Sunteți pe pagina 1din 6

TEMA 10

ROMNIA N PERIOADA RZBOIULUI RECE


Rzboiul r!
D"#$ur%& '(&r %(ii 1)*+,1))1 % #o"& o !o(#ru(&%r -"!.i" -u/ %l
Doil% Rzboi Mo(-i%l '(&r 0ru/uri - "&%& !u i-olo0ii $i "i"&1 /oli&i!
-i%1&r%l o/u"2 U3R34343 $i %li%5ii %!"&i%6 / - o /%r&6 i%r / - %l&
/%r& 43U3A3 $i %li%5ii %!"&i%3
P /l%( /oli&i!o, 1ili&%r %u lu%& (%$&r -ou blo!uri2 N3A3T3O3 '(
1)*) $i P%!&ul - l% 7%r$o8i% '( %(ul 1)993 Rzboiul % -o1i(%& rl%5iil
-i(&r !l -ou blo!uri /'( '( 1))1 l% /rbu$ir% U3R34343
:3 Rl%&iil !u UR44 $i blo!ul "&%&!lor !o1u(i"&
Prio%-% "ubor-o(%rii (!o(-i&io(%& #%5 - U3R34343 ;1)*< , 1)9<=
Se caracterizeaza printr-o docilitate servila faa de U.R.S.S. a tuturor
arilor din SE Europei.
n 1948, n feruarie Ro!ania a se!nat la "oscova Tr%&%&ul -
/ri&(i "i %"i"&(5% 1u&u%l ;8%l%bil / :0 - %(i= care per!itea U.R.S.S. sa
se a!estece in prole!ele care priveau securitatea statului ro!#n
n ur!a discufiilor dintre $i%ita S. &rusciov si 'etru (roza , U.R.S.S.
ae)eaz* +nsula Serpilor din "area $ea,r*.
-ratate de prietenie ase!anatoare au fost isc*lite si cu .ul,aria,
/e0oslovacia, 'olonia si +u0o"l%8i% care a fost ns* denunat dupa e)cluderea
acesteia din /o!intern.
'ozitia Ro!aniei fa# de acest eveni!ent rezult* din poziia lui (0eor,0e
(0eor,0iu 1e2, care critica atitudinea liderului iu,oslav -ito.
R8ol&% %(&i!o1u(i"&% -i( U(0%ri% ;o!&o1bri,(oi1bri l)9>3 - a pus
n eviden* opozitia lui 1e2 fa* de destalinizare. /o!unistii ro!ani si-au aratat
ostilitatea fa* de +!re $a,4 5i au susinut represiunea sovietica. 6stfel, isi
de!onstreaza loialitatea fa* de U.R.S.S.
1upa !oartea lui +.7. Stalin 8199:3 relatiile ro!ano-sovietice au
nre,istrat neintele,eri si c0iar contradicii
/auzele acestor contradictii au fost ,enerate de politica dusa de (0eor,0e
(0eor,0iu 1ei, duplicitara care pe plan e)tern dorea sa para un aliat fidel al
1
U.R.S.S.dar pe plan intern a neutralizat pe adversarii sai politici supusi fa* de
sovietici
I( -!1bri 1)9> se vore5te pentru pri!a data de calea ro!aneasca de
construire a socialis!ului 5i se cerea a2utor econo!ic sporit din partea
"oscovei.
+ndepartarea de "oscova dupa 1998, cand s-au retras trupele sovietice din
Ro!ania, a fost viziil* 5i n planul relatiilor cu statele vecine.
+n 19;: 1e2 a vizitat +u,oslavia s.i inc0eie acordul pentru construirea
co!ple)ului 0idroener,etic de la 'orile <ier.
Reorientarea politicii e)terne a Ro!aniei se produce in 19;4, odata cu
aparitia planului 7alev 5i n aprilie 19;4 este pulicata =1eclaratia cu privire la
pozitia 'artidului "uncitoresc Ro!#n n prole!ele prole!ele !i5carii
co!uniste si !uncitoresti internationale> care:
? a afir!at dreptul la independenta liniei politice a partidelor co!uniste@
? dreptul la nea!estecul in afacerile lor interne s.i la e,alitatea in drepturi@
? neutralitatea co!uni5tilor ro!ani in conflictul ideolo,ic sovieto-c0inez.
1in 19;9 - la conducerea Ro!aniei se afla $icolae /eau5escu care a
continuat politica e)terna initiat* de (0. (0eor,0iu 1e2 5i a pro!ovat o linie de
detasare in raport cu Uniunea Sovietica

6 recurs la acte de opozitie desc0is* fa* de U.R.S.S.A
'( 1)>+ Ro!ania este sin,ura tara co!unista care refuza sa rupa relatiile
diplo!atice cu +sraelul dup* r*zoiul de ; zile.
recunoa5te Repulica <ederala (er!ania 5i staile5te relaii diplo!atice
cu acesta n 1)>+ cnd nici o ar* socialist* nu avea astfel de relaii
staile5te contacte la nivel inalt cu S.U.6.
au,ust 19;8 - a criticat interventia condusa de U.R.S.S. i!potriva
re,i!ului din /e0oslovacia.
/onsecintele acestei fronde fa* de U.R.S.S. nu ntrzie s* apar*, Ro!ania
bu!ur'(-u," - '(!r-r% $i "i1/%&i% 5rilor o!!i-(&%l3
+n 19;8 a avut loc vizita la .ucure5ti a pre5edintelui <ranei /0arles de
(aulleA
n 19;9 a avut loc vizita la .ucure5ti a pre5edintelui a!erican Ric0ard
$i)on
in 19B9 a avut loc vizita la .ucure5ti a pre5edintelui (erald <ord@
Ro1%(i% /ri1"& i1/or&%(& !r-i& #i(%(!i%r -i( /%r&% ?o(-ului
Mo(&%r I(&r(%&io(%l $i % B%(!ii Mo(-i%l@
C
1iplo!atia ro!aneasca a 2ucat un rol i!portant in relatiile internaionale
contriuind la !edierea conflictului din Drientul "i2lociu 5i la restailirea
relatiilor diplo!atice dintre S.U.6. 5i /0ina.
Ee,*turile dintre $icolae /eau5escu 5i liderul sovietic Eeonid .re2nev, au
cunoscut o !un*t*ire dup* 19B4 dar au e)istat serioase nenele,eri
referitoare la inte,rarea !ilitar* a Ro!aniei n cadrul 'actului de la 7ar5ovia
sau inte,rarea 5i colaorarea econo!ic* din cadrul /.6.E.R.

Ro1%(i% '( !%-rul Co("iliului - AAu&or E!o(o1i! R!i/ro!;CAER=2
1in punct de vedere econo!ic Ro!ania era inclus* n sfera de interese
sovietice din !ai 1949. /6ER a luat na5tere ca ripost* la aplicarea 'lanului
"arsc0all 5i ca alternativ* la Dr,anizaia pentru /ooperare Econo!ic*
European*.
Scopul /6ER era de a staili le,*turi per!anente de coordonare a
politicii econo!ice a *rior de de!ocraie popular* 5i URSS n le,*turile
co!erciale cu alte state. Ea ur!*rea s* a2ute la construirea cu success a
socialis!ului n *rile de de!ocraie popular*.
Ea propunerea "oscovei, *rile fondatoare ur!au s* fie 'olonia, Ro!ania,
/e0oslovacia, Un,aria 5i .ul,aria. 6ceast* or,anizaie includea doar statele
suordonate faa de URSS.
Obi!&i8l "&%bili& - CAER 8iz%uA
F lar,irea sc0i!ului de !arfuri intre t*rile !e!re ale /6ER in anii 1949-
199G@
F co!erul cu tarile capitaliste,
F indeplinirea planurilor 5i !asurilor de colaorare econo!ice preconizate@
F politica de preuri.
/olaorarea te0nico-stiintifica treuia intensificata prin inter!ediul
sc0i!ului reciproc de docu!entaie te0nic*.
I( !%-rul CAER " -i"!u&%u /roi!&l - %1/lo%r2
F construcia !arilor 0idrocentrale,
F construcia siste!elor de iri,aii si canalelor de transport,
F constructia liniilor de cale ferata 5i a soselelor, a porturilor !ariti!e si fluviale,
a constructiei !arilor co!inate si uzine.

I( 1)90 "olotov a propus construirea unui pod peste 1unare intre
Ro!ania si .ul,aria, la care s* contriuie arile ,,la,arului socialistH. 'odul
(iur,iu-Ruse este rezultatul activitatii /6ER.
:
.atalia pentru o !ai !are autono!ie econo!ic* a Ro!aniei fata de
URSS a cul!inat cu D!l%r%5i% % P%r&i-ului Mu(!i&or"! Ro1%( - !o!ent
care a !arcat apo,eul opozipei ro!anesti fata de Ire!lin in directia reinnoirii
unui control strans asupra econo!iilor tarilor satelitc.
'ozitia aparte a Ro!aniei a avut la ori,ine refuzul cercurilor conduc*toare
de la .ucure5ti de a accepta propunerea URSS-ului referitoare la ,,diviziunea
socialist* a !unciiH. Ro!ania a respins propunerea URSS referitoare la
=diviziunea socialist* a !uncii>. Ro!#nia a respins propunerea "oscovei de a
dezvolta in principal industria petroliera si a,ricultura.
Sc0i!area in politica e)terna a Ro!anei s-a produs in 19;4, odata cu
Pl%(ul 7%l8. 'otrivit acestui plan se avea n vedere constituirea pe teritoriul
Ro!aniei, .ul,ariei si sudul URSS a unui co!ple) econo!ic interstatal.
Pl%(ul % #o"& r"/i(" - 0u8r(ul - l% Bu!urr$&i / 1o&i8 !% 8% -u!
l% -z11br%r% !o(o1iilor (%&io(%l $i % &ri&oriului (%5io(%l.
Relatiile cu "oscova s-au a,ravat in pri!ul rand din cauza insistentei cu
care rusii ur!areau crearea un or,anis! econo!ic supranational, in cadrul
caruiaA
F nordul ur!a sa produca produse industriale,
F sudul ur!a sa furnizeze !aterii pri!e si a,ricole.
Ro!ania se opunea inte,rationalis!ului 5i specializarii cerute de /6ER,
continund linia rapid* de industrializare, !ai ales cu a2utorul Dccidentului.
*3 Ro1%(i% $i P%!&ul - l% 7%r$o8i%
'actul de la 7arsovia a fost creat la 14 !ai 1999 5i a constituit raspunsul #rilor
co!uniste la 'actului 6tlanticului de $ord8$6-D3
NATO2
F oferea autoaparare colectiva i!potriva a,resiunii sovietice@
F a sporit !ult influenta a!ericana in Europa.
P%!&ul - l% 7%r"o8i% A
F a fost un instru!ent de aparare al *rilor socialiste dup* crearea $6-D.
F avea ca !isiune interna a locului sovietic - apararea cuceririlor socialis!ului.
1in punct de vedere !ilitar, do!inatia sovietica asupra Ro!#niei s-a
!anifestat prin ocuparea !ilitara a tarii, care a durat pana in 1998 5i ncadrarea
*rii nostre in 'actul de la 7arsovia.
R&r%0r% &ru/lor "o8i&i! -i( Ro1%(i% '( 1)9< treuie inteleasa si in
conte)tul international al acelui !o!entA i!portana strate,ic* a Ro!#niei
4
sc*zuse scazuse dupa se!narea tratatului de pace cu 6ustria. &rusciov a socotit
ca se putea dispensa de ocuparea unei *ri incon2urate si asa de sateliti.
Ro!ania a fost sin,ura !e!ra a pactului de la 7arsovia care nu a
participat la invadarea /e0oslovaciei n 19;8. /o!unistii ro!ani au refuzat, in
acea perioada, sa participe la !anevrele !ilitare ale 'actului de la 7ar5ovia sau
s* n,*duie astfel de !anevre pe teritoriul *rii, susinnd idea desfiin*rii
si!ultane a celor dou* locuri politico-!ilitare.
Rl%5iil Ro1%(ii !u Euro/% O!!i-(&%l
Ro!ania s-a preocupat de pro!ovarea relaiilor cu statele din afara
locului co!!unist
Di( 1)99 % -8(i& 11br % O3N3U. iar n 1999 a fost aleas*
vicepre5edint* a celei de-a J+7 sesiuni a 6dun*rii (enerale a D.$.U.
1up* 1998 co!erul e)terior ro!anesc a fost reorientat treptat spre
Europa Dccidental* iar *rile apusene s-au ar*tat dispuse s* acorde crdite
Ro!aniei.
Du/ 1)>0 Ro1%(i% % '(!.i%& %!or-uri - !o1/("%r /(&ru
bu(uril (%5io(%liz%& '( 1)*< '(lo!ui(- o /i-i! Auri-i! '( !%l%
i(!.irii u(or l0&uri !o(o1i! (or1%l3
P /l%( -i/lo1%&i! l0%5iil A(0lii $i ?r%(5i l% Bu!ur$&i %u #o"&
ri-i!%& l% r%(0 - %1b%"%-3
Drientarea diplo!atica spre 6pus a fost dulata de o restructurare a
le,aturilor co!erciale e)terneA
+n 19;; Ro!ania a isc*lit pri!ele acorduri econo!ice cu (er!ania,
ur!ate apoi de alte acorduri cu *ri capitaliste dezvoltate.
+n 19B1 s-au nc0eiat tratativele de aderare la (6--.8n prezent D"/3
1in 19BC, Ro!ania, dup* 4 ani de discuii a devenit !e!r* a <.".+. 5i
.*ncii "ondiale.
n 19B:, 'iaa /o!una acorda un r0i1 co!ercial preferential Ro!aniei
iar 6cordurile de la &elsin%i din 19B9 dovedeau preocuparea co!unitatii
internationale de a e)a!ina eveni!entele din Ro!ania in ceea ce prive5te
respectarea drepturilor o!ului si, prin B&("i % -r/&urilor 1i(ori&5ilor3
6ceasta respectare a drepturilor o!ului a conditional acordarea creditelor
Du/ 1)+16 rl%&iil !u 4UA ",%u r%!i& -%&ori&%A
i!punerii cultului personalitatii si ,,revolutiei culturaleH@
9
nerespectarii acordurilor de la &elsin%i@
incalcarii drepturilor o!ului.
I1/u(r% &%Blor - 1i0r%r %u r%!i& l0%&uril !u Bo((ul6
Iru"%li1ul "i C%".i(0&o(ul3 I( /r%A1% %(ilor D<0 , rl%&iil !u O!!i-(&ul
%u -8(i& 1ul& 1%i r!i $i 4UA % 8o&%& /(&ru "u"/(-%r% !l%uzi (%&iu(ii
!!l!i 1%i l%8oriz%&! i( r%/or&uril !o1r!i%l !u Ro1%(i%6 ro1%(ii /irz'(-
"&%&u&ul /r#r(5i%l i( 1)<<3
D&rior%r% "i&u%&ii i(&r( $i %&%!uril -i( /%r&% 0u8r(lor o!!i-(&%l
i1/o&ri8% (r"/!&%rii -r/&urilor o1ului , % -u" l% izol%r%
i(&r(%&io(%l % Ro1%(ii -u/% 1)<9 !o(!r&iz%& '(2
E i(r%u&%&ir% rl%&iilor !u "&%&l o!!i-(&%l6
E -i1i(u%r% "!.i1burilor !o1r!i%l3
;