CURS 1: Sistem endocrin - Hormoni R eceptori

Hipotalamus, hipofiza, tiroida, paratiroide,pancreas, CSR, ovare, testicul;

-aceste structuri sintetizeaza (sub actiunea genelor care intervin in sinteza lor), elibereaza (de obicei
in sange) hormoni, care ajung apoi la nivelul organelor tinta, unde se leaga de receptori si isi
eercita apoi actiunile;
!broasca si cu cheia"
Mecanisme de semnalizare intercelulara
#ndocrina$
-secretia hormonala intra in circulatia sangvina si ajunge la celulele tinta aflate la distanta;
%aracrina$
-celula secretorie & celula adiacenta;
'utocrina$
-sintetizat la nivelul unei celule si tot pe aceasta celula poate eista receptorul de care se va lega;
Structuri Chimice Hormoni:
-marea majoritate $ proteine si hh peptidici (cu lant mic(mare de aa)
toti hh secretati la nivelul hipotalamusului (care pot sa fie liberine sau inhibine);
toti hh care sunt secretati la nivelul hipofizei
%)H, calcitonina, insulina
-hormonii steroidieni & sunt sintetizati din colesterol si eista * tipuri de structuri care sintetizeaza
hh steroidieni$ CSR (hh corticosuprarenalieni & cortizol,aldosteron) si gonadele (ovar, testicul - hh
gonadici & progesteron, testosteron); + vitamina , (e hidroilata la nivel renal)
-derivatii de tirozina & aa din care deriva * tipuri de hh$ tiroidieni (tiroina()-(tetraiodotironina si
).(triodotironina) si catecolaminele;
Sinteza hormonilor proteici si peptidici:
/0)ranscrierea secventei ',1 in 'R1
*0#liminarea anumitor secvente (introni) din lantul initial de transcriptie si modificari ale
segmentelor ." si 2" terminale
.0%rocesul de translatie a 'R1m cu sinteza proteinei
-03naintea secretiei, prohormonul sufera un proces de clivare in mai multe fragmente
4dupa ce se formeaza hormonii peptidici eista intotdeauna un lant mai lung care se numeste
prehormon si eista enzime de clivare care duc la aparitia hormonului final; cateodata h nu e
eliberat singur, el poate sa fie eliberat impreuna cu alta structura care a facut parte din lantul mare
(e insulina & e eliberata in sange alaturi de peptidul C & unui pac cu ,5 nu i se pot face dozari de
insulina, mai ales daca e pe tratament, si atunci dozez peptidul C)
4gena care duce la sinteza acelei enzime de clivare poate fi afectata si atunci in loc sa fie in sange
hormonul activ, eista prehormonul care nu e la fel de activ;
Sinteza hormonilor steroidici:
-Captarea colesterolului la nivelul celulei steroidogene (endocitoza)
-%rima etapa a sintezei & intramitocondrial (St'R)
-6lterior sinteza se desfasoara in R#R
-1ecesita prezenta enzimelor specifice ce transforma colesterolul in diversi hormoni
4Hormonii, dupa ce au fost sintetizati sunt eliberati in sange, unde nu circula de obicei liberi, ci intr-
o forma legata; metabolizarea formei legate e mai lenta, e ca un fel de depozit;
4e important pt dozarile hormonale; 7dozarile formei libere pt ma de informatie
4formele libere sunt cele care sunt active; eista posibilitatea de a doza forma totala si forma libera
(e la hh tiroidieni dozare )SH si free )-; cortizolul liber urinar (evaluarea secretia zonei reticulare
a CSR) preferabil cortizolului plasmatic care e un cortizol total));
4hh nu sunt secretati liniar, sunt secretati cu o anumita frecventa intr-un anumit fel, iar o dozare
bazala nu spune mare lucru;
Tansportul hormonilor in circulatie:
-89: din hormonii steroizi si hormonii tiroidieni circula sub forma unor complee cu proteinele de
legare
-;orma libera este cea biologic activa
-%roteine de legare & sintetizate hepatic, modificarile lor afecteaza conc serica totala a hh dar nu si
fractiunea libera;
-)imp de injumatatire$ - secunde$ catecolamine
- minute$ hormoni proteici
- ore$ steroizi, hh tiroidieni
4hh daca circula liberi si nu sunt legati de proteine pot fi foarte usor metabolizati;
4hh hipotalamici & eliberati in sange si sunt imediat metabolizati & motiv pt care dozarea in sange pt
hh hipotalamici e greu de facut, se face in conditii de cercetare, <ituri scumpe;
4catecolaminele au si ele timp de injumatatire foarte rapid; in feocromotitom = eces de
catecolamine, se face dozare de metaboliti ai catecolaminelor, dg se pune pe dozarea de metanefrine
serice;
Tipuri de receptori membranari
- eista mai multe tipuri de receptori;
-hh peptidici au receptori & pe membrane = receptori membranari
-hh sterolici & receptori in citoplasma; acolo se face legatura receptor-hh si apoi actioneaza
intranuclear;
4tot la nivel nuclear mai actioneaza hh tiroidieni; la nivel nuclear mai eista receptori pt hh seuali;

4concentratia de hh vs nr de receptori; cand eista o cantitate f mare de hh, receptorii sunt toti
ocupati, ei se internalizeaza si apare asa numita reglare joasa
4cand ligandul e intr-o cantitate f mica, foarte multi receptori sunt pe suprafata & asa se eplica de
ce cand eista o insuficienta ameliorarile apar rapid dupa tratament, raspuns bun; e important sa se
descopere o insuficienta cat mai repede si sa se aplice imediat tratamentul substitutiv pt ca pe urma
nu mai raspunde atat de bine;
Receptorii ! molecule "proteine# glicoproteine# mono$policatenare intracelulare$localizate pe
membrana% care au capacitatea de a lega si recunoaste hormoni si care duc la promo&area
unor e'ecte intracelulare speci'ice
Modul de actiune al hormonilor cu receptori intracelulari
Receptorii nucleari$
-Receptori solubili, unii citoplasmatici (glucocorticoizi), altii nucleari (tiroidieni)
-'u rol de factori de transcriptie, se leaga de '1, si initiaza sinteza 'R1
#ista receptori orfani & fara ligand identificat
Reglarea secretetiei endocrine
1( Reglarea prin 'eed-bac)***
>ecanismul care se afla la baza reglarii hormonale = mecanismul de feedbac<; eista mai multe
tipuri de feedbac<;
4feedbac< pozitiv - feedbac<-ul e de obicei intre * glande( * structuri( intre o glanda si un
parametru biochimic periferic (e0 feedbac< intre valoare insulina si glicemie; %)H si calciu);
4pt insulina & in mom in care creste glicemia, creste si insulina( scade glicemia, scade insulina =
feedbac< %?53)3@;
4pt Ca, %)H determina Hipercalcemie, creste calcemia inhiba %)H si invers scade calcemia & creste
%)H = feedbac< 1#A')3@;
#ista ae$ implica . parteneri H3%?)'B'>?-H3%?;35?-AB0%#R3;#R3C'$ hipotalamo-
hipofizo-tiroidiene(adrenale(ovarian(testicular; intre toate aceste etaje eista un mecanism de
feedbac< 1#A')3@;
e )iroida & secreta printr-un mecanism autonom hh tiroidieni & eces de hh trimit info la nivel
hipotalamic unde se va inhiba secretia de )RH, si la nivel hipofizar va inhiba secretia de )SH; )SH
primeste influente inhibitorii din * parti, nu mai e stimulat de hipotalamus si e inhibat direct de
ecesul de hh tiroidieni; o val mic a )SH()SH supresat = in organism eista mai multi hh tiroidieni
decat e cazul (eista o hipertiroidie);
4>ecanismul 'utoimun & t0 )iroidian e distrus & secretia de hh tiroidieni va fi f mica & etajele
superioare & incep sa sintetizeze si elibereze )RH (hipotalamusul) care va stimula secretia de )SH;
deci hh tiroidieni putini si )SH f mare = insuficienta tiroidiana primara (tiroida e cea afectata);
4daca hipofiza e afectata & eista un adenom & hh tiroidieni vor fi f mici, )RH crescut, dar )SH mic
pt ca e afectata hipofiza = insuficienta hipofizara de )SH;
4 CRH & actioneaza pe cel corticotrofe de la nivelul hipofizei care sintetizeaza si elibereaza 'C)H
(in cadrul lantului de proopiomelanocortina) care actioneaza pe CSR (are . zone$ glomerulara,
fasciculara & cu cortizol si reticulara) si se produce cortizol; daca e distrusa CRS & pacientul va avea
un cortizol mic si asociaza un 'C)H mare = insuficienta CSR primara;
4intr-o insuficienta primara testiculara & BH (face feedbac< cu testosteronul) si ;SH (face feedbac<
negativ cu inhibina (h secretat de celule Sertoli)) sunt mai mari;
4la insuficienta ovariana primara$ ;SH mare si estrogenii sunt f mici;
4prolactina & la nivel hipotalamic eista neuroni care secreta dopamina, prin sistemul port
hipotalamo-hipofizar varsa dopamina & aj la nivel hipofizar la celulele lactotrofe si le inhiba secretia
de prolactina;
+(Reglarea prin bioritm:
-circadian
-ultradian
-circatrigintan (adica la aproimativ - saptamani)
4e secretia de insulina depinde de alimentatie; eista intotdeauna o secretie bazala si eista o
secretie legata de alimentatie;
4AH e secretata intr-o cantitate mai mare in timpul somnului; proteinele stimuleaza AH, glucoza il
inhiba;
4cortizolul & secretie mare dimineata, seara mult mai mica;
-cand banuim un pac care are un eces de cortizol & dozarea se va face dimineata "ora ,% si seara
"la ora +-%; e in boala Cushing valoarea de la ora *. poate fi mai mare ca cea de dimineata = ritm
inversat (rimul poate sa fie sters sau inversat in cadrul unei boli); la 1 secretia ritmica e intotdeauna
pastrata; o valoare mare la ora *. de cele mai multe ori eclude o patologie;
4reglarea circatrigintana & se refera la ; la descarcarea de BH; pee< BH & ovulatie;
-(Reglarea la ni&el tisular
-e legata de receptori;
-poate fi reglare inalta (cand eista lipsa stimularii) sau reglare joasa;
e rezistenta la insulina se poate eplica prin mecanismul de reglare joasa, eista insulina dar
aceasta nu reuseste sa introduca glucoza in celule si deci va fi insulina in cantitati mari si glucoza in
cantitati mari;
4reglare joasa si in tratamente & AnRH(gonadoliberinele secretat la nivel hipotalamic, actioneaza pe
hipofiza sa elibereze gonadotropi (BH,;SH); eista un preparat care se numeste agonist de
gonadoliberine, seamana dpdv structural cu ei dar are o posibilitate de a bloca receptorii mult mai
mare ca si gonadoliberina, si deci va eista permanent o cantitate mare de gonadoliberina & la
inceput (/ zi(*) poate sa stimuleze hipofiza sa sintetizeze gonadotropi, apoi receptorii membranari
de gonadoliberian se internalizeaza si dispar, si dupa cateva zile nu mai are cine sa stimuleze sinteza
de gonadotropi, scade sinteza lor; vor scadea hh seuali si deci voi determina o castrare chimica
(neoplasm san, prostata( puberatate precoce & cu superagonist de gonadoliberine;)
.iziopatologia a'ectiunilor endocrine*
/%/lterarea sintezei hormonale$
%roductie ecesiva (acromegalie, tireotoicoza, boala Cushing)
-mecanisme$
a) autonom (adenoame care secreta autonom)
b) mecanims autoimun (in b0 Araves),
c) intr-o secretie paraneoplazica (de obicei sunt hh peptidici & e AH-RH si pacientul va avea
acromegalie)
d) intr-o metabolizare insuficienta (ginecomastie la pac cu ciroza hepatica, hh seuali sunt
metabolizati la nivel hepatic
e) intr-un aport eogen = iatrogeniile (Cushing iatrogen, tireotoicoza)
,iminuarea productiei hormonale (nanism, miedem, boala 'ddison)
-mecanisme$
a)boli genetice
b)mecanismul autoimun
e0$
-anticorpi la nivel hipotalamic pt neuronii care sintetizeaza vasopresina apare ,iabet 3nsipid;
-la nivel hipofiza & daca apre o infiltrare limfocitara autoimuna la nivelul tijei asociaza o
insuficienta hipofizara centrala cu prolactinemie si ,3 = hipofizita limfocitara;
-la nivelul tiroidei & tiroidita Hashimoto care merge cu insuficienta, miedemul atrofic, la ,5 tip 3;
-la nivelul CSR & boala 'ddison (cauza frecventa de insuficienta CRS primara);
-gonade & menopauza precoce (e caz$ pacienta *9 si ceva de ani,asociaza ,5 tip 3 si tiroidita
Hashimoto + insuficienta ovarariana primara);
c)iatrogenii (citostatice & sinteaza de vasopresina & cauza de ,3 pe perioada de tratament);
0%/lterarea bioritmului hormonal
-%ubertatea precoce
-'novulatia de cauza hipotalamica (amenoreea hipotalamica) & afectarea ritmului de eliberare a
gonadoliberinelor
-1anismul prin deprivare de natura materna (copii strazii & mici de inaltime; dozare bazala & AH
afectat; inregistrare de somn si in acelasi timp si dozare de AH & nu apare cresterea la * ore dupa
somn; daca sunt scosi din mediu recupereaza)
4de fiecare data cand avem o boala care se datoreaza unui hormon in e1ces & dg0 se va pune
folosind niste valori bazale a hormonului respectiv, care vor fi crescute + test de inhibitie;
C%2atologia de receptor
4se numesc R#53S)#1)#;
-Rezistenta la hormoni tiroidieni & Sd Refetoff
- hh tiroidieni$ 1( crescuti; pacientul va avea aspect de Hipotiroidian (nu are receptori); e rar
-Rezistenta la hh androgeni & Sd testiculului feminizant; sensibilitate eagerata - hirsutism
-,efect al receptorului de AH & nanismul Baron
3tiopatogenia bolilor endocrine:
Sindroame tumorale
-cel mai frecvent hipofizare, tiroidiene + paratiroidiene, la nivelul pancreas, CSR, ovar etc;
-majoritatea benigne = adenoame, pot evolua cu hipersecretie hormonala (insuficienta prin
compresie (t0 Hipofizare);
4cele mai frecvente cancere sunt la tiroida;
-se pot asocia intre ele si formeaza 1eoplazii endocrine multiple (>#1)$
M341 asociaza$ Hiperparatiroidism + tumori hipofizare(pituitare + tumori pancreatice; se mai
numeste neoplazia endocrina cu cei trei 2; pot sa mai asocieze angiofibroame, carcinoide;
M34 +/$ Carcinom medular (apare la tiroida, secreta si calcitonina din celulele parafoliculare; se
asociaza cu o Hipersecretie de calcitonina) + feocromocitom (la nivel medulosuprarenalei) + H%)H
(=hiperparatiroidism);
4 e afectata gena R#) prin diferite mutatii; eista si o corelatie intre tipul de mutatie si agresivitatea
>#1; se face si ,A de genetica moleculara;
M34 +0$ Carcinom medular + feocromocitom + neurinoame mucoase + status marfanoid
(persoanele sunt mai inalte, au o anvergura a bratelor mai mare ca inaltimea lor)
2atogenia /utoimuna
Sindroame poliglandulare autoimune
-'par prin simultaneitatea agresiunii imunologice asupra mai multor glande endocrine
S2/ tip 1$ asociaza hipoparatiroidism,boala 'ddison, candidoza cronica = Sd ,iAeorge;
S2/ tip +: boala 'ddison, boli autoimune tiroidiene (miedem sau CasedoD), ,5 tip /, insuficienta
gonadica;
+ pot asocia si alte afectiuni '3$ anemie Ciermer, vitiligo (foarte frecvent), psoriazis,
trombocitopenie etc0
4 anamneza & antecedente7 de boli autoimnune; antecedente familiale;
4o boala endocrina - Ce hh e secretatE Ce structura are hh respectivE ,aca se poate doza(nuE ,aca
are forma libera(nuE ,aca hh e secretat in plus(minusE; ,g imagistic; evidentiere hh; anamneza;
medicamente, tratamente ulterioare;operatii, iradiere;
4la teste$
ce e mic cresc
ce e mare scad