Sunteți pe pagina 1din 28

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

CENTRUL COLAR REGINA ELISABETA


BUCURETI
PROIECT DE DIPLOM
Pentru sustinerea examenului de absolire a s!olii "ostli!eale
Pro#il sanitar
S"e!iali$are balneo#i$iotera"ie
TE%A PROIECTULUI
%etode de re!u"erare medi!ala&balneo#i$iotera"ie in' (emi"le)ii


Pro#esor !oordonator' Candidat'
TEO*ORESCU RALUCA C+L%UC NICUOR
%aistru instru!tor,
-LOREA -LOAREA


-SESIUNEA IUNIE 2007-

.
PLANUL LUCR/RII
PARTEA I
I, Generalit01i&&de#ini1ie2 !lasi#i!are2 date e"idemiolo)i!e
II, Etio"ato)enie&&!au$e2 me!anisme2 anatomie "atolo)i!0
III, Criterii de sus1inere a dia)nosti!ului'
.3 examenul !lini!&&semne subie!tie 4i obie!tie
53 inesti)a1ii "ara!lini!e&&ex, radiolo)i!2 "robe de laborator
eluarere mus!ular0 4i arti!ular0
I6, Eolu1ie 4i "ro)nosti! stadili$are
6 Tratament'
., tratament "ro#ila!ti!
5, tratament i)ieno&dieteti!
7, tratament medi!amentos
8, tratament orto"edi!o&!9irur)i!al
PARTEA a II&a' Tratamentul re!u"erator BFT
., "rin!i"iile 4i obie!tiele tratamentului B-T
5, tratamentul "rin 9idro&termotera"ie :te9ni!02 e#e!te3
7, tratamentul "rin ele!trotera"ie :te9ni!02 e#e!te3
8, tratamentul "rin masa;'
a3 des!rierea anatomi!0 a re)iunii
b3 te9ni!a masa;ului
!3 e#e!tele #i$iolo)i!e ale mesa;ului
<, =inetotera"ia& te9ni!i de mobili$are& "ro)rame de exer!i1ii
re!u"eratorii
>,tera"ia o!u"a1ional0
?,tratamentul balneolo)i! :a"e minerale2 n0moluri3& sta1iuni
balneo& !limateri!e indi!ate,
Bblio)ra#ie'
Re!omand0ri' #onturi de .82 mar)ini de 5!m2 5@&5< "a)ini,



5
Partea I

I. Generalt!" -#e$n"e% &la'$&are% #ate e(#e)*l*+&e
Sn#r*),l ne,r*n,l, )*t*r &entral-
Prin termenul de neuron motor !entral om An1ele)e !0 neuronul este situat An
s!oar1a !ir!umolu1iei #rontale as!endente !are A4i trimite axonul "rin #as!i!olul
)eni!ulat 4i !el "iramidal !Bt 4i neuronii motori "eri#eri!i din trun!9iul !erebral
4i m0du0,In !lini!02 sindromul de neuron motor !entral deine ast#el sinonim !u
sindromul "iramidal, Odat0 !u le$iunea #ibrelor "iramidale sunt Ans0 4i un num0r
mare de #ibre extra"iramidale2 "roenind de la "or1iunile extra"iramidale ale
s!oar1ei 4i de unele "or1iuni sub!orti!ale,A!easta ex"li!0 existen1a unei deosebiri
Antre sindromul $is "iramidal din !lini!0 4i sindromul "iramidal "ur le$at "rin
se!1iunea "iramidelor bulbare la animale,Cn sindromul "iramidal "ur2
s"asti!itatea li"se4te2 s"asti!itatea din sindromul "iramidal al !lini!i umane este
An realitate o tulburare extra"iramidal0 datorit0 An "rimul rBnd Antreru"eri
#ibrelor "ornite de la !Bm"urile "remotoare,
Cara!terele "rin!i"ale ale sindromului neuronului motor !entral sunt
urm0toarele'
.,Parali$ia "rin le$iune a neuronului motor !entral o!u"0 un teritoriu Antins2 dBnd
na4tere unei 9emi"le)ii sau "ara"le)ii,S&a ar0tat mai sus !0 "arali$iile
determinate de le$iunea neuronului motor "eri#eri! "ot s0 #ie limitate la !B1ia
mu4!9i sau !9iar la un sin)ur mu4!9i,O 9emi"le)ie nu "oate #i dat0 de!Bt de o
le$iune !entral0,Uneori Ans0 le$iunea !entral0 nu determin0 o 9emi"le)ie total02
!i "arali$ia se lo!ali$ea$0 la #a10 sau la unul din membre :mono"le)ie #a!ial02
bra9ial0 sau !rural03, Cn !a$uri !u totul ex!e"1ionale2 le$iuni !ir!ums!rise ale
s!oar1ei motoare au "utut da "arali$ii lo!ali$ate la un num0r mi! de mu4!9i, E
orba An totdeauna de mu4!9ii distali )ru"ul antero&extern al )ambei2
mus!ulatura "oli!elui2 extensorul de)etelor,
5,%u4!9ii "arali$a1i2 An urma le$iunii neuronului motor !entral sunt s"asti!i,
S"asti!itatea se tradu!e "rin re$isten1a la exe!utarea mi4!0rilor "asie,
Contra!tura "iramidal0 :s"asti!itatea se deosebe4te de !ontra!tura extra
"iramidal0 "rin urm0toarele !ara!teristi!i'
a.Pe !Bnd !ontra!tura extra"iramidal0 interesea$0 An mod a"roximati e)al toat0
masa mus!ular0 a unui membru2 !ontra!tura "iramidal0 are o re"arti1ie ine)al0'
la membrul su"erior ea "redomin0 asu"ra )ru"ului #lexor2 iar la membrul in#erior
asu"ra )ru"ului extensor, Pe de alt0 "arte atBt la membrul su"erior !Bt 4i la !el
in#erior2 !ontra!tura "redomin0 asu"ra mus!ulaturii distale,
/.In !ursul unei mi4!0ri "asie2 ri)iditatea extra"iramidal0 1ine nes!9imbat0 de
la An!e"utul "Bn0 la s#Br4itul mi4!0rii, Pe a!est #ond de ri)iditate uni#orm0 se
"er!e" mi!i ro!ade !onstituind #enomenul ro1ii din1ate, Cn !ontra!tura
"iramidal0 re$isten1a AntBm"inat0 la mobili$area "asi0 este redus0 la An!e"utul
mi4!0rii a"oi !re4te "e m0sur0 !e mu4!9iul este Antins,*a!0 !u toat0 a!east0
7
re$isten10 m0rit0 se !ontinu0 mi4!area "asi02 la un moment dat se "rodu!e o
brus!0 !edare a !ontra!t0rii !onstituind #enomenul lamei de bri!ea), -enomenul
lamei de bri!ea) este eident2 mai ales !u "rile;ul alun)irii mu4!9iului
!adri!e"s "rin #lexia "asi02 a )enun!9uilui,
&.Contra!tura extra"iramidal0 este "lasti!0:!eroas032 se)mentele tin$Bnd s0
"0stre$e atitudinea !are este im"rimat0 An !ursul mi4!0rilor "asie,*im"otri02
An !ontra!tura "iramidal0 se)mentele mobili$ate "asi tind s0 rein0 la "o$i1ia
ini1ial0,
#.Contra!tura extra"iramidal0 se Anso1e4te de o extra)ere a re#lexelor de "ostur0,
Cn sindromul "iramidal2 re#lexele de "ostur0 se !aut02 sunt diminuate sau abolite,
Re#lexul de "ostur0 se !aut0 a"ro"iind !a"etele de inser1ie a unui mu4!9i "rin
mi4!area "asi0 a se)mentelor, Ast#el2 la membrul in#erior2 re#lexele de "ostur0
se !aut0 e#e!tuBnd o #lexie a "i!iorului "e )amb0'mu4!9i antero&externi ai
)ambei se ada"tea$0 la noua "o$i1ie s!urtBndu&se2 !eea !e du!e la "roieminen10
i$ibil0 4i "al"abil0 a mu4!9iului )ambier anterior,
Un #enomen similar "oate #i "us An eiden10 la membrul su"erior "rin #lexie
"asi0 a bra1ului "e antebra1' se !onstat0 o !ontra!1ie "ostural0 a bi!u"sului,
Cara!terele di#eren1iale dintre !ontra!tura "iramidal0 4i !ea extra "iramidal0 nu
sunt Antotdeauna u4or de "us An eiden10 An !lini!0, *e a!eea "entru dia)nosti!
di#eren1ial sunt im"ortante semnele !lasi!e ale le$iunii "iramidale' existen1a unui
)rad de "are$02 extra)erea re#lexelor2 !lonusul2 semnul lui Babins=D,
Cn le$iunea neuronului motor !entral exist0 modi#i!0ri !ara!teristi!e ale
re#lexit01ii, Re#lexele osteotendinoase sunt exa)erate, Re#lexele !utanate
abdominale 4i !remasteniene sunt diminuate sau abolite, Re#lexul !utanat&
"lantar se #a!e An extensie :semnul lui Babins=D3, *e !ele mai multe ori An
sindromul "iramidal se !onstat0' semnul lui O""en9einm2 semnul lui Rossolimo2
semnul lui (o##man2 des!rise la !a"itolul asu"ra re#lexelor "ostero&tendinoase 4i
!utanate,
Cn le$iuni "iramidale Analte :sindromul "seudo bulbar2 s!lero$0 lateral0 a
mi"tri"i!03 a"are re#lexul "almo&neutronier a lui %arines!u 4i Radoi!i,
01Clonusul "i!iorului 4i al rotulei Anso1es! 9i"er re#lexitatea osteotendinoas0,
Clonusul "i!iorului se "une An eiden10 ast#el' bonlaul #iind An de!ubit dorsal2
se im"rim0 o u4oar0 #lexie a )9enun!9iului !u mBna stBn)0 a"li!at0 "e s"a1iul
"o"liteu2 An tim" !e !u mBna drea"t0 se a"u!0 Ar#ul "i!i!orului 4i se exe!ut0 o
brus!0 mi4!are de #lexie dorsal0 a "i!iorului "e )amb02 men1inBndu&se An
!ontinuare "i!iorul An a!east0 "o$i1ie se "rodu! !ontra!1ii ritmi!e ale "i!iorului,
Clonusul rotulian se !aut0 asu"ra )9enun!9iului An extensie 4i se de!lan4ea$0
"rintr&o de"lasare a rotulei An ;os, A"ar o serie de !ontra!1ii ritmi!e ale
mu4!9iului !adri!e"s2 "rodu!Bnd o serie de tre"ida1ii ale rotulei,
21Parali$iile "rin le$iunea neuronului motor !entral interesea$0 numai mi4!0rile
oluntare2 s"re deosebire de le$iunile neuronului motor "eri#eri!2 !are su"rim0
8
ori!e #orm0 de mobilitate, *e a!eea An sindromul neuronului motor !entral este
!onserat0 motilitatea re#lex0 4i sin=ineti!0, Re#lexele de autotism medular 4i
sin=ine$iile !ara!teristi!e sindromului "iramidal,
Atro#iile mus!ulare li"ses! sau sunt dis!rete An le$iunile neuronului motor
!entral 4i An ni!i un !a$ nu atin) )raita1iile atro#iilor din sindromul neuronului
motor "eri#eri!, Paralel absen1a atro#iilor2 An le$iunile neuronului motor !entral
nu !onstat0 tulbur0ri a"re!iabile de ex!itabilitate ele!tri!0 a nerilor 4i
mu4!9ilor, Rea!1iile de de)enere4!en10 li"ses! An le$iunile neuronului !entral,
Odat0 stabilit0 existen1a le$iuni a neuronului motor !entral se "une "roblema
dia)nosti!ului to"o)ra#i!2 adi!0 a "re!i$0rii nielului exa!t al le$iunii !are "oate
#i situat0 "e ori!e "un!t al !0i "iramidale2 de la s!oar1a motoare 4i "Bn0 la
neuronul motor "eri#eri!, Cn !lini!0 le$iunile neuronului motor !entral dau
na4tere la dou0 sindroame im"ortante' 9emi"le)ia 4i "ara"le)ia,
De$n"e-
Se nume4te 9emi"le)ie sindromul !ara!teri$at "rin "ierderea motilit01i
oluntare a unei ;um0t01i a !or"ului, (emi"le)ia este datorit0 le$iuni unilaterale
a !0ii "iramidale la un niel oare!are de&a lun)ul traie!tului ei,
(emi"le)ia "oate s0 se instale$e An mod brus!2 An "lin0 s0n0tate a"arent02 sau An
mod lent 4i "ro)resi2 Antre !ele dou0 ti"uri de debut existBnd toat0 )ama de
as"e!te intermediare, *ebutul brus! este !ara!teristi! "entru le$iunile as!ulare'
debutul lent "entru le$iunile tumorale2 iar uneori se AntBnles! ex!e"1ii de la
a!east0 re)ul0, *ebutul brus! a unei 9emi"le)ii se #a!e deseori "rintr&un i!tus
a"o"leti!2 termen "rin !are se An1ele)e "ierderea brus!0 a !uno4tin1ei An urma
unui a!!ident a!ut al en!e#alului, I!tusul a"o"le!ti! Ai urmea$0 o stare de !om0,
Cla'$&are-
Ti"urile anatomo&!lini!e !ele mai insemnate sunt'
& 9emi"le)iile "edun!ulare
a. Sindromul lui EebFr G 9emi"le)ie de "artea o"us0 le$iunii2 aso!iat0 !u
"arali$ia nerului o!ulomotor !omun de "artea le$iunii,
/. Sindromul lui Benedi!9t de "artea o"us0 le$iunii o 9emi"are$0 aso!iat0 !u
tulbur0ri !erebeloase 4i mi4!0ri inoluntare,
& 9emi"le)ii "rotuberan1iale
a.Sindromul lui %ilard&9emi"le)ie de "artea o"us0 le$iunii aso!iat0 !u
"arali$ie 9omolateral0 a "ere!9ii a 6II&a si a 6I&a de neri !ranieni,
/. Sindroamele de ti"ul -oille&sunt "arali$ii ale mi4!arilor de lateralitate a
)lobilor o!ulari,
& 9emi"le)iile bulbare&sunt sindroame alterne !onstand intr&o 9emi"le)ie
An!ru!i4at0 aso!iat0 !u o "arali$ie a unui ner bulbar de "artea le$iunii,
<
& 9emi"le)ia s"inal0&interesea$0 o ;umatate a m0duei situate deasu"ra
um#l0turii !eri!ale,*in "un!t de edere motor se !onstat0 o "arali$ie a
membrelor de "artea le$iunii2 !u inte)ritatea #e1ei,

II Et*(at*+ene &a,2e ' )e&an')e % anat*)e (at*l*+&!
a. Le$iuni as!ulare
& obstru!1ia arterelor !erebrale An !ursul ateros!lero$ei !erebrale 4i ale arteritelor,
& embolii !erebrale An !ursul steno$ei mitrale2 al endo!arditelor2 al #ibrila1iilor arteriale,
& 9emora)ia !erebral0,
& trombo#lebitele enelor !orti!ale,
/. Le$iunile traumati!e se datores! #ie unei r0ni dire!te a substan1ei !erebrale2 #ie unei
!om"resiuni "rintr&un 9ematom,
&. (emi"le)ii de ori)ine in#e!tioas0, *intre in#e!1iile !roni!e !it0m' tuber!ulo$a 4i si#ilisul,
*intre in#e!1iile a!ute !are "ot determina o 9emi"le)ie amintim'ab!esul !erebral2 menin)itele
a!ute2 en!e#alitele iroti!e,
#.(emi"le)ia din !ursul tumorilor !erebrale,Se inso1e4te adeseori de !ri$e de e"ile"sie
Ha!=sonian0 4i d0 semne de 9i"ertensiune !ranian0,
e. Cn s!lero$a An "l0!i,(emi"le)ia 2 #ar0 s0 #ie #re!ent0 nu este totu4i ex!e"1ional0,
$. Cn en!e#alo"atiile in#antile,
(emi"le)ia is!9eni!0, Se dia)nosti!9ea$0 "rin absen1a modi#i!0rilor de re#lexe2 "rin absen1a
"arali$iei #a!iale2 "rin absen1a sin=ine$iilor #a!iale 4i a modi#i!0rilor de tonus,
III1 Crter #e ','"nere a #a+n*'t&,l,
0.E3a)en &ln&-'e)ne */&t4e 5 */e&t4e1
Se !unos! o serie de semne !are "ot s0 dea indi!ii asu"ra exisisten1ei unui
de#i!it motor2 de!i !are "ot s0 dia)nosti!9e$e 9emi"le)ia !9iarAn "erioada de
!om0,
%embrele de "artea 9emi"le)i!0 atun!i !Bnd sunt ridi!ate "asi !ad !u o mare
iner1ie "e "at #a10 de membrele s0n0toase,-a1a este asimetri!02 mai etalat0 "e
"artea 9emi"le)i!02 "u"ilele "ot #i ine)ale2 An !a$ul unei 9emi"le)ii "rin
9emora)ie !erebral0 sau An !a$ul unei an)a;0ri "u"ila de "artea le$iunii #iind
midriati!0,Re#lexul !omun este "re$entat de "artea ne"arali$at0 4i "oate #i
diminuat sau abolit de "artea 9emi"le)i!0, Alteori bolnaul asist0 la instalarea
9emi"le)iei sale #ar0 s0&4i "iard0 ni!i un moment !uno4tin1a,
Cn 9emi"le)ie de#i!itul motor se instalea$0 An mod "ro)resi An !ursul lunilor
sau anilor,%ersul deine din !e An !e mai )reu,Uneori An #a$a ini1ial0 se !onstat0
#enomene de elondi!a1ie intermitent0,Cn tim"ul mersului #lexia )ambei "e !oa"sa
se #a!e !u am"litudine redus02 An !ontra!turi a!!entuate a!easta li"se4te,
Cn9emi"le)ia s"asti!0 se !onstat0 de la An!e"ut toate sim"tomele !ara!teristi!e
le$iunii "iramidale're#lexele sunt exa)erate2 exist0 semnul lui Babins=D, A!esta a
sus1inut !0 9emi"le)ia An #lexie se datorea$0 "redominan1ei re#lexelor de #lexie
asu"ra re#lexelor extensoare,
>
2. In4e't+a" (ara&ln&e 6 e3a)ene ra#*l*+&e 5 (r*/e #e la/*rat*r%
e4al,are ),'&,lar! 5 art&,lar!1
Cer!et0rile de laborator a;ut0 la elu!idarea dia)nosti!ului etiolo)i! 4i la
instituirea tratamentului,
.,Examenul urinii :albumin02 elemente biliare2 )lu!o$02 a!eton02 sediment3, Cn
9emora)ia menin)ian0 se "oate obsera o albuminurie !are dis"are An 58&8I de
ore, Cre4terea a!i$ilor amina1i "ledea$0 "entru o insu#i!ien10 9e"ati!0,
Gli!o$uria An !antitate mi!0 "oate #i AntBlnit0 An !omele "rin le$iuni !erebrale,
Gli!o$uria #oarte ridi!at0 4i Anso1it0 de a!etonurie "ledea$0 "entru o !om0
diabeti!0,
5,Chimismul sngelui 1 Cre4terea im"ortant0 a ureei arat0 o !om0 uremi!0, O
!re4tere moderat0 a ureei se "oate AntBlni 4i An alte !ome, Probele de insu#i!ien10
9e"ati!0 "ot "une An eiden10 o !om0 9e"ati!0, *o$area )lu!o$ei An sBn)e "oate
indi!a o !om0 diabeti!0 sau o !om0 9i"o)li!emi!0, S!0derea !lorurilor ne orien&
tea$0 s"re o !om0 adisonian0,
71Examenul lamelor de snge "oate ar0ta o !om0 leu!emi!02 o !om0 in#e!1ioas0
sau "re$en1a 9emato$oarului :!om0 malari!03,
81Cutarea toxicelor n snge i urin :barbituri!e2 al!ool2 "lumb3 ne indi!0 o
!om0 toxi!0,
91Puncia lombar este !ontraindi!at0 An !omele "rin 9i"ertensiune !ranian0,
:1Electrocardiograma "une An eiden10 un blo!2 un in#ra!t mio!ardi!2 o #ibrila1ie
arterial0,
71Electroencefalograma "oate des!o"eri le$iuni #o!ale :9ematom2 tumoare
!erebral03,
E4al,are ),'&,lar! 5 art&,lar!1
A4a !um remar!0 Rob0nes!u metodele analiti!e ex"use "Bn0 a!um !a"0t0 un
!ara!ter !u totul relati atun!i !Bnd in#irmitatea motorie are o ori)ine !entral0,
A!este metode nu i&au 4i nu "ot s0 ia An !osidera1ie !oordonarea mus!ular02 du"0
!um nu 1in seama de #a"tul !0 An !a$ul le$iunilor !entrale !ontra!1ia mus!ular0
este #oarte ariabil02 An #un!1ie de numeroasele date' starea de oboseal02 emo1ie2
#ri!02 "o$i1ia !or"ului 4i a !elorlalte se)mente ale !or"ului, Un test !ore!t ar
trebui s0 ia An !onsidera1ie tulbur0rile sen$oriale2 )radul 4i !alitatea mi4!0rii
utilitatea ei #un!1ional0 !om"ortamentul intele!tual 4i so!ial al bolnaului,
*e a!eea o serie de teste 4i&au "ro"us s0 se re#ere la mi4!0ri !om"lexe !u s!o"ul
utilitar !um ar #i lo!omo1ia,
.J mersul se #a!e !u "i!iorul e!9inK
5J mersul se #a!e !u redu!erea e!9inului2 dar bolnaul nu "une An mers !0l!Biul
"e solK
7J mersul se #a!e "e toat0 "lantaK "i!iorul se de$li"e4te )reu de sol2 mersul #iind
tBr4itK
?
8J mersul An !are se s!9i1ea$0 o u4oar0 #lexie din )enun!9iK
<J mersul normalK
Un test a"li!abil An s"e!ial An ex"erti$a medi!al0 so!ial02 "ro"une urm0toarea
s!9em0'
@J nu "oate s0 mear)0 #0r0 s"ri;inK
.J "oate s0 4ad0 nea;utat "e s!aunul !u roate2 dar nu se "oate mobili$a sin)urK
5J se "oate mi4!a inde"endent An s!aunul !u roate2 #0r0 a;utorul altei "ersoaneK
7J "oate s0 mear)0 asistat de !ineaK
8J "oate s0 mear)0 !u a;utorul asisten1ei me!ani!eK
<J "oate s0 mear)0 !u baston sau !Ar;eK
>J "oate s0 mear)0 sin)ur2 #0r0 ni!i un a;utorK
?J "oate s0 mear)0 sin)ur2 #0r0 a;utor2 "ar!ur!Bnd .<&58m An 8< se!unde,
I; E4*l,"a 5 (r*+n*'t&,l A;C
A6C "oate eolua An 7 moduri'
.3"ro)resi2 !u a)raarea sim"tomelor 4i !u s#Br4it letal,
53re)resi2 !u ameliorarea sim"tomelor neurolo)i!e2 a sim"tomelor
!ardioas!ulare 4i reenirea tre"tat0 a !on4tiin1ei
73remitent2 !u a)ra0ri 4i amelior0ri "eriodi!e An le)0tur0 !u !au$a !u !are a
"roo!at !oma 4i !u !om"li!a1iile !are se "ot ii,
*urata !omelor aria$0 de la !Btea ore "Bn0 la 7&> luni 4i !9iar mai mult, Cn
)eneral2 !oma e"ile"ti!0 durea$0 mai "u1in de o or02 rareori !Btea ore, Coma
traumati!0 "oate dura de la ? la .> ore, *e multe ori2 o !om0 la An!e"ut mai
"u1in adBn!02 !u "0strarea de)luti1iei2 a re#lexelor de a"0rare la ex!itan1i no!ii
"uterni!i 4i !u mi4!0ri s"ontane : coma vigil3 "oate tre!e2 tre"tat2 Antr&o !om0
"ro#und02 !u "ierderea re#lexului de de)luti1ie2 a re#lexului de tuse 4i a re#lexelor
de a"0rare Am"otria ex!itan1ilor no!i!e"tii2 ori!Bt de "uterni!i ar #i : coma
carus).
Pro)nosti!ul !omei de"inde de "ro#un$imea ei2 de !au$a !are a "roo!at&o 4i de
interalul !are a tre!ut de la instalarea st0rii !omatoase "Bn0 An momentul !Bnd
bolnaul "oate aea un a;utor medi!al !ore!t 4i ener)i!, Cn !oma diabeti!02
tratamentul insulini! "re!o!e bine !ondus "oate sala ia1a bonlaului, *a!0 An
58 de ore An!0 nu s&a administrat insulin02 "ro)nosti!ul se a)raea$0, Cn
traumatismul !ranio&!erebral2 "ierderea !on4tiin1ei mai mult de > ore indi!0
le$iuni )rae,
A"ari1ia unor anumite sim"tome arat0 a)raarea !omei, Printre a!este sim"tome
sunt' s"asme toni!e s"ontane 4i s"asme la manerele de "roo!are a re#lexelor de
a"0rare2 "roie!tarea "uterni!0 a bu$elor 4i men1inerea lor toni!0 An a!east0
"o$i1ie2 !Bnd se An!ear!0 introdu!erea de li!9ide An )ura bolnaului :re#lexul de
I
trom"03K strBn)erea "uterni!0 a maxilarului2 !Bnd se introdu!e o lin)ur0 An )ur0
:re#lexul de bulldo)3K "ierderea re#lexelor de de)luti1ie 4i de tuse, Aritmia "e
#ond !ardiati! este un sim"tom )ra An !oma in#e!1ioas0K "eri!ardita2 !onulsiile
Antune!0 "ro)nosti!ul An !oma uremi!0, :Conulsiile la An!e"utul unei !ome nu
sunt un sim"tom )ra3 Un sim"tom de alarm0 este dilatarea "u"ilelor !are au #ost
la An!e"ut An mio$02 sim"tom !are arat0 9i"otonie a mu4!9iului !onstru!tor al
"u"ilei, :*ilatarea "u"ilei An "rima #a$0 a !omei "rin intoxi!a1ie !u atro"in0 nu
in#luen1ea$0 "ro)nosti!ul datorit0 "arali$iei "arasim"ati!e3 Un alt sim"tom )ra
este des9idratarea or)anismului, Edemul "ulmonar2 su)9i1ul2 res"ira1ia C9eDne&
Sto=es2 !iano$a "ro)resi02 r0!irea extremit01ilor2 sudorile re!i2 anun10 s#Br4itul
letal, Bolnaul ia as"e!tul obi4nuit al #a$ei "rea)oni!e2 "re$int0 o!9i adBn!i1i An
orbite2 obra;ii 4i tBm"lele ex!aate2 nasul sub1iat2 o !uloare u4or !0r0mi$ie a
#e1ei,
La examenul #undului de o!9i se !onstat0 semnele unei retino"arii 9i"ertensie
An "lin0 eolu1ie2 !u edem "a"ilar2 exsuda&te 4i 9emora)ii retiniene, *es a"ar
obnubil0ri tre!0toare ale ederii2 durBnd !Btea se!unde sau minute,
Uneori mer)e s"re !om0 4i exitus "rin 9emora)ie !erebral02 alteori tratamentul o
redu!e2 dar "ro)nosti!ul Ande"0rtat este serios da!0 9i"ertensiunea arterial0
"ersist0, (emora)ia !erebral0 este o !om"li!a1ie iminent0 !are Antune!0
"ro)nosti!ul,
; Trata)ent-
01 Pr*$la&t&
Tratamentul insu#i!ien1ei !ir!ulatoare a!ute a !reierului, Tratamentul
"ro#ila!ti! !om"ort0 m0surile obi4nuite i)ieno&dieteti!e 4i medi!amentoase ale
bolii 9i"ertensie2 sau ale a#e!1iunii as!ulare ini1iale,
21 I+en*-#etet&
Tratamentul i!tusului a"o"le!ti!2 indi#erent de intensitatea lui2 im"un m0suri
ur)ente,
Cn "rimul rBnd nu se de"lasea$0 bolnaul An "rimele $ile2 de!i trans"ortul la
s"ital este !ontraindi!at An #a$a ini1ial0, Cn)ri;irea la domi!iliu trebuie Ans0 s0 #ie
atent0 4i "ermanent0, Bonlaul trebuie men1inut #oarte !urat2 s!9imbBndu&se
len;eria odat0 !e s&a murd0&rit !u urin0 sau #e!ale, *a!0 are )lob e$i!al a #i
sondat re)ulat, Gura2 te)umentele se !ur010 !u tam"oane umede,
7, Trata)ent )e#&a)ent*' -
Interen1ia medi!amentoas0 im"li!0 imediat #olosirea de do$e mari de itamina'
B.2 B>2 B.52 de strin)in0 An do$e "ro)resie "Bn0 la .L&5@ m9M $i An mai multe
"ri$e 4i de)eneratoare neroase !um ar #i' !loroxa$ona2 mido!almul2 dia$e"amul,
Cau$ele 4i sindromul #i$io"ati! se !ombat "rin anal)e$i!e asodilatatoare2
sim"tomati!e 4i la neoie "rin in#iltr0ri anaste$i!e "e sistemul sim"ati!,
L
Sedatiele 4i as!ioloti!ele diminuea$0 sim"tomatolo)ia subie!ti0 4i trat0rile
"enibile )enerate de )Bndul in#irmit01i ireersibile2 diminuare !are "ermite
mobili$area #or1elor soma)e ireersibile2 diminuare !are "ermite mobili$area
#or1elor soma)e2 neti!e ale or)anismului,


.@
Partea a II-a
TRATAMENTUL RECUPERATOR BFT
01Prn&(le 5 */e&t4ele trata)ent,l, BFT
Re&,(erarea $,n&"l*r <n =e)(le+e- redu!erea motorie a 9emi"le)i!ului
An!e"e !urBnd 4i "rin utili$area la maximum al "0r1ilor s0n0toase !are teebuie s0
exe!ute !u "ro"riile ei #or1e satis#a!erea a!telor mai im"ortante de autoserire,
*imami!a motorie tulburat0 "rin de#i!ien1e mi4!ate dintr&o ;um0tate a !or"ului
trebuie reor)ani$at An ederea autoseriri,
Bonlaul are tendin1a s0 !ear0 a;utor !9iar "entru a!1iunea "e !are "oate s0 le
exe!ute sin)ur, I se a !ere s0 se Antoar!0 sin)ur An "at2 a"oi s0 stea la mar)inea
"atului2 s0 trea!0 du"0 "at "e un #otoliu al0turat mi4!0ri "e !are "oate s0 le
exe!ute !u "artea s0n0toas02 !0utBnd un s"ri;in An !ea bonla0, Pentru toate
a!este a!1iuni a #ii la An!e"ut An01at 4i a;utat s0 le exe!ute2 ar0tBndui&se solu1ia
!ea mai !omod0,
Pentru ridi!area An 4e$ut se "oate #ixa de extremitatea !audal0 a "atului o #unie
!u un mBner2 de !are se a;ut0 bonlaul2 #0!Bnd 4i exer!i1ii de ridi!are,
O deosebit0 im"ortan10 o are or)ani$a1ia mintal0 a a!tului motor,
Bonlaul a exe!uta An minte mi4!area2 "e !are nu le "oate s0 le exe!ute
e#e!ti, Se a tre!e a"oi la reedu!area stati!ei 4i mersulului, %ersul la
9emi"le)i! se #a!e la An!e"ut sub as"e!tul de mers !osit, -rBnarea este
Am"iedi!at0 "rin !ontra!tura An e!in a "i!iorului la An!e"ut se "ermite a!east0
#orm0 de mers !are e reali$at0 !u a;utorul unui baston,
Bonlaul e de"rins s0 stea An "i!ioare2 1inBndu&se de o mas02 a"oi s"ri;init An
baston2 s0 stea An s"ri;in unilateral !u "i!iorul s0n0tos2 a"oi !u !el bonla, Cn
a!est !a$ trebuie redus0 !ontra!tura An #lexiune a "i!iorului "rin mi;loa!ele
#i$iotera"i!e,
Cn eta"a urm0toare se tre!e la utili$area tre"tat0 a mi4!0rilor An membrul bonla
An #a$a de Anaintare, Exer!i1iile An!e" An "at, Bonlaul e An01at s0&4i utili$e$e
#ie!are arti!ula1ie An "arte2 exer!itBnd mi4!area mintal 4i An!er!Bnd a"oi s0 o
exe!ute !u a;utorul te9ni!ianului, Nu trebuie s0 #a!0 e#orturi2 deoare!e a!easta
a!!entuea$0 !ontra!1iile sau du! la !ontra!1ia2 anta)oni4tilor, Exer!i1iile se #a! An
s"e!ial "e #lexori la membrul in#erior 4i "entru extensori la membrul su"erior,
CBnd se tre!e la mers2 bonlai a"ar nesi)uri2 le e #ri!0, E deosebit de im"ortant
s0 li se redea2 s0 #ie An!ura;a1i2 Andemna1i,
O "iedi!0 Ansemnat0 o are tre!erea de la o #orm0 de de"lasare la alta mai
ado"tat02 Ans04i stereoti"ul dinami! anterior, *e a!eeia #ie!are salt !ali#i!ati a
#i bine "re)0tit "rin edu!a1ia bonlaului2 "rin exe!utarea lui An !ondi1ii de
u4urare :An de!ubit sau !u s"ri;in sau An a"03,
Bonlaul relaxat a4a !um se ob1ine An b0ile !0ldu1e sau "rin )alani$0ri "oate
s0 exe!ute unele mi4!0ri !are erau #rBnate de !ontra!tur0,
..
El trebuie s0 le utili$e$e 4i An m0 sura !a"abil2 ob1ine 4i redu!erea !ontra!turii,
Emo1ia2 #ri!a2 e#ortul exa)erat du! la o 9i"ertoni!itate !are Am"iedi!0 "ro)resul
mi4!0rilor, P0r1ile !ele mai )reu de re!u"erat sunt !ele distale 4i ele or #i An
s"e!ial reedu!ate2 adu!erea "i!iorului An "o$i1ia "er"endi!ular0 "e )amb0 4i
mi4!area de extensiune a de)etelor mBini 4i de o"o$i1ie a "oli!elui2 tratamentul
de "o$i1ie are o mai mi!0 aloare An 9emi"le)ie #a10 de se!9ele "oliomeliti!0, Se
indi!0 sus1in0toare de tal"0 4i #ixarea intermitent0 a mBini An extensiune "e o
"la!0, %ersul se exe!ut0 mai bine !u "i!iorul An!0l1at Antr&o )9eat0,
Reedu!area An a"02 !on!omitent !u !ea "e us!at2 este deosebit de util0,
O/e&t4ele trata)ent,l, BFT ',nt-
& !ombaterea tulbur0rilor as!ulare !erebraleK
& !ombaterea tulbur0rilor "eri#eri!e' !ir!ulatorii2 tro#i!e2 !ontra!tur02
reedu!area motorie,
(emi"le)i!ul este ex"us la re"rodu!erea unui a!!ident as!ular de a!eea om
aea An edere tratamentul "reenti al a!estora' re)im alimentar2 i)ien0
:!ombaterea !onsti"a1iei2 a al!oolului2 su"rasoli!it0ri emo1ionale de mun!02
tem"eratur02 et!32 asodilatatoare2 modi#i!atori ai "ermeabilit01i !a"ilare :rutin32
ioduri2 sau da!0 9emi"le)ia este un !ardio"at2 9e"arin2 toni!e !ardia!e,
Ioni$0rile transorbitale !u !lorur0 de ma)ne$iu2 !u !lorur0 de !al!iu sunt An
mod "arti!ular indi!ate An serii de !Bte .8 in;e!1ii a"li!ate "e ba$a s!9emelor
obi4nuite2 la 5&7 luni,
B0ile )alani!e 8 !elulare !u ele!trod "o$iti la mBini 4i ele!trod ne)ati la
"i!ioare2 An do$are medie de .<mA !u durata de .< minute 4i tem"eratura a"ei de
7?N au un e#e!t net asu"ra tulbur0rilor !ir!ulatoare, Se "res!riu 5&7 "e
s0"t0mBn0,
%asa;ul este indi!at $ilni! "e ;um0tatea "arali$at02 u4or stimulant "e mu4!9ii
9i"otoni 4i sedati "e !ei An !ontra!tur02 este Anso1it de mobili$area "asi0
arti!ular02 este un ex!elent mod de tratament K relaxant "entru !ontra!turi 4i de
reedu!are motorie2 se "res!riu 5&7 "e s0"t0mBn0,
Galani$0rile de!ontra!turante se #a!e a"li!Bnd ele!trod ne)ati latero& !eri!al
4i !el "o$iti "almar sau "lantar de "artea o"us0 9emi"le)iei2 sau "entru
se)mentele distale2 ele!trodul ne)ati "e mu4!9ii anta)oni4ti !elor !ontra!tura1i,
Reedu!area motorie are dou0 as"e!te' reedu!area analiti!02 An de!ubit 4i are
dre"t obie!t An s"e!ial artu!ula1iile distale 4i reedu!area mi4!0rilor )lobale2
orientate "entru autoserire2 mers lu!ru manual, Se An!e"e de obi!ei !u mersul2
la bare "aralele2 !u bastonul et!,
O bun0 metod0 este a!eeia An !are bonlaul !aut0 s0 #a!0 mi4!0ri "asie de
"artea bonla0 !u a;utorul mBini s0n0toase de 8&< ori "e $i,
(emi"le)ia !roni!0 este 9emi"le)ia e!9e2 An !are a"ar tulbur0ri se!undare2
artro$e2 de#orm0ri,
.5
Se "res!riu ioni$0ri trasorbitale !u !lorur0 de !al!iu sau !lorur0 de ma)ne$iu2
b0i 8&!elulare2 masa;2 a"li!a1ii de "ara#in0 la arti!ula1iile dureroase2 reedu!area
mersului 4i a "re9ensiunii, Uneori este neoie de interen1ie orto"edi!0,
Bonlaii a!e4tia bene#i!ia$0 de !ure balneare la (er!ulane2 Goora2 6i!toria2
adi!0 An sta1iuni "entru boli ale a"aratului lo!omotor,
21 Trata)ent (rn =#r*-ter)*tera(e>te=n&!% e$e&te.
Baa ')(l!> tehnic)
B0ile sim"le sunt "ro!eduri !are se exe!ut0 !u a"0 sim"l02 la tem"eraturile
ex"use2 durea$0 un anumit inreral de tim"2 se exe!ut0 !u o anumit0 te9ni!0 4 i
se re#er0 la Antre)ul or)anism2 An!adrBndu&se An )ru"ul b0ilor )enerale2 sau unei
"0r1i din or)anism2 An!adrBndu&se An !ate)oria b0ilor "ar1iale,
Cn !adrul te9ni!ii )enerale de a"li!are se #oloses! manere s"e!iale2 !are dau
"ro!eduri !u !ara!ter deosebit,
E$e&te- Pentru !a e#e!tul b0ilor s0 #ie o"tim trebuie s0 1inem seama2 An
a"li!area lor2 de o serie de re)uli )enerale,
.3 B0ile )enerale sunt "ro!eduri ma;ore 4i !a atare or #i administrate numai An
"rima "arte a $ilei2 "Bn0 la "rBn$,
53 B0ile se or indi!a du"0 o ;um0tete de or0 de la mi!ul de;un sau2 An !a$ul
!Bnd bonlaula !onsumat o !antitate mai mare de alimente2 numai la interal de
5&7 oredu"0 a!easta,
73 Nu sunt indi!ate b0ile imediat du"0a un e#ort #i$i! "relun)it de mun!0 sau
s"ort2 sau du"0 st0ri de tensiune neroas0 im"ortant0,
83 Bonlaul trebuie s0 se a4e$e u4or An baie2 a"a a!o"erindu&i umerii sau
atin)Bnd un niel in#erior An #un!1ie de indi!a1iile din "res!ri"1ie,
<3 Cn baie2 trebuie s0 stea lini4tit 4i !omod2 4i An a!est s!o"2 este ne!esar s0 i se
"un0 sub !a"2 !are se s"ri;in0 "e mar)inea b0ii2 un "roso" Am"0turit sau o "ern0
!u aer sau din material "lasti!K "i!ioarele le a s"ri;ini de "ere1ii b0ii sau An
!a$ul !Bnd a!esta este "rea mare2 se a introdu!e un dis"o$iti s"e!ial "entru
"i!ioare,
>3 Bonlaului i se a a"li!a "e #runte o !om"res0 re!e "entru a eita !on)estia
!erebral02 An !a$ul b0ilor !u tem"eratur0 mai ridi!at0,
?3 Bonlaul nu a intra An baie "Bn0 !e tem"eratura nu a #ost eri#i!at0 !u
termometrul,
I3 Te9ni!ianul a su"rae)9ea !u aten1ie bonlaul An tim"ul "ro!edurii 4i2 la
a"ari1ia unor sen$a1ii2 !9iar slabe de ame1eal02 "al"a1ii2 #rison et!,2 Antreru"ere
baia,
L3 *u"0 baie bonlaul se 4ter)e !u un !ear4a#2 se Ambra!0 4i se odi9ne4te de
"re#erin10 .@&.< minute,
.@3 *u"0 #ie!are bonla2 !ada se s"al0 !u a"0 !lo!otit0 sau se de$in#e!tea$0,
.7
Baa ?net*tera(e,t&!- (tehnica) sau baia !u mi4!0ri este o baie !ald02 la !are
se aso!ia$0 mi4!0ri An toate arti!ula1iile bonlaului, Se e#e!tuia$0 Antr&o !ad0 mai
mare de!Bt !ele obi4nuite2 !are se um"le O !u a"0 la tem"eratura de 7>&7?N 4i
mai rar7IN,
Efecte Bonlaul este initat s0 se ur!e An !ad0 4i tim" de < minute2 este l0sat
lini4tit, *u"0 a!easta te9ni!ianul exe!ut0 :sub a"03 la toate arti!ula1iile2 toate
mi4!0rile "osibile, Te9ni!ianul st0 la drea"ta bonlaului,
Se An!e"e !u de)etele membrului in#erior de "artea o"us02 a"oi "e rAnd se
im"rim0 mi4!0ri 4i !elorlalte arti!ula1iiK se tre!e la membrul in#erior de a!eia4i
"arte, %anerele se !ontinu0 a"oi la membrele su"erioare2 AntBi !el de "artea
o"us0 a"oi !el de a!eia4i "arte2 "ornindui&se tot de la de)ete, La urm0 se tre!e la
mobili$area trun!9iului 4i la mi4!0ri An arti!ula1iile !a"ului 4i ale !oloanei
ertebrale,
Toate a!este mi4!0ri se exe!ut0 Antr&o "erioad0 de tim" de < minute, *u"0 a!eia
bonlaul st0 An re"aus2 du"0 !are este initat s0 exe!ute sin)ur mi4!0rile
im"rimate de te9ni!ian,
*urata b0ii este de 5@&7@ de minute2 du"0 !are bonlaul 4ters 4i l0sat s0 se
odi9nea!0, Se "oate exe!uta 4i "e se)mente limitate An ane mi!i
!ores"un$0toare,
Baa @al//a#1>te=n&!. a!east0 baie se e#e!tuea$0 Antr&o an02 mai mare de!Bt
!ele obi4nuite2 An a"0 la tem"eratur0 de 75N,
Se um"le ana !u a"0 "An0 la An0l1imea de a"roximati 5<&7@ !m :An0l1imea
unui termometru de baie obi4nuit3, A"a trebuie s0 a!o"ere ;um0tatea in#erioar0 a
bonlaului "Bn0 la ombili!, Bonlaul se a4ea$0 An a4a !Bt An s"ate lui s0 r0mBn0
un s"a1iu su#i!ient "entru mani"ula1iile te9ni!ianului,
Efecte. Bonlaul este initat s0&4i s"ele #a1a 4i s0 se #ri!1ione$e u4or "e mBini2
tora!e 4i abdomen, Te9ni!ianul se a4ea$0 la stBn)a 4i "u1in Ain s"atele
bonlaului2 ia An mBna drea"t0 un as s"e!ial :4i4tar3 sau o oal0 de .&.P litri 4i
#a!e .@&.< turn0ri re"e$i asu"ra s"atelui 4i umerilor bonlaului2 reali$ate "rin
loirea 4i "roie!tarea An a!ela4i tim" a a"ei din !ad0, *u"0 a!eia exe!ut0
#ri!1iuni ra"ide !u a"0 "e s"ate 4i "0r1ile laterale ale tora!elui An dire!1ia
erti!al0 de sus An ;os 4i iners, A"oi ia asul An mBna drea"t02 tre!e la "i!ioarele
bonlaului 4i "u1in la drea"ta lui2 Al init0 s0 se !ul!e "e s"ate 4i s0&4i
Ande"0rte$e "i!ioarele 4i exe!ut0 tot atBtea turn0ri 4i tot "rin a!eeia4i maner0 4i
An "artea anterioar0 a !or"ului, *u"0 a!eeia tre!e din nou la !a"ul bonlaului2 se
a4ea$0 An s"atele lui2 #ri!1ionea$0 sub a"0 "artea anterioar0 4i "0r1ile laterale ale
tora!elui 4i a"oi abdomenul2 !ir!ular2 An dire!1ia ea!u0rii intestinale,
-ri!1ionea$0 a"oi membrul su"erior de "artea o"us02 urmat de membrul in#erior
de a!eeia4i "arte,
Toate #ri!1iunile se #a! sub a"0, Ast#el se An!9eie tim"ul al "ro!edurii
.8
A)(a&=etarea &, (ara$n!1 (tehnic)
Const0 An a"li!area !on#orm unei anumite te9ni!i "e o re)iune limitat0 de !or"2
a "ara#inei to"ite,
Cm"a!9etarea !u "ata#in0 se a"li!0 !on#orm mai multor te9ni!i, Pre#erarea
uneia sau alteia este determinat0 de #orma re)iunii asu"ra !0reia trebuie s0
a!1ion0m,
Se ia o !antitate "otriit0 de "ara#in0 :a"roximati .<@&5@@)3 4i se to"e4te Antr&
un as la tem"eratura de ><&?@N2 An a4a #el !a s0 mai r0mBn0 !Atea bu!A1i
neto"ite An s!o"ul eit0rii su"raAn!0l$irii,
Grosimea stratului este de @2<&.!m, Peste stratul de "ara#in0 se a"li!0 bu!01i de
at0 sau #lanel0 4i a"oi se a!o"er0 re)iunea !u "0tura,
*urata Am"a!9et0rii este de5@&>@ minute, Cnl0turarea "ara#inei se #a!e !u
u4urin10 din !au$a trans"ira1iei !are are lo! sub stratul de "ara#in0, Pro!edura se
termin0 !u o s"0lare la 5@&55N,
Efecte. Cm"a!9etarea !u "ara#in0 are a!1iune lo!al02 !are se datore4te
"e de o "arte #a!torul termi!2 "e de alt0 "arte !om"resiunii aselor
su"er#i!iale, Ea "rooa!0 o An!0l$ire "ro#und0 4i uni#orm0 a 1esuturilor,
Cn tim"ul "ro!edurii2 su"ra#a1a "ielii se 1n!0l$e4te "Bn0 la 7I&8@N, La
lo!ul de a"li!are se "rodu!e o 9i"eremie "uterni!0 4i trans"ira1ie
abundent0,

Baa #e l,)na +eneral! >te=n&!. Este o "ro!edur0 termotera"euti!0 intens02
datorit0 a!1iunii dire!te asu"ra te)umentelor a ra$elor in#laro4ii 4i i$ibile din
s"e!trul ele!troma)neti!,
Este o baie de aer !ald, C0ldura este dat0 de 5@&5< de be!uri de .@@&Fa1i, Aerul din
baia de lumin0 se An!0l$e4te la >@&I@
@
,
E$e&te B se su"ort0 bine2 An "rima #a$02 "entru !0 aerul este us!at, *u"0 5@ de
minute2 An #a$a a doua a b0ii de lumin02 termoli$a nu mai este e#i!ient02 trans"ira1ia
sta)nea$0 4i !ur)e2 "ro!edura se su"orta )reu, Se "une !om"res0 umed0 "e #runte2
termometrul sub limb0, Pro!edura "oate #i urmat0 de Am"a!9etare umed0 !om"let0
5@&7@ minute sau s"alare !om"let0 la 55
@
du4 sau a#u$iune #ul)er, O baie )eneral0
de lumin0 de .< minute este o "re)atire #oarte bun0 "entru =inetotera"ie, Ea "oate
"re!eda 4i unele "ro!eduri de ele!trotera"ie indi!at An 9emi"le)ie,
71Trata)ent (rn ele&tr*tera(e1
Ioni!ri trans"ersale cu sulfur de %) 5&.@Q sau !lorur0 de %)2 8Q "olul
"o$iti bi#ur!at2 iar "olul ne)ati "e o!!i"ut2 intensitatea 5&7 mA2 durata .@&5@
minute2 $ilni! o 4edin102 .< 4edin1e "e serie,

.<
I*n2!r &, Ca &l*rat% .&.@Q "olul "o$iti a!ti2 bi!uri!ular2 ne)ati2 o!!i"ital2
.&5 mA2 durata .@&5@ minute2 $ilni! o 4edin102 .@ & .5 4edin1e "e serie, Curen1i
!u im"ulsuri2 #re!en1a >@2 !re4terea ICR im"ulsuri I2 5&7 mA2 durat0 7@ minute2
$ilni! o 4edin102 total .@&.5 4edin1e "e serie,
*e!ontra!tur0ri "entru se)mente distale2 ele!trodul ne)ati "e mu4!9ii
anta)oni4ti !elor !ontra!ta1i2 .@&.5 mA2 .@&.< minute2 $ilni! o 4edin102 .@&.5
4edin1e "e serie,
Ioni!rile transorbitale cu clorur. sau sul#at de ma)ne$iu "ot #i "res!rise Antr&o
serie de .< 4edin1e2 $ilni!e2 du"0 o s!9em0 "ro)resi0 An!e"Bnd de la @27mA2
tim" de 7 minute 4i m0rind An #ie!are $i o dat0 minia"era;ul @2. sau durata !u .
minut, Ele au a!1iune bun0 asu"ra edemului !erebral 4i tulbur0rilor !ir!ulatorii
!erebrale,
Interfereniali. Se An!e"e !u bra1ul2 !u a;utorul a 8 "l0!i :ele!tro$i3, -re!en10
ra"id02 5@ minute2 intensitate u4oar02 a"oi < minute #re!en10 lent02 du"0 !are se
tratea$0 )amba res"e!ti0, Unde s!urte "e arti!ula1iile dureroase2 $ilni! 5@
minute o 4edin102 do$e !alde III 4i I6, Tratamentul trebuie #0!ut !u "erseeren10
"entru a !ombate !ontra!tarea An #lexie,
#i gal"anice $atru celulare .< mA2 .<&5@ minute2 "olul "o$iti la membrele
su"erioare si "olul ne)ati la membrele in#erioare, $ilni! o 4edin102 total 5@
4edin1e "e serie,Galani$0ri de!ontra!turante2 se #a! a"li!and ele!trodul ne)ati
latero&!eri!al si ele!trodul "o$iti "almar sau "lantar2 de "artea o"us0 a
9emi"le)iei2 .@&.< mA2 .@&.< minute2 $ilni! o 4edin102 .@&.5 4edin1e "e
serie,Cn"a!9et0ri !u "ara#in0 <@&>@ )rade "e arti!ula1iile dureroase2 5@&7@
minute2 $ilni! o 4edin102 .@&.< 4edin1e "e serie,
81 Trata)ent (rn )a'aC-
a.De'&rerea anat*)&! a re+,n-
Me)/rele n$er*are
M,5&= - %uchii coa$sei Gre)iunea anterioar0' mu4!9iul !roitor2 mu4&
!9iul !adri!e"s #emural :dre"tul #emural2 astul lateral2 astul medial2 astul
intermediar3,
&re)iunea medial0' mu4!9iul "e!tineu2 addu!tor lun)2 mu4!9iul )ra!ilis2 addu!tor
s!urt2 addu!tor mare
&re)iunea "osterioar0' mu4!9iul bi!e"s #emural2 semitendinos 4i semimembranos
%uchii gambei &)ru"ul anterior' tibial anterior2 extensor lun) al
9alu!elui 4i mu4!9iul extensor lun) al de)etului
&)ru"ul lateral' "eronier lun) 4i s!urt
&)ru"ul "osterior' )astro!nemian2 solear2 "lantar2 "o"liteu2 "lexul lun) al
de)etelor2 tibial "osterior 4i #lexor lun) al 9alu!elui
%uchii $iciorului Gextensor s!urt al de)etelor2 extensor s!urt al 9alu!elui2
abdu!tor al 9alu!elui2 abdu!tor al de)etelor2 #lexor s!urt al 9alu!elui2 abdu!tor al
.>
de)etului mi!2 "0tratul "lantei2 interoso4i2 lumbri!ali
&)ru"ul anterior al membrelor in#erioare G mu4!9ii extensori
&)ru"ul medial G mu4!9ii abdu!tori
& )ru"ul "osterior G mu4!9ii #lexori
Oa'ele - & s!9eletul 4oldului G oasele ba$inului 4i #emurul
& s!9eletul !oa"sei & osul #emur
& s!9eletul )ambei G tibia 4i "eroneul
& s!9eletul "i!iorului G oasele tarsului :astra)al2 !al!aneu2 s!a#oid2 !uboid2 4i 7
!unei#orme3
& oasele metatarsului An num0r de <
&#alan)ele :!Bte 7 "entru #ie!are de)et 4i 5 la 9alu!e3
Art&,la"le - &arti!ula1ia 4oldului G !oxo#emural
&arti!ula1ia )enun!9iului G #emuro&tibial0
& #emuro&rotulian0
& tibio&"eronier0 su"erioar0
&arti!ula1ia )le$nei 4i ale "i!orului' &astra)alo!al!aneean0
&mediotarsian0
&intertarsiene
&tarsometatarsiane
&intermetatarsiene
&metatarso#alan)eene
Iner4a"a -
&"lexul lombar inerea$0 mu4!9iul "e!tineu !roitor 4i !adri!e"s
&"lexul sa!ral G nerul s!eati!2 "o"liteu inerea$0 tibialul anterior2 extensorul
!omun al de)etelor2 extensorul 9alu!elui2 lun)ulm "ero&nier2 s!urtul "eronier 4i
"ediosul
&nerul tibial "osterior inerea$0 tri!e"sul sural2 #lexorul !omun al de)etelor2
lun)ul #lexor al 9alu!elui2 tibialul "osterior2 abdu!torul 9alu!elui 4i lombri!arii
;a'&,lar2a"a -
&'rterele Gartera ru4inoas0
&arterele #esiere
&artera obturatoare
&artera #emural0
&artera "o"litee
.?
&artera tibial0
&arterele "lantare laterale
&arterele "lantare mediale
-;enele 6ena !a0 in#erioar0 4i a#luen1ii ei !ule) sBn)ele din membrele
in#erioare, La nielul "i!ioruli sunt 5 re1ele enoase' &re1eau dorsal0 4i
"lantar0
*in a!este ene se #ormea$0' ena sa#en0 mare 4i mi!0,
Me)/rele ',(er*are -
Oa'ele Goasele !enturii s!a"ulare G!lai!ul0 4i s!a"ul0
&s!9eletul bra1ului G9umerus
&s!9eletul antebra1ului Gradius 4i !ubitus
&s!9eletul mBinii G !ar"ul GrBndul su"erior
&s!a#oidul
&semilunarul
&"iramidalul
&"isi#ormul
&rBndul in#erior
&tra"e$ul
&tra"e$oidul
&osul mare
&osul !u !Brli)
%eta!ar"ul #ormat din < oase meta!ar"iene
&#alan)ele G!u ex!e"1ia de)etului mare !are are !Bte 5
#alan)e2 toate !elelalte au !Bte 72 numite2 de sus An ;os2
#alan)a "roximal02 medie 4i distal0
M,5&= - &!entura s!a"ular0
Lateral' &deltoidul 4i s"ina s!a"ului
6entral' &marele 4i mi!ul "e!toral
*orsal' &su"ras"inosul2 in#ras"inosul2 marele rotund2 subs!a"ularul
%uchii braului &)ru"ul #lexor Gbra9ialul2 bi!e"sul bra9ial
&)ru"ul extensor' tri!e"sul bra9ial2 !ora!obra9ial
.I
%uchii antebraului &anterior' rotundul "ronator2 #lexor radial al !ar"ului2
mu4!9iul #lexor ulnar2 mu4!9il #lexor su"er#i!ial al
de)etelor2 mu4!9iul #lexor "ro#und al de)etelor2 mu4!9iul
#lexor lun) al "oli!elui 4i "0tratul "ronator
&"osterior' extensor al de)etelor2 al de)etului mi!2
extensor lunar al !ar"ului2 an!oneu2 abdu!tor lun) al
"oli!elui2 extensor s!urt al "oli!elui 4i lun)2 extensor al
indexului
&lateral' bra9ioradial2 lun)ul extensor al !al&"ului2 s!urt
extensor radial 4i su"inator
%uchii minii : &mu4!9ii eminen1ei tenare Gs!urt abdu!tor al "oli!elui2
o"o$ant s!urt #lexor al "oli!e&lui2 mu4!9ii
eminen1ei 9i"otenare2 "almar s!urt2 #lexor s!urt al
de)etului mi!2 abdu!tor al de)eului mi!2 o"o$ant al
de)etului mi!
Iner4a"a - &nerul subs!a"ular2 mi!ul axilar2 nerul !ir!um#lex2 nerul
mus!ulo!utanat2 ramurile nerului su"ras!a"ular2 nerul radial
;a'&,lar2a"a - &artera !eri!al0 "ro#und02 artera tora!i!0 su"eri&oar02 artera
tora!oar!romial02 artera subs!a"ular02 arterele #lexe 9umerale2 artera bra9ial02
artera !olateral02 artera interosoas0 !omun02 arterele di)itale !omune 4i
arterele meta!ar"iene,
/.TE@NICA MASADULUI LA MEMBRELE INFERIOARE
De$n"e- Prin no1iunea de masa; se Antele)e o serie de mani"ulatii manuale
sau me!ani! a"li!ate sistemati! "e su"ra#ata or)anismului An s!o"ul de a ob1ine
e#e!te "ro#unde An s!o" tera"euti! sau "ro#ila!ti!
Ma'aC,l re+,n $e'ere-
%asa;ul re)iunii a !onsta din nete$ire 4i "resiuni e#e!tuate !u "ul"a de)etelor
unite2 urmat de un masa; ibrator insistent2 mai ales An "li!a #esier02 la nielul
marii s!obituri s!iati!e, %asa;ul arti!ula1iei !oxo#emurale este #oarte di#i!il
datorit0 mus!ulaturii masie !are An!on;oar0 arti!ula1ia, A!!esul la !a"sula
arti!ular0 este "osibil numai "rin 5 "un!te'
La nielul inser1iei mu4!9iului !roitor2 "e "artea sa2 "0trunde "rin
a"0sare 4i exe!ut0 mi4!0ri ibratoriiK
Cn tro9anter 4i tubero$itatea is!9iati!02 unde se "0trunde "unBnd
bolnaul s0 #le!te$e )enun!9iul 4i s0 #a!0 abdu!1ie a !oa"sei, Ai!i se
"oate exe!uta masa;ul ibrator sau !9iar baterea,
*u"0 exe!utarea masa;ului An a!este 5 "un!te se exe!ut0 mi4!0ri "asie 4i a!tie
An arti!ula1ie' #lexie 4i extensie a !oa"sei "e ba$in2 o abdu!1ie 4i addu!1ie a
!oa"sei2 !ir!umdu!1ie 4i rota1ie,
.L
Ma'aC,l &*a('e-
%asa;ul !oa"sei se An!e"e !u "resiunea 4i nete$irea bimanual02 mai AntBi "e #a1a
anterioar0 4i a"oi "e #a1a extern02 bolnaul stBnd An de!ubit dorsal2 a"oi "e #e1ele
"osteioare interne2 bolnaul #iind A de!ubit entral,
Se exe!ut0 a!este mi4!0ri2 de nete$ire !u "oli!ele2 "e #a1a anterioar02 iar !u
!elelalte "atru de)ete "e #a1a "osterioar0 a !oa"sei2 An!e"Bnd din dre"tul
)enun!9iului2 An sus "e ba$a !oa"sei,
Urmea$0 #r0mBntatul mus!ulaturii !oa"sei2 !are se #a!e ener)i! sub toate
#ormele :"resiune2 !u o mBn0 sau !u ambele mBini2 "etrisa;2 torsiunea
mus!ulaturii3, La !oa"s0 se a"li!0 mBn)0luirea 4i se #a! bateri ener)i!e2 mai ales
la !ei obe$i2 An re)iunea lateral0 a !oa"sei2 "e tensorul #a!iei lata2 de sus An ;os,
Ma'aC,l art&,la"e +en,n&=,l,-
%asa;ul )enun!9iului se "oate e#e!tua !u ambele mBini2 !u de)etele An re)iunea
"o"litee2 An tim" !e "ul"a de)etelor mari masea$0 re)iunea "ararotulian0, Se
An!e"e nete$irea !u unul sin)ur2 mai AntBi #undul de sa! su"erior2 a"oi "e lBn)0
rotul0 s"re mar)inea intern02 #ri!1ion0m s"a1iul arti!ular2 "or1iunea ei exterm0
din nou "Bn0 la s"a1iul "o"liteu,
%asa;ul se An!9eie !u nete$irea2 urmat0 de mi4!0ri a!tie 4i "asie2 #lexie 4i
extensie2 a"oi "rona1ie 4i su"ina1ie,
Ma'aC,l +a)/e-
%asa;ul )ambei se a exe!uta anterior !u extensorul !omun al de)etelor 4i
extensorul !omun al 9alu!elui2 la !are se #a!e mai AntBi nete$irea !u o mBn0
:de)etul mare3 mar)inea anterioar0 a tibiei 4i "e !elelalte mar)ini externe ale
)ambei,Nete$irea se #a!e de ;os An sus2 sub #orm0 de "ie"tene2 !u "artea dorsal0
a #alan)elor2 du"0 !are urmea$0 #r0mBntarea !u toate #ormele ei,Gru"ul
"eronierilor se masea$0 !u o mBn02 !a 4i )ru"ul anterior2 numai !0 "o$i1ia este
!ea mai lateral02 !u "oli!ele !are alune!0 "e mus!ulatura interioar02 "aralel !u
!reasta tibiei2 iar !elelalte de)et #iind "e mus!ulatura "osterioar0, *u"0 nete$ire
exe!ut0m "etrisa;ul 4i a"oi mBn)0luirea,
Ma'aC,l art&,la"e +le2ne-
%asa;ul arti!ula1iei )le$nei se An!e"e !u nete$irea2 !are se "oate exe!uta !u
ambele mBini2 urmat0 de "resiunea "e re)iunea "erimaleolar02 a"oi #ri!1iunea
arti!ula1iei tibiotarsiene,
-ri!1iunea se An!e"e la tendonul lui A!9ile2 sub maleola extern02 a"oi "e #a1a
dorsal0 4i din nou !0tre tendonul lui A!9ile2 sub maleola intern0,
*u"0 masa; exe!ut0m mi4!0ri a!tie 4i "asie de #lexie dorsal0 4i a"oi "lantar0
a "i!iorului "e )amb02 du"0 !are #a!em "rona1ie2 su"ina1ie 4i !ir!umdu!1ie,
5@
Ma'aC,l (&*r,l, (r*(r, 2'-
Pentru masa;ul "i!iorului !ea mai indi!at0 "o$i1ie este a!eea de de!ubit dorsal
!u )enun!9ii #le!ta1i, Cn!e"em !u nete$irea de)etelor de ;os An sus2 urmat0 de
"resiuni 4i #r0mBnt0ri, Se insist0 la 9alu!e2 la arti!ula1ia metatarso#alan)ian0,
Tre!em la masa;ul #e1ei dorsale a "i!iorului2 "rin nete$iri2 urmat de o u4oar0
#r0mBntare a #ie!0rei te!i tendinoase An "arte2 "rin mi4!0ri lente laterale ale
tendoanelor,
%asa;ul re)iunii dorsale a "i!iorului este deosebit de e#i!a!e An !ombaterea
durerilor a!estor re)iuni,
%asa;ul "lantei se e#e!tuea$0 "rin nete$ire2 #ri!1iune2 An !a$ de aderen1e 4i mai
ales baterea2 !u "artea !ubital0 a mBinii2 !u "umnul sau !u "artea dorsal0 a
de)etelor,
Rinetotera"ia la "lant0 se #a!e "rin #lexie dorsal0 a "i!ioru&lui2 #lexia "lantar02
su"ina1ia 4i rota1ia "lantar0 4i !ir!umdu!1ia,
TE@NICA MASADULUI LA MEMBRELE SUPERIOARE
Ma'aC,l ,)!r,l,-
Re)iunea um0rului !u"rinde 7 re)iuni deosebite2 !are trebuie s0 #ie bine
!unos!ute de maseur2 re)iunea deltoidian0 este o re)iune "osterioar0 :re)iunea
s!a"ular03 4i o re)iune anterioar0 sub9umeral0 :re)iunea axilar03, A!east0 ultim0
$on0 trebuie s0 #ie res"e!tat0 de maseur deoare!e de ai!i este lo!ul de tre!ere a
"a!9etului as!uloneros al membrului su"erior2 !are !u"rinde artera 4i ena
axiliar02 artera 4i ena 9umeral02 asele !ir!um#lexe 4i subs!a"ulare2 nerii
median2 radian2 !ubital 4i bra9ial !utanat intern,
Re)iunea s!a"ular0 !u"rinde )roa"a su"ras"inoas0 4i )roa"a subs"inoas02
se"arate de s"ina omo"latului2 i$ibile mai ales mai ales la !ei slabi, La !ei !u
mus!ulatur0 de$oltat02 dim"otri02 s"ina este re"re$entat0 de o de"resiune2 de
un 4an12 iar An lo!ul )ro"ilor su"ra 4i subs"inoas02 se 0d mase as!ulare An
relie#,
Re)iunea deltoidian0 !ores"unde "e toat0 Antinderea 4i mu4!9iul deltoid2 !are
este mu4!9iul deltoid !are este mu4!9iul addu!tor al bra1ului 4i se interesea$0 "e
am"renta deltoid0 a 9umerusului "rintr&un tendon "uterni!, %u4!9iul deltoid
su#er0 adeseori An traumatismele um0rului sau An a#e!1iunile in#lamatoare ale
arti!ula1iei s!a"ulo9umerale :#ra!turii2 "eriartrite3 o atro#ie mai mult sau mai
"u1in im"ortant0 An !are este ne!esar0 interen1ia masa;ului,
*e!i masa;ul )lobal al um0rului se adresea$0 mai multor mu4!9ii dintre !are !ei
mai im"ortan1i sunt mu4!9ii' deltoid2 su"ras"inos2 subs"inos 4i "e!toralul mare2
!are de asemenea se interesea$0 An rest2 "e "artea anterioar0 a 4an1ului bi!i"ital,
%asa;ul um0rului se exe!ut0 la bonlaul a4e$at, Toate #ormele de masa; sunt
a"li!abile la re)iunea deltoidian0nete$irea2 a"0sarea2 "erisa;2 #r0mntare2ibra1ii2
#ri!1iune et!,
5.
Se An!e" totdeauna !u nete$irea Antre)i re)iuni2 a"oi a #ie!0riu mu4!9i An "arte
!u "alma mBinii2 mu4!9iul su"ras"inos2 subs"inos urmat0 de #r0mBntarea a!estor
mu4!9i !u dou0 mBini :stoar!ere3 sau sub #orm0 de )eluire !u r0d0!ina mBinii2
a"oi baterea !u dosul mBinii sau !u "artea !ubital0 a de)etelor,
Se tre!e a"oi la #r0mBntarea 4i nete$irea mu4!9iului "e!toral !u dou0 mBini
:stoar!erea3 sau "rin )eluire2 urmat0 de batere !a 4i mu4!9iul omo"latului,
Re)iunea deltoidian0 este mai AntBi nete$it02 a"oi se tre!e la #r0mBntare, Cel
mai #re!ent se a"li!0 "etrisa;ul2 !are interesea$0 nu numai "artea !0rnoas0 a
mu4!9iului !i 4i 1esutul !elular sau deltoidian An !are se )0ses! bursele seroase2
!are sunt adesea sediul "ro!eselor in#lamatoare !roni!e sau a!ute2 denumite "rin
termenul de "eriartrit0 s!a"ulo9umeral0, Perisa;ul se #a!e mai mult sub #orm0 de
stoar!ere transersal0, Se "oate #a!e 4i "rin )eluire, *e asemenea masa;ul
re)iunii deltoidiene "ro#unde "oate s0 Ambra!e as"e!tul unei mi4!0ri de roat0 de
moar0,
Cu "alma se exe!ut0 mi4!0ri !ir!ulare sau An s"iral02 s"ri;inBndu&se !u "utere
"e "roiminen1a um0rului, Palma maseurului 4i re)iunea um0rului bonlaului sunt
intim unite 4i solidare 4i de a!eea #a!erea #ro#und0 a dermului masat este a!eea
!are a!1ionea$0 "e "lanurile "ro#unde, Baterea se #a!e !u dosul mBini sau !u
"artea !ubital0 a de)etelor, O alt0 #orm0 de masa; a"li!at0 la um0r este
#ri!1iunea, Arti!ula1ia um0rului este de #a"t o tri"l0 arti!ula1ie's!a"ulo9umeral02
a!romio!lai!ular02 4i arti!ula1ia "e !are o #a!e omo"latul !u )rila;ul !ostal "e
!are alune!0, *u"0 exe!utarea manerelor de masal la um0r2 se tre!e la mi4!0ri
a!tie 4i "asie An arti!ula1ia um0rului masat2 se tre!e la mi4!0ri !are se exe!ut0
An toate sensurile' #lexiune&extensiune2 abdu!1ie&addu!1ie 4i rota1ie intern0 4i
extern02 da!0 este neoie de a;utorul masa;ului,
Ma'aC,l /ra",l,-
Se An!e"e !u nete$irea2 exe!utat0 !u o mBn02 Am"in)Bnd toat0 masa mus!ular0 a
tri!e"sului2 de)etul mare alune!Bnd "rin 4an1ul bi!i"ital extern2 An tim" !e mBna
!ealalt0 a maseurului #ixea$02 An u4oar0 #lexiune2 antebra1ul "e bra1, Urmea$0
nete$irea2 An a!ela4i #el2 a re)iunii anterioare2 bi!i"itale, Nete$irea "oate s0 #ie
!ombinat0 !u ibra1ia, Se !ontinu0 a"oi !u #r0mBntatul2 !are se exe!ut0 An
a!eea4i ordine, Se #a! mi4!0ri de nete$ire2 exe!utBndu&se mi4!0ri de !om"resiuni
4i de!om"resiuni su!!esie2 de ;os An sus, O te9ni!0 !are "oate s0 #ie a"li!at0 la
bra1 este masa;ul as!endent bimanual2 !are se exe!ut0 !u ambele mBini a"li!ate
una "e re)iunea bra9ial0 anterioar0 :mBna drea"t032 An!on;urBnd bra1ul !u
"oli!ele insinuat An 4an1urile intersti1iale dintre #as!i!ulele mus!ulare, Ambele
mBini exer!it0 simultan "resiuni 4i #ri!1iuni as!endente2 de la !ot la um0r, O alt0
"ra!ti!0 de masa; a bra1ului este m0)0luirea2 !are !onst0 An Ambr01i4area maselor
mus!ulare Antre !ele 5 "alme des!9ise2 !u de)etele Antinse, Se exe!ut0 mi4!0ri de
rulare2 #ie!are mBn0 des!riind o mi4!are An sens iners #a10 de !ealalt0, %aselor
mus!ulare le sunt im"rimate mi4!0ri de rota1ie An ;urul bra1ului2 !are determin0 o
a!tiitate ie a !ir!ula1iei, Se "oate a"li!a 4i baterea2 #ie !u "artea !ubital0 a
de)etelor2 #ie !u "alma2 #ie !u dosul "0lmii,
55
Ma'aC,l &*t,l,-
%asa;ul !otului se #a!e mai ales An re)iunea "araole!ranian0, Se An!e"e !u
masa;ul de introdu!ere2 !are !onst0 An nete$irea re)iunii !ubitale 4i a tri!e"sului,
Se #a!e a"oi #r0mBntarea re)iunii des!rise2 !om"resiuni !u ambele "oli!e An
s"a1iul "araole!ranian, Urme$0 #ri!1iunea !a"sulei2 la An!e"ut "osterior2
insinuBnd unul sau dou0 de)ete s"re interiorul !a"sulei2 !on!omitent !u ibra1ia,
A"oi !u ambele "oli!e !ontinu0m #ri!1iunea s"re e"i!ondilul 4i e"itro9lee, Pentru
#ri!1iunea !a"sulei anterior2 bolnaul #a!e #ri!1i&unea antebra1ului "e bra1 4i
su"ina1ia antebra1ului :!are "0trunde An ambele "oli!e An "li!a !otului2 "rintre
tendoane 4i a #ri!1iona !a"sula3,
*u"0 a!este manere de masa; se #a! mi4!0ri "asie 4i a!tie ale !ir!ula1iei
!otului2 #lexie 4i extensie2 "re!um 4i "rona1ie 4i su"ina1ie a mBinii2 !u antebra1ul
An #lexiune,
Ma'aC,l ante/ra",l, -
%asa;ul antebra1ului Ane"e !u nete$iea "0r1ii anterioare2 !are se "oate #a!e !u o
sin)ur0 mBn02 !u "oli!ele2 !elelalte de)ete alune!Bnd "e "artea "osterioar0 sau
!u ambele mBini2 e#leura; bimanual, Se "ro!edea$0 !u mult0 blBnde1e2 de ;os An
sus2 de la "umn 4i "li!a !otului, Se !ontinu0 !u nete$irea #e1ei "osterioare a
extensorilor2 !u o sin)ur0 mBn0, Nete$irea se "oate #a!e 4i !on!omitent "e
ambele #e1e ale antebra1ului2 !u ambele mBini,
*u"0 nete$ire se tre!e la #r0mBntat' la An!e"ut !u )ru"ul #le&xorilor2 "rin
"resiuni exer!itate !u o mBn0 sau !u ambele mBini dis"use An inel2 "rin mi4!0ri
as!endente, Se #a! #a! 4i mi4!0ri de stoar!ere2 de sus An ;os2 "e "artea radial02
alune!Bnd s"re e"i!ondil, -r0mBntarea re)iunii "osterioare a ambelor antebra1e
se #a!e "rin "resiuni as!endente2 !u o mBn0, Pe antebra12 atun!i !Bnd olumul
mus!ular este mare2 se "oate a"li!a "etrisa;ul !u dou0 mBini, Cn "lus la antebra1
se "ot a"li!a bateri u4oare2 !u "artea !ubital0 a de)etelor 4i ibra1ii,
Ma'aC,l (,)n,l,-
Arti!ula1ia radio!ar"ian0 este o arti!ula1ie !ondilian02 !are une4te radiusul !u
"rimul rBnd al !ar"ului, Ca"sula arti!ular0 este un mosur #ibros !are se inser0
Am"re;urul !ondiliului !ar"ian,
Partea anterioar0 a "umnului "re$int0 o serie de re#lexe lon)itudinale #ormate de
tendoanele subia!ente, A!este relie#uri tendinoase delimitea$0 dou0 4an1uri
lon)itudinale2 sub !are se )0ses! dou0 !ondu!te osteo#ibroase2 #ormate de
li)amentul inelar anterior al !ar"ului2 enul extern2 "rin !are tre!e tendonul
marelui "almar2 altul intern mai mare2 "rin !are tre!e nerul median 4i toate
tendoanele #lexorilor !u te!ile lor sinoiale,
%asa;ul re)iuni anterioare a "umnului se #a!e An )eneral !u a;utorul "oli!elui2
!are urmea$0 relie#ul tendoanelor de ;os An sus, *in a#ar0 An0untru"e #a1a
anterioar0 a "umnului maseurul AntBnle4te urm0toarele #orma1iuni' tendonul
lun)ului su"inator2 artera 4i enele radiale2 tendoanele marelui 4i mi!ului "almar2
57
nerul median2 tendoanele #lexorilor su"er#i!iali 4i "ro#und artera 4i ena
!ubital02 Anso1ite de nerul !ubital2 a"oi tendonul !ubitalului anterior,
Re)iunea "osterioar0 a "umnului este ridi!at0 An0untru de !a"ul !ubitalului2
!are are o a"o#i$0 des!endent0 :a"o#i$a stiloid0 !ubital032 iar Ana#ar0 de
extremitatea anterioar0 a radiusului2 terminat0 4i ea "rin a"o#i$a stiloid0 a
radiusului !are se "al"ea$0 An "artea su"erioar0 a taba!9erei anatomi!e, Sub
"iele 4i stratul a"roneroti! se )0ses! tendoanele extensorilor An !ulise
osteo#ibroase An !are alune!0 !u a;utorul te!ilor lor sinoiale, A!este te!i
sinoiale sunt sediul #ie a sinoitelor a!ute 4i !roni!e2 !9isturilor tenosinoiale,
Pumnul este deseori su"us unor traumatisme An urma !0rora masa;ul interine
!u bune re$ultate,
%asa;ul re)iunii "osterioare se An!e"e !u nete$irea de)etului mare2 urmat de
#ri!1iunea arti!ula1iei radio!ar"iene,
Ma'aC,l #e+etel*r 5 )En-
Toate de)etele mBini An a#ar0 de "oli!e sunt !onstituite anatomi! "e a!ela4i ti",
-ie!are "re$int0 o #orm0 !ilindri!0 turtit0 antero&"osterior, Pe #a1a "almar0 se
inserea$0 tendoanele #lexorilor2 "e !ea dorsal0 tendoanele extensorilor,
%asa;ul de)etelor se #a!e An!e"Bnd !u nete$irea !u dou0 de)ete Antre de)ete 4i
indexul nasolului2 a"oi !ontinuBnd !u "resiuni2 #r0mBntare2 eentual sub #orm0
de mBn)0luire2 #ri!1iuni "e arti!ula1iile meta!ar"o#alan)iene 4i inter#alan)iene,
Totdeauna masa;ul se exe!ut0 de la Br#ul de)etelor !0tre r0d0!ina lor,
%asa;ul "almei se adresea$0 !elor trei re)iuni ale ei2 eminen1a tenar02
9i"otenar0 4i bureletelui di)ito"almar, %asa;ul eminen1ei tenare #ormat0 din
mu4!9ii !are se interesea$0 "e "rima #alan)0 a "oli!elui2 se #a!e de maseur "rin
"resiuni !u de)etul mare, Eminen1a 9i"otenar02 #ormat0 din "atru mu4!9i
:"almarul !utanat2 addu!torul de)etului mi!2 s!urtul #lexor 4i o"o$antul3 se
masea$0 !a 4i eminen1a tenar0, Se "oate a"li!a 4i "eria;ul "rin !iu"ire, Re)iunea
mi;lo!ie a mBini2 datorit0 a"onero$0ri "uterni!e a "almei2 #a!e di#i!il masa;ul,
Se a"li!0 ai!i nete$iri mai ener)i!e 4i #r0mBntare "rin a"0s0ri "uterni!e 4i
mobili$0ri ale tendoanelor,
&.E$e&tele $2*l*+&e ale )a'aC,l,
E#e!tele #i$iolo)i!e ale masa;ului sunt multi"le, Se atribuie masa; a!1iunii
lo!ale !um sunt'
&a!1iune sedati0 asu"ra durerilor de ti"2 neral)i!2 mus!ulare sau arti!ulare,
&a!1iune 9i"eremiant0 lo!al02 de Ambun0t01ire a !ir!ula1iei lo!ale !are se
mani#est0 "rin An!0l$irea 4i Anro4irea te)umentelor asu"ra !0rora se exer!it0
masa;ul,
&Anl0turarea li!9idelor intersti1iale de sta$02 !u a!!elerarea "ro!eselor de
resorb1ie An re)iunea masat0,
58
*e asemenea masa;ul are o serie de a!1iuni )enerale asu"ra or)anismului !a'
& stimularea #un!1iilor a"aratului !ir!ulator 4i res"irator,
& !re4terea metabolismului ba$al
& e#e!te #aorabile asu"ra st0rii )enerale a bolnaului2 !u Ambun0t01irea
somnului2 Ande"0rtarea oboselii mus!ulare et!,
Toate a!este a!1iuni se ex"li!0 "rin a!1iunea exer!itat0 de masa; asu"ra "ielii An
deosebi2 or)an bo)at as!ulari$at 4i mai ales inerat An "iele existBnd numeroase
termina1ii neroase :extero!e"tori32 "un!t de "le!are a unei serii de re#lexe,
La a!estea trebuies! ad0u)ate 4i e#e!tele ex!itante exer!itate de masa; asu"ra
termina1iunilor neroase din mu4!9i2 li)amente 4i tendoane :"ro"rio!e"tori3,
Cel mai im"ortant me!anism de a!1iune a masa;ului este re"re$entat de!i de
me!anismul re#lex, A!esta "lea!0 de la extero!e"torii din te)ument 4i
"ro"rio!e"torii mus!ulari2 la nielul !0rora iau na4tere stimuli de di#erite
intensit01i2 !e "ornes! s"re !entru, A!este re#lexe ex"li!0 multe din e#e!tele
lo!ale 4i )enerale ale masa;ului, Trebuie ad0u)at de asemenea !0 or)anele
interne An su#erin10 se mani#est0 "rin sen$a1ii dureroase ale "eretelui tora!i! sau
abdominal2 #ie!0rui or)an !ores"un$0ndu&i o anumit0 $on0 !utanat0,
01 To"o)ra#ia a!estor $one metameri!e a #ost stabilit0 de (ead4i de a!eea ele se
numes! $onele (ead,Cunoa4terea a!estor $one este ne!esar0 maseurului !are
a!1ionBnd asu"ra lor2 in#luen1ea$0 "e !ale re#lex0 starea #un!1ional0 a or)anelor
"ro#unde An su#erin10:a!est ti" de masa; !onstituie un !a"itol deosebit !are #a!e
obie!tul de studiu al anumitor s"e!iali4ti3, Cn a!el4i tim"!on!omitent !u a!1iunea
neroas0 re#lex0 "e !0ile ra9idiene2manerele de masa; determin0 o serie de
re#lexe neuroe)etatie2 Andeosebi as!ulare2 !um asele !utanate !on1in mai
mult de un s#ert din !antitatea total0 de sBn)e din or)anism2 "ielea #iind un
ade0rat or)an&re$eror de sBn)e2 masa;ul exer!it0 o in#luien10 !onsiderabil0
asu"ra !ir!ula1iei su"er#i!iale 4i indire!t 4i "ro#unde a or)anismului,
Un alt me!anism de a!1iune al masa;ului este re"re$entat de a"ari1ia An urma
!om"resiunilor2 !iu"iturilor2 #r0mBnt0rilor sau barerii a unor rea!1ii Antinse An
"iele2 !u #ormarea An !adrul metabolismului "ielii a unor "roduse metaboli!e
!are tre! An !ir!ula1ia )eneral0, Indi!a1ii tera"euti!e ale masa;ului "ot #i
"res!rise numai de medi!i,
91 ?net*tera(a- te=n& #e )*/l2are- (r*+ra)e #e e3er&" re&,(erat*r
Sin!9ine$iile de imita1ie An !are membrul 9emi"le)i! exe!ut0 inoluntar o
mi4!are oluntar de membrul s0n0tos, A!est ti" de sin!ine$ii sunt mai rare, Un
exem"lu este !onstituit de Raimiste' !erBnd bolnaului s0 mai exe!ute o mi4!are
de addu!1ie !ontra re$istent0 a !oa"sei bolnae ex"li!at0 "robabil "rin
interen1ia ariei motorii i"silaterale :#ibre "iramidale neBn!ru!i4ate3,
01Semnul #lexiei !ombinate a !oa"sei 4i a trun!9iului :Babin&s=i3, Cn momentul
An !are "a!ientul An!ear!0 s0 trea!0 din de!ubit dorsal An "o$i1ie a4e$at02 !oa"sa
se #le!tea$0 "e ba$in2 membrul in#erior bolna ridi!Bndu&se deasu"ra "lanului
"atului, La membrul s0n0tos a!est #enomen nu se "rodu!e din !au$a interen1iei
5<
exten&sorilor !oa"sei !are #ixea$0 membrul in#erior "e "at, *e "artea
9emi"le)i!02 "osibilitatea a!1iunii !on!omitente a unor mu4!9i !are a"ar1in
siner)iei de #lexie 4i altora !are a"ar1in siner)iei de extensie este "ierdut0,
Cerem bolnaului s0 #le!te$e )amba "e !oa"s0 Am"otri&a unei re$isten1e, Se
"rodu!e o #lexie sin!ineti!0 a "i!iorului "e )amb0 :#enomenul tibialului anterior2
des!ris de Strum"ell3,
Bolnaul #iind An "i!ioare2 la a"le!area trun!9iului Anainte se #le!ta$0
)enun!9iul sin!ineti! :semnul Neri3,
CBnd bolnaul ridi!0 la erti!al0 membrul su"erior de "artea 9emi"le)i!02
de)etele !are erau An #lexie tre! An extensie 4i abdu!1ie :SouSues3,
21 Cn momentul !Bnd bolnaul strBn)e un obie!t !u mBna "areti!0 se "rodu!e o
addu!1ie2 #lexie 4i o"o$i1ie a "oli!elui :Eartenber)3,
71 -lexia a!ti0 !ontra re$istet0 a antebra1ului "areti! "rooa!0 o "rona1ie 4i
#lexie a mBinii :semnul "rona1iei a lui Strum"ell3,
81 Pa!ientul a4e$at "e o mas0 !u "i!ioarele atBrnBnd a)a10 de)etele de la o mBn0
!u de)etele de la !ealalt0 4i exer!it0 o tra!1iune "uterni!0 "rin abdu!1ia bra1ului,
R0s"unsul sin!ineti! !onst0 Antr&o extensie a )ambei de "artea "areti!0
:Babins=i3,
91 Re#lexul extensor !adru"edal :Brain3, Cn momentul !Bnd "a!ientul se a"lea!0
Anainte !a 4i !um ar rea s0 ia "o$i1ia "atru&"ed02 se "rodu!e o extensie a
membrului su"erior "areti!
:1 Tera(a *&,(a"*nal!
Este o #orm0 de tratament !are #olose4te a!tiit01i 4i metode s"e!i#i!e "entru a
de$olta2 ameliora sau re#a!e !a"a!itatea de a des#04ura a!tiit01i ne!esare ie1ii
indiidului2 de a !om"ensa dis#un!1ii 4i de a diminua de#i!ien1e #i$i!e,
A!est obie!ti se reali$ea$0 "rin 7 modalit01i de a!1ionare'
01Prin ada"tarea a!tiit01ii indiidului An a4a #el An!Bt s0 #a!0 !eea !e Ai trebuie
s0 #a!0 !u !eea !e "oate !u mi;loa!ele sale, Ex' indiidul este An01at s0 mear)0
!u !Br;e2 Ana10 s0&4i "re)0teas!0 masa !u o sin)ur0 mBn02 !Bnd !ealalt0 este
"arali$at0
21Prin ada"tarea mediului An!on;ur0tor la de#i!itul #un!1ional al "a!ientului, Ex'
Anlo!uie4te robinetul de la a"0 !u o manet02 intr0 An blo! !u !0ru!iorul "e un "lan
An!linat,
71Ada"tarea modului de reali$are a unei sar!ini !u s!o" lu!rati, Ex' #a!e o
a!tiitate !are toni#i!0 anumite )ru"uri de mu4!9i,
A!1iunile tera"iei o!u"a1ionale sunt Antotdeauna subordonate unui obie!ti
#un!1ional lu!rati la !are trebuie s0 a;un)0 "a!ientul,
Pe de alt0 "arte2 sindromul de"resi 4i tendin1a de abandon AntBlnit0 la unii
bonlai !u le$iuni !erebrale di#u$e nu !onstituie o "iedi!0 An !alea re!u"er0rii2
!u !ondi1ia tre$irii interesului bolnaului "entru a!est )en de tratament,
Reedu!area "ro#esional0 la !are "orne4te de la inentarul #oarte atent al
le$iunilor2 al #un1iilor de#i!iente2 al st0rii somati!e 4i "si9ointele!tuale2 al
5>
!ondi1iilor so!iale 4i ale indiidului, La toate a!estea se a ad0u)a "ro#esiunea
anterioar02 "re!um 4i a"titudinile "si9o&#i$i!e 4i "si9o&te9ni!e,
ReBn!adrarea so!ial0 re"re$int0 "ro!esul "rin !are se !rea$0 inalidului
!ondi1iile ne!esare "entru !a a!esta s0 "ro#ite la maximum de toate bene#i!iile
!iili$a1iei 4i bunurilor materiale 4i s"irituale din !are #a!e "arte,
ReBn!adrarea 4i reada"tarea so!ial0 "resu"un "ro!ese de ada"tare deosebit de !om"lexe "e
!are bolnaul trebuie s0 le aborde$e !u un "si9i! 4i !u !a"a!it01i #i$i!e bine "use la "un!t
71Trata)ent,l /alne*l*+& >a(e )nerale% n!)*l,r.- 'ta",n /alne*- &l)ater&e n#&ate
Bonlaul !u 9emi"le)ie "oate bene#i!ia de tratament balneo #i$i!al in sta1iuni "ro#ilate "e
tratamentul a#e!1iunilor a"aratului lo!omotor :-elix2E#orie Nord2 %an)alia2 Te!9ir)9iol32 unde
aso!ierea #a!torilor naturali :a"a mineral02 n0mol tera"euti!2 !limatul32 este bene#i!0 4i
Am"reun0 !u "ro)ramele de =inetotera"ie ade!ate2 "ot !ontribui la re!u"erarea #un!1ional0,
(ratamentul balnear "i!ea! urmatoarele obiecti"e
& Ambunat01irea !ir!ula1iei lo!ale 4i )eneraleK
& ameliorarea sau men1inerea mobilit01ii arti!ulare 4i a #or1ei mus!ulare,
(i$uri de a$e'
& a"e termale al)ominerale:-elix2 . %ai2 Geoa)iu3
& a"e s0rate !on!entrate :Soata2 Amara2 Te!9ir)9iol3,
& a"e s0rate iodurate :Ba$na3
& a"e sul#uroase s0rate:C0limanesti2 Goora3
& a"e sul#uroase termale:(er!ulane3
Tera"ia !u n0mol a!tionea$a "rin 7 #a!tori !unos!uti'
& termi!2 #i$i! si !9imi!,
Sta1iunile indi!atee sunt' Te!9ir)9iol 4i tot litoralul2 !are are namol sa"ro"eli!,
&Amara2 Soata2 Tele)a2Ba$na2 Slani! Pra9oa !are au namoluri !u la!uri sarate,
6atra *ornei2 Borse!2 -elix !are au namol&turba,
Goora !are au namol sili!os si iodat,
Geoa)iu !u namoluri #eru)inoase,
Cn ederea e#e!tu0rii "ro)ramului de re!u"erare medi!al0 a 9emi"le)iei se re!omanda !ure
anuale de .5&.8 $ile2 An sta1iunile balneare de mai sus2 la indi!a1ia medi!ului,

5?
Bibliografie
1 Ortopedia i traumatologia -- Editura tiinific, Bucureti, 1987
1 Anatomia i fiiologia omului -- Editura !ni"er#ul, Bucureti, $%%1
& Ortopedia c'irurgical -- Editura (edical, Bucureti, 19)7
* (ic atla# de anatomia imului -- Editura didactic i pedagocic, Bucureti,
198$
) (edicin intern reumatologie -- Editura (edical, Bucureti, 1999
+ ,imna#tica de -ntreinere -- Editura (edical, Bucureti, 198)
7 ,'id de reeducare funcional -- Editura .port-/uri#m, Bucureti, 1981
F T,#*r S/en+=e- Re&,(erare )e#&ala a 'e&=elel*r (*'ttra,)at&e ale )e)/rel*r-
E#t,ra Me#&ala% B,&,re't 0GF01
G ;&t*r Pa(lan 6 Anat*)a *),l, 4*l,),l I1 6 A(arat,l l*&*)*t*r e#ta a;II-
a1E#t,ra All B,&,re't 0GG21
00 N&*lae R*/ane'&,- Rea#a(tarea &*(l,l, =an#&a(at $2&1E#t,ra Me#&ala%
B,&,re't 0G7:1(artea +enerala1

5I