Sunteți pe pagina 1din 38

FENOMENE DE IMBATRANIRE SI REABILITARE A

CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE
Partea a III-a
LUCRARI ANEXE
Lucrarile anexe sunt lucrarile asociate exploatarii si
functionarii in siguranta a barajelor.
Sunt prezentate scenariile de imbatranire pentru urmatoarele
lucrari: lucrari:
evacuatorii de ape mari si echipamentele hidromecanice
prizele si echipamentele hidromecanice,
conducte si galerii fortate aflate in corpul sau vecinatatea
barajelor
centrale hidroelectrice
alte lucrari
PRINCIPALELE SCENARII PRINCIPALELE SCENARII
1. Afuiere locala
2. Eroziune prin abraziune
3. Eroziune provocata de cavitatie si disiparea energiei
4. Blocare (obstructionare) cu transport solid
5. Probleme la stavile si celelalte echipamente
6. Debit exceptional
AFUIEREA LOCALA AFUIEREA LOCALA
Impactului apei asupra rocii de fundare si a Impactului apei asupra rocii de fundare si a
betoanelor solicitari importante. Evaluarea corecta
a acestor solicitari (adesea subestimate).
Exemple
Barajul Black Canyon - SUA
Exemple
Barajul Black Canyon
Exemple
Barajul Lake Waco SUA
Barajul Lake Wako - SUA
AFUIERE LOCALA
Cauze, efecte, consecinte
Daca bazinul de disipare este subdimensionat apare
eroziunea.
Radierul din beton care acopera roca poate fi erodat.
Este importanta calitatea rocii si forta de impact a lamei
de apa. de apa.
In cele doua exemple: crestere de subpresiune,
subspalare fundatie ca urmare a eroziunii regresive
Pericol: cedarea fundatiei
AFUIERE LOCALA
Monitorizarea si controlul imbatranirii
Inspectii, detectarea profunzimii afuierii, masuratori de subpresiune
si aliniament dupa fiecare deversare, punerea la uscat a bazinului
pentru evaluarea pagubelor si stabilirea masurilor de reparatii.
Masurile corective depind de gradul de deteriorare si localizarea
zonei de disipare (bazinului) fata de baraj.
In cazuri critice ca cele prezentate: lucrari de reabilitare (refacere) a
fundatiei sau redimensionarea evacuatorului si a lucrarilor de
disipare
Daca evacuatorul este utilizat rar si eroziunea bazinului de
amortizare se dezvolta lent sau se afla la o distanta suficient de
mare pentru a nu pune in pericol stabilitatea nu sunt necesare
reparatii.
EROZIUNEA PRIN ABRAZIUNE
Cele mai frecvente sunt cazurile in care sunt antrenate materiale
straine in bazinul de disipare.
O a doua cauza este deversarea apelor incarcate cu particule solide
sau corpuri straine, in special la schimbarile bruste de directie.
Exemple
Barajul Ilha Solteira - Brazilia
Exemple
Barajul Ilha Solteira - Brazilia
Exemple
Barajul Yasuoka Japonia
Exemple
Barajul Senzu Japonia
EROZIUNEA PRIN ABRAZIUNE
Cauze, efecte, consecinte
Doua cauze fundamentale: prezenta corpurilor solide antrenate si
turbulenta curentului.
In aval de vane eroziunea este cauzata de prezenta nisipului sau
aluviunilor transportate de curent.
Intensitatea eroziunii este strans legata de geologia versantilor bazinului.
De asemenea viteza de curgere este un parametru important. De asemenea viteza de curgere este un parametru important.
Cele mai frecvente probleme apar la bazinele de disipare - prezenta chiar
in bazin a corpurilor straine.
Bazinele concepute pentru a evacua corpurile straine sunt mai putin
afectate.
Distrugerile suferite se datoreaza fie prezentei corpurilor straine fie
particulelor solide transportate de apa.
Amplitudinea eroziunilor de 0,22 m/an ale betoanelor este posibila.
EROZIUNEA PRIN ABRAZIUNE
Monitorizarea si controlul imbatranirii
Deteriorarile provocate pot fi detectate prin 4 modalitati: punerea la
uscat a bazinului, cu scafandri, inspectii vizuale periodice si mai rar
prin sondaje acustice.
Masuri de impiedicare a patrunderii corpurilor straine din aval:
ridicare pragului de la capatul aval al bazinului, pat de beton pe roca
din aval. din aval.
DEBIT EXCEPTIONAL
Capacitatea insuficienta a lucrarilor de evacuare, constatata cu
ocazia unor viituri sau in urma unor studii de reevaluare a
proiectului.
Exista un numar mare de cazuri de incidente sau cedari ale unor
baraje ca urmare a acestui scenariu. Debitul exceptional este un
fenomen de scurta durata si mai putin de imbatranire. S-a
considerat totusi ca acest fenomen trebuie incadrat la fenomenele considerat totusi ca acest fenomen trebuie incadrat la fenomenele
de imbatranire
Exemple
Barajul Wyangala (Australia):
baraj de greutate, H= 61m
intrat in exploatare in 1936. In
urma unei viituri puternice din
1950 ca urmare a distrugerilor
provocate a fost refacut
descarcatorul de ape mari cu descarcatorul de ape mari cu
o capacitate marita. A fost
construit un nou baraj de
umpluturi sprijinit pe vechiul
baraj pentru a castiga un volum
suplimentar prin suprainaltare.
Exemple
Barajul Barker (SUA) H = 53 m, construit in 1910. Evacuator de ape mari de 12m latime cota crestei
deversorului cu 2,4 m sub cota coronamentului. In 1962 a fost reevaluata capacitatea descarcatorului si 2
ani mai tarziu a fost largit la 38 m si supra inaltat cu 0.9 m. A fost construit si un nou canal de evacuare.
Cauze, efecte, consecinte
Problema capacitatii insuficiente a evacuatorilor de ape mari poate
fi caracterizata in felul urmator: 1. viitura depaseste capacitatea
descarcatorului; 2) in anumite cazuri capacitatea este diminuata din
cauza functionarii defectuoase a stavilelor; 3) barajul este deversat
peste coronament ceea ce antreneaza in cea mai mare parte a
cazurilor distrugerea barajelor din pamant, inundarea centralei de
DEBIT EXCEPTIONAL
cazurilor distrugerea barajelor din pamant, inundarea centralei de
la piciorul barajului si eroziunea fundatiei la piciorul lucrarii.
Acest scenariu se datoreaza unor viituri bruste, neasteptate si
distrugerii lucrarilor din cauza ca acestea nu au fost in masura sa
descarce debitul de viitura. Consecintele au fost mult mai grave in
cazul proastei functionari a stavilelor care a condus la reducerea
capacitatii de evacuare.
DEBIT EXCEPTIONAL
Monitorizare si control
Scenariul privind debitul exceptional poate fi identificat si controlat
fie printr-o urmarire a comportarii lucrarii in timpul viiturii, fie printr-
o reexaminare a conceptiei lucrarii in raport cu criteriile actuale in
special in ceea ce priveste viitura de calcul.
PROBLEME LA STAVILE SAU VANE
Lucrarile anexe pot avea probleme din cauza deteriorarilor suferite
de echipamentele mecanice (stavile, vane). Aceste deficiente isi au
originea in proiectare, executie, sau cel mai adesea in proasta
intretinere a acestora.
Lucrarile anexe afectate sunt goliri de fund, prize si deversoare.
Exemple
Barajul Picote din Portugalia
ilustreaza foarte bine problemele
legate de imbatranirea vanelor si a
echipamentelor conexe. Baraj in arc
H = 100 m, Lc = 139 m pe fluviul
Douro. Construit in 1958 este
prevazut cu un descarcator de
suprafata echipat cu 4 vane segment
de 20 m latime si 8.6 m inaltime.
Capacitatea evacuatorului este de
10400 mc/s. Vanele sunt manevrate
cu lanturi prin intermediul unor trolii cu lanturi prin intermediul unor trolii
electrice. Motoarele sunt legate intre
ele printr-un arbore de sincronizare.
Barajul Picote
In timpul viiturii din 16 februarie 1966 stavilele au fost manevrate prin comanda de la distanta.
Lanturile de ridicare aflate sub apa si-au pierdut capacitatea de pliere (racordare) din cauza
acumularii de debris. Blocarea motorului din stanga uneia dintre vane a condus la distrugerea
articulatiei bratului. Stavila nu era suficient de rigida pentru a fi ridicata de o singura parte si ca
urmare a deformarii au luat nastere forte de frecare in ghidajele laterale si etansare. Solicitarea
suplimentara a condus la oprirea motorului si caderea libera a stavilei.
Cauze, efecte, consecinte
Stavilele si celelalte echipamente nu creeaza in general probleme
asa de grave incat sa puna in pericol lucrarile anexe decat doar
daca au existat greseli de conceptie, de intretinere sau aparent mai
rar de executie.
In privinta conceptiei: 1.) stavile cu deschidere mare, rigiditate
insuficienta pentru a fi manevrate lateral dintr-o singura parte; 2.)
PROBLEME LA STAVILE SAU VANE
insuficienta pentru a fi manevrate lateral dintr-o singura parte; 2.)
corpul vanei insuficient rigidizat pentru a rezista la vibratii; 3.) vana
sau stavila insuficient ventilata in aval in cazul descarcarii intr-o
conducta inchisa; 4.) echilibrare insuficienta a presiunilor de o parte
si dea alta in raport cu conditiile de manevra; 5.) conceptie gresita
a flotorilor in cazul stavilelor manevrate hidraulic; 6.) incredere
excesiva in comenzile automate; 7.) erorile umane in conditii de
stres; 8.) modele sau teste nepotrivite, utilizate in faza de
proiectare.
PROBLEME LA STAVILE SAU VANE
Cauze, efecte, consecinte
In privinta executie: 1.) suduri insuficiente; 2.) defecte diverse ale
materialelor constitutive.
In privinta intretinerii: 1.) absenta incercarilor periodice (profilactice)
ale stavilelor; 2) verificarea insuficienta a celorlate echipamente de
manevra, controlul coroziunii si al etansarilor; 3.) proasta intretinere
a camerelor de manevra a stavilelor hidraulice; 4.) curatarea si a camerelor de manevra a stavilelor hidraulice; 4.) curatarea si
lubrefierea lanturilor de ridicare aflate in apa.
RECOMANDARI GENERALE
Prevenirea fenomenelor de imbatranire a lucrarilor anexe se poate face
cel mai bine printr-o proiectare corecta, constructie si exploatare de
calitate.
Experienta a aratat ca multe dintre problemele aparute la aceste lucrari
pot fi minimizate daca se va tine seama de cateva recomandari
generale:
Utilizarea modelelor hidraulice fizice, sau numerice pentru intelegerea Utilizarea modelelor hidraulice fizice, sau numerice pentru intelegerea
fenomenului si proiectarea corespunzatoare a lucrarilor anexe.
Lucrarile trebuie sa fie robuste si in acelasi timp simplu de operat;
trebuie astfel concepute incat sa poata fi operate chiar si dupa
declansarea fenomenului.
Operarea echipamentului trebuie asigurata de 2 surse de eneregie: una
principala si una de siguranta.
RECOMANDARI GENERALE
Trebuie sa existe reguli de manevrare in caz de viitura si modele de
prognoza .
Trebuie asigurata comunicarea si facilitata interventia cu oameni si
echipamente in amplasamentul lucrarii, in caz de necesitate.
Regulamentul de exploatare trebuie sa contina instructiunile ce trebuie
urmate in situatii normale, de atentie, sau de viitura.
Programul de intretinere este foarte important pentru o functionare Programul de intretinere este foarte important pentru o functionare
sigura a echipamentelor. Trebuie executate manevre profilactice
(periodice) a echipamentelor hidro- electro-mecanice (EHEM).
Inspectia periodica a constructiilor si a EHEM , inspectii dupa evacuarea
viiturilor sau in urma unor evenimente exceptionale.
Este bine ca schema de deschidere a stavilelor sa fie stabilita la faza de
proiectare si sa fie respectata in timpul functionarii lucrarilor anexe.
Trebuie asigurate conditiile pentru instalarea unor batardouri temporare
amonte si aval de aceste lucrari.