Sunteți pe pagina 1din 25

Cabinetul 1 infiintase o unitate pentru studierea

fenomenelor paranormale si pentru antrenarea soldatilor


para in Muntii Buzaului. Cabinetul 2 era invidios. Asa a luat
fiinta, din ordinul Elenei Ceausescu, o unitate de
paranormali, care a primit de la tovarasa misiuni dintre
cele mai diverse, inclusiv de cautare a comorilor legendare.
n primul rand, oamenii Elenei i!au spionat pe soldatii para
ai gen. lie Ceausescu. Apoi, capatand anumite abilitati, au
fost lansati in cautarea tezaurelor stravec"i ascunse in
misterioasele grote din Carpati, in special din Bucegi, unde
se spunea ca e#ista o galerie uriasa ticsita cu aur.
$a sfarsitul anului trecut, a aparut o carte stranie, intitulata
%iitor cu cap de mort, de &adu Cinamar, care face referire
la niste descoperiri senzationale ale 'epartamentului (ero
al )ecuritatii, un departament cu multe zerouri, ceea ce
insemna ca era foarte foarte secret. Acesta ar fi fost infiintat
in 1*+,, din ordinul lui -icolae Ceausescu, pentru
descoperirea, educarea si dezvoltarea unor subiecti umani
care aveau capacitati neobisnuite, dupa e#emplul ).A,
.&)) si C"ina, tari foarte avansate in domeniu. Cum la
vremea aceea Ceausescu nu se avea bine cu rusii,
refuzand Moscovei spri/in in ceea ce s!a numit 0rimavara
de la 0raga, s!ar fi semnat, conform autorului cartii, un
protocol cu C"ina, protocol ce prevedea ca un anume dr
1ien, maestru in parapsi"ologie, sa organizeze si sa
supervizeze activitatea acestui departament ultrasecret timp
de 12 ani, iar &omania se obliga sa acorde burse de studii
la 133 de studenti c"inezi pe aceeasi perioada de timp.
Autorul localizeaza bazele acestui 'epartament (ero, una
in apropiere de orasul B, iar alta in Muntii &etezat si
aminteste de cateva misiuni semnificative, incadrate ca
evenimente 4, cum ar fi disparitiile de persoane din Muntii
Buzaului 5 fapt petrecut in 1*,1, pe care le!am relatat si noi
intr!un numar trecut din (iarul. )e mai aminteste si de un
sistem de detectare a frecventei de vibratie proprie fiecarei
persoane, obiect sau fenomen bazat pe principiul
rezonantei. 'e fapt, un aparat inventat de Carol 0rz6billa si
intrat sub protectia absoluta a securitatii Elenei
Ceausescu.
0ornind de la aceste date concrete, dezvaluite si de alte
1
persoane implicate la vremea respectiva in astfel de
activitati, descoperim ca evenimentele 4 ale misteriosului
'epartament (ero al )ecuritatii se confunda cu activitatile
acelei unitati de paranormali a Armatei, cu baza in Muntii
Buzaului, subordonata generalului lie Ceausescu.
Cercetatorul %asile &udan, specialist in perceptie
e#trasenzoriala, a lucrat sub contract strict pentru aceasta
unitate. A condus e#perimente e#trasenzoriale cu copii
superdotati, iar rapoartele, fotografiile si negativele, precum
si filmele erau predate unitatii respective. -u avea voie sa
opreasca nimic. $a inceputul anilor 7,3, %asile &udan s!a
aflat intr!o situatie de!a dreptul /enanta. 8ocmai terminase
un e#periment, pregatise raportul si filmele, cum facea de
obicei, urmand sa le predea. 'ar, surpriza9 )i!a gasit
camera unde se cazase in Bozioru ! catun -ucu ! devastata
si toate materialele disparute, in mapa fiind pusa
maculatura. Cine i le furase: -orocul lui a fost ca si cei din
unitate observasera niste persona/e foarte curioase, dotate
cu /eep!uri Aro si statii de comunicatie, dotari specifice
)ecuritatii, care monitorizau activitatile din Bozioru. Cine
erau acesti men in blac;<, de isi permiteau sa
supraveg"eze o unitate ultrasecreta a Armatei, care raporta
direct lui Ceausescu:
$!am contactat pe gen. -icolae 0lesita si l!am intrebat de
'epartamentul (ero al )ecuritatii si de preocuparile
paranormale ale acestuia. -!am auzit de asa ceva. 'e cei
ai Armatei am auzit, dar la )ecuritate, nu. nsa Elena
Ceausescu se ocupa cu c"estii din astea, in cadrul
Consiliului -ational pentru )tiinta si 8e"nica, a carei
presedinta era. ar prim!vicepresedinte era on .rsu. n
C-)8 era un departament care avea in plan cercetarea
unor astfel de fenomene si e#perimentarea lor. 'ar nu
numai atat. = isprava binecunoscuta a acestui departament
a fost monitorizarea transcendentalilor si vanatoarea lor,
condusa de Elena Ceausescu, prin care si!a reglat conturile
cu intelectualii care faceau parte din aceasta miscare.
)apand mai departe, am aflat de la un colonel in rezerva
care a lucrat in ')) ca, intr!adevar, in cadrul C-)8 e#istau
oameni care aveau in program monitorizarea cercetarilor
din sfera paranormalului, rapoartele lor fiind sub Cod (ero,
a/ungand la Elena Ceausescu. Ea le distribuia apoi la trei
2
subordonati. 'oi dintre acestia lucrau in cadrul ')). $a
unul a/ungeau zonele cu zacaminte strategice 5 uraniu,
petrol 5 descoperite prin perceptie e#trasenzoriala, iar la
celalat a/ungeau anumite inventii, de care se ocupa apoi
nstitutul de 8e"nologie Avansata. Al treilea se ocupa de
cele de interes personal al tovarasei. Cu alte cuvinte,
paranormalii lui Ceausescu munceau, iar cei ai Cabinetului
2 ii spionau si le furau rapoartele.
CA.8A8=& 'E C=M=&
=amenii Elenei, ca sa!i numim asa, invitau la discutii
cercetatori care se ocupau cu efectul de piramida,
inventatori, carora le cerea sa cedeze vreo inventie, doua,
oameni despre care auzisera ca au capacitati deosebite,
c"iar si astrologi. 'e la un astfel de astrolog, care a dorit sa!
si pastreze anonimatul, am aflat ca li se oferea un a/utor
material, care era binevenit, in sc"imbul muncii lor. )e
cuvine sa amintim cercetarile intreprinse pentru a detecta,
pe cai e#trasenzoriale, comorile legendare ascunse in
grotele din Carpatii nostri, activitate pentru care Elena
Ceausescu capatase o obsesie. 8otul a pornit de la un
raport care, printre alte calitati ale e#trasenzorialilor, o
amintea si pe cea de detectare a comorilor. nteresanta
abilitate9 Cel putin in prezent meseria de cautator de comori
este din ce in ce mai rentabila, iar legendele abunda de
relatari despre comori fabuloase. 8ot prin anii 7,3, tovarasa
si!a reprofilat oamenii pe un astfel de obiectiv, care
presupunea cercetarea legendelor si recrutarea unor
oameni cu abilitati e#trasenzoriale pentru localizarea
comorilor, acestia fiind mult mai eficienti decat detectoarele
de metale, pentru faptul ca restrang foarte mult zona de
cercetare. 'ar, din cauza vanatorii de vra/itoare !
transcendentalii !, cine mai indraznea sa!si recunoasca
astfel de capacitati: n disperare de cauza, s!a apelat si la
%asile &udan, care nu avea cum sa nege ca are astfel de
abilitati, paranormalii Elenei stiind ca, in Muntii Buzaului,
copiii condusi de el descoperisera, prin perceptie
e#trasenzoriala, vestigii stravec"i. s!a propus sa localizeze
tezaurul unui print sarb despre care legenda spunea ca ar fi
fost ingropat undeva, intr!o pestera din Me"edinti.
3
Cercetatorul %asile &udan le!a sugerat ca nu poate lucra la
doi stapani si ca, daca gen. lie Ceausescu ii da voie, ii va
a/uta. 'ar cum sa!l ceara generalului fara sa afle si -icolae
Ceausescu de preocuparile consoartei:
$E>E-'E$E 0E$E).$.
Elena Ceausescu a aflat de comorile din Bucegi datorita
reginei Elisabeta 5 Carmen )6lva care, in 0ovestile
0elesului, stransese o multime de relatari de la localnici si
ciobani despre fabuloasele tezaure ascunse in inima
muntelui. n Cetatea Babei se povesteste despre o
misterioasa cetate subterana in care se afla depozitate
cantitati enorme de aur. )e pare ca nici regele Carol nu a
ales intamplator locul de amplasare a Castelului 0eles !
inaugurat in 1,,? ! in Bucegi, e#istand multe publicatii
straine care semnalau ciudatul ansamblu de sculpturi
megalitice in stanca )fin# ! Babele si pesterile stra/uite de
sc"ituri. 0reotii, detinatori si pazitori de secrete privind
tezaurele lasate mostenire din mosi!stramosi, construisera
o adevarata retea de sc"ituri ca niste forturi de paza. )e
pare ca mult!controversatele placute de aur, cunoscute ca
0lacutele de la )inaia, continand o cronica apocrifa a
regilor daci, au fost gasite in aceasta regiune. )e spune ca
regele Carol ar fi topit placutele pentru a da alta utilitate
aurului, nu inainte de a le copia pe plumb. Cautarea
comorilor legendare a fost intotdeauna presarata de
blesteme si morti misterioase, asa ca oamenii Elenei
Ceausescu trebuia sa umble cu gri/a prin acest labirint
sacru.
>&=8A )AC&A '- B.CE>
n primul rand se monitorizau publicatiile care faceau referiri
la grote si tezaure. n studiul 'acia @iperboreana, publicat
la 0aris in 1*?+, republicat in Aranta si talia in anii 7,3, cand
a facut mare valva, %asile $ovinescu afirma ca muntele =m
este traversat de o grota imensa care este una dintre cele
mai mari din lume, in sensul ca nu i s!a dat de capat, fiind
e#ploatata doar pe vreo 23 de ;ilometri. Cine o e#ploatase
si in ce scop nu se preciza. ntre 1*++ !1*+,, ar"itectul
4
peruan 'aniel &uzo a venit in &omania pentru a cerceta
)fin#ul Bdenumire cu care nu era de acordC pe care il
vazuse pe o carte postala. El a fost insotit de o ec"ipa de
romani care a realizat cu aceasta ocazie un film pentru
)tudioul Ale#andru )a"ia, Mistere in 0iatra. &uzo
observase ca )fin#ul semana cu c"ipul principal dintr!un
ansamblu sculptat intr!o stanca de pe podisul Marca"uasi,
0eru, denumit Monumentul =menirii. 'e fapt, nici )fin#ul nu
reprezinta doar un singur c"ip, dupa cum observa
ar"eologul peruan, fiind incon/urat de alte c"ipuri umane,
din rase diferite, precum si capul unui caine. 'in lunga sa
e#perienta, 'aniel &uzo trage concluzia ca acel caine are
rolul de pazitor al unei comori si ca trebuie sa e#iste si o
0estera a 8ezaurului in apropierea acestui magnific
monument al =mului.
- 0&A>.$ -EM.&&
= alta cercetatoare care a efectuat un amplu studiu asupra
masivului Bucegi 5 studiu care a a/uns pe biroul Cabinetului
2 ! a fost Cristina Panculescu. Conform teoriei ei,
dezvoltata pe larg in cartea =(- ! .niversuri 0aralele, de
col. dr Emil )trainu, in Bucegi, in apropierea %arfului =mu,
se afla un centru energetic 5 informational natural al 8errei,
semnalat de toate traditiile civilizatiilor antice. Cristina
Panculescu a remarcat, printr!o serie de analize ale
mostrelor de roca si electronografie, o serie de proprietati
cu totul speciale ale acestui )talp al Cerului ! Arborele %ietii,
identificat cu %arful =colit. n final, demonstra ca Centrul
reprezinta un loc geometric de cone#iune cosmica, o poarta
de iesire din universul terestru, cu o activitate energetica
masurabila, ce se manifesta ciclic, constatand ca din 1*,+
intensitatea centrului a depasit pragul de latenta. Centrul
era cunoscut si pe vremea dacilor, aflandu!se pe muntele
sfant 4oga6on. C"emati de )fin#, dacii stiau a se face
nemuritori, concluziona studiul, terminat in 1*,, si inaintat
catre C.C. al 0.C.&. 'e unde, pe cai misterioase, a a/uns pe
biroul oamenilor tovarasei. )i poate ca aceasta a coc"etat
cu ideea nemuririi, ca multi suverani ai istoriei, care aveau
turma lor de alc"imisti ce treabuia sa gaseasca 0iatra
Ailosofala, cu a/utorul careia se obtinea eli#irul vietii si se
5
putea transforma orice metal in aur. Elena Ceausescu era o
colectionara de tot felul de practici de intinerire si
revigorare aparute la noi sau la altii. 'ar evenimentele din
decembrie 7,* bateau la usa si nu mai era timp pentru
incursiuni in alte subterane decat cele ale puterii. Cu
siguranta insa, pe vremea ei, aceste teorii erau studiate
mult mai asiduu, desi in mare secret, decat astazi, cand se
fac publice, dar autoritatile nu dau semne ca ar fi interesate.
Cat despre tezaurul fabulos din subteranele Bucegiului, el
nu a fost gasit pentru ca nu s!a gasit 0oarta Comorii, care
ar fi dus la marea galerie ticsita cu aur. 'esi, in cartea
%iitor cu cap de mort se afirma ca aceasta mare galerie a
fost descoperita prin satelitii -A)A si ca acolo e#ista un
tezaur de nepretuit pentru istoria omenirii. 'ar poate ca
autorul a grabit putin lucrurile.
CE$ MA M=-8=&(A8 -%E-8A8=&
Cine a auzit de Carol 0rz6billa: >ratie monitorizarii
permanente a oamenilor Elenei Ceausescu, aproape
nimeni. Carol 0rz6billa a constituit omul de aur al noii ordini
socialiste. Absolvent a doua facultati in >ermania, Carol
0rz6billa era trimis la toate santierele muncitoresti unde se
intamplau accidente grave de munca, pentru ca in avantul
socialist se inlaturasera ma/oritatea inginerilor burg"ezi si
pana la scolirea altora era cale lunga. Minte inventiva,
acesta a brevetat o gramada de dispozitive pentru curent
alternativ si continuu, domeniu care facea foarte multe
victime. $a inceput, i se acorda cate un premiu de stat, cu
suma de bani aferenta, pe urma, Elena Ceausescu i!a
bagat un om in coaste, care ii cersea pur si simplu cate o
inventie. Colonelul Badea a obtinut de la Carol 0rz6billa nu
mai putin de 1DE de inventii. n 1*,3, col. Badea i!a cerut sa
cedeze cea mai importanta inventie, Aparat pentru
tratamente biologice, bazat pe principiul rezonantei, avand
rezultate uimitoare. A refuzat. &efuzand, aparatul nu a putut
fi brevetat si omologat. )urprinzator Bsau nuC, in 1**3, cand
Carol 0rz6billa a depus cererea de brevetare la =)M, a
fost preluat imediat de )&, iar nstitutul de te"nologie
Avansata i!a construit o frumusete de aparat de care s!a
avut gri/a sa nu fie omologat nici te"nic, nici medical.
6
Aceeasi Marie, cu alta palarie9 Carol 0rz6billa a regretat
pana la moarte ca nu!l cedase Elenei Ceausescu, fiind
convins ca aceasta, in marele ei orgoliu, ar fi umplut lumea
cu marea ei inventie, si oamenii bolnavi ar fi putut beneficia
de acest tratament miraculos.
0=A&8A C=M=&
=amenii Elenei Ceausescu erau bine orientati. .nul dintre
cei mai ferventi cercetatori ai geografiei sacre a &omaniei,
'an Corneliu Braneanu, care a publicat numeroase articole
despre centrul sacerdotal din Bucegi, confirma ca in inima
muntelui e#ista o retea de galerii subterane care, este
posibil sa uneasca mai multe pesteri si sa aiba galerii de
legatura cu alte centre sacre din lume. A studiat si cartea lui
'aniel &uzo, $a "istoria fantastica de un descubrimiento,
publicata de Editura 'iana, din Me#ic, despre calatoria
acestuia prin muntii cei sfinti ai &omaniei, ce pastreaza
amintiri despre civilizatia de dinainte de 0otop. &uzo a
ramas fascinat de multitudinea reprezentarilor sacre de pe
stancile ce stra/uiesc drumul catre =mul, sculpturi
stravec"i, anterioare 0otopului, erodate de vec"ime, care
infatiseaza sacerdoti si lei, paznici ai tezaurelor. Am studiat
multe centre sacre protoistorice in lume, dar aici, in Carpati,
am gasit 0oarta Comorii, scria 'aniel &uzo. 'espre ce
comoara poate fi vorba: -e lamureste 'an Corneliu
BraneanuF -u este vorba numai de o comoara materiala, ci
de una in special spirituala, care sa transmita informatii de
la un ciclu la altul al civilizatiilor care s!au dezvoltat pe 8erra
din timpuri ancestrale. $obsang &ampa a lansat ideea unui
depozit initiatic subteran in muntii 8ibetului, von 'anni;en
situa un altul in muntii EGuadorului, iar 'aniel &uzo a simtit
ca triada sacra se inc"ide in Bucegi, daca nu cumva aici
incepe, dat fiind cuvantul =M, de o importanta spirituala
deosebita, regasit in multe toponime doar la noi in tara.
H $A 0A8&A 8&A)-8A
Corneliu Braneanu, dupa multe cercetari, inclusiv prin
mi/loace radiestezice, presupune ca o poarta de intrare in
reteaua subterana de sub =mu ar putea fi pe %alea
7
=barsiei alomitei, intr!un loc dominat de o stanca numita
Biserica 8rasnita sau 0iatra 8rasnita, ce se termina
brusc, cu un perete vertical, ca un zid de spri/in. $a baza
acestui perete se gasesc stanci sfaramate, rezultate,
probabil, din e#cavarea unui culoar de intrare in reteaua
subterana Bcare uneste mai multe pesteri din BucegiC, facut
cu peste D3.333 de ani in urma Bdatarea a fost facuta prin
mi/loace radiesteziceC, care acopera intrarea. Aigurile
remarcate de &uzo in timpul ascensiunii catre =mu ar putea
marca verticala pe care se afla, la o adancime de 12 metri,
aceasta poarta.
.....cam atit.
Care mai stie ceva de acest departament :
)us
dorobant )un Aug 1* 233E, 31F2+0M
Membri inregistrati ID2E
Membru din F Ari Mar 2? 233E, 3+FD20M
posturiF ?2D
... desc"idem cutia 0andorei:
)us
ex-ad Jed Aug 22 233E, 31F1DAM
nosce te ipsum
Membri inregistrati I1
Membru din F 8ue Aeb 2, 233+, 11F2+AM
posturiF 1?2+
pina la urma cite structuri sint, frate, care ar putea
e#ista si de care noi nu stim: mai sa fie... mai sint si
;illerii aia Alfa sau cam asa ceva... )alutam cu respect
'))!ul9
Adevarul este ca apa rece care face rau doar dintilor
stricati. Iorga
8
)us
ronin Jed )ep 12 233E, 3DF1?0M
Membri inregistrati IE3
Membru din F 8"u Ma6 3D 233+, 12FD30M
posturiF ?D1
$-4
&aspunsF 'epartamentul zero
K &Lspunde I?? F AstLzi la 1+F3EF1? M Citat ModificL
EliminL
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
!!!!!!!
n ultima carte de &adu Cinamar, NMisterul din EgiptN,
'epartamentul 3, prin Cezar Brad, ofiter al '(, ofera
domnului &adu Cinamar un post in '(...
'eci urmatoarele carti vor fi scrise de &adu Cinamar,
anga/at al '(...
= discutie asemanatoare se duce si pe site!ulF
$-4
ntr!o discutie avuta cu un membru M)A...am inteles
ca pct. lui de vedere este ca '( e#ista si ca &omania
dispune de Nmi/loaceN de lupta deosebit de avansate...
Ca si e#emplu, el imi vorbea despre invazia .&)) in
Ce"oslovacia, 1*+,, la care &omania nu a luat
parte...Ceasescu erou..etc... dar el spunea ca ceea ce
i!a facut pe rusi sa dea inapoi Badi;a rusii intentionau
sa traverseze &omania...C a fost o arma laser,
deosebita, care a transformat un tanc rus in cenusa...
'e aici ideea ca &omania este deosebita si ca vizitele
).A , si atunci dar si acum, au avut tocmai rolul de
NcooperareN strategica... si ca >J Bus", la recenta
vizita in &omania, o zi a dedicat!o unei vizite in...
Bucegi...999
&omania avea sau nu avea pe atunci acces la NBucegiN
...daca vorbim ca si cum totul este real... daca da...de
ce '( descopera asta in 2332!233? prin intermediul
).A , adica a satelitilor militari, etc...
9
&adu Cinamar...dupa unii...ar putea fi un alt 0avel
Corut care cunoaste ca atunci cand romanele sunt
pline de eroi romani si &omania este detinatoarea a
ceva deosebit... se trezeste in romani un sentiment de
mandrie BbunaC care i!ar mobiliza la a!si folosi mintea
...mai intens...si deci o natie mai sanatoasa...
Altii spun ca &C ar fi guru...adi;a >rieg Bivolaru...care
scrie de acolo din tara de adoptie...deoarece cartea
contine putine info. de natura NintelligenceN... pe cand
informatiile 6oga abunda... deci un manual 6oga
NimbracatN in limba/ politico!militaro!informativ...
.nii spun ca '( e#ista...si de/a au intreprins Bori
proiecteC e#peditii...pozitionata actiunea cartii intr!o
zona unde cu adevarat e#ista prezenta militara... dar ei
, militarii, pot fi vanatorii de munte sau de la depozite
de armament, etc... dar in acelasi timp...
Eu, personal, cred ca e#ista... ceea ce ne lipseste este
un NformerN care ne poate a/uta sub anonimat...
'aca acest tip de NdiscutiiN este monitorizat si de ei Bde
cei din '(C atunci ar fi normal ca discutiile noastre
Baprinse...C sa apara in urmatoarea carte a lui &adu
Cinamar...9999999999999
0oate ne BsiC a/uta membrii de onoare...:9
O Aor Pe are opposed around t"e Porld b6 a monolit"ic
and rut"less conspirac6 t"at relies primaril6 on covert
means for e#panding its sp"ere of influence!!on infiltration
instead of invasion, on subversion instead of elections, on
intimidation instead of free c"oice, on guerrillas b6 nig"t
instead of armies b6 da6. t is a s6stem P"ic" "as
conscripted vast "uman and material resources into t"e
building of a tig"tl6 ;nit, "ig"l6 efficient mac"ine t"at
combines militar6, diplomatic, intelligence, economic,
scientific and political operations. ts preparations are
concealed, not publis"ed. ts mista;es are buried not
10
"eadlined. ts dissenters are silenced, not praised. -o
e#penditure is Guestioned, no rumor is printed, no secret
is revealed.O ! Qo"n A. 4enned6Ns secret societ6 speec" on
April 2E, 1*+1
)us
Protector Jed )ep 12 233E, 11F230M
Membri inregistrati I+E?
Membru din F 8"u Aug 32 233E, 12FD2AM
posturiF 2
'epartamentul (ero functioneaza si in zilele noastre
nterviul care urmeaza nu este altceva decit ultima
serie de discutii avute cu dr. )tefan 8iron, inainte de
prezentarea cu public a raportului preliminar.
'iscutia pare fragmentara si multe dintre afirmatii nu
au fost confirmate ulterior, pentru simplul motiv ca dr.
)tefan 8iron si secretarul stiintific A. Croitoru au
disparut in mi/locul conferintei, ca urmare a unei situatii
de urgenta.
Cum ati descoperit dovezile razboiului psi"otronic:
8otul a pornit de la o marturie scrisa. )ingura dovada a
e#istentei unui departament special din care facusem
si noi parte odata era un document scris, o lucrare cu
numele %iitor cu cap de mort. 0ractic toate dovezile
cu privire la e#istenta 'epartamentului (ero si
mentinute si dupa aceea au fost eliminate, sterse sau
ascunse cu mare gri/a pina nu demult. 'epartamentul
(ero, infiintat de Ceausescu, avea drept scop
descoperirea, educarea si dezvoltarea unor subiecti
umani care prezentau capacitati neobisnuite. E greu
de crezut ca acest departament a fost si a ramas
ultima pavaza a tarii, dar toate dovezile culese arata in
directia asta. -u numai atit, dar continuarea neabatuta
a acestor programe de productie si testare este mai
departe musamalizata si privita cu suspiciune.
n ce consta arsenalul razboiului psi"otronic si de ce
stim atit de putine lucruri despre el:
11
-imeni nu a facut niciodata o cone#iune foarte clara
intre pacifismul promovat in timpul vec"iului regim si
vinzarile si productia de armament. 0orumbelul alb al
pacii ascundea multe mistere intunecate si acvila lui
)addam era fabricata in uzinele de la Aradeanca.
0utini au identificat miturile fondatoare ale neamului ca
dispozitive psi"otronice implantate in mintile subiectilor
voluntari sau involuntari. -imeni nu a facut o
cone#iune clara intre tipurile de armament militar si
mental. ntre razboiul psi"otronic si razboiul clasic. 'ar
stim astazi, dupa cum spunea un coleg american, ca
razboaiele nu se cistiga pe cimpul de lupta, ci in
mintile oamenilor.
Cum a inceput proiectul de cercetare pentru acest
raport si in ce consta el:
0ractic, cartea asta aparuta de curind, %iitor cu cap de
mort<, confirma si anticipa in mod miraculos
investigatiile noastre de teren din muntii Bucegi, in
special zona de mare putere energetica si psi"otronica
)fin#ul si Babele. -e!am sesizat si am luat masuri,
dupa ce am fost interpelati de anumite organisme
straine, de stat si private. .neori cartile au rolul asta,
sa stiti. E#ista rapoarte care declanseaza interventii,
concluzii si aplicatii de lupta ascunsa. E#ista interventii
care sint direct stimulate de asemenea rapoarte. Am
strins carti, manuscrise, manuale si descoperiri
paraar"eologice care instiga la lupta psi"otronica. Ele
s!au constituit intr!un fel de arsenal radioactiv care
alimenteaza nenumarate conflicte subterane in
continuare pe teritoriul tarii si pe multe alte teritorii.
%!ati gindit vreodata la consecintele pe care le!ar putea
avea acest demers asupra dumneavoastra si asupra
celor care intra in contact cu documentele:
&olul nostru a fost sa le catalogam, sa le tabulam si sa
le folosim ca pe niste indicii in cercetarea noastra de
teren. 'at fiind ca lucram cu materiale si locuri de
productie a armelor psi"otronice de distrugere in
12
masa, nu stim ce efecte secundare pot avea toate
aceste cercetari asupra noastra. Asupra noastra sau
asupra cititorilor si asupra celor care a/ung in posesia
acestor documente. Cu toate astea, am incercat sa
prote/am, sa avertizam cumva pe toata lumea
implicata asupra pericolelor aferente si efectelor
neprevazute de care nimeni nu e pazit.
'e ce v!ati ales ca zona de cercetare muntii Bucegi si
regiunea )inaia:
$ocurile inalte, virfurile, piscurile au fost aproape tot
timpul utilizate in istorie ca locuri de rugaciune, paza,
supraveg"ere si control. 8urnul de veg"e, ultima
reduta, ultima 8"ule, oc"iul lui )auron, virful
4ogaionon sint asezate si situate in locuri de mare
altitudine. 8oate aceste laboratoare de inginerie
mentala sint obiective strategice, utilizate din timpuri
imemoriale in tot felul de scopuri. Aservite puterii,
aceste obiective au fost ad/udecate de cei care au
contribuit la inarmarea si militarizarea istoriei de!a
lungul vremurilor.
'e ce ati ales ca loc de prezentare a raportului Muzeul
-ational de Arta:
-e!am gindit ca prezentarea trebuie sa aiba loc la
M-A&, simbata, 2D martie 233E, la ora 1+.33. Am
facut anunturi publice si am pus afise in locuri vizibile.
Atunci au fost impartite in public diverse marturii si
fotografii cu diferitele obiective investigate. 0oate ar
trebui sa va vorbesc un pic despre continutul
raportului. 8otul incepe printr!o scrisoare de intentie in
care sint punctate scopurile principale ale investigatiei
noastre. .rmeaza capitole unde e#plicam cine sintem,
pe cine servim, cum servim si de ce servim. 8rebuie sa
urmariti cu gri/a o serie de indicatori care au fost
reperati, fotografiati ca sa poata fi mai apoi clasificati si
analizati. &aportul cuprinde si o propunere de ratificare
a codului cu privire la vinzarea de arme in cadrul
.niunii Europene. Am inclus un al *!lea criteriu
13
fundamental care tine cont de implicatiile grave ale
traficului de arme psi"otronice intre statele membre.
E#ista si alte ane#e asemanatoare ale acestui raport
pe care sper sa le discutam in detaliu si cu alta ocazie.
0ina atunci insa, rapoartele vor fi trimise la =-., mai
e#act comisiei .-M=%C de monitorizare =-. pentru
verificare si inspectie. &amine de vazut cum vor
interveni cei in masura sa intervina si cum vor reusi sa
contina si sa incercuiasca teritoriul.
R
)us
ronin )at Apr 32 233,, 12F2?0M
Membri inregistrati IE3
Membru din F 8"u Ma6 3D 233+, 12FD30M
posturiF ?D1
$-4
0resedintele Basescu are protectie parapsi"ologica
0resedintii celor mai puternice state din lume vor veni
la summitul -A8= de la Bucuresti insotiti de garzi de
corp formate din specialisti in parapsi"ologie. Ei ii
prote/eaza pe liderii lumii de posibile atacuri info!
energetice care i!ar putea determina sa lanseze
focoase nucleare, de pilda, fara voia lor. $ibertatea a
aflat de la persoane care au lucrat in cadrul armatei pe
probleme de parapsi"ologie ca si presedintii &omaniei
au avut si au asemenea protectie. 8raian Basescu, de
pilda, are doi parapsi"ologi, sot si sotie.
&omania a facut primii pasi in folosirea armei
parapsi"ologice catre sfarsitul anilor :E3. .nul dintre
cei implicati a fost %asile &udan.
n 1*,*, Ministerul Apararii era pe punctul de a infiinta
prima unitate militara de telepati din &omania, sub
comanda directa a generalului lie Ceausescu.
nstructor urma sa fie %asile &udan, un absolvent
A8C, care a devenit inca din anii SE3 unul dintre cei
mai titrati parapsi"ologi din &omania, incepuse sa!si
14
formeze in secret o ec"ipa de telepati, sub protectia
armatei, inca din 1*,3. &ostul acestei unitati militare
era sa detecteze de la mare distanta pozitiile in teren
ale unui potential inamic. 'ar nu numai atat. 8elepatii
romani trebuiau sa fie capabili sa radiografieze
subteranul cu puterea mintii, pentru a gasi cavitati
ascunse, vestigii ar"eologice sau c"iar zacaminte
minerale. Aceasta capacitate de a scana pamantul a
fost numita biodetectie.
E#perimentele de triere s!au desfasurat in Buzau.
n septembrie 1*,, a fost convocat la Ministerul
Apararii -ationale, la generalul lie Ceausescu, seful
armatei la acea vreme. 'in ordinul acestuia, pe 11 si
12 octombrie 1*,, a avut loc, in sudul /udetului
Constanta, e#perimentul N'obrogeaN, prima
demonstratie de biodetectie cu asistenta militara la
nivel inalt, in &omania.
0rintre alte teste, lui &udan i s!a cerut sa localizeze un
obiect mic, ascuns in pamant, pe o suprafata de teren
de apro#imativ 1,2 "ectare. $ucru pe care l!a reusit in
doua minute si patruzeci de secunde. .rmatorul pas a
fost formarea nucleului de baza al unitatii, care trebuia
sa ia fiinta efectiv in 1**3. Acest lucru nu s!a mai
intamplat.
'upa 1**3, &udan si colaboratorii sai au facut din
teledetectie o a!facere. Astazi, %asile &udan este unul
dintre cei mai cu!noscuti specialisti in biodetectie din
&omania. NC"iar daca proiectul unitatii de telepati a
esuat la vremea respectiva, parapsi"ologia a ramas in
sfera de interes in &omania. -eoficial, trei presedinti
romani au avut, sau au, o asemenea protectie prin
procedee e#trasenzoriale. 0rimul a fost Ceausescu,
care o avea pe $aila, o clarvazatoare din Bucuresti, la
care mergea regulat si care a murit in conditii
misterioase. .rmatorul a fost Emil Constantinescu,
care a avut la Cotroceni un consilier pe probleme de
parapsi"ologie in persoana unui medic c"irurg.
15
8raian Basescu are si el doi consilieri parapsi"ologi,
sot si sotie, sau mai popular, s!ar putea spune ca si!au
anga/at doi vra/itori, la fel ca marii sefi de stat din lume
ce sunt gata sa soseasca la Bucuresti. &ostul acestor
oameni este sa prote/eze cele mai importante
persoane ale tarii de eventuale atacuri info!energeticeN,
ne!a spus %asile &udan.
E#perientele parapsi"ologice au aparut inca din anul
1*23
n anul 1*23 un "ipnotizator englez a facut o
demonstratie in &usia, in timpul careia unui subiect
"ipnotizat i s!a spus in limba engleza sa faca diferite
gesturi. 'esi subiectul nu cunostea limba lui
)"a;espeare, s!a conformat intocmai ordinelor
"ipnotizatorului. n anii S?3, doi medici rusi incep sa
studieze telepatia. Cativa ani mai tarziu incepe la
$eningrad cercetarea posibilitatii de a folosi telepatia in
scopuri militare. 'e a!tunci, armele parapsi"ologice au
fost e#perimentate, studiate si folosite in tot mai multe
tari, pentru spiona/, in primul rand, dar si pentru
bruierea sau c"iar ani"ilarea inamicului.
0roiectul Otunul orgonicO
&udan nu este singurul roman care s!au ocupat si se
ocupa de paranormal.
.n grup de electronisti bucuresteni s!a apucat, din
anul 1**2, sa produca Nmasinariile paranormaluluiN.
>rupul, numit AM, este format dintr!un electronist, un
fizician si un inginer mecanic.
Cea mai importanta realizare a celor de la NAMN este
aparatul de influentare psi"ica de la distanta. N)e
numeste Otunul orgonicO. Aparatul este inventat inca
din 1*33 de catre un medic american si e#perimentat
cu succes in Anglia, in cateva laboratoare de langa
=#ford. Este vorba de un aparat care amplifica puterea
16
gandului. 0ractic este vorba de un aparat care
materializeaza gandurile. .nul dintre e#perimente, de
pilda, a constat in omorarea omizilor dintr!o livada
situata la aproape 233 de ;ilometri de subiect. Acesta,
conectat la aparat, s!a concentrat pe ideea ca trebuie
sa moara omizile din livada respectiva si a realizat
astfel un camp informational care s!a manifestat ca un
fel de obiect. E#perimentul a reusit 133T.
-u ma abtin sa nu subliniez ca, din pacate, asemenea
aparate se folosesc si in scopuri malefice. )e poate
provoca stop cardiac de la distanta si uneori aparatele
c"iar se utilizeaza la asa ceva. -oi am realizat un
asemenea aparat mai mult pentru a vedea daca se
poate, l!am testat, nu pentru a omori oameni, evident,
si am a/uns la concluzia ca trebuie sa il pazim cu
atentieN, ne!a spus Eugen Bargauanu, seful grupului.
Articol semnat de )orin >olea,>abriel 0enes
O Aor Pe are opposed around t"e Porld b6 a monolit"ic
and rut"less conspirac6 t"at relies primaril6 on covert
means for e#panding its sp"ere of influence!!on infiltration
instead of invasion, on subversion instead of elections, on
intimidation instead of free c"oice, on guerrillas b6 nig"t
instead of armies b6 da6. t is a s6stem P"ic" "as
conscripted vast "uman and material resources into t"e
building of a tig"tl6 ;nit, "ig"l6 efficient mac"ine t"at
combines militar6, diplomatic, intelligence, economic,
scientific and political operations. ts preparations are
17
concealed, not publis"ed. ts mista;es are buried not
"eadlined. ts dissenters are silenced, not praised. -o
e#penditure is Guestioned, no rumor is printed, no secret
is revealed.O ! Qo"n A. 4enned6Ns secret societ6 speec" on
April 2E, 1*+1
)us
baghdad-rider
)at Apr 32 233,, 32F130M
Membri inregistrati I*12
Membru
din F Jed
Qan ?3
233,,
32FDD0M
posturiF
?+
Manipularea, cea mai sangeroasa arma , de 'an
8eodor 0o"ic
BMaterial propus pentru publicare la data deF 2!12!
2332C
AutoriF Bogdan -icolai, bogdan.nicolaiUevz.ro, Alorian
Bic"ir, florian.bic"irUevz.ro
Aparate de inspaimantat multimea
&azboaiele secolului 11 au depasit faza in care
soldatii se ucideau intre ei, aruncand cu disperare pe
campul de lupta arme de distrugere in masa, lasand
loc unei alte metode de confruntare mult mai
infricosatoareF &azboiul 0)V. Cine poate spune cu
certitudine ca avioanele CA care transportau prizonieri
sau inc"isorile de pe teritoriul &omaniei nu sunt decat
simple /ocuri:<, sustine un ofiter )E in rezerva, 'an
Ale#e.
n acest tip de lupta, practic imperceptibil, sunt
angrenati specialisti 0)V=0) militari, din cadrul
serviciilor secrete, specialisti in imagologie, antropologi
sau istorici care au ca scop controlarea totala a
populatiei dintr!un anumit spatiu<, ne!a declarat
profesor doctor lie Badescu, directorul nstitutului de
)tudii )ociocomportamentale si >eopolitice din
Bucuresti.
&azboiul 0)V este cel mai inuman si mai crud mi/loc
de castigare a unei confruntari armate<, sustine 'an
Ale#e. n permanenta suntem loviti de mesa/e
subliminale, manipulati de simbolurile si ideile
18
elaborate conform unui plan strategic international de
specialisti, pornind de la educatie si pana la religie<,
spune lie Badescu. 0e de alta parte, presedintele
Asociatiei &omane de Cercetari 0si"otronice, Eugen
Celan, crede ca, odata perfectionata arma 0)V,
fiecare om trebuie sa fie constient ca oricand realitatea
ii poate fi inlocuita de produse ale imaginatiei< si ca va
fi bombardat cu iluzii menite sa ii arda creierul<.
Cel mai inuman si crud mi/loc de castigare a unui
razboi<
n lupta, specialistul 0)V a inlocuit gloantele cu mesa/e
subliminale, iar armele de foc cu televizorul
Colonelul Eugen $ungu este unul dintre specialistii din
fruntea 'epartamentului de =peratii 0si"ologice din
cadrul )tatului Ma/or >eneral. 0e c"ipul barbatului
inalt, intre doua varste, imbracat in "aina militara, abia
se mai disting urmele razboiului pe care pare sa!l fi
lasat in urma. Cearcanele adanci mai amintesc inca de
noptile interminabile, in care, alaturi de aliati, a lucrat la
propaganda psi"ologica din teatrele de operatiuni.
)oldatul perfect
0entru noi informatia este vitala, pe ea construin!du!
se un intreg plan operativ<, sunt primele cuvinte ale
militarului cu care )ergiu -icolaescu a tinut sa se
fotografieze in timpul vizitei sale in 4osovo. Ca si in
Albania, Bosnia!@ertegovina, Afganistan sau ra;, in
cadrul misiunii 4A=& din 4osovo viata luptatorilor 0)V
atarna de un fir de par. 'e aceea, operatorul
psi"ologic este atat un bun tragator cu arma, cat si un
bun sociolog, psi"olog, etnolog sau economist.
$a aceste calitati adaugandu!se si cele de ordin
cultural, religios si istoric<, sustine Eugen $ungu. -oi
suntem partea academica din teatrele de operatiuni,
iar pregatirea unui specialist 0)V=0) dureaza peste
?!D ani<, declara cu mandrie colonelul. n 0)V=0) se
lucreaza cu mentalitati, cu atitudini si primesti foarte
greu confirmarea ca actiunile tale si!au atins scopul<.
19
$a un pas de moarte
0e un teren controlat de armele neconventionale<,
psi"otronice sau psi"oelectronice care induc stari si
emotii, dupa cum ne!a semnalat doctorul in psi"ologie
Mi"ai 8urcu, de la .niversitatea $ucian Blaga<, din
)ibiu, luptatorul 0)V risca enorm.
$uptatorii 0)V=0) romani se e#pun in fiecare
misiune riscului de a fi victimele acestui razboi purtat
cu armele obscure ale serviciilor secrete<, ne!a
declarat 'an Ale#e, fost ofiter )E. n Albania, spre
e#emplu, din cauza ca s!a luat apa calda in zona unde
au fost cantonati romanii, cei care erau pe teren pentru
a imparti reviste, ziare, afise si alte materiale
propagandistice au fost la un pas sa fie linsati de
populatia iritata. =peratorii nostri au reusit sa scape
dintr!un teatru de operatiuni unde aliatii au inregistrat
numeroase pierderi de vieti omenesti<, sustine Eugen
$ungu. &olul luptatorilor 0)V militari este foarte
important, pentru ca orice civil poate deveni combatant
peste noapte. 'aca nu se lucreaza< la atitudinea
localnicilor, soarta ocupantilor poate fi tragica<, sustine
Mi"ai 8urcu.
'aca 0)V!ul militar lucreaza< pentru mentinerea pacii,
serviciile speciale din teatrele de operatiuni duc
razboiul neconventional<, afirma Mi"ai 8urcu. )copul
acestora este acela de a manipula prin diversiuni, iluzii
optice, "olograme sau substante c"imice psi"icul
luptatorilor<, conc"ide acesta.
=peratiunile 0)V, razboiul viitorului
=peratiunile psi"ologice constau in actiuni planificate
care au ca scop transformarea informatiei adunate de
pe teren in mesa/e catre populatia dintr!un teritoriu
strain, pentru a!i influenta emotiile, motivatiile si
gandirea. -u poate fi vorba de o parte negativa a
0)V!ului militar atata timp cat se lucreaza cu elemente
din realitatea imediata.
'e aceea, nu trebuie confundat cu deception<, un alt
tip de 0)V, dar care lucreaza cu neadevaruri si are alte
20
scopuri<, ne!a declarat Eugen $ungu. -u in ultimul
rand, aceste mesa/e codate< au ca scop influentarea
comportamentului guvernelor, organizatiilor, gruparilor
si indivizilor din teatrele de operatiuni din alta tara.
)copul final al operatiunilor psi"ologice este acela de a
induce sau de a orienta intr!o directie favorabila
atitudinea si comportamentul populatiei din teritoriul
tinta in asa fel incat sa coincida cu obiectivele celui
care declanseaza lupta 0)V.
= mie de manifeste pe cap de om
)pecialistii in operatiuni psi"ologice din cadrul armatei
pot spune ca, dupa e#perienta ultimilor douazeci de
ani, acest domeniu de activitate din teatrele de
operatiuni a atins maturitatea. n anul 1*DD, anglo!
americanii lanseaza circa ?33 de milioane de
manifeste pe luna, in timp ce germanii arunca in lupta
documentele false transmise pe frecventele
interceptate de aliati.
&azboiul din %ietnam a ramas in istorie drept cea mai
incrancenata disputa dusa in mintea soldatilor<. 'e la
cele peste 1.333 de manifeste pe cap de vietnamez
pana la insomniile< provocate de emisiile sonore din
cadrul operatiunii Big =ne &ed<, ).A au aruncat in
lupta intreg arsenalul armelor neconventionale. 'upa
aceasta e#perienta, 0)V=0) devine o veritabila arma
nonletala, dar e#trem de eficienta, care a fost aruncata
in luptele din Malvine, >olf, ugoslavia, Albania, ra;,
Afganistan si 0a;istan.
Mas;irov;a< sau deception<
8e"nici sofisticate de distragere a atentiei in timpul
unei confruntari armate e#ista de mult in razboaiele
moderne<, sustine dr. Mi"ai 8urcu. n cadrul
programelor de into#icare de tip rusesc, mas;irov;a<,
sau american, deception<, gaze "alucino!gene,
"olograme "ipnotizante sau informatii de falsificare a
realitatii garantau succesul in orice confruntare.
n timpul razboiului din %ietnam, cele doua arme letale
21
obscure ale &usiei si ).A s!au lovit in cadrul unui
program care avea ca unic scop pra/irea creierelor
combatantilor<. Bombele sonore< Bn.r. ! dispozitive
auditive care atacau< soldatii cu scancete de copii sau
diversiuniC, "olograme, gaze to#ice sau simulatoare
sofisticate au fost aruncate in lupta pentru a slabi
puterea de rezistenta a beligerantilor.
secolul 11
storie neconventionala
storia 0)V!ului international incepe in 1*12, cand este
infiintat in Aranta )erviciul de propaganda prin
aviatie<, urmat de Biroul de propaganda< din
>ermania si de cel din Anglia. n 1*1E este lansata pe
piata< prima bomba cu manifeste, capabila sa
imprastie apro#imativ 233 de manifeste. .lterior, in
sistemul de propaganda de razboi intra si radioul si
presa scrisa. n timpul celui de!al doilea razboi
mondial, pe campul de lupta apare difuzorul care
transmitea mesa/e menite sa!i slabeasca pe luptatori
sau sa le distraga atentia.
Ca replica la dezvoltarea acestei arme psi"ologice,
una dintre preocuparile principale ale vec"iului regim a
fost infiintarea unui departament de lupta 0)V.
)e stie faptul ca si Ceausescu urmarea sa!si dezvolte
propriii specialisti 0)V. Asa se e#plica e#perimentele
de la Azomures, ce aveau ca tema aparatura de bruia/
optic< prin crearea unui camp de radiatii gen
0"iladelp"ia<, care facea imposibila fotografierea
anumitor obiective. Acesta a fost poate cel mai reusit
test trecut de &omania in domeniul parapsi"ologiei<,
ne!a declarat Eugen Celan, autorul cartii )erviciile
secrete si parapsi"ologia<, aparuta la Editura =biectiv,
Craiova.
8argu!Mures si 8ransnistria
'upa evenimentele din W,*, &omania s!a confruntat cu
destule agresiuni psi"ologice. .nele servicii de
22
informatii straine au incercat sa loveasca folosindu!se
de religie, stiind ca structura romanului este crestina.
n martie 1**3, la 8argu!Mures s!a actionat intr!o
directie resurectionista pe segmentul religios, dar a
esuat<, ne!a e#plicat prof. dr. lie Badescu.
)erviciile secrete ungare, care au avut gri/a sa umple
Ardealul de afise cu isus traieste<, pregatisera o
intreaga armata de isusi pentru un circ mistico!
religios, care a fost neutralizat de noi inca dinainte de
2333<, a declarat 'an Ale#e.
0e de alta parte, arma psi"otronica ruseasca, un
dispozitiv care radia pe o frecventa radio /oasa,
provocand diverse stari emotionale, caderi psi"ice etc.,
a fost folosita si in conflictul transnistrean, in 1**2.
Eugen Celan constata ca atacurile gardistilor rusofoni
erau precedate de o reactie de lipsa de vointa, inertie
si ne"otarare in randul locuitorilor si luptatorilor din
teatrul de operatiuni<. Mai mult decat atat, la
terminarea atacului se instala o iritare colectiva, o
isterizare in masa<, ca reactie la ceea ce numeste
Eugen Celan e#periment psi"otronic<.
Conform lui 'an Ale#e, un ultim caz de manipulare in
masa a fost vizita lui >eorge Bus" la Bucuresti, cand
curcubeul aparut din senin a fost pregatit inca din ).A
de 0entagon<, sustine cel care a publicat la Editura
=biectiv cartea Conspiratia psi"otronica<. )i asta
pentru ca o astfel de coincidenta< era de bun augur
pentru romanii care cred in simboluri ceresti.
-imic nu este mai distructiv decat iluzia unui atac cu
avioane care apar atat vizual, cat si pe radare, cum s!a
intamplat la &evolutie, in 8imisoara<, spune 'an Ale#e,
care pe atunci era cadru activ in Contrainformatii.
&evolutia romana<, un e#periment
Acesta a reusit sa demonteze de pe un bloc din
Capitala un aparat psi"otronic, scos< din uz, care a
lucrat< in timpul evenimentelor din 1*,* propagand
panica, teroare si groaza. Aparatul psi"otronic a fost
23
testat de specialistii contrainformatiilor armatei, care au
stabilit ca a fost folosit la &evolutia din W,* ca receptor
al unor unde emise prin satelit<, continua acesta.
Aparatele psi"otronice au functionat inclusiv la
purtatori, propagand starea de groaza si panica<,
e#plica 'an Ale#e.
.na dintre greselile ma/ore ale fostului dictator a fost
mitingul din 21 decembrie. Este elementar ca multimile
sunt cel mai usor de manipulat. =data intrunita starea
de multime<, orice impuls negativ poate genera panica,
groaza si "aos<, sustine doctorul in psi"ologie, Mi"ai
8urcu.
te"nici
)imulatoare si diversiune
Cel mai elocvent e#emplu de atac 0)V asupra
&omaniei a fost cel din decembrie W,*, cand
simulatoarele si te"nicile de diversiune americane sau
rusesti si!au dat mana pentru a "otari definitv soarta
vec"iului regim si pentru a mentine constanta cifra
zilnica a victimelor<, spune doctorul in psi"ologie, din
cadrul .niversitatii $ucian Blaga, )ibiu, Mi"ai 8urcu.
Colonelul Eugen $ungu, din cadrul 'epartamentului
0)V=0) al )tatului Ma/or >eneral al Map-, crede ca
operatiunile psi"ologice din teatrele de operatiuni nu
pot fi considerate ca actiuni de manipulare pentru ca
sunt fundamentate pe realitate, pe adevar, recoltate de
la populatia bastinasa<.
24
25