Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA EP.DR. VASILE COMAN


SPECIALIZAREA TEOLOGIE PASTORAL
ANUL II
LUCRARE DE SEMINAR LA
PATROLOGIE
CRE TINISMUL I PRINII
BISERICETI STRROMNI
COORDONATOR: STUDENT:
PR.PROF.UNIV.DR. NICU DUMITRACU ROU CRISTIAN-NICOLAE
2!!-2!2
CUPRINS
!.INRODUCERE""""""""""""""""""""""""""""#
2. PRINII BISERICETI.. ..."""""""""""""""""""""...$
#. PRINII BISERICETI STRROMNI..................................................................%
3.1 SFNTUL IOAN CASIAN.................................................................................&
3.2 SFNTUL NICETA DE REMESIANA""""""""""......"".......!$
3.3 SFNTUL DIONISIE
EXIGUUL.....................................................................!'
$.BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................2#
2
!. INTRODUCERE
ntemeierea Bisericii noastre a avut loc la Cincizecime, atunci cnd Duhul Sfnt,
n chipul unor limbi ca de foc, S-a pogort asupra Sfinilor !postoli, aflai n "erusalim#
!u fost botezai atunci ca la trei mii de suflete, constituindu-se astfel prima comunitate
sau ob$te de credincio$i %cf# &aptele !postolilor, cap# ""'# (oua nv))tura s-a propov)duit
n "erusalim, apoi n alte ora$e ale *)rii Sfinte, la nceput printre iudei# Din deceniul al
cincilea al veacului nti, Sfinii !postoli $i-au nceput lucrarea misionar) $i n +lumea
p)gn)+, potrivit poruncii pe care le-a dat-o ,ntuitorul nsu$i nainte de n)larea Sa la
cer, de a nv)a $i a boteza +toate neamurile+ %,at# 2-, ./'# !vem $tiri doar despre
lucrarea misionar) a Sfinilor !postoli 0etru $i "oan, dar mai ales a Sfntului 0avel, din
cartea +&aptele !postolilor+ %cu relatarea detaliat) a celor trei +c)l)torii misionare+ ale
Sfntului 0avel' sau din 1pistolele pe care le-au scris ei n$i$i# 2rebuie s) reinem c)
Sfntul !postol 0avel $i unii dintre ucenicii s)i 3-au propov)duit pe 4ristos $i n
0eninsula Balcanic), deci n teritorii nvecinate cu Dacia, unde tr)ia pe atunci $i o
populaie traco-getic) romanizat)#
3ucrarea misionar) a celorlali apostoli ai ,ntuitorului printre +neamurile
p)gne+ este cunoscut) numai din tradiie, fi5at) n scris mult mai trziu# 0e noi, ca
romni, ne intereseaz) activitatea Sfntului !ndrei, care a predicat n teritoriul dintre
6
Dun)re $i ,area (eagr), Dobrogea de mai trziu, cunoscut n izvoarele antice sub
numele de +Sciia+#
.
n anul 78 al erei cre$tine teritoriul respectiv a fost cucerit de romani
$i ane5at la provincia ,oesia "nferior, iar n anul 2/9, n timpul lui Diocleian, a devenit
o provincie aparte, numita +Sc:thia ,inor+# 2radiia privitoare la aceast) predic)
+apostolic)+ n Sciia este ntlnita n lucrarea Despre apostoli a lui 4ipolit ;omanul,
mort n cursul persecuiei mp)ratului Decius %27/-2<.', iar n secolul "= apare n Istoria
iseri!eas!" a episcopului 1usebiu de Cezareea 0alestinei, care a preluat-o dup) o lucrare
a marelui teolog, >rigen din !le5andria %?2<7'# n spri@inul evangheliz)rii acestui
teritoriu de c)tre Sfntul !ndrei, se pot invoca $i cteva +m)rturii indirecte+# 15ist), de
pild), cteva colinde $i creaii folclorice dobrogene $i din stnga 0rutului, care amintesc
de trecerea apostolului prin aceste locuri# Cteva toponimice confirm) acela$i lucruA
+0ria$ul Sfntului !ndrei+, +!pa Sfntului+ sau +0e$tera Sfntului !ndrei+ %aceasta se
vede $i azi n hotarul comunei "on Corvin, n apropierea graniei romano-bulgare'# Din
1pistola Sfntului !postol 0avel c)tre coloseni reiese c) $i +sciii+ au putut auzi cuvntul
lui Dumnezeu#
&)r) ndoiala c) Sfntul !postol !ndrei nu s-a limitat numai la predicarea
1vangheliei $i la botezul celor pe care i-a adus la 4ristos dintre geto-dacii $i grecii din
coloniile ntemeiate pe )rmul ,)rii (egre %0ontul 1u5in', nc) din secolele =""-=" # 4r#
1l va fi hirotonit pe unii din cei venii la 4ristos ca episcopi $i preoi, a$a cum a f)cut $i
Sfntul !postol 0avel n c)l)toriile sale# (umai a$a se e5plic) faptul c) cele mai vechi
$tiri privind organizarea bisericeasc) sunt din Sc:ia ,inor# De altfel, tot dup) tradiie,
Sfntul !ndrei a hirotonit ca episcop de >d:ssos %azi =arna, n Bulgaria, n apropierea
graniei' pe ucenicul s)u !mpliat, pe care Biserica >rtodo5) l pr)znuie$te la 6.
octombrie# 1piscopul %sau episcopii' peste care +$i-a pus minile+ Sfntul !ndrei au
hirotonit, la rndul lor, ali episcopi, preoi sau diaconi pentru teritoriul dintre Dun)re $i
,are $i cel din stnga Dun)rii, pentru a se asigura +succesiunea nentrerupta+ a preoiei $i
care au devenit apoi propov)duitorii noii credine - prin predica $i botez - n rndul
autohtonilor geto-daci, iar mai trziu daco-romani# Se poate afirma, deci, c) nv))tura
cre$tina a fost propov)duita pe o parte din teritoriul ;omniei de azi chiar de un !postol
.
Istoria #iseri!ii Orto$o%e Ro&a'e, 0r# 0rof# Dr #,ircea 0acurariu, 1ditura !ndreiana, Sibiu,
2BB9
7
al ,ntuitorului, de !ndrei +cel nti chemat+, nct, pe bun) dreptate, cre$tinismul
romnesc trebuie s) fie considerat +de origine apostolic)

Cu rare e5ceptii, apostolicitatea crestinismului romanesc a fost abordata pana de
curand doar in legatura cu propovaduirea Cuvantului 1vangheliei in Dobrogea %Scitia
,ica' de catre Sfantul !ndrei# "n legatura cu aceasta e5ista de@a o literatura bogata pro si
contra, dar argumente solide aduse in ultimul timp pledeaza fara echivoc in favoarea
apostolatului sau pe pamantul romanesc#
"n ceea ce priveste pe Sfantul &ilip, dupa cate cunosc, cel dintai care a legat originile
apostolice ale crestinismului romanesc de el, a fost istoricul bisericesc Stefan 3upsa, care
in ./7/ scriaA +Se vorbeste si de predica apostolului &ilip in Scitia, deci in ;usia de sud
si-n Dobrogea+# Stefan 3upsa nu face trimitere la nici o sursa, care i-ar @ustifica afirmatia,
iar intreaga sa prezentare intitulata +Crestinismul romanesc a fost de la inceput ortodo5+,
nu are aparat critic, ci doar o lista bibliografica la sfarsit, si aceasta sumara si nu
totdeauna pertinenta#
,isiunea Sfantului !postol &ilip
2
in regiunile romanesti a revenit in preocuparile
istoricilor romani abia in ultimul deceniu# 0reotul (icolae Danila o abordeaza incepand
din .//8 in cateva articole de popularizare, publicate in revista greco-catolica +Cnirea+ si
apoi in cea ortodo5a +Credinta strabuna+ de la !lba "ulia, fara sa-i consacre un studiu de
mai mare amploare# Dar el plecand de la convingerea ca pentru evanghelizarea Scitiei
,ici de catre Sfantul !ndrei nu e5ista dovezi suficiente, o asemenea posibilitate nu se
iveste nici pentru Sfantul &ilip# "ntr-un studiu publicat in revista catolica =erbum, ="-="",
2
!rticol publicat de prof# 1milian 0opescu pe DDD#crestinortodo5#ro
<
nr, 9, .//<-.//8, p# 2<-, el scrie urmatoareleA +2raditia conform careia !postolul &ilip ar
fi predicat in Sc:thia este un fapt inedit, incat am avea doi !postoli ai Domnului
evanghelizatori ai Dobrogei de astazi, dar a caror activitate nu este confirmata de izvoare
contemporane sau demne de luat in seama+#

2.PRINII BISERICETI
Cn argument conving)tor asupra vechimii cre$tinismului romnesc ne ofer)
numeroasele cuvinte cu sens religios din fondul principal le5ical al limbii romne,
folosite din secolele """-"= pn) azi# > parte din termeni au fost preluai din latina
popular) vorbit) de str)mo$ii no$tri daco-romani $i +ncre$tinai+, iar alii creai pe loc de
noii m)rturisitori ai credinei cre$tine# (ot)m cuvinteleA biseric) %din asili!a', credin),
lege, nviere, n)lare, Boboteaz), 2reime, 2at), &ecioar), nger, altar, cruce, rug)ciune,
toac), tmpl), p)cat, p)rinte, p)gn, a boteza, a cununa, a cumineca, a se nchina, a se
ruga
Cteva s)rb)tori cre$tine au preluat numirile unor vechi s)rb)tori p)gne apropiate ca
dat) de ale noastre, primind, ns), un neles nou, cre$tin %Calatio(!alatio'e& - Cr)ciun,
&lorilia - &lorii, R)salia - ;usalii, $ies !o'ser*atoria -s)rb)toare'# Cn am)nunt
semnificativ este acela c) n rug)ciunea E2at)l nostruF, ca $i n ESimbolul de credin)F,
alc)tuit la primele dou) Sinoade ecumenice %62< $i 6-.', peste /BG din cuvinte sunt de
origine latin) %e5cepie fac, n E2at)l nostruF, cuvinteleA +re,eal"- ispit" ,i &.'t)ie,te',
ceea ce arat) c) ele au fost cunoscute de str)mo$ii romnilor nc) din perioada de formare
a lor ca popor#
!sadar precum au fost cuvinte cu sens religios folosite in vorbire, asa s-au si scris
lucrari cu caracter religios, precum anumite inscriptii pe pietre funerare sau scrieri
patristice#
&oarte putini dintre credinciosii ortodocsi fac distinctie intre Sfintii 0arinti si
Scriitorii Bisericesti, iar in >ccident , uneori, aceasta este considerata chiar ca fiind lipsita
de importanta# 1a e5ista insa si este bine sa fie cunoscuta#
Cei mai insemnati pentru noi, sunt, fara indoiala, Sfintii 0arinti, numiti, de
asemenea, in anumite impre@urari si 0arinti sau 0arinti Bisericesti# Celelalte doua grupari,
in functie de marturisirea ortodo5a a invataturilor lor si a curatiei modului lor de viata,
8
sunt, in ordine, cele ale Scriitorilor Bisericesti si Scriitorilor Crestini# &iecare categorie
are insa o istorie aparte si o serie de elemente specifice#
6

Sfiintii 0arinti sunt autorii cei mai valorosi pentru intelegerea evolutiei gandirii
crestine de-a lungul timpului# 2ermenul parinte vine din limba greaca de la pathr-
parinte, termen cu radacini in =echiul 2estament# "ncepand cu sec# al "=-lea termenul se
atribuia episcopilor care reprezentanti ai doctrinei ortodo5e, insa cu timpul termenul a
trecut si la Scriitorii Bisericesti, indiferente daca erau membri ai clerului sau simpli
mireni#
Ca urmare era nevoie de aparitia unor criterii care sa faca distinctia inte cele doua
categorii de autori# =incetiu de 3erin a introdus niste norme aplicabile pentru intreaga
Biserica si care sunt in numar de patru#
!stfel erau ca si conditii obligatoriiA doctrina ortodo5a , sfintenia vietii, aprobarea
Bisericii si vechimea, sa fi scris in limitele celor sapte sinoade#
Biserica >rtodo5a nu acorda unui scriitor crestin statutul de 0arinte, decat daca
indeplineste toate cele patru conditii mentionate mai sus#
Ca Sfinti 0arinti !postolici i enumer)am peA Sfantul Clement ;omanul, Sfantul
"gnaie al !ntiohiei si Sfantul 0olicarp al Smirnei# !poi ca Sfinti 0arinti egipteni ii
amntim pe Sfantul !tanasie al !le5andriei si pe Sfantul Chiri al !le5andriei# Ca Sfinti
0arinti capadocieni ii avem pe Sfantul =asile cel ,are, Sfantul Hrigorie de (:ssa si pe
Sfantul Hrigorie de (azianz, iar dintre Sfintii 0arinti !ntiohieni il amintim pe Sfantul
"oan Hura de !ur#
#.PRINII BISERICETI STRROMNI
Ca Scriitori Bisericesti straromani s-au remarcat ASfantul "oan Casian, Sfantul
(iceta de ;emesiana si Sfantul Dionisie 15iguul#
3.1S/a't)l Ioa' Casia'
6
0atrolo+ie, !rhid#0rof#Cniv#Dr# Constantin =oicu, 0reot 0rof#Cniv#Dr# (icu Dumitrascu, 1d# ",B>,,
Bucuresti, 2BB8
9
!cest Cuvios 0)rinte de neam str)romn s-a n)scut prin anii 68B de la venirea
mntuirii prin 4ristos-Domnul, n Dobrogea, numit) pe atunci Sciia ,ic), la un loc ce-i
p)streaz) din vechime pn) azi numele +podi$ul Casian+ $i +pe$tera lui Casian+#
3ocalitatea Casimcea din @udeul 2ulcea i poart), de asemenea, numele# 0rovenind dintr-
o familie distins), a urmat la $colile timpului# Dar nsufleit de o arz)toare sete de
des)vr$ire duhovniceasc) renun) de tn)r la atraciile de$arte $i n$el)toare ale vieii
lume$ti $i pleac) la 3ocurile Sfinte nsoit de prietenul s)u Hherman, frate nu prin na$tere,
ci n duh# !$a au a@uns amndoi c)lug)ri ntr-o m)n)stire din Betleem# ntemeindu-se
dup) cuviin) n rnduielile vieii chinoviale, adic) de ob$te, dup) modelul de via) al
c)lug)rilor din 0alestina, ,esopotamia $i Capadocia $i simind n ei dorul de o mai mare
des)vr$ire, au hot)rt s) plece n sih)striile 1giptului, la anahoreii despre a c)ror
mbun)t)it) via) duhovniceasc) auziser)# !$a au a@uns la comunit)ile din delta (ilului,
adncindu-se de acolo tot mai mult n pustie# Dar pretutindeni pe unde treceau, c)utau cu
rvn) pe sfinii nsingurai, ca s) cinsteasc) n ei str)lucirea harului $i bog)ia roadelor lor
$i pentru a le cere sfaturi duhovnice$ti pentru mntuirea sufletului# !ceste ntreb)ri $i
r)spunsuri ne vor fi l)sate ca o mo$tenire sfnt) n cartea Convorbirilor, cu care Cuviosul
Casian a nzestrat Biserica#
Dobndind pe ct puteau s) adune din nv))tura lor cereasc), la sfatul !vei "osif, au
mai r)mas n 1gipt $apte ani $i apoi au mers mai departe cercetnd din loc n loc pe ace$ti
nv))tori n lucrul duhovnicesc pn) ce au a@uns n vestita pustie Schitic), unde Sfntul
,acarie ntemeiase $i f)cuse +pustia str)lucitoare+ vrednic) de a fi s)rb)torit) de toi#
!ici se nevoiau ntr-o ascez) aspr) un mare num)r de c)lug)ri printre care str)luceau
-
ndeosebi, cuvio$ii p)rini ,oise, Serapion, 2eona, "saac $i preotul 0afnutie, nv))torul
lor# 1l le spunea c) nu este dea@uns pentru c)lug)r s) renune la lume, p)r)sind bunurile $i
m)ririle lume$ti pentru a se dedica gri@ii de suflet n nevoin), n ascez) $i t)cere# De aici
nainte trebuie mplinit) o a doua +renunare+ care const) n a te lep)da de obiceiurile,
viciile $i atraciile vechi ale sufletului $i ale trupului printr-o lupt) ndelungat) $i
r)bd)toare, plin) de ispite, dar care duce la cur)ia inimii# C)ci acesta este scopul
c)lug)ruluiA s) stea de vorb) permanent cu Dumnezeu prin nencetat) rug)ciune, nct
mintea, nerisipit) la gri@ile lumii, s) a@ung) cu lini$te $i pace n altarul desp)timit, cur)it
al inimii# "ar cap)tul lucrului s)u este viaa de veci, unirea cu Dumnezeu, din care se
poate dobndi chiar de aici, de @os, o arvun), o pregustare a ei prin sfnta iubire# C)ci, ntr-
adev)r, a@uns la un anume sfr$it al celei de a doua +renun)ri+, sufletul pe de-antregul
tinznd c)tre 4ristos Cel dorit, c)lug)rul trebuie s) mai mplineasc) cea de-a treia
+renunare+ care cuprinde ntreaga des)vr$ire# "ar aceasta const) n p)r)sirea oric)rei
amintiri a acestei lumi, cu toate cele de fa) $i v)zute ale ei, socotite m)ree, de$i snt
de$arte $i repede trec)toare, pentru a se l)sa condus de Dumnezeu n +p)mntul
f)g)duinei+ n care nu mai cresc spinii $i buruienile viciilor, n loca$urile cele ve$nice n
care vom r)mne pentru totdeauna %Convorbirea a 6-a', n simirea negr)itei bucurii $i a
rev)rs)rii luminii dumnezeie$ti#
!cesta este marele dar al rug)ciunii curate c)ci +atunci - precum gr)ia ava "saac -
acea iubire des)vr$it), prin care 1l ne-a iubit mai nti, trece $i n adncul inimii noastre
prin virtutea rug)ciunii curate+# !ceasta se va face a$a cnd toat) dragostea, 2oat) dorina,
toat) rvna, toat) str)dania, tot cugetul nostru, tot ce tr)im, ce vorbim, ce respir)m va fi
cu Dumnezeu# Ii, cnd acea unitate care e5ist) ve$nic ntre 2at)l cu &iul $i ntre &iul cu
2at)l, prin Duhul Sfnt va trece $i n simirea $i n mintea noastr)# !$a precum 1l ne
iube$te cu iubirea cea adev)rat) $i curat) care nu se stinge niciodat), s) ne d)ruim $i noi
3ui printr-o leg)tur) ve$nic), de nedesp)rit, pentru ca orice respir)m, orice nelegem,
orice vorbim, s) fie cu Dumnezeu# "ar de starea aceasta ne vom putea apropia, att ct este
cu putin) pe p)mnt, plinindu-se cuvntul !postoluluiA D)&'e1e) este tot)l 2' toate# !poi
devenind deplin /ii printr-o comuniune att de des)vr$it) cu 2at)l, vom putea zice Celui
Care este &iu $i mo$tenitor prin fireA Toate !2te are Tat"l ale Mele s2't %"oan .8,.<'#
0entru c) 1l nsu$i S-a rugat, gr)ind despre noiA 0"ri'te- !ei pe !are Mi i(ai $at- *rea) !a
/
)'$e s2't E) s" /ie ,i ei !) &i'e# !ceasta trebuie s) fie n)zuina pustnicului, aceasta toat)
str)dania, pentru ca, dup) cuviin), s) aib) chiar n acest trup chipul fericirii viitoare $i s)
nceap) s) guste nainte din nceputul vieii $i m)ririi cere$ti# !cesta este scopul ntregii
des)vr$iriA ca sufletul eliberat de orice lanuri trupe$ti s) se nale zilnic la negr)itele
daruri ale vieii duhovnice$ti, ntr-att nct ntreaga via) $i b)taie a inimii s) devin) o
unic) $i negr)it) rug)ciune %din Convorbirea a J-a'# Ct de mngiat $i uimit este
cre$tinul, descoperindu-i-se un asemenea sui$ al sufletului ntru care petreceau str)bunii
no$tri sfini#
!stfel, ndrumai de pe culmile vieii c)lug)re$ti $i contemplnd plinirea vie la ace$ti
str)lucii anahorei, cei doi prieteni s-au dedicat cu mare severitate $i neclintit) statornicie
vieii contemplative n timpul anilor petrecui aici, n pustia Schitic)# n lini$tea chiliei,
Sfntul Casian a izbutit s) fac) e5periena luptei aspre a sufletului ndr)gostit de
Dumnezeu, mpotriva gndurilor p)tima$e $i a demonilor pizma$i, ndeosebi mpotriva
ispitei amoririi sufletului, a plictiselii care-i tulbur) pe eremii $i i silesc s)-$i p)r)seasc)
retragerea lini$tirii# Din aceast) adnc) e5perien) adnc) personal) $i din nv))tura altor
b)rbai nv)ai, ca Sfntul 1vagrie 0onticul pe care l-a cunoscut n (itria, Cuviosul
Casian ntocmi o nv))tur) aleas) de lupt) duhovniceasc) $i despre cele opt p)cate
capitale, anumeA al l)comiei, adic) al mbuib)rii de mncareK al doilea, al desfrn)riiK al
treilea, al iubirii de argini sub care se nelege zgrceniaK al patrulea, al mnieiK al
cincilea, al tristeiiK al $aselea, al nelini$tii, sau al dezgustului inimiiK al $aptelea, al slavei
de$arte $i al optulea, al trufiei#
Dup) $apte ani, Cuvio$ii "oan $i Hherman s-au ntors la Betleem, unde au dobndit de
la p)rintele lor duhovnicesc binecuvntarea de a tr)i de aici nainte n pustnicie# Ii a$a
plecar) cu rvn) $i gr)bire n 1gipt# Dar, cu tot dorul lor nestins, n-au putut reg)si lini$tea
cuvenit) contemplaiei, din pricina unor nvinuiri nedrepte la care erau supu$i c)lug)rii
din 1gipt de c)tre arhiepiscopul 2eofil al !le5andriei# !tunci, Cuvio$ii "oan $i Hherman,
urmnd un grup de <B de monahi, hot)rr) s)-$i caute lini$tea la Constantinopol, sub
ocrotirea Sfntului $i marelui "oan Hur) de !ur# !ceasta se petrecea pe la anii 7B.# De
ndat) ce i v)zu marele ntre patriarhi, deslu$ind cu o tainic) privire calitatea sufletelor
lor, reu$i s)-l conving) pe Hherman s) primeasc) prin minile lui preoia, iar Casian
diaconia# Cucerit de cur)ia $i sfinenia Sfntului "oan Hur) de !ur $i de negr)ita sa
.B
m)iestrie a cuvntului, Casian se a$ez) cu un zel fierbinte sub c)l)uzirea sa spiritual),
consimind s) @ertfeasc) lini$tea pustiei pentru a scoate c$tig din petrecerea pe lng) un
asemenea nv))tor#Dar n-a trecut mult timp c) iat), Sfntul "oan Hur) de !ur - victim) a
lui 2eofil - fiind dus n e5il, Cuvio$ii Casian $i Hherman au fost trimi$i n misiune la
;oma de cler $i popor, nsoindu-l pe episcopul 0aladie ca s) ncuno$tiineze pe episcopul
;omei, "noceniu ", printr-o scrisoare, privind suferinele Sfntului "oan Hur) de !ur#
Sfntul Casian petrecu astfel zece ani la ;oma $i n acest timp a fost hirotonit preot# De
aici a mers la ,arsilia, n sudul Haliei, unde a ntemeiat, pentru b)rbai, m)n)stirea
Sfntului =ictor, pe mormntul unui martir din secolul al """-leaK iar pentru fecioare, aceea
a ,ntuitorului, pe la anul 7.<# B)rbat mult ncercat n viaa ascetic) $i totodat) p)rinte
a@uns la o mare nelepciune pastoral), el a oferit mulimii c)lug)rilor care se adunau n
@urul lui adev)rata tradiie monahal) pe care o primise de la 0)rinii din ;)s)rit, innd
seama ns) de condiiile de via) din Halia, de clim) $i de firea locuitorilor de aici#
3a rug)mintea Sfntului Castor, episcop de !pt, el ntocmai lucrarea sa +"nstituii
cenobitice+ %rnduieli pentru viaa n comun', pentru m)n)stirile pe care le ntemeiase n
0rovena# n aceast) lucrare el descrie modul de vieuire al c)lug)rilor din 1gipt, dar cu
oarecare pogor)mnt n ceea ce era prea aspru pentru c)lug)rii din Halia, urmnd $i aici
rnduielile care se obi$nuiau n 0alestina, n Capadocia, n ,esopotamia# C)ci, scrie elA
+Dac) se mpline$te porunca dumnezeiasc) cu dreapt) socoteal) $i dup) putere, atunci
p)zirea ei are m)sura des)vr$irii, chiar dac) mi@loacele nu snt acelea$i+# 1l descrie apoi
leacurile $i c)ile de vindecare de cele opt p)cate capitale, spre a conduce sufletul la
des)vr$irea virtuii# ,ai trziu el a completat aceast) nv))tur) duhovniceasc) prin
cartea Convorbirilor n care nf)i$eaz), la cererea ermiilor care tr)iau la 3erins $i n
insulele 4eres de lng) ,arsilia, treptele mai nalte ale luptei pentru cur)irea inimii $i
contemplaie, folosindu-se de nv))tura marilor anahorei, pe care i ntlnise n 1gipt#
Sfntul Casian a nzestrat astfel, din nceputurile lui, monahismul din Halia cu o
temeinic) arm)tur) duhovniceasc), ad)pndu-l din izvoarele vii ale 0)rinilor pustiei#
Ca ucenic credincios al marilor nv))tori Sfinii Capadocieni =asile cel ,are,
Hrigore 2eologul $i Hrigore de (ssa, ca $i al Sfntului "oan Hur) de !ur, Cuviosul "oan
Casian s-a ridicat atunci mpotriva unei separ)ri adnci ntre firea omeneasc) $i harul
divin, pe care &ericitul !ugustin o stabilise pentru a lupta mpotriva ereziei lui 0elagiu#
..
ntr-adev)r, de$i tot darul des)vr$it $i tot harul de sus coboar), de la Dumnezeu 0)rintele
3uminilor, libertatea noastr) omeneasc), zidit) dup) chipul libert)ii absolute a lui
Dumnezeu $i rennoit) n Sfntul Botez, este chemat) s) r)spund) $i s) conlucreze cu
harul dumnezeiesc pentru a produce n suflet roadele mntuitoare ale sfintelor virtui $i,
ntr-o a$a m)sur), nct se poate spune, cu Sfntul "oan Hur) de !ur, c)A +3ucrul lui
Dumnezeu este de a ne d)rui 4arul S)u, iar cel al omului este de a-$i oferi credin)+#
C)ci, a$a cum gr)ie$te acela$i mare nv))tor al Bisericii n alt locA +4arul lui Dumnezeu
curge att pe ct este de deschis vasul credinei pus sub $ipot+# > asemenea nv))tur) $i
avea limpede r)d)cina n cuvntul lui Dumnezeu, pentru c) Domnul a ar)tatA Cel !are
l)ase !i'!i tala'3i $e la st"p2')l s")- a a$)s al3i !i'!i tala'3i- iar !el !e a l)at $oi- a a$)s
$e ase&e'ea al3i $oi %,atei 2<, 2B-22'# Deci cu adev)rat, precum spune $i Sfntul
!postol 0avel, s2'te& 2&pre)'" l)!r"tori !) 4ristos %2 Cor# 8,.'#
&a) de aceste mpotriviri care au mai durat, Cuviosul "oan Casian a r)mas statornic
n dreapta credin) a Bisericii, departe de zgomot $i certuri, nv)at cu adncul
contempl)rii divine, tain) a unei p)ci nesurpate $i blnde, $i a unei lini$ti senine# 1l $i
ncredin) n pace sufletul s)u lui Dumnezeu c)tre anul 76<# Cunoscut ca sfnt de cei din
vremea lui, el este cinstit de toi c)lug)rii Bisericii !pusene ca 0)rinte al lor $i unul dintre
cei mai mari nv))tori# Sfintele sale moa$te snt p)strate pn) n ziua de ast)zi n
m)n)stirea Sfntului =ictor din ,arsilia#
Se cunosc de la "oan Cassian trei mari lucr)riA
Despre ase1"&i'tele !e'oitilor 5&"'"stiresti6 si $espre re&e$iile !elor opt
p"!ate pri'!ipale %n latin) De i'stit)tio'is !e'oior)& et $e o!to pri'!ipali)&
*itier)& re&e$iis liri XII', .2 c)rtiK
Colati)'i sa) !o'*oriri !) 0"ri'tii, EColationes patrumF, cca# 72-, n 27 de
c)rtiK
Despre 7'tr)parea Do&')l)i- !o'tra l)i Nestorie %n latin) De i'!ar'atio'e
Do&i'i !o'tra Nestori)&', cca# 76B, lucrare apologetic) polemic) n 9 c)rti,
redactat) la cererea arhidiaconului 3eon, devenit, mai trziu, pap) al ;omei#
.2
Cateva din lucrurile absolut esentiale pe care credem ca ni le transmite cu precadere
Sfantul "oan Casian constientizarea insemnatatii centrale pentru viata crestinului a
dreptei-socoteli, a formarii discernamantului#
0entru el lucrurile erau clare
7
, si anumeA ,antuirea se realizeaza in chip liber pentru
fiecare om in parte# Dumnezeu vrea ca toti oamenii sa se mantuiasca# 4arul insa nu
lucreaza fara voia noastra, pentru ca vointa nu a disparut prin pacatul stramosesc ci doar a
slabit# 4arul este temelia mantuirii, insa omul nu se mantuieste fara voia sa, fara
colaborarea cu voia lui Dumnezeu, cum nu se poate mantui nici fara har, doar prin
puterea propriei vointe#
Dupa cat de multe inveti de la Sf# "oan Casian este cu neputinta sa nu-l ai la evlavie si
apoi si sa nu-l simti efectiv ca pe un parinte al ta), ba chiar ca pe un prieten apropiatL
De altfel, una din temele lui favorite este chiar prietenia duhovniceasca#
"oan Casian a fost un tr)itor nsufletit de principiile ascetice crestine si un ostenitor al
des)vrsirii n mediul monahal pe care l-a creat# 0entru apus "oan Cassian a adus inovatia
patericului, adic) disciplina literar) n care ideile principale ale vietii monahale sunt
mbr)tisate prin convorbiri sau discursuri reale ori imaginare rostite de c)tre p)rintii de
seam) ai m)n)stirilor din orient#
7
0atrolo+ie, !rhid#0rof#Cniv#Dr# Constantin =oicu, 0reot 0rof#Cniv#Dr# (icu Dumitrascu, 1d# ",B>,,
Bucuresti, 2BB8
.6
3.2S/a't)l Ni!eta $e Re&esia'a
(umele Sfntului (iceta de ;emesiana este legat de istoria Bisericii noastre
str)mo$e$ti, ndeosebi pentru contribuia sa la r)spndirea cre$tinismului pe teritoriul de
formare al poporului romn# De asemenea, prin scrierile sale ntocmite n limba latin),
care au ap)rut $i n traducere romneasc), s-a mbog)it patrimoniul spiritual al teologiei
ortodo5e romne$ti#
(umele s)u este strns legat de cetatea n care acesta a p)storit, anume ;emesiana,
ora$ ntemeiat de mp)ratul 2raian, care se afla la apro5imativ 6B de Milometri est de
ora$ul (aisus %ast)zi (i$', ntr-o regiune deluroas), pe valea rului (i$ava# 1l a fost
p)storul acestei cet)i ntre anii 688-7.7#
Sfntul (iceta era originar din Dacia ,editeraneea, ;emesiana fiind p)mntul
natal al acestuia# De$i este daco-roman la origine se presupune c) acest Sfnt "erarh $i-a
petrecut prima parte a vieii n !pus, deoarece folosirea unei e5prim)ri alese, precum $i
ntrebuinarea unor izvoare de limb) latin) n scrierile sale, ne ndrept)esc la acest lucru#
Cu toate c) a scris numai latine$te, Sfntul (iceta cuno$tea $i greaca, cetatea ;emesiana
fiind ntr-un inut unde limba greac) $i disputa ntietatea cu limba latin)K n calitate de
ierarh al acestei cet)i, precum $i datorit) activit)ii sale misionare, Sfntul (iceta era
ndatorat s) cunoasc) ambele limbi#
.7
0rintre prietenii s)i, se num)r) $i 0aulin de (ola, cu care este mpreun) pr)znuit
la 9 ianuarie, conform martirologiilor romane# !cest prieten va descrie activitatea
misionar) a vrednicului ierarh, care a depus un susinut efort de evanghelizare $i educare
latin) a popoarelor din Dacia ;ipensis $i Dacia ,editeraneea, mblnzind inimile
barbarilor, nv)ndu-i s) tr)iasc) in pace $i n dreptate, cntnd $i sl)vind pe 4ristos#
Datorit) acestei impresionante opere de convertire la cre$tinism, Sfntul (iceta s-a
nvrednicit $i de numirea de 8Apostol al $a!o(ro&a'ilor9.
n activitatea sa misionar) $i pastoral), el s-a folosit $i de opere scrise, mo$tenirea
literar) a@uns) pn) la noi ar)tndu-l pe autor ca un erudit teolog al timpului, care
priveghea cu str)$nicie la ap)rarea dreptei-credine# pe baza unor manuscrise, Sfntului
(iceta
<
i se atribuie urm)toarele scrieriA
Carti!ele $e i'*atat)ra sau Cate:is&)l in 8 carti
Despre pri*e+:erea roilor l)i D)&'e1e)
Despre /oloasele !a'tarii $e psal&i
Despre $i/eritele ')&iri
Sfntul (iceta de ;emesiana este cunoscut $i pentru calit)ile sale de protopsalt,
printre imnele biserice$ti compuse de el fiind a$ezat) la loc de cinste cunoscuta cntare
;0e Ti'e- D)&'e1e)le- Te l")$"&9, sau pe scurt, Te(De)&- care a p)truns pe teritoriul
romnesc odat) cu misionarii trimi$i de autor# C$or de reinut, cuprinznd pe scurt
nv))turi eseniale mntuirii, de o cur)ie cristalin) a credinei, imnul Sfntului (iceta a
fost nv)at cu u$urin) de str)bunii no$tri, care l-au l)sat mo$tenire din neam n neam,
a@ungnd pn) la noi#
!$adar, Sfntul (iceta de ;emesiana este o personalitate remarcabil) a Bisericii
>rtodo5e, distingndu-se prin rodnica sa lucrare misionar), prin viaa sa cea plin) de
sfinenie, prin scrierile $i imnele sale# 0redicnd $i scriind ntr-o latin) clar) $i simpl)# el a
<
0atrologie, !rhid#0rof#Cniv#Dr# Constantin =oicu, 0reot 0rof#Cniv#Dr# (icu Dumitrascu, 1d# ",B>,,
Bucuresti, 2BB8
.<
fost un factor de romanizare, de unitate $i continuitate a populaiei daco-romane de pe
malurile Dun)rii $i din Dacia ,editeraneea# Str)lucind ca un soare al dreptei credine n
inuturile din @urul Dun)rii, Sfntul (iceta a devenit unul dintre stlpii mntuirii neamului
nostru, credincio$ii ortodoc$i romni de ast)zi cinstindu-l ca o m)rea) podoab) a
str)bunilor no$tri#
3.3S/a't)l Dio'isie E%i+))l
"n afara de Sfantul "oan Casian, o a doua mare personalitate din randurile monahale
care s-a facut cunoscuta pe plan international, a fost Dionisie 15iguul# 1l a atras atentia
multor cercetatori care l-au numit +erudit daco-roman+, sau +Dionisie ;omanul, o
podoaba a Bisericii noastre stramosesti+# S-a nascut in Sc:thia ,inor intre anii 78B-79B
si a murit in "talia, la =ivarium, pe la <7<-<<B#
3a fel ca si Sfantul "oan Casian, el s-a format in scolile si manastirile din Dobrogea,
dupa metode scolare si duhovnicesti asemanatoare# ! intrat de tanar in manastire ca si
Sfantul ioan Casian, a a@uns in >rient pentru a cunoaste mediul monahal din aceste parti,
dar din cauza raspandirii monofizitismului, a ramas putina vreme acolo si a plecat la
Constantinopol unde ramane o vreme greu de precizatK de acolo se duce, spre sfarsitul
anului 7/8, la ;oma, la chemarea papei Hhelasie, care avea nevoie de traducatori din
greaca in latina# "n "talia a ramas-pana la sfarsitul vietii lucrand in timpul pastoririi a zece
papi#
.8
"n manastire sau scoala, Dionisie a avut printre indrumatori si pe 0etra, devenit, catre
sfarsitul secolului =, episcop al 2omisului si caruia ii scrie cu recunostinta din "talia,
adresandu-i-seA +Domino beatissimo patri, 0etro episcopo+, apoiA +mi-aduc aminte de
binefacerile voastre, venerabile parinte si podoaba aleasa a invatatorilor lui 4ristos si am
mereu inaintea ochilor mintii ravna sfanta pentru hrana duhovniceasca pe care o cheltuiati
cu mine cand eram copil, ravna pe care nici spatiul nici timpul nu o pot uitaK va rog sa
primiti o multumire pe care stiu ca nu pot sa v-o dau la inaltimea cuvenita+#
Din indepartata "talie, Dionisie isi aduce aminte cu dor de pamantul tarii sale si de
oamenii locului, la fel ca si predecesorul sau, CasianA +0oate este un lucru nou celor
nestiutori, ca Sc:thia, care se arata ingrozitoare prin frig si in acelasi timp prin barbari, a
crescut barbati plini de caldura si minunati prin blandetea moravurilor# Ca lucrul sta asa,
eu il stiu nu numai printr-o cunoastere din nastere, ci mi l-a aratat si e5perienta# Se stie ca
acolo %in Sc:thia ,inor', intr-o comunitate pamanteasca deschisa %e5posita terrena
congregatione' am fost renascut cu harul lui Dumnezeu prin taina botezului si am fost
invrednicit sa vad viata cereasca in trap fragil a preafericitilor 0arinti %calugari', cu care
acea regiune se mandreste ca de o rodire duhovniceasca deosebita+#
Din te5tul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului in Dobrogea in vremea
in care traia Dionisie si ca printre +barbatii plini de caldura si minunati prin bunatatea
moravurilor+ si-a facut ucenicia si el la varsta tanara %+in came fragili+'# ,ediul in care s-
a format Dionisie este acela al +calugarilor sciti+, cu care a ramas in legatura si i-a
spri@init atunci cand se afla in "talia#
Dionisie a fost, ca si Sfantul Casian, bine instruit in scoala si manastire, incat a
devenit un reputat cunoscator al limbilor latina si greaca, de aceea este invitat sa mearga
la ;oma de catre papa Hhelasie %7/2-7/8'# "n activitatea pe care o depune in "talia,
vedem ca in afara de traduceri a fost si profesor la o +!cademie+ din =ivarium %in
Calabria, sudul "taliei', intemeiata de Casiodor si unde a predat Dialectica# 0regatirea lui
teologica si filosofica trebuie sa fi fost de asemenea buna, fiindca altfel nu putea realiza
traduceri din marii 0arinti ai Bisericii# !vea bune cunostinte de astronomie asa cum a
dovedit in lucrarile sale de cronologie bisericeasca, initiind pentru prima oara era
.9
crestina, adica numararea anilor de la nasterea ,antuitorului "isus 4ristos, nu de la
imparatul persecutor Diocletian, cum era pana atunci# > observatie preliminara la aceasta
activitate se cuvine sa fie data, si anume ca traducerile sale nu s-au limitat la redarea
fidela a te5tului dintr-o limba in alta, ci ele au fost deseori insotite de prefete lamuritoare,
note si comentarii#
Ca lucrari ale sale amintimA
Sfantul Hrigorie de (:ssa, Despre crearea omuluiK
Doua scrisori ale Sfantului Chiril, a J3=-a, a J3="-a, catre Successus %primatul
diocezei "sauria', lucrare inchinata +fratilor preaiubiti, "oan si 3eontie din
Sc:thia+K
Scrisoare sinodala din anul 76B a Sf# Chiril al !le5andriei catre (estorie,
patriarhul Constantinopolului %1p# J=""'# "n prima parte, Dionisie e5pune
ratacirea teologiei lui (estorie, iar in cea de-a doua cele .2 anatematisme#
2omosul patriarhului 0roclu %767-779' catre armeni, o lucrare cerata de episcopii
din !rmenia pentru a combate invataturile eterodo5e ale vremii, mai cu seama ale
lui 2eodor de ,opsuestia# 0roclu scrie acest tomos e5punand invatatura
hristologica despre cele doua firi intr-o singura 0ersoana, combatandu-l pe 2eodor
de ,opsuestia# Dionisie trimite traducerea si calugarilor sciti, iar in prefata critica
pe partizanii lui (estorie, care sustineau ca "isus 4ristos nu este unul din 2reime,
ci o a patra persoana, in afara 1i# De aceea, Dionisie, impreuna cu ceilalti calugari
sciti, apara adevarul crestin ca +Cnul din 2reime a suferit pentru noi cu trupul+#
2raduceri de canoane
Canoanele date de cele patru sinoade ecumenice si de cele locale au o importanta
deosebita pentru organizarea si viata Bisericii# 1le reglementeaza viata crestina si au in
acelasi timp un bogat continut doctrinar# "nsa, cum toate cele patra sinoade ecumenice
recunoscute de ambele Biserici mari, >rtodo5a si ;omano-Catolica, s-au tinut in rasaritul
bizantin, unde limba greaca era predominanta, iar hotararile au fost consemnate in aceasta
.-
limba, mai greu perceptibila in apus, se simtea deci nevoia unui acces mai usor la ele,
care nu putea fi realizat decat prin traduceri in limba latina# Sarcina i-a fost incredintata
lui Dionisie, care avea cunostintele lingvistice si pregatirea teologica de a reda corect si
placut ceea ce traducea# >stenelile lui Dionisie s-au concretizat in traducerea canoanelor
primelor patru sinoade ecumenice - (iceea, Constantinopol, 1fes si Calcedon -, si a unor
sinoade locale# "n afara de aceste traduceri, Dionisie a editat intr-o prima colectie
Decretatele pontificale, de la papa Siricius %6-<-6/-' pana la !nastasius %7/8-7/-', in
care sunt grupate 6- de scrisori papale importante#
> a doua colectie dateaza din timpul pastoririi papei Simahus %7/--<.7', pe care-o
ane5eaza primei, constituind impreuna Collectio Dion:siana sau Dion:siana#
!poi, a treia colectie o realizeaza in timpul papei 4ormisdas %S ="-<26'# Stradaniile
acestea atat de ample in domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat
in drept canonic, el fiind recunoscut ca parinte al acestei discipline#
Cum am mai amintit, Dionisie a avut in preocuparile sale si biografiile unor sfinti, cu
scopul de a crea modele de viata morala dusa in duhul 1vangheliei si al traditiei
apostolice# "n acest domeniu se cunosc cateva titluriA =iata Sfantului 0ahomie cel ,are,
dupa un autor grec necunoscut, iar prefata este adresata unei nobile romane, poate Halla,
fiica patricianului S:machusK Descoperirea capului Sf# "oan Botezatorul, lucrarea lui
,arcel si este un elogiu al Sfantului "oan Botezatorul si al vietii monahale si 0ocainta
Sfanta 2aisia#
Cltima categorie de lucrari este cea de cronologie si poate fi considerata originalaA
3iber de 0aschateK !rgumente pascale, doua scrisoriA De ratione 0aschae cuprind
urmatoarele te5teA .' 0raefatio %ad 0etronium episcopum'K 2' C:clus decemnovennalisK 6'
!rgumenta 0aschaliaK 0roterii episcopii !le5andrini epistola ad 3eonem pupamK 1pistola
de ratione 0aschae %ad Bonifatium primicerium et Bonum secundicerium'K 7' 1pistulae
duae de ratione 0aschae %ad 0etronium episcopum'#
./
(outatea cea mai de seama in lucrarile sale de cronologie este, asa cum am mai
amintit, ca Dionisie renunta la calcularea traditionala a anilor, care avea punct de plecare
intemeierea ;omei %9<7 a#4r#' ori imparati romani# 1l incepe datarea evenimentelor cu
(asterea Domnului nostru "isus 4ristosA +1u nu am voit sa pun la baza calculelor mele
amintirea acelui om fara de lege si persecutor %Diocletian', ci mai degraba am ales sa
socotesc anii de la "ntruparea Domnului nostru "isus 4ristos, pentru ca, astfel,, sa fie
tuturor mai cunoscut inceputul nade@dii noastre si pentru ca sa apara mai clara cauza
rascumpararii neamului omenesc, adica 0atimile ,antuitorului nostru %!l# 3#, 2autu,
op#cit#, p# 22K (estor =ornicescu, 0rimele scrieri in literatura noastra %sec# "=-J="',
Craiova, ./-7, p# 92-96'#
Dionisie a tinut seama de hotararile Sinodului " ecumenic de la (iceea, care
prevedeau ca Sfintele 0asti sa fie sarbatorite la data calculata de 0atriarhia de !le5andria,
pe baza cercetarilor locale de astronomie# !stfel, el preluand calendarul ale5andrin a
alcatuit prin anii# <2<-<28 tabela pascala pe o lunga perioada de timp# !cceptarea acestui
sistem a rezolvat problema pascala pentru apus, imprumutand calculul rasaritean %2eodor
,# 0opescu, 0roblema generalizarii datei 0astelor, >rtodo5ia, .8, ./87, 6, p 682-687'#
Cnii cercetatori atribuie lui Dionisie si o culegere de te5te din Sfintii 0arinti
%15empla Sanctorum 0atruum' alese cu scopul de a avea o documentare patristica care sa
@ustifice ortodo5ia formulei theopaschite a calugarilor sciti si sa se adauge marturiilor
scripturistice si celor de logica teologica# 15ista si opinie contrara atribuirii acestei lucrari
lui Dionisie, dar mai putin credibila# !utorul a ales o suta de te5te din operele lui Ciprian
de Cartagina, "larie de 0ictavium, !thanasie cel ,are, Hrigorie de (:ssa, =asile cel
,are, Hrigorie 2eologul, !mbrozie si &ericitul !ugustin# 2inand seama de anga@area lui
Dionisie de partea calugarilor sciti in apararea formulei theopaschite, este posibil ca el sa
fie autorul acestei lucrari#
>pera lui Dionisie, variata, ampla si valoroasa a fost de mare folos crestinatatii
intregi, contribuind mult la cunoasterea celor doua lumi, a rasaritului si a apusului, si la
schimbul de valori dintre ele# 0restigiul sau a fost mare chiar in timpul vietii, bucurandu-
se de aprecierea unor personalitati de prim rang, cum a fost Casiodor, prim-ministru al
2B
regelui 2eodoric cel ,are si autor de lucrari istorice si literar-stiintifice# Casiodor l-a
cunoscut foarte bine pe Dionisie si o lunga perioada de timp au fost amandoi profesori la
=ivarium# 0siholog si fin observator, Casiodor ne-a lasat un portret impresionant al lui
Dionisie privind aptitudinile sale intelectuale si tinuta morala, din care spicuimA +(aste
inca si astazi Biserica universala barbati ilustri, stralucind de podoabele dogmelor
adevarate# Caci a fost in zilele noastre si calugarul Dionisie, scit de neam %sc:tha eatione'
dar dupa caracter cu totul roman %sed moribus omnirto ;omanus', foarte invatat in
amandoua limbile, dovedind prin faptele sale echilibrul sufletesc pe care il invatase din
cartile Domnului# ! cercetat Scripturile cu o ravna atat de mare si le-a inteles astfel, incat
oriunde ar fi fost intrebat, avea raspunsul pregatit, dandu-l fara nici o ezitare#
!cesta a predat dialectica cu mine si a petrecut cu a@utorul lui Dumnezeu foarte
multi ani din viata in cadrul invatamantului glorios# ,i-e rusine sa spun despre un coleg
ceea ce nu gasesc in mine, in el era mai multa simplitate unita cu intelepciunea, smerenie
unita cu stiinta, elocinta insotita de sobrietate, incat el nu se socotea superior nimanui, sau
unul dintre cei din urma slu@itori, desi era vrednic, fara indoiala de societatea regilor#
!cesta### a strans laolalta cu marea lumina a elocintei sale, caci era simplu si intelept, din
e5emplarele grecesti, canoanele bisericesti, potrivit cu obiceiurile sale, pe care Biserica
romana le-a insusit astazi printr-o folosinta frecventa ### si multe a tradus din greceste in
latineste, care pot sa fie spre folosul cerintelor bisericesti# 1l se folosea cu o pricepere atat
de mare de latina si de greaca, incat orice carti grecesti lua in mana le traducea fara
poticnire in latineste si, la fel, pe cele latinesti le citea in greceste, incat credeai ca aceasta
este scrisa asa cum o pronunta gura sa, cu o iuteala nestavilita### "ntre alte virtuti### a avut
si acest lucra admirabil, anume ca desi se daruise lui Dumnezeu in intregime, nu refuza sa
ia parte la intalniri cu oameni de lume# 1ra de o castitate rara, desi vedea zilnic sotiile
altoraK bland desi era manat de firea patimasa a celor maniosiK varsa lacrami miscat de
durere, cand auzea cuvinte necuviincioase in timpul veselieiK postea fara sa reproseze
celor ce mananca# ,ai mult, lua parte la mese, dorind ca intre bucatele trupesti sa
impartaseasca totodata bogatii sufletesti# Ca daca manca totusi uneori, manca putin si mai
ales mancaruri comune#
2.
Din aceasta cauza socotesc ca cel mai mare gen de infranare este sa fii intre placerile
omenesti si sa pastrezi masura cumpatarii# Dar ca sa ne referim la bunele podoabe ale
mintii lui, cu un cuvant de lauda, putem spune ca era un credincios integru, legat total, cu
statornicie, de randuielile stramosesti+#
1vlavios si smerit, rugator si postitor, invatat si harnic lucrator in Biserica lui 4ristos,
Cuviosul Dionisie 15iguul merita sa fie trecut in calendarul crestin si pentru ca este
parintele erei crestine#
C( )*+ *,- ./012+ -(3)40(10 D,)51+ 5)12(0+.2+ .0 50*(0+.2+ 6+ -,700 2)08 A501.
22
$.BIBLIOGRAFIE
.# S/a'ta S!ript)ra, tiparita sub indrumarea si cu purtarea de gri@a a 0&
2eoctist, cu aprobarea Sfantului Sinod, 1ditura "nstitutului Biblic si de
misiune al Bisericii >rtodo5e ;omane, ./--
2# 0atrolo+ie, !rhid#0rof#Cniv#Dr# Constantin =oicu, 0reot 0rof#Cniv#Dr#
(icu Dumitrascu, 1d# ",B>,, Bucuresti, 2BB8
6# Istoria #iseri!ii Orto$o%e Ro&a'e, 0r# 0rof# Dr #,ircea 0acurariu,
1ditura !ndreiana, Sibiu, 2BB9
7# !rticol publicat de prof# 1milian 0opescu pe DDD#crestinortodo5#ro
<# !rticol publicat de pr# 0rof# dr# =iorel "onita
26