Reguli pentru cei mici...si pentru parintii lor!

autor:
Cristina Popescu - Educator-puericultor
Cei sapte ani de acasa! Cresterea si ingrijirea copilului presupun, dincolo de iubire, multe
momente in care parintele stimuleaza si coordoneaza achizitia de informatie, cunostinte de
catre copil. O parte din cele necesare unei vieti sociale sunt preluate de catre copil din mediul
sau familial, fara ca parintele sa faca ceva in mod special. stfel, copilul va invata roluri sau
patternuri comportamentale prin mimetism !adica imitand". Ce ne facem insa cu acesti copii
e#ploratori$ Care au nevoie de e#periente personale pentru a atinge un ma#im de potential$
Care ne incearca si care %verifica% in permanenta limitele, pentru a avea propriile e#periente,
si astfel, pentru a-si ajusta comportamentele in functie de regulile celor din jur$
&nca din primele momente de viata, copilul incepe sa fie receptiv la reactiile celor din jurul
sau, modificandu-si comportamentul in functie de raspunsul primit !va plange mai des
deoarece va primi imbratisari, de e#".'a incerca sa ne seduca cu inocenta sa, cu acele priviri,
grimase care ii dau un farmerc incontestabil. Cu toate acestea, treptat, vom considera necesar
sa (educam) copilul. *a ii introducem reguli, sa fim mai putin permisivi cu el. 'om incepe sa
avem asteptari si ni se va parea foarte greu sa ii restrictionam actiunile. Este un moment dificil
pentru parinti si o vesnica intrebare: Ce pot face astfel incat sa il fac sa fie ascultator?
Cum si cand il pedepsesc?
Cea mai importanta idee este aceea ca parintii !atat mama, cat si tata" trebuie sa aiba
un comportament constant. +otararile sa fie luate impreuna in ceea ce priveste fiecare
moment al vietii. ,e e#emplu, baia copilului va fi facuta in fiecare zi la aceeasi ora, fara
e#ceptie. Copilul va integra aceasta informatie ca regula. ,aca unul dintre parinti va spune ca
nu trebuie sa faca baie si celalalt da, copilul va fi confuz. ,aca atunci cand mananca mama ii
da sa manance !in gura", iar tatal il lasa sa se joace cu mancarea...iar nu are nici o regula.
Copilul are foarte multe competente de cand se naste, calitati si defecte. Este important sa i le
recunoastem. Cand vorbeam despre hotararile luate impreuna, ma refeream si la copil,
indiferent de varsta sa. Chiar daca are cateva saptamani, daca noi luam o hotarare in ceea ce-l
priveste !ora de masa, de e#", el va stii sa ne comunice parerea sa, va reactiona. -nde vreau sa
ajung$ .oi ca parinti trebuie sa ne invatam sa ii vorbim copilului si sa-i e#plicam tot ceea ce il
priveste. Chiar daca avem senzatia ca nu ne intelege. Pe masura ce va creste, faptul ca-i este
ascultata opinia il va face sa aiba incredere in noi ca parinti si va invata sa primeasca restrictii,
sau sa aiba curajul sa isi recunoasca greselile stiind ca acestea pot duce la impunerea unor
restrictii. ,ar va stii ca, indiferent ce face, ne va putea spune pentru ca ii va fi ascultata
varianta si va fi iubit in continuare.
,aca pana acum am spus ca puiul are competente, trebuie sa stim totusi si care-i sunt aceste
competente.
Pentru ca vor fi momente in care copilul nu poate face ceea ce ii cerem intrucat nu este
pregatit pentru asta. ,egeaba ii spunem sa nu se urce pe refrigerator, daca el stie ca acel obiect
este frigider.
,aca ii spunem ca nu are voie sa stea pe fereastra, nu trebuie sa stam nici noi, caci...regula va
fi restrictiva doar pentru el. *i va fi un moment de frustrare, acsta putand sa reactioneze
oricum: sa ne pandeasca si sa se urce in absenta noastra pe geam...,aca am stabilit o regula
sau am facut o promisiune, va trebui sa o respectam cu totii.
Pentru a respecta regula, copilul nu trebuie momit cu daruri ! pe care apoi uitam sa i le
dam..." sau cu alimente. 'a invata sa respecte regula doar pentru a primi ceva in schimb. ,aca
nu va mai primi, atunci nu va mai respecta regulile! *i atunci vom intra in conflict cu el.
,aca copilul ne intreaba ceva si nu stim raspunsul, este bine sa nu il mintim. &i putem spune
sincer ca nu stim, dar ne vom interesa. 'a invata in acest fel ca toti oamenii au competente
limitate !chiar si adultii" si ca pot recunoaste acest lucru pentru ca tot vor fi iubiti. &n acelasi
sens, daca copilul a fost certat pe nedrept, trebuie sa avem curajul !!!!" sa ne recunoastem
greseala in fata copilului. .u ne va stima mai putin, insa in mod cert ne va iubi mai mult. *i va
invata sa isi recunoasca greselile!
,aca ii dam sarcini copilului, trebuie sa fim siguri ca le poate indeplini singur. ,aca nu
suntem siguri, trebuie sa il intrebam daca are nevoie de ajutor pentru a face ce i s-a spus.
,upa cum vedeti....nu am vorbit absolut de loc de pedepse. m vorbit despre atitudinea
noastra ca parinti si despre restrictii. ,espre faptul ca trebuie sa fim consecventi si sa ne iubim
copiii. ,espre negocierea regulilor prin respectarea opiniei copilului. Pentru ca acestia sa aiba
incredere ca pot face erori, ca pot avea esecuri. m utilizat cuvantul NU de foarte putine
ori, caci...parintele nu trebuie sa il spuna copilului foarte des. *i despre faptul ca un copil isi
poate asuma responsabilitatea unei greseli si isi poate alege singur pedeapsa! /rebuie doar sa i
se vorbeasca despre greseala sa, sa i se e#plice si sa i se dea posibilitatea sa isi e#prime opinia.
!ai gresit acum si cred ca ar fi bine sa te gandesti ce preferi: nu mergem in parc acum sau nu te
uiti azi la televizor"...,e asemenea, nu am vorbit nici o secunda despre pedeapsa corporala sau
despre intimidare sau santaj emotional...nu le-am amintit caci acestea toate nu sunt pedepse ci
abuzuri asupra