Toxiinfectii

alimentare
DEFINITIE

Toxiinfectiile alimentare boli acute cu
manifestari digestive si uneori neurologice,
aparute in epidemii sau sporadic, dupa
consum de alimente contaminate cu
germeni sau toxinele lor.
ETIOLOGIE
Germenii implicati

Nr.crt. GERMENI
FRECVENTA
1. Salmonella
70%
2. Stafilococul 30%- coagulazopozitiv, tipurile fagice III, IV si I,
din infectii cutanate)
3. E.Coli 5%- cu trei tipuri: enterotoxigen ETEC,
enteroadeziv- EAEC, enterohemoragic- EHEC)
4. Shigella, Campylobacter spp,
Yersinia enterocolitica, Vibrio
parahae- moliticus, B.cereus,
Proteus
PATOGENIE

2 MECANISME:

1.toxic prin enterotoxina( cel mai frecvent);

2. mixt enteobacterii, V.parahaemiliticus
( rar).
TABLOUL CLINIC
Manifestarile clinice determinate de :

tipul si virulenta tulpinii implicate;
doza infectanta;
rezistenta gazdei.
TOXIINFECTIA ALIMENTARA CU
SALMONELLA
apare dupa consum de : oua, carne, lapte,
legume.
are mecanism patogenic mixt:
toxic( prin enterotoxina);
inflamator( prin interleukina IL-8
cu infiltrate de polimorfonucleare si
mucoasa intestinului diaree apoasa
cu leucocite.

Unele serotipuri pot determina infectii ca:

septicemia;
meningite;
endocardite;
artrite;
abcese hepatice etc.

TABLOU CLINIC
Incubatie: scurta( 24 ore)
Tablou clinic:
debut brusc (cu febr, frisoane, greuri,
vrsturi, cefalee);
perioada de stare (febr, diaree
muco sanguinlent sau apoas
zeam de carne, paloare,
extremiti reci, mialgii, hipotensiune
arterial, tahicardie, colaps fenomene
neurologice.
Formele grave evolueaz cu colaps i deces n primele 48
ore. La sugar, boala are aspect enterocolitic, dizenteriform,
neurotoxic sau septicemic

Diagnosticul de laborator al
salmonelozelor
Prelevate:mase fecale, mase vomitive,snge, splturi gastrice,
urin, puroi,resturi de alimente suspecte.
Metode de diagnostic:
1.Examenul bacteriologicde baz(coprocultur, hemocultur,
urocultur...)
2.RIFpentru diagnostic rapid
3.Serodiagnostic-RHA
Tratament:
regim alimentar
tratament simptomatic
patogenic
Toxiinfecia alimentar cu
stafilococ
Apare dup consum de: brnz,
lapte, ou, maionez, carne.

Stafilococul produce 2 tipuri de toxine.
Clinic
incubaie scurt (1-5 ore);
debut brusc (greuri, vrsturi, dureri
abdominale);
perioada de stare (diaree, n absena
febrei).
Durata bolii este de cteva ore o zi.

Diagnostic de laborator:

Materiale de examinatin funcie de forma clinic(puroi,
urin, snge, LCR, etc)
1.Diagnostic direct-Examen microscopic(Gram, RIF)
2.Examen bacteriologic.
3. Diagnostic indirect (serologic)

Tratament
Nu are tratament etiologic.


Toxiinfecia alimentar cu
Escherichia coli

Apare dupa consum de carne,harburgeri.
PATOGENIE
3 tipuri de toxine produse de E.coli:

ETEC-enterotoxigen
(cel mai frecvent);
EATC-enteroaderent n diareea
cltorilor);
EHEC-enterohemoragic
(acioneaz prin toxina
Shiga-like, diaree cu
snge; tulpina O157-H7).
Determin 2 tablouri clinice:

Diaree apoas- afebril, cu colici
abdominale, cu incubaie de
24 ore i evoluie n 48-72 ore
(determinat de EATC si ETEC);

Colita hemoragic- cu diaree cu snge i febr;
posibil complicate cu sdr. hemolitic-uremic i
purpur trombocitopenic (determinate de
EHEC).

Diagnostic de laborator
Prelevate n funcie de forma clinic:
materii fecale,urin, snge, LCR, puroi, etc
Metode de diagnostic
1.Examenul microscopic de orientare
(frotiu Gram, RIF)
2.Examenul bacteriologic (de baz,
cantitativ)
3.Examenul serologic (retrospectiv, de
confirmare)-
RA cu autotulpini (titru diagnostic1:200)
Toxiinfectia alimentara cu
Campylobacter
apare dup consum de carne de pui sau
lapte de vac crud;
se produce printr-o enterotoxin holera-
like, o toxin Shigella-like i pot fi invazive
ca salmonelele.

TABLOU CLINIC
incubaia 3-5 zile;
debut brusc febr, cefalee, mialgii
perioada de stare
dureri abdominale;
diaree apoasa sau cu snge;
durata de 1-10 zile.
Tratament:eritromicina.
Toxiinfecia alimentar cu
Yersinia enterocolitica

Apare dupa consum de lapte
crud,mai frecvent la copii
Clinic:
incubaia 1-9 zile;
debut brusc (febr, dureri
abdominale, cefalee;
perioada de stare dureri
abdominale, diaree.

Rar, pot determina forme septicemice la
imunodeprimai (diabetici, neoplazici,
cirotici, vrstnici).
Toxiinfecia alimentar cu
Vibrio parahaemoliticus

Apare dupa consum
de crustacee
si alte
fructe de mare
Enterotoxina determin:

febr;
vrsturi;
dureri abdominale;
diaree sanguinolent, de tip
turista.
Toxiinfecia alimentar cu
Clostridium perfringens

Apare dup ingestie de carne contaminat.

Clostridium 2 tipuri de enterotoxine:

A (determin fenomene uoare);

C (determin fenomene severe).

Clinic: debutul este brusc cu: grea, vrsturi,
dureri abdominale colicative, diaree
sanguinolent, necroz i perforaie intestinal.
Toxiinfecia alimentar cu
Bacillus cereus

Apare dupa consum de alimete
vegetale(mai ales orez)
Bacillus cereus are 2 tipuri de enterotoxine:
toxina care determin fenomene de tip
stafilococic are incubaie scurt (1-6 ore) i
determin vrsturi i diaree.

toxina care determin fenomene de tip
Clostridium perfringens are incubaie lung
(8-18 ore) determinnd dureri abdominale i
diaree.

Profilaxia TxA
Pentru prevenirea toxiinfectiilor alimentare este
recomandata evitarea:

alimentelor vechi, nespalate;
carnii insuficient fierte sau pregatite in sange la gratar;
laptelui nefiert.


Cel mai important remediu in toxiinfectiile alimentare este
prevenirea deshidratarii, cauzata de diaree si varsaturi. De
aceea este necesar sa se consume cat mai multe lichide,
fara acid, pentru rehidratare, dar si pentru eliminarea
toxinelor din organism.