, diabet za,arat decompensat, ulcer gastro-
duodenal
leucoplazia lingual: prezena de plci alb-sidefii cu margini ridicate sau
deprimate apare !n lues, marii fumtori, sufltorii de sticl, constituie o stare
precanceroas
)irosul ca&itii bucale are importan !n anumite boli, constituind c,iar un semn
distinctiv: miros amoniacal !n uremie& miros de aceton !n acidocetoza diabetic& miros fetid !n
supuraiile pulmonare& miros alcoolic !n into'icaia cu alcool& miros de usturoi !n into'icaia cu
fosfor (i de migdale amare !n into'icaia cu cianuri& fecaloid !n ocluzia intestinal.
1./. Examenul a$)omenulu
3namneza poate scoate !n eviden suferinele abdominale care, !nsoite sau nu de alte
simptome, dar mai ales prin localizarea lor, pot s indice anumite organe incriminatorii.
Siptoatologia
1.Durerea a$)omnal(
5urerea de origine visceral are o proiecie la suprafaa abdomenului legat de sediul
anatomic al organului respectiv. /a descrierea durerii se iau !n considerare urmtorii parametri:
- modul de debut - durata durerii - localizarea durerii la debut (i sc,imbarea topografiei !n
timp& dac este superficial sau profund - caracterul durerii . colicativ, "ung,i, arsur,
"en .
- iradierea are importan semiologic putnd indica organul cauzator& de e'emplu: durerea
din colica biliar localizat !n ,ipocondrul drept iradiaz la baza ,emitoracelui drept (i
umrul drept& durerea din pancreatita acut este localizat !n epigastru (i periombilical (i
iradiaz !n bar spre ,ipocondrul drept (i stng
- intensitatea durerii, de(i depinde de gradul de percepie al fiecrui individ poate fi durere
colicativ insuportabil, atroce ca o lovitur de cuit din volvulus sau perforaii
- cauze de apariie sau intensificare a durerii . consum de grsimi, maionez !n colica
biliar& grsimi (i alcool !n pancreatita acut& lic,ide acide (i condimente !n ulcerul
gastroduodenal
- condiii de reducere a durerii sau dispariie . durerea din ulcerul duodenal cedeaz la
alimentaie sau medicamente alcalinizante& din colica biliar, la antispastice (i antalgice
- simptome de !nsoire ale durerii . pot a"uta !n precizarea cauzei durerii& !n colica biliar:
greuri, vrsturi bilioase, balonri& febr sau icter !n litiaza biliar, angiocolecistit&
durerea !nsoit de febr (i scaune diareice !n enterocolitele acute
Topografia abdoinal
1n vederea localizrii durerii (i efecturii corelaiei cu organele abdominale se poate face
o !mprire topografic orientativ.
4entru o localizare precis se poate !mpri abdomenul !n nou zone topografice ducnd
dou linii verticale, care trec prin mi"locul claviculelor (i dou linii orizontale& una care trece sub
rebordul costal (i alta, care une(te spinele iliace anterosuperioare. *a urmare, rezult nou zone:
superior, ,ipocondrul drept (i stng (i epigastrul& flancul drept (i stng (i mezogastrul (i fosa
iliac dreapt (i stng (i ,ipogastrul.
*orelaii anatomice prin plasarea organelor !n cele nou regiuni:
,ipocondrul drept: lob drept ,epatic, colecist, duoden, ung,iul colic drept, glanda
suprarenal dreapt, rinic,iul drept
epigastru: pilor, duoden, pancreas, lob ,epatic stng,
,ipocondrul stng: stomac, splin, coada pancreasului, ung,iul colic stng, rinic,i
stng, glanda suprarenal stng
flancul drept: colon ascendent, rinic,i drept, duoden, "e"un
mezogastru (periombilical%: epiplon, mezenter, duoden, "e"un, ileon, aorta
abdominal
flancul stng: colon descendent, "e"un, ileon, rinic,i stng
fosa iliac dreapt: apendice (i cec, poriunea terminal a ileonului, ureter drept,
ovar drept, la femei, cordon spermatic drept, la brbai
,ipogastru: ileon, vezic urinar, uter (8%, prostat (-%
fosa iliac stng: colonul sigmoid, ureter stng, ovar stng (8%, cordon spermatic
stng(-%
*orelnd zonele dureroase cu organele subiacente putem suspiciona ca (i cauze ale
durerii:
;. durere !n zona ,ipocondrului drept:
cauze abdominale: ulcer duodenal, colecistit, litiaz biliar, ,epatite acute,
ficat de staz, diverticuloz&
cauze e'traabdominale . pneumonie bazal dreapt, colic renal dreapt
<. durere !n zona ,ipocondrului stng:
cauze abdominale: ruptur splenic, perisplenit, pancreatit cronic,
perforaie de colon, colit spastic, anevrism aortic&
cauze e'traabdominale: pneumonie bazal stng, colic renal stng
3. durere !n zona epigastric (i mezogastric: gastrite acute (i cronice, ulcer gastric,
pancreatit acut (i cronic, tromboz mezenteric, anevrism aortic, apendicit acut
la debut
. durere !n zona fosei iliace drepte:
cauze abdominale: apendicit, diverticulit 2ec:el, ileit regional, perforaie
de cec&
alte cauze: salpingite, ane'it dreapt, ruptur de c,ist ovarian drept, sarcin
ectopic rupt, litiaz renoureteral dreapt
#. durere !n zona fosei iliace stngi:
cauze abdominale: ,ernie strangulat, ileit regional, colit ulceroas,
perforaie de colon, neoplasm de colon&
alte cauze: ane'it stng, salpingit stng, ruptur sau torsiune de c,ist
ovarian stng, sarcin ectopic rupt, litiaz renoureteral stng
Inspecia abdoenului
3ceasta se face cu pacientul !n decubit dorsal cu membrele superioare de-a lungul
corpului& !n condiiile !n care este posibil ridicarea pacientului se face inspecia (i !n ortostatism.
Inspecia static a abdoenului va urmri:
!. Fora abdoenului: poate diferi !n funcie de vrst (i de se'. /a copii, abdomenul este
globulos, la aduli este suplu iar la vrstnici volumul cre(te& la multipare, abdomenul este de
obicei mrit de volum.
5in punct de vedere patologic inspecia poate decela bombri sau escavri generale sau
segmentare.
a. Bombarea ab!omenului /n totalitate apare !n:
- la obezi prin depunerea grsimii !n peretele abdominal, mezenter (i epiplon
- !n revrsate peritoneale (ascit% abdomenul are un aspect globulos, destins de volum& !n ascitele
cu cantitate mare, abdomenul este tipic, de batracian, destins pe flancuri cu circulaie colateral
(i (tergerea cicatricei ombilicale& !n ascitele cu cantitate mic, acesta este u(or destins pe flancuri
!n decubit dorsal&
- !n pneumoperitoneu: provocat !n scop diagnostic sau terapeutic& !n perforaiile unor organe
cavitare (intestin, stomac%
- !n ocluzia intestinal datorit distensiei anselor intestinale deasupra de obstacol
- !n c,ist ovarian gigant
- sarcin
b.Bombarea regional a ab!omenului determin asimetria acestuia astfel:
- la nivelul ,ipocondrului drept: ,epatomegalie macronodular !n caz de cancer ,epatic primar
sau metastatic, c,ist ,idatic ,epatic, abces ,epatic, ,epatomegalie de staz
- la nivelul epigastrului: dilataia acut a stomacului, stenoz piloric, tumori gastrice,
pancreatice sau ale lobului ,epatic stng
- la nivelul ,ipocondrului stng: splenomegalie gigant (leucemii, limfoame, tumor splenic,
abces splenic%
- la nivelul mezogastrului: ,ernie ombilical, eventraii postoperatorii
- la nivelul flancurilor: tumori ale colonului ascendent sau descendent (rar%, rinic,i polic,istic,
,idropionefroz, ptoz renal
- la nivelul ,ipogastrului: sarcin, tumori uterine benigne sau maligne, glob vezical, tumori
vezicale (rar%
E'aminarea !n ortostatism poate evidenia bombarea abdomenului inferior (abdomen !n
desag%: la persoane slabe cu visceroptoz, femei multipare, ascit !n cantitate mic.
a -sca&area ab!omenului /n totalitate determin aspectul de abdomen scafoid (i apare !n: stri
de denutriie e'cesiv (stenoz esofagian sau piloric avansate, inaniie, neoplasme !n stadiul
final%& peritonite acute (aspect de abdomen de lemn prin contractura muscular%.
b -sca&area parial a abdomenului apare la femeile multipare (i la persoanele cu visceroptoz.
".!spectul teguentelor abdoinale
1nspecia abdomenului poate reliefa:
- culoarea tegumentelor, care poate fi subicteric sau icteric !n ciroze ,epatice, ,epatite
acute, cronice, insuficiene cardiace globale
- circulaie colateral abdominal de tip cavo-cav (dispus pe flancuri% sau porto-cav (cap
de meduz, dispus periombilical (i mezogastru% !n ciroze ,epatice
- rupii la nivelul abdomenului: ec,imoze pe flancuri (semnul )re= 0urner% !n pancreatita
acut, ,emoperitoneu (i ec,imoze periombicale
- prezena cicatricilor postoperatorii
$.!spectul cicatricei obilicale% absena ei !n caz de e'cizie c,irurgical & cicatrice ombilical
!nfundat !n anasarc, ascite & bombarea cicatricei ombilicale !n caz de ascit voluminoas
Palparea abdoenului
Este metoda cea mai important pentru e'amenul clinic al abdomenului deoarece
deceleaz modificri ale peretelui, ale coninutului abdominal (i modificri ale durerii provocate.
4alparea se face cu pacientul !n decubit dorsal, rela'at, cu membrele inferioare u(or
flectate (i e'aminatorul plasat !n dreapta pacientului.
4alparea se poate face monomanual sau bimanual.
Palparea superficial se face pentru aprecierea calitii tegumentelor, a cldurii,
sensibilitii precum (i calitii esutului celular subcutanat, mu(c,ilor, peritoneului parietal.
Palparea profun! se realizeaz prin aplicarea palmei pe peretele abdominal, crend
presiune progresiv, !n timp ce pacientul respir obi(nuit sau palpare prin alunecare, !n care se
ptrunde iniial cu vrful degetelor, deprimnd progresiv peretele, pacientul fiind rugat s inspire
lent (i adnc, mna e'aminatorului alunecnd !n profunzime, odat cu mi(carea peretelui
abdominal care se ridic !n cursul inspirului. Este indicat ca palparea s se efectueze cu blndee
(i s se !nceap din zona ct mai !ndeprtat de regiunea dureroas. Ea se poate e'ecuta ordonat
!n sens orar sau antiorar. 5e obicei se !ncepe palparea din fosa iliac stng urmrind succesiv
zonele topografice: flanc stng, ,ipocondrul stng, epigastru, ,ipocondrul drept, flanc (i fosa
iliac dreapt, ,ipogastru, mezogastru.
Palparea esutului celular subcutanat poate pune !n eviden lipoame, formaiuni
tumorale, procese inflamatorii superficiale uneori supraiacente organelor interesate (abces
,epatic cu reacie superficial%.
Hipereste'ia cutanat este un semn important !n decelarea iritaiei peritoneale !n fazele
incipiente ale peritonitei acute prin inflamaia unui organ abdominal (apendicit acut,
colecistit, ulcer perforat%. 4unerea ei !n eviden se face plimbnd degetele foarte fin la
suprafaa tegumentelor.
Palparea musculaturii peretelui apreciaz gradul ei de dezvoltare, prezena de puncte
,erniare sau tumori. 1n cazul prezenei de ,iperestezie se poate constata (i contractura muscular
concomitent, semn denumit aprare muscular ce apare !n peritonite. 1n cazul !n care
contractura muscular este generalizat, peretele abdominal este rigid ca o scndur (i poart
denumirea de abdomen de lemn.
Palparea profun! urmre(te trei obiective:
3precierea dimensiunii organelor abdominale palpabile
5elimitarea unor formaiuni tumorale
3precierea durerii provocate prin determinarea punctelor dureroase
3precierea durerii provocate . se face prin intermediul e'aminrii punctelor dureroase
abdominale sau prin intermediul unor manevre de provocare a durerii.
4unctele dureroase abdominale sunt: solar, epigastric, colecistic, piloric, apendiculare,
renoureterale (i sunt uneori semnificative !n afectarea organelor respective.
punctul sub'ifoidian, situat imediat sub apendicele 'ifoid, sensibil !n afeciuni ale
cardiei, esofagului inferior, forni'ului gastric&
punctul epigastric, !n treimea superioar a acestei linii, sensibil !n afeciunile
stomacului&
punctul solar este situat !n treimea inferioar, pe lina median, 'ifo-ombilical,
sensibil !n boli gastrice dar (i !n toate afeciunile pelvine, fiind centrul nervos cel
mai important din abdomen&
punctul colecistic, pe linia medio-clavicular, la locul de intersecie cu rebordul
costal drept sau la intersecia coastei a ;0-a cu marginea dreptului abdominal,
sensibil !n afeciunile ,epatobiliare, ung,iului ,epatic al colonului, pleurei
diafragmatice, pielocaliceal renal drept&
punctul piloric, pe bisectoarea care !mparte triung,iul realizat !ntre linia median
cu linia care une(te ombilicul cu linia a'ilar anterior, la < cm !n sus& aceast
zon mai poart numele de zona pancreatico-coledocian, fiind locul de proiecie
al colecistului (i capului de pancreas (frecvent locul de palpare al ,idropsului
vezicular sau al tumorii de cap de pancreas, semnul lu "our,oser%&
punctele apendiculare sunt !n numr de trei: punctul M' 0urne1, localizat !n
treimea superioar pe linia care une(te ombilicul cu spina antero-superioar
dreapt& punctul Morss2 localizat !n treimea inferioar a acestei linii (i punctul
Lanz, !n treimea e'tern a liniei care une(te cele dou spine antero-superioare.
punctele mezenterice sau paraombilicale, situate la intersecia liniei ombilicale cu
marginea drepilor abdominali, sensibile !n enterocolopatii, afeciuni ale
mezenterului&
2anevrele de provocare se folosesc mai ales !n cazuri de iritaie peritoneal, cele mai
importante fiind:
2anevra 0lum$er& . mna e'aminatorului efectueaz o presiune din ce !n ce mai
puternic !n profunzime, dup care este ridicat brusc (cu prevenirea pacientului
!n prealabil%& !n momentul ridicrii se produce o durere vie determinat de iritaia
peritoneal
2anevra ileopsoasului - const !n plasarea minii e'aminatorului !n fosa iliac
dreapt (zona cecoapendicular% pacientul fiind invitat s ridice membrul inferior
drept !ntins la >0? fa de planul trunc,iului& !n momentul ridicrii piciorului apare
o durere vie la nivelul zonei apendiculare
2anevra Murp31 . const !n plasarea minii e'aminatorului !n zona
colecistocoledocian sub rebordul costal pe linia medioclavicular& invitnd
bolnavul s inspire adnc, !n momentul !mpingerii colecistului !n mna
e'aminatorului se provoac o durere vie
+u0eul rectal - completeaz e'amenul clinic al abdomenului. 4rin el se apreciaz mrimea
ampulei rectale, starea pereilor, prezena de tumori benigne sau maligne, sensibilitatea fundului
de sac 5ouglas.
Percuia abdoenului
4ercuia completeaz ceea ce e'aminatorul a decelat prin inspecie (i palpare, stabilind
dimensiunea, consistena organelor abdominale, prezena de lic,id sau aer !n abdomen, prezena
de formaiuni tumorale.
1n urma percuiei se pot obine zone de timpanism, la nivelul stomacului (i anselor
intestinale (i zone de matitate, la nivelul organelor (i a formaiunilor tumorale, precum (i !n caz
de lic,id liber !n abdomen (ascit%.
!scultaia abdoenului
1n mod normal, ascultaia abdomenului cu stetoscopul pune !n eviden prezena unor
zgomote ,idroaerice date de peristaltica intestinal.
5iminuarea peristalticii intestinale apare !n peritonita acut, mergnd pn la dispariie
!n ileus paralitic (i dinamic (silentio abdominal%.
1ntensificarea peristalticii intestinale apare !n gastroenterite, faza iniial a ocluziei
(semnul @Aenig%.
0ot la ascultaia abdomenului se poate auzi un suflu sistolic !n zona supraombilical, !n
caz de anevrism de aort abdominal (i un suflu sistolic !n ,ipocondrul drept sau stng, !n caz de
stenoz de arter renal.
'#aene paraclinice
1.Puncia ab!ominal 1paracente'a2 . se utilizeaz !n scop de diagnostic sau terapeutic
0e,nica . pacientul se afl !n decubit dorsal, puncia efectundu-se pe linia care une(te
spina iliac anterosuperioar stng (i ombilic, la unirea treimii medii cu cea e'tern& dup
asepsia tegumentelor se face anestezia peretelui abdominal cu 'ilin ;B, dup care se introduce
un ac ata(at la un tub de plastic. Ce recolteaz lic,id pentru e'amen citologic, bacteriologic (i
pentru reacia Divalta. 5up terminarea evacurii lic,idului (care !n revrsate abundente poate
a"unge !ntre # pn la ma'im ;0-;< litri% se retrage acul, masnd locul punciei pentru evitarea
formrii traseelor fistuloase& se panseaz steril (i bolnavul rmne cteva ore la pat.
". -cografia 0i eco3 %oppler este metoda prin care se confirm:
5imensiunea (i forma organelor abdominale
4rezena ascitei
4rezena pneumoperitoneului
8ormaiuni solide (sarcin, tumori, abcese%& lic,ide (c,iste, vezic urinar
destins, colecist destins%
Ctenoza piloric
1nfarctul mezenteric
3nevrism de aort
/itiaza biliar
/itiaza renal
Ecluzia intestinal
$. -xamenul ra!iologic
E'plorarea radiologic a abdomenului Fpe golG este deosebit de util !n:
Hn ocluzia intestinal, ansele intestinale dilatate dau imagini ,idroaerice !n
Fcuiburi de rndunicG sau Ftuburi de orgG
Hn perforaia unui organ cavitar apare prezena aerului sub cupolele diafragmatice
ca dou semilune !n ortostatism sau dispuse periombilical !n decubit dorsal
(.+omografia computeri'at 0i re'onana magnetic nuclear completeaz e'amenul
radiologic (i mai ales ecografia, putnd depista (i preciza formaiuni abdominale care nu pot fi
palpabile, precum (i metastazele de organ.
#. ,aparoscopia este o metod invaziv prin care, cu a"utorul laparoscopului se poate
vizualiza suprafaa unor organe mai ales !n vederea punciilor bioptice diri"ate. 5e asemenea prin
laparoscopie pot fi efectuate intervenii c,irurgicale de tipul colecistectomiei, splenectomiei, etc.
$. Dectosigmoidoscopia (i colonoscopia sunt metode invazive care se utilizeaz !n caz de
suspiciune de tumori rectosigmoidiene, !n acest caz completate cu biopsie.
1.4. Esofa&ul
8ace legtura anatomic !ntre faringe (i stomac, fiind situat !n mediastinul posterior. 5in
acest motiv, diagnosticul !n patologia lui se pune dificil, fiind mai mult bazat pe semne
subiective (i e'amene paraclinice.
Anamneza are importan pentru unele boli privind 37* (i cele personale.
37*: prezena de neoplasm esofagian !n familie, diverticuli sau polipi esofagieni.
344: - consum cronic de to'ice: tutun, cafea,etc.
- ingestia de substane caustice, voluntar sau involuntar
- infecii generale sau specifice
- asocierea de alte boli cu posibil interesare esofagian: ciroza ,epatic, C5
- traumatisme recente
Smptomatolo&e 'ln'(5
Cemne subiective: - disfagia, durerea esofagian, regurgitaiile, alte semne.
Dsfa&a5 reprezint progresiunea dificil a alimentelor, lic,ide sau solide de-a lungul
esofagului. Ea poate fi:
intermitent: !n ,ernii ,iatale, diverticuli esofagieni
continu: esofagite, neoplasm esofagian
5in punct de vedere al instalrii disfagia poate fi:
acut: spasm esofagian, esofagite acute (postcaustice%
cronic: tulburri de motilitate, neoplasm esofagian
Durerea esofa&an( se poate prezenta sub 3 forme:
- o!inofagie: durere la deglutiie- apare !n procese inflamatorii locale, tulburri neuro-
musculare
- piro'is: arsuri retrosternale - apare !n esofagita de reflu', ulcerul duodenal, ,ernia ,iatal,
alte esofagite
- !urere retrosternal: are caracter de "ung,i sau g,ear, uneori apare ca o senzaie de "en
dureroas& *aracterele tipice care o difereniaz de alte dureri retrosternale:
iradiaz !n gt (i umeri
este influenat de ingestia de alimente
poate persista ca o durere surd dup puseul acut
nu are relaie cu efortul fizic
uneori apare ca o foame dureroas care treze(te pacientul din somn
(i se lini(te(te la ingestia de alimente sau la antiacide
de obicei este acompaniat de alte semne digestive
Re&ur&ta*a . reprezint revenirea alimentelor !n cavitatea bucal, la scurt timp dup
ingestia lor, fr efort de vrstur
4oate fi: imediat, dup ingestie, !n stenoze esofagiene !nalte (cancer esofagian stenozant,
stenoz post caustic%
- tardiv, !n stenoze "oase de esofag de acelea(i etiologii, megaesofag, diverticuli
esofagieni
!n cantitate mic, !n obstrucii !nalte sau boli la debut
!n cantitate mai mare, !n diverticuli esofagieni, megaesofag
Alte smptome5
Eru'ta*le . eliminarea de gaze prin cavitatea bucal prin contracii abdominale
Saloreea . ,ipersalivaie abundent, uneori cu punct de plecare la nivelul leziunilor
esofagiene
Examen o$e't,: nu are o valoare important datorit poziiei retrosternale a esofagului
5in cele metode doar inspecia (i palparea poate pune !n eviden formaiuni tumorale
cervicale !nsoite sau nu, de adenopatii latero-cervicale sau procese reactive inflamatorii.
Sn)roamele esofa&ene:
;. Sindroul esofagian: apare !n ma"oritatea afeciunilor esofagiene (i cuprinde triada:
disfagie, durere esofagian, regurgitaie (55D%
<. Sindroul de perforaie esofagian: apare rar, mai frecvent post traumatic sau prin
ulcer perforat de esofag. *linic poate apare: dispnee, febr, emfizem subcutanat.
3. Sindroul neoplazic esofagian are semne generale tipice paraneoplazice, precum (i
semne de tipul sindromului esofagian la care se adaug ,emoragii (oculte sau
,ematemez%.
1.6. STOMA"UL - DUODE7UL
Anamneza
A!"5
ulcer gastro-duodenal
neoplasm gastric
polipi gastrici
APP5
afeciuni gastro-duodenale !n antecedente: duodenit, gastrit, ulcer
alte asocieri morbide favorizante: afeciuni cronice ,epatice (ciroza ,epatic%,
insuficiena cardiac congestiv, insuficiena renal cronic, sindromul
6ollinger Elisson, cord pulmonar cronic, etc.
consum cronic de medicamente: steroizi, antiinflamatoare nesteroidiene,
antibiotice, etc.
consum cronic de substane iritante: alcool, alimente acide, iritante de tipul
tutunului
ingestia de substane caustice
profilul alimentar, ritmul de alimentaie, orar
activitate stressant
Smptome su$e't,e5
1. Durerea abdoinal 5
5ebut : acut sau cronic
/ocalizare: frecvent epigastric sau !n ,ipocondrul drept
1ntensitate: sub form de "en, foame dureroas, pn la colicativ
1radiere: apare doar !n ulcerul perforat, cu iradiere transfi'iant !n spate
4eriodicitate: apare mai ales primvara (i toamna
Ditmicitate: se refer la relaia apariiei durerii cu ingestia de alimente (i difer la
cele dou localizri:
!n ulcerul gastric . durerea apare precoce, la ;-< ore dup ingestia
alimentar (i aceasta declan(eaz c,iar durerea
!n ulcerul duodenal: apare tardiv, la 3- ore postalimentar iar alimentaia
calmeaz durerea& este caracteristic durerea nocturn sub form de foame
dureroas (datorit ,ipersecreiei acide crescute nocturn%.
5e menionat c aceste semne se pot sc,imba !n evoluie (i mai ales atunci cnd apar
complicaii. 5e e'emplu, atunci cnd se produce perforaia sau penetraia, caracterul durerii este
colicativ (i nu mai cedeaz la nici o medicaie, fiind necesar e'amenul complet, clinic (i
paraclinic.
%. Gre*urle - ,(rs(turle, apar de obicei !mpreun, dar nu obligator.
Irmrim: -8recvena, *antitatea, 2irosul: de aceton, !n 56& de amoniac, !n gastrita
uremic& de alcool, !n gastrita etanolic& fecaloid, !n fistule ileo-colice sau volvulus.
3spectul ,emoragic: poate fi cu snge ro(u, !n ruptura de varice esofagiene sau frecvent
de tip snge digerat (!n za de cafea%, !n gastrite erozive, ulcer gastro-duodenal, polipoza
gastric, neoplasme gastrice, etc.
1n general, greurile (i vrsturile sunt caracteristice pentru afeciunile gastro-duodenale
dar nu patognomonice. Ele pot s apar (i !n alte conte'te (i afeciuni: sarcin, boli metabolice
(56, porfirie%& boli nervoase (migren, encefalite, meningite, 71*%& boli renale (1D*, colica
renal%& boli cardiace (123, 703%& boli psi,ice, etc.
+. !nore#ia apare frecvent precedat de inapeten.
3pare involuntar !n gastrite, ulcer gastric, neoplasm gastric.
3nore'ia selectiv este tipic descris la pacienii cu neoplasm gastric.
/. Scderea ponderal poate fi u(oar (J0B din greutatea ideal%, moderat (J0-$#B%, (i
sever (sub $#B% (i apare !n toate afeciunile gastro-duodenale. Este important a se (ti intervalul
de timp !n care s-a produs slbirea (i dac ea a aprut !n condiiile unei alimentaii normale.
(. 'ructaiile . apar frecvent !n ulcerul duodenal.
). !erofagia . apare mai fecvent la pacienii cu gastrite cronice dar (i la ulcerul duodenal.
* .Saietatea precoce apare !n ulcere gastrice (i gastrite acute.
+. !lte sene digesti,e pot fi: bulimia, polifagia, ,ipero'ia, paraore'ia apar mai ales !n boli
psi,ice.
Examenul o$e't,
Inspe'*a . poate evidenia rar bombri !n epigastru, mai ales !n tumori gigante gastrice
sau peristaltic accentuat !n caz de stenoze pilorice.
Palparea - superficial (i mai ales profund pun !n eviden accentuarea durerii
epigastrice.
palparea punctelor abdominale dureroase: epigastric, colecistic, duodenal,
piloric, pancreatic au relevan !n anumite conte'te clinice.
efectuarea manevrei clapota"ului are importan clinic atunci cnd apar (i
alte semne de stenoz piloric (antecedente de ulcer duodenal, vrsturi
alimentare !n cantitate mare cu alimente ingerate cu peste < zile %
Per'u*a5 nu are valoare semnificativ dect !n prezena unor tumori.
As'ulta*a se poate efectua cel mult dimineaa pe nemncate la pacienii cu suspiciune de
stenoz piloric (i se face folosind stetoscopul pentru a imprima secuze !n epigastru.
1.8. SI7DROAME DIGESTIVE
Sn)romul )spept'
Ce refer la prezena unor simptome care descriu o digestie dificil.
Cindromul dispeptic poate fi de tip:
!persten'5
greuri
dureri de tip ulceros
vrsturi
constipaie
!posten'5
"en dureroas
vrsturi
greuri
saietate precoce
inapeten
eructaii
balonri postprandiale
regurgitri
Or&an' (caracteristic fiecrui organ%:
sindrom dispeptic esofagian
sindrom dispeptic ulceros
sindrom dispeptic colecistic (biliar%
#un'*onal:
s. dispeptic de tip ulceros
s. dispeptic de tip reflu' gastro-esofagian
s. de dismotilitate, de tip ,ipostenic
s. dispeptic gazos: eructaii postprandiale, balonri
s. dispeptic nespecific
!emora&a )&est,( superoar( 9!DS:
Deprezint sindromul clinic manifestat prin pierderea de snge de la nivelul tractului
digestiv superior.
4au'ele H%S:
a. !igesti&e:
esofag (ruptura de varice esofagiene, ulcer esofagian, tumori esofagiene, sindrom
2allor=-Keiss%
gastro-duodenale (ulcer gastric sau duodenal, cancer gastric, gastrite acute ,emoragice%
,epatice (ciroza ,epatic cu 704, gastropatie portal%
b. extra!igesti&e:
,ematologice: purpura trombocitopenic imun, alte sindroame ,emoragice, *15,
leucemii acute (i cronice, etc
afeciuni sistemice: periarterita nodoas, /E5, amiloidoza
secundar unor medicaii: corticoizi, aspirin, anticoagulante
afeciuni vasculare congenitale: teleangiectazia ereditar, ,emangioame cavernoase
Manifestri clinice:
Heateeza - eliminarea pe gur a sngelui din tractul digestiv superior (i poate
fi sub form de snge ro(u, cnd ,emoragia este mare (i rapid, neavnd timp s
se digere, sau poate fi sub form de Fza de cafeaG, cnd sngele este digerat de"a
!n stomac.
Melena .eliminarea de snge din tractul digestiv superior prin scaun, acestea
avnd aspect specific: negre, lucioase, ca pcura.
Heatoc-ezia . eliminarea prin scaun de snge ro(u provenit din tractul digestiv
superior dar numai !n caz de pierderi masive (i cu peristaltic accelerat.
.ectoragia . eliminarea de snge ro(u din tractul digestiv inferior, recto-
sigmoidian
Heoragii oculte . eliminarea prin scaun de snge din tractul digestiv superior
care nu se observ clinic (i poate fi depistat numai reacii c,imice
Fore clinice de -eoragii
;. acute : - forme u(oare sub ;000 ml
- forme medii . !ntre ;000-<000 ml
- forme severe peste <000 ml
<. cronice - pierderi mici, frecvent sub form de ,emoragii oculte
Manifestri clinice /n forele acute de HDS%
astenie
cefalee
verti"
ta,icardie
,ipotensiune
semne de (oc: transpiraii reci, paloare marcat, an'ietate, ,ipotensiune
sub J0Lmm7g., ta,icardie, puls filiform
semne directe de ,emoragie, cauza direct a 75C, cel mai frecvent
,ematemez sau melen
Manifestri clinice /n forele cronice de HDS%
paloare
astenie
sindrom dispeptic de !nsoire a cauzei ,emoragiei: gastrite, duodenite,
esofagite
dureri precordiale (angin%
semne clinice date de boala de baz care determin ,emoragia cronic,
depistat prin ,emoragii oculte frecvent
Sn)romul )e stenoz(
Ce refer uzual cel mai frecvent la stenoza piloric, dar stenoza se poate produce (i la
nivel duodenal, antral sau corp gastric.
*linic apar semnele tipice: saietate, inapeten, vrsturi !n cantiti mari cu alimente
ingerate cu peste J ore !nainte, uneori cu miros fetid.& slbire ponderal.
E'amenul abdomenului efectuat mai ales dimineaa sau la mai multe ore, postprandial, pune !n
eviden prezena clapota"ului.
*auze: ulcer gastric, ulcer duodenal, neoplasm gastric, compresiuni e'trinseci
Sn)romul )e perfora*e &astro.)uo)enal
Deprezint o urgen c,irurgical care trebuie recunoscut de orice medic.
4erforaia este determinat de distrucia peretelui gastric sau duodenal prin procesul
ulceros sau neoplazic. Ea se produce cel mai frecvent brusc (i e !nsoit de dureri intense, cu
iradiere posterioar, care nu cedeaz la antalgicele obi"nuite sau antispastice, realiznd
abdomenul acut c,irurgical.
4araclinic este confirmat prin abdomen pe gol, cu prezena imaginilor ,idro-aerice.
8orme clinice realizate:
liber . cnd coninutul se revars !n cavitatea peritoneal rezultnd peritonita
acut
acoperit . cnd perforaia este acoperit de peritoneu sau epiplon (i rezult o
peritonit acoperit
penetraie . cnd perforaia se realizeaz !n organele din "ur: pancreas, intestin,
ficat,etc.
Sn)romul neoplaz'
4oate apare la nivelul esofagului (i la nivelul stomacului, frecvent pe mica sau marea
curbur. 4rocesul neoplazic poate cuprinde treptat tot peretele gastric, ducnd la linita plastic
sau poate duce la perforaie, cu apariia peritonitei neoplazice.
*linic apare un sindrom de !mpregnare neoplazic: inapeten, scdere ponderal
important, sindrom subfebril, astenie marcat, paloare.
1n cazul procesului neoplazic esofagian, apare mai ales sindromul disfagic (55D% iar la
cel gastric, mai ales cel dispeptic. 0ot la cel neoplazic este citat frecvent anore'ia selectiv
pentru carne.
5iagnosticul este suspectat !n prezena ,emoragiilor oculte, cu anemie secundar (i este
confirmat prin gastroscopie cu biopsie sau tomografie.
I7VESTIGA;II PARA"LI7I"E I7 0OLILE ESO#AGULUI <I STOMA"ULUI
1. Examenul ra)olo&' $artat . este cel mai vec,i procedeu folosit !n vederea
investigrii esofagului (i stomacului, cu a"utorul unei substane de contrast. El are o sensibilitate
inferioar endoscopiei dar este util !n aprecierea leziunilor mai mari de la nivelul esofagului (cu
past groas%, de la nivelul stomacului, util !n decelarea imaginilor lacunare sau tumorilor
protruzive, a ,erniei ,iatale (poziia !n trendelenburg%, a ni(ei ulceroase sau a ulcerului
cicatricial, a stenozei pilorice precum (i evidenierea compresiunilor e'trinseci.
E'amenul baritat se poate efectua scopic, urmrind (i motilitatea pereilor, peristaltica
precum (i grafic, !n imagini seriate.
%. En)os'opa . reprezint investigarea tractului digestiv cu a"utorul fibro (iLsau
videoendoscopului. Este cert mult mai eficient dect e'amenul baritat, avnd specificitate mare
pentru poriunea eso-gastro-duodenal. Ea permite evidenierea leziunilor mucoasei digestive cu
acces direct pentru biopsie !n vederea e'amenului ,isto-patologic, a lumenului, care poate fi
obstruat din interior sau prin compresiune e'trinsec. 5e asemenea permite urmrirea motilitii
regionale (i efectuarea unor manevre terapeutice prin endoscop (ligatur de varice esofagiene%.
+.E'oen)os'opa . reprezint asocierea la endoscop a unui transductor care permite (i
e'amenul ecografic !n vederea e'aminrii leziunilor din grosimea peretelui.
/.E'o&rafa a$)omnal( . are valoare mai mic, permind doar evidenierea unor
tumori mai mari la nivelul peretelui gastric sau prezena unei secreii gastrice crescute matinal (!n
ulcerul duodenal%.
4.Tomo&rafe 'omputerzat( (0*% . este mai sensibil dect ecografia !n evidenierea
tumorilor gastrice dar (i a adenopatiilor regionale.
6. Rezonan*a ma&net'( nu'lear( (D2+% . este mai sensibil dect 0*, dar nu poate
preciza nici ea natura formaiunilor tumorale.
8.Eso.&astro&rama . reprezint !nregistrarea electric a motilitii esofagului (i
stomacului util mai ales !n tulburrile funcionale.
=.Examenul anatomo.patolo&' . se efectueaz obligator prin intermediul endoscopului
prin lava" cu e'amen citologic (i biopsie. Este obligatorie !n neoplasmul gastric, limfomul gastric
(i infecia cu 7elicobacter 4ilor= (74%.
>.Determnarea nfe'*e 'u !.P.. !n afara descrierii prin e'amen morfo-patologic, se
pot decela (i titra, anticorpii anti-74 din serul pacienilor.
1?. Manometra - P3.metra au valoare doar !n tulburrile funcionale eso-gastro-
duodenale (i sunt rar folosite la noi.
1.=. I7TESTI7UL
Smptome &enerale:
pierdere ponderal, lent sau acut&
febr, !n enterocolite acute, neoplasm intestinal&
carene vitaminice, osteoporoz, tetanie, edeme careniale - apar !n sindroame de
maldigestie (i malabsorbie, neoplasme intestinale&
paloare prin anemie secundar aportului insuficient sau pierderilor cronice
In semn aparte este sindromul "e"unal postprandial precoce (dumping s=ndrom% care
apare post rezecii gastrice (i determin apariia de transpiraii, palpitaii, ameeli, tremurturi,
astenie, ,ipotensiune, diaree.
Smptome 'ln'e lo'ale:
1. Durerea intestinal sub form de colic este cea mai frecvent.
*olica intestinal este determinat de spasmul musculaturii parietale cu distensie (i este
asociat (i cu tulburri ale tranzitului gazos.
*auze: enterocolite acute, parazitoze, ileus dinamic sau mecanic. 1leusul dinamic poate
!nsoi alte colici cum ar fi cea renal. 1leusul mecanic este determinat de stenoze prin tumori,
inflamaii, cicatrici postoperatorii (i este !nsoit de oprirea tranzitului alimentar (i gazos, urmat
de vrsturi repetate, c,iar incoergibile, de tip fecaloid.
5urerea din apendicita acut . durere de tip colicativ, urmat de semne de iritaie
peritoneal, cu greuri (i vrsturi. Ilterior durerea se poate cantona epigastric pentru ca !n final
s rmn la nivelul fosei iliace drepte.
5urerea din perforaia intestinal este intens, iniial localizat, pentru ca ulterior, !n caz
de peritonit s devin generalizat.
5urerea din infarctul mezenteric . este o durere !n mezogastru, repetitiv, cu greuri (i
vrsturi, pn la (oc-colaps.
5urerea recto-sigmoidian sau tenesmele . apare ca o tensiune dureroas rectal cu
prezena necesitii imperioase de defecare dar fr efect sau minor.
5urerea anal, la defecare apare mai ales !n caz de ,emoroizi, fisuri anale, abces perianal.
2. Tulburri ale tranzitului intestinal merg cu tulburri !n emisia scaunelor.
Ce manifest prin:
%iaree: eliminare frecvent de scaune lic,ide sau semilic,ide, cu resturi
alimentare nedigerate.
4onstipaie: eliminare rar de fecale, pn la cteva zile, de consisten
crescut, !n cantitate (i volum, mic, uneori, sub form de sc,ibale.
Ileusul: oprirea tranzitorie a emisiilor scaunului& acesta poate fi funcional sau
organic

I7VESTIGA;II PARA"LI7I"E @7 0OLILE I7TESTI7ULUI
A. Examenul 'oprolo&'5 ofer date asupra digestiei (i absorbiei
Examenul ma'ros'op'5
4antitati& pe < , se elimin apro'. ;#0-300 mg .
4onsistena poate fi normal, dur, pietroas, lic,id, semilic,id variind !n funcie de
cantitatea de ap si de calitatea alimentelor.
Forma scaunului este cilindric !n mod normal& patologic poate fi de form ovoidal, de
dimensiuni variabile, compact, mase multilobate (disc,ineziile rectale% sau neformate,
pstoase sau sub form de sc,ibale (scaune ca fecalele de capr%
4uloarea normal este brun, !n funcie de alimentaie poate fi mai !nc,is (alimentaie
bogat in carne, fier, spanac, sfecl, afine, crbune medicinal% sau mai desc,is in caz de
alimentaie vegetal, de diaree, administrare de bariu sau lipsa secreiilor biliare%
)irosul depinde de alimentaie, !ntr-o alimentaie intens vegetarian mirosul este
puternic, acid !n procesele de fermentaie (i putrid !n putrefacie.
3spectul general al scaunelor mai are !n vedere (i falsa diaree, lienteria (i pro!usele
patologice din scaun.
Falsa !iaree: este de fapt o stare de constipaie, unde stagnarea materiilor fecale induce iritaie
local ceea ce determin fenomene e'udative care lic,efiaz parial bolul fecal. Hn timpul
defecaiei sunt eliminate fecale de consisten crescut apoi o mas lic,id sau semilic,id ceea
ce se confund cu diareea. Ccaunul recoltat !n recipient are aspect ,eterogen cu coninut de mas
solid (i semilic,id.
Pro!use patologice /n scaun: snge, puroi, mucus, parazii, calculi biliari, corpi strini.
Cngele !n scaun poate fi:
ro(u nedigerat: !n cancerul de colon, polipi, rectocolita ulcero-,emoragic (DI7%
snge digerat: !n caz de ulcer gastric (i duodenal, varice esofagiene (melena%
4uroiul poate s fie amestecat cu materiile fecale sau izolat. 3pare !n DI7, cancere infectate,
dizenterie.
2ucusul este prezent !n DI7, consumul crescut de celulozice, ce produc iritaie local.
4arazii: ascarizi, o'iuri, tenie, tricocefali.
Examenul fz'o . '3m':
Deacia se determin cu ,rtie de turnesol:
acid: !n inaniie, regim vegetarian, colopatie de fermentaie, icter mecanic
alcalin: regim carnat, !n colopatie de putrefacie.
7emoragiile oculte se determin prin reacia )regerson sau 7emocult. *ercetarea
,emoragiilor oculte presupune ca bolnavul s se alimenteze 3 zile cu lapte, cartofi, finoase (i
ceai. 0rebuie avut !n vedere ca mncarea s nu conin preparate cu fier (carne%, afine, mure (i ca
bolnavii s nu prezinte gingivite, stomatite, abcese dentare, carii dentare. 5easemenea trebuie
e'cluse sngerrile de origine ano-rectal (,emoroizi, fisuri, polipoze%. 3cestea ar putea da o
reacie fals pozitiv.

Examenul m'ros'op': pune !n eviden e'istena resturilor alimentare (de origine animal, ca
fibre musculare, grsimi, elemente ale esutului con"unctiv sau de origine vegetal (precum
amidonul, celuloza%, elemente celulare ca leucocite, eozinofile, mucus, parazii (i oule acestora.
Examenul $a'terolo&': recoltarea se face !n recipiente sterile efectundu-se culturi pentru
febra tifoid, salmoneloz, dizenterie bacilar.
0. Examenul ra)olo&'
E'pansiunea endoscopiei a redus interesul pentru e'amenul radiologic al intestinului fr
a-l !nlocui !ns.
Ra)o&rafa a$)omnal( smpl( evideniaz:
o +ivele ,idroaerice !n ocluzia intestinal
o 4neumoperitoneu !n perforaia intestinal
Examenul $artat5 se practic aproape e'clusiv pentru e'amenul intestinului subire,
de regul !n continuarea celui gastro-duodenal. Ce urmre(te:
o Miteza de tranzit a substanei de contrast
o Departiia ei
o *alibrul intestinal, desenul mucoasei
o 4lusurile (i minusurile de substan (plus !n diverticuloz (i minus !n
procese intraluminale%. 5etaliile se obin prin radiografii la intervale de ;0-30
minute.
Ir&o&rafa - r&os'opa5
Cubstana de contrast se introduce prin clism (i se urmre(te radiografic sau radioscopic
progresiunea ei !n colon.
Ce urmre(te: calibrul intestinal, plusurile (i minusurile de substan
3stfel se pot decela: ptoza de colon, dolicomegacolon, dilataii, stenozri prin bride,
spasm colonic, tumori, diverticoli
". Examenul en)os'op' al ntestnulu
E'amenul gastrofibroscopic include e'aminarea stomacului (i a duodenului, intestinul
subire e'plorndu-se cu enteroendoscopul. *alea de acces este att cea superioar ct (i cea
inferioar .
1ndicaii:
7emoragii digestive superioare
0umori intestinale
Cindrom de malabsorbie
Enterite, limfoame intestinale
*ontraindicaii:
Ctenoze intestinale superioare
Ctare general alterat
1sc,emie mezenteric
"olonos'opa5 se realizeaz cu colonoscopul care e'ploreaz tot colonul. Dectul (i sigmoidul se
e'ploreaz cu rectosigmoidoscopul. -olnavul trebuie bine pregtit, prin regim alimentar, clisme,
purgaii. Hnaintea efecturii manevrei se face o mic anestezie general, sau cel puin sub
sedative, antalgice (i antispastice pentru a u(ura efectuarea manevrei (i suferina bolnavului.
1ndicaii:
o *ancerul colonorectal
o 4olipi, diverticuloze, colite inflamatorii
o 7emoragii digestive inferioare
o 5iareei cronice, constipaii cronice, anemii neelucidate
o Cupraveg,erea leziunilor neoplazice
D. 0opsa gastric, esofagian, intestinal, colonic, rectal se realizeaz prin manevra
endoscopic sau prin manevra oarb.
4rin manevra endoscopic se realizeaz biopsia esofagian, gastric (i colonic.
1ntestinul subire se e'amineaz numai enteroendoscopic (i radiologic, iar biopsia se face !n mod
NorbG.
5in fragmentul biopsiat se fac determinri :
o 7istoc,imice
o -ioc,imice
o -acteriologice
Hn funcie de rezultatele obinute prin biopsie se poate monitoriza o leziune precanceroas.
SI7DROAMELE "LI7I"E I7TESTI7ALE
A. SI7DROMUL DIAREI"
Defn*e: sindromul diareic const !n eliminarea a mai mult de trei scaune pe < de ore de
consisten sczut (lic,ide sau semilic,ide%, abundente, coninnd resturi alimentare nedigerate,
generate de factori intestinali: parietali sau luminali, infecio(i, parazitari.
Me'ansme pato&en'e5
o 0ranzit accelerat provocat de factori e'traintestinali (,ipertiroidism,
vagotomie% sau intestinali (secreii e'agerate, iritaie local%
o E'udaie-inflamaie: dizenterie, DI7
o 7ipersecreie: sruri biliare, la'ative, sindrom 6ollinger- Ellison
o 5iareea osmotic prin scderea absorbiei de lic,ide !n ileon (i colon:
deficite enzimatice, purgative
Etolo&e5
*auze digestive:
4au'e intestinale:
o 1nfecii bacteriene (i virotice
o 1nfecii parazitare
o /eziuni inflamatorii specifice (i nespecifice: enterocolite, DI7, boala *ro,n
o 3feciuni tumorale: polipoza, cancer
o 5eficite enzimatice: peptidaz, lactaz
o 3feciuni vasculare: staz !n insuficiena cardiac, isc,emia mezenteric cronic
o 3feciuni iatrogene: rezecii intestinale, iradiere, antibiotice, la'ative, colestiramina
4au'e extraintestinale:
o )astrogene: gastrita cronic, vagotomie
o 7epatobiliare: ciroza, colecistita, colecistectomizai
o 4ancreatogene: pancreatita cronic
*auze e'tradigestive:
o 8uncionale: emoionale, colon iritabil
o 1nto'icaii: e'ogene(4b, 3s, alcool% endogene(uremia%
o -oli cardio vasculare, insuficiena cardiac, isc,emia mezenteric cronic
o -oli careniale: scorbut, pelagra
o *olagenoze: /E5, sclerodermia
o -oli metabolice: diabet cu neuropatie, amiloidoza
o -oli endocrine: ,ipertiroidism, 3ddison, 6ollinger- Ellison
Smptomatolo&a 'ln'(
a. Simptome generale: febr, inapeten, adinamie, scdere ponderal, oligurie, lipotimii
b. Simptome funcionale: scaune diareice, balonare, colici abdominale, uneori tenesme
c. Semne obiecti&e: des,idratare, sensibilitate difuz sau localizat la palparea abdomenului&
tu(eul rectal poate e'clude patologia anorectal asociat.
Examene para'ln'e5
E'amen radiologic
E'amen endoscopic (i biopsie
E'amen coprologic: digestie, coproparazitologic, coproculturi
E'aminri paraclinice pentru stomac, ficat, pancreas, ci biliare
E,olu*a5 !n formele acute este de scurt durat (i mai ales sub tratament, iar !n formele cronice
este de lung durat
"ompl'a*5
5ezec,ilibre ,idro-electrolitice
5eficite vitaminice, anemii
*omplicaii infecioase locale ca diverticulita, perforaii intestinale ca !n febra tifoid
1nfecii urinare (i biliare
2aldigestie-malabsorbie

0.SI7DROMUL "O7STIPA;IEI
Defn*e5 eliminarea !ntrziat a materiilor fecale, ; scaun la mai mult de 3- zile sau < scaune
pe sptmn sau eliminarea de mai multe scaune pe zi, cu cantiti mici de fecale de consisten
crescut (i ,iperdigestie.
Etolo&a5
a. Habitual sau primar:
0ulburri funcionale motorii ale intestinului gros cu diminuarea peristalticii
Este favorizat de: se' feminin, sedentarism, restricii de lic,ide, alimente bogate !n
celuloz, multiparitatea, vrsta !naintat
b. Simptomatic sau secun!ar
Ilcerul gastro-duodenal
+eoplasmul de colon
5olicomegacolon
4eriviscerite
*ompresiuni e'trinseci
7ipotiroidism
Caturnism, opiacee
Ctri febrile

Smptomatolo&a 'ln'(5
a. Simptome generale: adinamie, cefalee, insomnie, depresie psi,ic
b. Simptome funcionale: meteorism, flatulen, inapeten, grea, constipaie, colici, palpitaii,
dureri precordiale, ta,icardie
c. Semne obiecti&e:
,alena fetid
limba sabural
meteorism
coarda colic
garguismente la palpare
tu(eu rectal cu sc,ibale, ,emoroizi, fisuri anale, formaiuni tumorale
Examene para'ln'e5
rectoscopie
e'amenul coproparazitologic
irigografie
e'amenul endoscopic cu biopsie
colonoscopie virtual
E,olu*a5 de obicei cronic, uneori alternant cu diaree sau cu fals diaree& instalarea acut a
unei constipaii ridic suspiciunea unei stenoze organice.
"ompl'a*5
,emoroizi
fisuri anale
fistule
infecii urinare si biliare

".SI7DROMUL RE"TOSIGMOIDIA7
Defn*e5 tulburri ale tranzitului intestinal pentru materii fecale (i uneori pentru tranzitul gazos,
cu predominana scaunelor diareice, tenesmelor (i prezena uneori a corzii colice sigmoidiene.
Etolo&a5
o Dectocolita ulcero-,emoragic (DI7%
o -oala *ro,n
o 8istule rectale
o 4olipi rectali
o 0romboflebita ,emoroidal
o Dectite
Smptomatolo&a 'ln'(
a. Semne generale: astenie, pierdere ponderal
b. Semne locale: cel mai semnificativ este tenesmul, de regul apare constipaia, uneori diaree cu
scaune reduse cantitativ
c. Semne obiecti&e: e'amenul rectal evideniaz ,emoroizi& fisuri anale& fistule& abces perianal&
tumora rectal& scaune cu mucus, puroi, snge.
Examene para'ln'e5
recto-sigmoidoscopie
e'amenul coproparazitologic
irigografie
e'amenul endoscopic cu biopsie
D. SI7DROMUL DE MALA0SOR0;IE
Defn*e: reprezint totalitatea manifestrilor digestive (i e'tradigestive de cauze diferite, care
genereaz tulburri ale digestiei, absorbiei, transportului (i metabolizrii principiilor alimentare.
Etopato&ena: se suprapune !n mare parte cu etiopatogenia diareei
Smptomatolo&a 'ln'(
a. Cemne generale: scdere ponderal, astenie, paloare, a"ungndu-se p!n la denutriie (i
dezvoltarea unui 0-* pulmonar
b. Simptome !igesti&e:
o dureri abdominale
o diaree cronic- steatoree
o anore'ie
o greuri, vrsturi
o flatulen
c. Semne obiecti&e:
deficit ponderal
tegumente palide, uscate uneori cu pete(ii, aspect pelagroid
,ipotrofie (i ,ipotonie muscular
glosit
tetanie muscular
edeme ,ipoproteice
abdomen meteorizat sau escavat
osteoporoz
dureri la palpare !n mezogastru
semne de polineuropatie
5atorit malabsorbiei apar anumite sindroame careniale:
anemia feripriv sau megaloblastic
,ipocalcemia (datorit malabsorbiei vitaminei 5% cu:
spasmofilie
osteoporoz
osteomalacie
pierderi de @ cu: parestezii musculare, tulburri de ritm
,ipovitaminoze: - vitamina 3 . asociat cu ,emeralopie
- Mitamina @ - asociat frecvent cu ,emoragii
- Mitamine - - asociate cu neuropatii (i tulburri trofice
- Mitamina -;< . asociat cu anemie -iermer
edeme prin pierdere de proteine
Explor(r para'ln'e:
E'amenul coprologic pentru digestie: amidon, proteine, lipide
7emograma
1onograma din snge (i urin
E/8E
-iopsie din mucoasa intestinal
E'plorarea sistemului osos pentru osteoporoz
E,olu*e - pro&nost': este !n funcie de etiologie, intensitatea (i durata afeciunii factorilor
etiologici ca alcoolul, purgativele, antibioticele, infeciile, rezeciile gastrice (i intestinale