Sunteți pe pagina 1din 16

I PARTEA I.

GENERALITATI
Fracturile de col femural
Sunt mai ales intalnite la batrani, fiind caracterizate atat prin fre!enta lor, cat si prin
ra!itate. Gra!e, deoarece pot da o mortalitate ridicata la !arstnici" din punct de
!edere functional, deoarece se consolideaza rau si se complica deseori cu necroza
isc#emica a capului femural" ra!e sub raport al !iitorului functional al soldului
respecti!. Toate acestea au facut pe autorii anlo$sa%oni &'ic(son) sa le denumeasca
*fracturi ne
rezol!abile*.
Traiectul fracturii le clasifica in+
$fracturi cer!icale subcapitale, in care linia de fractura trece prin ,onctiunea
cartila,ului articular cu colul"
$fracturi trnscer!icale in plin col femural, cu traiect oblic sau !ertical"
$fracturi bazicer!icale, cand linia de fractura este situata la ,onctiunea colului cu
masi!ul tro#anterian.
Foarte frec!ent, fracturile de col sunt cu deplasare, datorita de obicei faptului ca
dupa fracturare pacientul se spri,ina pe picior sau datorita tractiunilor e%ercitate de
masele musculare puternice. E%ista doua deplasari principale+
$deplasarea care realizeaza o coza vara, in care capul femural este in !ar si in rotatie
interna, in timp ce framentul distal este in rotatie e%terna"
$deplasarea in coza valga.
E!olutia spontana a fracturilor de col este, in eneral, nefa!orabila.
'oar in cazul unei fracturi simple, fara deplasare, care nu a influintat !ascularizatia,
ne putem astepta la o e!olutie fa!orabila cu consolidare &prin imobilizarea) buna,
refacere de tra!erse osoase normale. In aceasta zona, calusul nu este niciodata
#ipertrofic, ca in alte parti.
Aceasta e!entualitate e!oluti!a este insa rara, caci mai frec!ent fractura este cu
deplasare, iar !ascularizatia capului femural este compromisa prin interesarea
concomitenta a !aselor capsulare. 'e aceea, pseudartroza si necroza isc#emica a
capului femural sunt cele doua mari pericole pentru acest tip de fractura.
'efinitie+
Numim fractura, -ntreruperea continuitatii unui os.
Ea se produce prin actiunea directa sau indirecta a unui aent traumatic asupra
osului.
Actiunea aentului traumatic trebuie sa fie foarte !iolenta pentru a produce o
fractura.
La persoanele -n !.rsta, la care e%ista un proces de rarefiere &distruere) a
structurii osoase / osteoporoza / rezistenta osului scade foarte mult, astfel -nc.t
fractura se poate produce si dupa traumatisme mai mici. Spre e%emplu, un batr.n
poate face o fractura de col femural c#iar daca a cazut -n timp ce merea.
0asele 1patoloice1 care au -n ele abces sau formatiuni tumorale, se
fractureaza cu usurinta la ni!elul leziunii.
2LASIFI2AREA FRA2T3RIL0R+
E%ista !ariate modalitati de clasificare a fracturilor+
$ prin mecanismul de producere a fracturii+
a) fracturi directe / se produc la locul unde a actionat aentul traumatic"
b) fracturi indirecte / se produc la distanta de locul de actiune a fortei traumatice"
$ dupa aspectul anatomo / patoloic al fracturii+
a) fracturi -nc#ise / c.nd nu e%ista solutie de continuitate la ni!el de teument si osul
nu lezeaza musc#i, ner!i, !ase, iar sementele osoase sunt acoperite cel putin de
piele"
b) fracturi desc#ise / osul a,une -n contact cu e%teriorul, poate sa apara un proces
septic care -nt.rzie !indecarea sau poate da nastere si altor complicatii" sunt interesati
musc#i, !ase, teumente"
$ dupa sediul fracturii+
a) epifizare"
b) diafizare"
c) diafizo / epifizare &intermediare)"
$ dupa tipul fracturii+
a) fracturi incomplete / fisura, fractura -n lemn !erde, -nfundarea &oasele craniului)"
b) fracturi complete / sunt foarte ra!e+
c) fracturi trans!ersale"
d) fracturi oblice"
e) fracturi -n !.rf de clarinet"
f) fracturi lonitudinale" fracturi spiroide"
) fracturi -n forma de fluture, etc.
#) fracturi cu si fara deplasare"
2LASIFI2AREA FRA2T3RIL0R 'E 20L FE43RAL
Traiectul fracturii le clasifica in+
$fracturi cer!icale subcapitale, in care linia de fractura trece prin ,onctiunea
cartila,ului articular cu colul"
$fracturi trnscer!icale in plin col femural, cu traiect oblic sau !ertical"
$fracturi bazicer!icale, cand linia de fractura este situata la ,onctiunea colului cu
masi!ul tro#anterian.
$ 'upa mecanismul de producere al fracturii $ 56#ler indi!idualizeaza fracturile+
prin abductie"
prin adductie.
$ 'in punct de !edere mecanic / Pau7els le$a -mpartit -n+
tipul I traiectul de fractura face cu orizontala un un#i mai mic de 89:.
tipul II / un#iul este de 89:$ ;9:"
tipul III / un#iul este mai mare de <9:.
$ 'upa radul de deplasare a framentelor / Garden le clasifica astfel+
radul I / fractura incompleta"
radul II / fractura completa fara deplasare"
radul III / fractura completa cu deplasare partiala"
radul I= / fractura completa cu deplasare totala.
II. ETI0PAT0GENIE SI 4E2ANIS4E 'E PR0'32ERE
Factorii etioloici depind de+
>.calitatea osului.
Fracturile de col femural sunt foarte frec!ente, -n special la batr.ni &mai ales la
femei), <;? din fracturi se produc dupa !.rsta de @9 de ani.
A. mecanismul de producere.
Pentru -nteleerea mecanismului de producere a fracturii de col femural trebuie sa
pri!im structura e%tremitatii superioare a femurului. Aceasta e%tremitate, sub aspectul
tensiunilor care se e%ercita asupra ei, se aseamana cu bratul unei macarale.
La ni!elul e%tremitatii superioare femurale asim substanta osoasa dispusa -n doua
sisteme trabeculare importante.
3n sistem trabecular se rasfira ca un e!antai la ni!elul colului.
Porneste de la fata superioara a acestuia, -ndrept.ndu$se -n ,os si e%tern catre corticala
inferioara a colului femural, constituind e!antaiul de sustinere 'ellet.
Acest e!antai, la partea sa inferioara, se condenseaza -ntr$o zona densa, constituind
pintenul Adams, iar partea inferioara este constituita din lamele dure si compacte care
formeaza pintenul 4er(el.
3n al doilea sistem trabecular dez!oltat pe directia fortelor de tensiune care tind sa
flecteze colul femural, porneste din partea inferioara a colului femural si se -ndreapta
-n sus si e%tern catre corticala superioara a colului femural.
Acest sistem trabecular se intersecteaza cu tra!eele sistemului de sustinere, -nc.t
confera capului femural o rezistenta deosebita, capul fiind de fapt partea cea mai
rezistenta a e%tremitatii superioare a femurului.
Rezistenta sa cea mai mare este -n centru, unde se -ncruciseaza cele doua sisteme
trabeculare osoase, materialul de sinteza !a asi la acest ni!el un punct solid de
spri,in.
In reiunea tro#anteriana, doua fascicule trabeculare, pornind de la corticala diafizara
interna si e%terna, se -ncruciseaza, form.nd o oi!a.
Intre sistemul trabecular de sustinere de la ni!elul capului femural si cel oi!al de la
ni!elul masi!ului tro#anterian, -n portiunea mi,locie a colului femural, e%ista o zona
/ zona Bard -n care densitatea tesutului osos este mai mica.
Rezistenta diminuata a colului femural -n aceasta zona face ca p.na la !.rsta de C; de
ani frec!enta fracturilor mediocer!icale sa fie mai rare dec.t a celor pretro#anteriene.
Aceasta structura trabeculara densa si -ntretaiata se modifica cu !.rsta.
'upa @9 de ani asistam la o resorbtie a tra!eelor osoase, -nc.t la batr.ni apare o zona
de rezistenta mecanica scazuta , -n special la ni!elul st.lpului e%tern al sistemului
oi!al, ceea ce face ca fracturile bazicer!icale si cele pertro#anteriene sa fie mai
frec!ente dupa aceasta !.rsta.
5ac(man, arata ca fractura colului femural nu poate sa aiba loc dec.t daca, -n cadere,
se produce un !alus combinat cu o miscare de rasucire a colului femural fata de
capul blocat -n cotil, prin compresiunea traumatismului si contractura musculara.
In orice fractura a colului femural e%ista un mecanism initial de !alus &rezultat al
rotatiei e%terne asociata / torsiunea) care duce la fractura -n coza !ara, cu impactarea
posterosuperioara a framentelor &fractura prin abductie anrenata). 2.nd fractura se
dezanreneaza pentru a realiza fractura -n co%a !ora &adductie), aceasta nu se poate
continua, e%aer.nd unul din cele doua componente ale sale, -n functie de rezistenta
-nt.lnita la ni!elul peretelui posterior al colului. 'aca rotatia e%terna predomina si
colul cedeaza la partea superioara, se produce fractura -n co%a !ora &adductie) cu
tasare sau cominutie posterioara.
'aca tensiunea predomina si peretele posterior al colului femural rezista, se produce
fractura spiroida cu cioc pro%imal.
ANAT04IA PAT0L0GI2A
Traiectul de fractura, -n portiunea superioara este situat ,u%tacefalic. El poate sa
-nceapa e%act la periferia cartila,ului articular si -n aceasta situatie are toate conditiile
sa lezeze pediculul !ascular.
'e la acest ni!el, traiectul de fractura se -ndreapta spre marinea inferioara a colului,
ram.n.nd strict sub capul femural &fractura mediocer!icala). Acest traiect de fractura
nu este neted, ci prezinta numerosi dinti corticali, iar la partea posterioara este
modificat prin tasare si prin cominutia corticalei.
0 buna radiorafie de profil a colului femural poate sa e!identieze prezenta unuia sau
a mai multor framente corticale -nfundate la ni!elul fracturii.
Prezenta acestei cominutii posterioare la ni!elul traiectului de fractura face ca, -n
momentul reducerii fracturii, sa apara un spatiu ol cer!icocefalic posterior.
E%istenta acestui spatiu ol la partea posterioara a colului femural face ca
osteosinteza, atunci c.nd -ntinderea acestui spatiu este mai mare de >D8 din rosimea
colului femural, sa fie instabila si sa duca la replasarea framentelor.
Aceasta notiune capitala trebuie luata -n considerare c.nd se decide aleerea
monta,ului -n timpul osteosintezei fracturii.
In a patra si a cincea zi de la fractura, tesutul patrunde -n #ematomul ce -ncon,oara
focarul de fractura, rezorb.ndu$l si oraniz.ndu$l.
Formarea de os nou -ncepe pentru framentul distal -n ziua a E$a, iar pentru cel
pro%imal -n ziua a >C$a. 3nirea celor doua framente are loc cel mai de!reme -n
saptam.na a @$a, dar de obicei -n ,urul saptam.nii a F$a.
0 particularitate a modificarii fracturilor la acest ni!el este lipsa stratului canbium -n
portiunea intracapsulara a colului, fiind necesara o reducere anatomica si anularea
oricarei miscari -n focar printr$o osteosinteza solida.

III. 2RITERII 'E S3STINERE A 'IAGN0STI23L3I

a) EGA4EN 2LINI2
Tabloul clinic este format din semne enerale si locale.
$ semne enerale / stare enerala alterata, frisoane si temperatura &poate a,une
la 8E
9
2
Aceste semne dispar dupa imobilizare la scurt timp.
$ semne locale / durerea puternica, ec#imoza, #ematom, deformarea reiunii,
-ntreruperea continuitatii osului, scurtarea reiunii, impoterta functionala, crepitatii
osoase, mobilitatea anormala, flic#tene, temperatura locala ridicata si edem local.
b) EGA4EN3L RA'I0L0GI2
In orice suspiciune de fractura este obliatoriu sa se e%ecute un e%amen
radioloic.
Aceasta precizeaza dianosticul, arata cu e%actitate sediul si aspectul fracturii, daca
e%ista sau nu deplasare a framentelor osoase, daca fractura este cominuti!a, daca
e%ista scurtare osoasa, etc.
Pe baza radiorafiei se poate face si pronosticul fracturii si mai ales se poate
stabili atitudinea terapeutica.
Examenul de laborator este necesar -n cazurile de fracturi multiple,
pluriframentare &c-nd este necesarH inter!enIia c#iruricalH) sau c-nd inter!in
complicaIii &infecIii
I=. E=0L3TIE
Fracturile de col femural au o e!olutie ineala si creeaza multe deceptii c#iar
daca sunt corect tratate.
2aracteristicile !ascularizatiei colului si cele ale capului femural si raportul acesteia
cu traiectul de fractura, conditioneaza -n masura co!.rsitoare e!olutia focarului de
fractura si !italitatea capului femural
=ascularizarea este asiurata prin artera liamentului rotund si prin pedunculii care
nasc din arterele capsulare.
E!olutia fracturilor de col femural este -n functie si de tipul de fractura.
E%emplu+
fracturile prin abductie au o e!olutie fa!orabila, consolid.ndu$se -n F saptam.ni"
fracturile prin adductie, nu consolideaza daca nu sunt tratate c#irurical &deseori, nici
dupa acest tratament)"
fracturile cer!icotro#anteriene consolideaza -ntotdeauna, dar cu pretul unui co%a
!ora, si unei scurtari a rotatiei e%terne.
PR0GN0STI23L FRA2T3RIL0R
Au pronostic diferit si creeaza multe deceptii, c#iar daca sunt corect tratate.
2aracteristicile !ascularizatiei atului si capului femural si raportul acesteia cu
traectul de fractura conditioneaza in mare masura !indecarea focarului de fractura si
!italitatea capului femural.
In traumatismele inc#ise pronosticul este fa!orabil, iar in cele desc#ise este mai
ra! dar datorita mi,loacelor de c#irurie traumatismele complicate au pierdut mult
din ra!itatea lor.
=. TRATA4ENT
> Profilactic
In cadrul tratamentului profilactic se includ masurile de pre!enire luate pentru
e!itarea unui traumatism ca de e%emplu+ e!itarea mersului iarna mai ales cei care au
o frailitate mai mare a oaselor si atentie deosebita la locurile de munca cei care
lucreaza in mina, in constructii etc.
A Tratamentul iieno$dietetic
Recuperarea sec#elelor precoce trebuie completata cu o serie de prescriptii pe care
pacientul le !a urma acasa luni si ani de zile, uneori toata !iata. Aceste prescriptii fac
parte din ceea ce s$a numit Jiiena soldului1+
$ scaderea in reutate, c#iar sub reutatea ideala"
$ e!ita mersul pe teren accidentat si scari"
$ e!ita sc#iopatarea prin controlul mental al mersului"
$ e!ita ortostatismul si mersul prelunit"
$ de cel putin doua ori pe zi se !a pastra un repaus la pat, cu membrele inferioare
intinse"
$ spri,in in baston pe distante mai luni"
$ mers zilnic pe bicicleta sau rulare la bicicleta fi%a"
$ de doua ori pe zi !a efectua imnastica prescrisa pentru mobilitate si tonifiere
muscuulara"
$ corectarea scurtimii membrului inferior &daca depaseste doi centimetri)"
$ incaltaminte cu tocuri moi"
8 TRATA4ENT3L 4E'I2A4ENT0S
4edicatia antiinflamatorie se asociaza intotdeauna proceselor fizicale. Se
utilizeaza in ordinea preferintelor+ Fenilbutazona, Indometacina, Aspirina, e!entual
Piramidonul. 5rufenul si Perclusone raman rezer!ate pentru cazurile in care
antiinflamatoarele de mai sus sunt prea aresi!e pentru tractul diesti! al pacientilor.
3nuentele antiinflamatorii aplicate local prin frictiune insistenta &de preferat dupa
sedinta de termoterapie) par sa fie un ad,u!ant pretios, mai ales pentru fenomenele
periarticulare.
Infiltratia intraarticulara cu Kidrocortizon si Gilina, precedata sau nu de
e!acuarea partiala a lic#idului articular da rezultate bune. Totusi, in masura in care
cu celelalte metode se obtine o e!olutie fa!orabila a procesului inflamator, care poate
aduce mari neplaceri.
4edicatia antalica obisnuita o administram intotdeauna cand durerile au
intensitati mari. In starile dureroase articulare mai !ec#i, trenante, la indi!izi cu un
pra dureros coborat, se indica asocierea timolepticelor &Antideprim si Teperin) sau
neurolepticelor &Tioridazin).
C.TRATA4ENT3L 0RT0PE'I2, 2KIR3RGI2AL
Proresele c#iruriei ortopedice moderne au sal!at atat !ietile, cat si !iitorul
functional al soldului la pacientii !arstnici cu fracturi de col.
Este deci e%plicabil de ce in ser!iciile de fizioterapie si recuperare se intalnesc tot mai
multi astfel de pacienti.
'oua atitudini terapeutice sunt astazi cel mai frec!ent utilizate+
$ osteosintezele
$ protezele partiale cefalice
0steosinteza cu cui Smit#$Petersen, practicata printr$o minima inter!entie &incizie
e%terna) in care se introduce cuiul sau surunurile sub control radioloic sau asocierea
osteosintezei cu refon osos, au a!anta,ul de a fi foarte bine suportate de pacient, dar
nu permit reluarea mersului cu spri,in decat dupa C$; luni. In plus, procentul de
pseudartroze se ridica, in functie de statistica, de la >9? &4erie 'LAubine, 5oMd) la
A8$A<? &Rieunau, 5an(s). 'e asamanea, incidenta necrozei isc#emice atine 89?
&5an(s) si c#iar C;? &4erie 'LAubine).
'esi nult mai laborioasa, si din acest punct de !edere a!and riscurile unei
operatii prelunite si socante, multi ortopezi prefera azi proteza cefalica, ce elimina
toate neplacerile osteosintezei.
PARTEA A II$A
I PRIN2IPIILE SI 05IE2TI=ELE TRATA4ENT3L3I 5FT
5alneofizioterapia este o ramurH a medicinii enerale care folose:te -n scop
terapeutic aenIi fizici naturali sau artificiali.
5alneofizioterapia are cele mai lari recomandHri, cu cele mai eficiente
rezultate. Aproape cH nu e%istH contraindicaIii , e%cluz-nd bine-nIeles numai formele
complicate &cardiaci, pulmonari decompensaIi, etc).
4i,loacele fizicale cele mai folosite sunt din domeniul electroterapiei,
termoterapiei :i balneoterapiei.
In fractura de col femural aceasta ramura medicala rabeste fenomenul de
!indecaresi inlatura mai repede impotenta functionala.

A Kidroterapie
Se intelee prin #idroterapie aplicarea in scop profilactic si curati! a unui
numar !ariat de proceduri, care au la baza apa la diferite temperaturi si sub diferite
stari de areatie, ca si unele te#nici strans leate de aceasta.
$'usul cu aburi
'usul cu aburi consta in proectarea !aporilor supraancalziti asupra reiunii
limitate. Te#nicianul trebuie sa fie atent ca nu cum!a sa stropeasca bolna!ul cu
picaturi de apa fierbinte pro!enite din condensarea !aporilor pe furtun si pe portiunea
metalica a dusului. Este ne!oie ca instalatia pentru dusul cu aburi sa fie pre!azuta cu
dispoziti!e de separare a apei de condensare si cu supraancalzitoare pentru aburi.
Inainte de a aplica ,etul de !apori asupra bolna!ului, te#nicianul si$l proecteaza pe
palma pentru a se asiura de lipsa picaturilor de apa fierbinte.
'urata dusului cu aburi este de 8$@ minute se poate sa fie dat ca procedura de
sine statatoare, poate sa preceada o baie enerala sau se poate asocia cu masa,.
La sfarsit se aplica o procedura de racire$spalare sau dus de >F$A9
9
.
4odul de actiune+ dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei,
pro!ocand #iperemie si resorbtie locala.
$'usul$masa,
Acesta consta in aplicarea mai multor dusuri rozeta la temperatura de 8F$C9
9
,concomitent aplicandu$se si masa,ul, conform te#nicii obisnuite. Pentru aplicarea lui
e%ista instalatii speciale cu C$@ dusuri !erticale, in rozeta, situate unul lana altul,
care se pun simultan sau separat in functiune. In lipsa unei instalatii speciale, se poate
efectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se aplica o rozeta. 'urata masa,ului este
de F$>; minute.
5olna!ul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. Se desc#id
dusurile si in timp ce apa cure pe corp, te#nicianul e%ecuta masa,ul conform te#nicii
cunoscute.
4odul de actiune+ dusul$masa, pro!oaca o #iperemie importanta, mai ales in
reiunea tratata" are un important efect resorbant si tonifiant.
$5aia (inetoterapeutica
Este baie calda, la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolna!ului. Se
efectueaza intr$o cada mai mare ca cele obisnuite, care se umple N cu apa la
temperatura de 8@$8<
9
2

si mai rar 8F
9
.
5olna!ul este in!itat sa se urce in cada si, timp de ; minute, este lasat linistit.
'upa aceasta, te#nicianul e%ecuta &sub apa) la toate articulatiile, toate miscarile
posibile. Te#nicianul sta la dreapta bolna!ului.
Toate aceste miscari se e%ecuta intr$o perioada de timp de ; minute. 'upa
aceea bolna!ul sta in repauz, dupa care este in!itat sa repete sinur miscarile
imprimate de te#nician.
'urata baii este de A9$89 minute, dupa care bolna!ul este sters si lasat sa se
odi#neasca.
4obilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza rela%arii musculare care
se produce sub influenta apei calde si pierderii reutatii corpului conform leii lui
Ar#imede.

Termoterapia
$2ompresele cu aburi
A!em ne!oie de+ doua bucati de flanela, o bucata panza simpla sau un prosop,
o panza inperneabila, o aleata cu apa, la temperatura de @9$<9O.
Se plaseaza pe reiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o
bucata de panza sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors, iar peste aceasta se
aplica cealalta flanela. Totul se acopera cu bluza inperneabila sau se aplica un
termofor.
'urata totala a procedurii este de minim A9 de minute si de ma%imum @9 de
minute.
4odul de actiune+ resorbti!, analezic, antispastic.
$Inpac#etarea cu parafina
Se ia o cantitate potri!ita &apro%imati! >;9$A99 ) si se topeste intr$un !as la
temperatura de @;$<9O" in asa fel ca sa mai ramana cate!a bucati netopite, in scopul
e!itarii supraincalzarii. 2u a,utorul unei pensule late de Fcm. se pensuleaza reiunea.
Grosimea stratului este de 9,;$>cm. Peste stratul de patafina se aplica bucati de !ata
sau flanela si apoi se acopera reiunea cu patura.
'urata inpac#etarii este de A9$@9 minute. Inlaturarea parafinei se face cu
usurinta din cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. Procedura se
termina cu o spalare la temperatura de A9$AAO.
4odul de actiune+ are o actiune locala si pro!oaca o incalzire profunda si
uniforma a tesuturilor. Suprafata pielii se incalzeste pana la 8F$C9O. La locul de
aplicare se produce o #iperemie puternica si transpiratie abundenta.
$3nerile cu namol
5olna!ul complet dezbracat sta cate!a minute la soare pana i se incalzeste
pielea, apoi se une cu namol proaspat complet sau partial. Se e%pune din nou timp
de A9$@9 minute, pana cand incepe namolul sa se usuce. In acest inter!al de timp !a
purta o compresa rece la frunte iar capul ii !a fi aparat de soare cu o palarie sau
umbrela.
'upa aceasta o scurta baie in lac sau in mare, se !a stere, se !a imbraca si se
!a odi#ni la umbra sau intr$o camera, apro%imati! o ora.
4odul de actiune+ unerile cu namol isi bazeaza actiunea pe elementul termic
alternant, rece la inceput, apoi cald, datorita incalzirii namolului la soare si din nou
rece, datorita baii din lac si reactiei !asculare la aceasta" al doilea element este
reprezentat de actiunea specifica a substantelor resorbite in oranism.
8 ELE2TR0TERAPIA
Electroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiaza utilizarea actiunii
di!erselor forme ale eneriei electrice asupra oranismului, cu scop curati! sau
profilactic.
In recuperarea fracturilor de col femural se recomanda+
>. 2urentul al!anic+ este un mi,loc clasic :i fidel de sedare a durerilor ne!ralice.
Electrodul poziti! are o acIiune sedati!H localH, ca :i curenIii descendenIi :i curenIi
ascendenIi aplicaIi contralateral duc la o cre:tere a praului de sensibilitate.
Gal!anizarea poate sH utilizeze concomitent :i introducerea de ioni cu acIiune
antalicH &ionoforezH trans!ersalH cu no!ocainH, aconidinH sau re!ulsi! cu #istaminH).
A. 2urentul diadinamic+ se prescrie -n aplicaIii trans!ersale sau lonitudinale+ o
perioadH lunH, de C minute &are efect sedati!), difazat fi% C minute ambele, > datH pe
zi. Se recomandH >9$$$>C :edinIe.

$2urentii Trabert+ sunt curenti cu impulsuri de fre!enta >C9 Kz, impuls A ms, pauza
; ms, la care tot catodul este electrodul acti! antalic. 'urata tratamentului este de
>;$A9 minute, cu crestere treptata a intensitatii. Se repeta de >$A ori pe zi.
Atat curentul diadinamic, cat si curentul Trabert determina o puternica
senzatie, cu aspect !ibrator, o e%citatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub
electrozi. Efectele antalice se e%plica tocmai prin aceasta senzatie.
8. 2urentul faradic
Se indicH faradizarea cu periuIa sau cu ruloul, plimbate pe reiunea dureroasH
pudratH cu talc, leate de electrodul neati!, curentul fiind tetanizat.
Aceste proceduri sunt bine receptate :i tolerate de pacienIi pentru starea de
bine pe care o dea,H :i modul -n care, corect.nd dezec#ilibrul, se -mbunHtHIe:te
funcIionalitatea.
C. 3ltrasunetele sunt utilizate -n consolidarea fracturilor, datoritH efectului de Pmasa,
mecanic1, tisular, profund, fiind indicat pentru durere, inflamaIie, mobilitate.
b)undele decimetrice si microundele
Sunt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde electromanetice &ca
la radar) directionat spre zona de tratat. Sunt metode radiante cu care putem incalzi
tesuturile pe profunzimi !ariabile in functie de tipul emitatorului, de distanta acestuia,
de teument, de doza,, de durata tratamentului.
Radiatia infrarosie
In afara de lumina solara, care este deosebit de boata in radiatii infrarosii si
care este utilizata in terapeutica sub forma asa /numitei #elioterapii.
Aplicatiile de radiatii infrarosii in terapeutica se pot face in doua moduri+ in
spatiul inc#is, sub forma asa$numitelor bai de lumina proceduri intense termoterapice
sau in spatiu desc#is, in aer liber, sub forma asa$nummitelor aplicatii de sollu%.
In baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la temperaturi
ridicate &@9$<9$F9O).
In functie de scopul urmarit, bolna!ul !a sta in baia de lumina intre ;$A9
minute. 'upa e%pirarea timpului prescris se aplica bolna!ului o procedura de racire
partiala.
Efectul radiatiilor infrarosii +
Radiatiile infrarosii au actiune calorica. Ele actioneaza asupra circulatiei din
derm pro!ocand o !asodilatatie subcapilara, intensificarea sc#imburilor dintre
celulele de cresterea fenomenelor osmotice si cresterea debitului san!in.
C 4asa,ul medical
Prin notiunea de masa, se intelee o serie de manipulatii manuale !ariate,
aplicate la suprafata oranismul in scop terapeutic sau iienic.
Este important ca, inainte de a incepe masa,ul, sa se controleze starea
teumentului bolna!ului urmarindu$se in special , e!entuale infectii ale pielii care
contraindica masa,ul, precum si e!entualele ec#imoze.
'urata unei sedinte !ariaza intre ;$>9 minute iar frec!enta este de obicei de o
sedinta pe zi. 'urata tratamentului poate fi intre A si C$@ saptamani, uneori c#iar mai
mare, ca in afectiunile ortopedice.
$ Efectele fizioloice ale masa,ului
Efecte locale+
>. AcIiune sedati!H asupra+
$ durerilor de tip ne!ralic"
$ durerilor musculare :i articulare.
AcIiunea sedati!H se obIine prin mane!re u:oare, lente care stimuleazH repetat
e%traceptorii :i proprioceptorii e%istenti.
A. AcIiunea #iperemiantH localH se manifestH prin -ncHlzirea :i -nro:irea teumentului
asupra cHruia se e%ercitH masa,ul aceastH acIiime se e%ercitH prin mane!re mai
enerice care comprimH alternati! !asele san!ine.
8. QndepHrtarea lic#idelor de stazH cu accelerarea proceselor de resorbIie -n zona
masatH. 4asa,ul permite -nlHturarea lic#idelor de stazH. Acest efect este benefic la
persoane cu insuficienIH !enoasH perifericH :i apare dupH mane!re profunde care
conduc lic#idul de stazH de la periferie spre centru.
Efecte enerale
2re:terea metabolismului bazal stimuleazH funcIiile aparatului respirator :i
circulator, influenteazH fa!orabil starea eneralH a oranismului, -mbunHtHIe:te
somnul, -ndepHrteazH oboseala muscularH.
Toate aceste efecte enerale se e%plicH prin acIiunea masa,ului asupra pielii
care este un oran bine !ascularizat :i mai ales boat iner!at.
2ea mai importantH acIiune fizioloicH a masa,ului este reprezentatH de
mecanismul reflex asupra oranelor interne. Aceasta se e%plicH prin stimulii care
pleacH prin e%teroceptori :i proprioceptori, care simt de diferite intensitHIi pe cale
aferentH cHtre SN2, iar de acolo pe cale eferentH, a,un la oranele interne -n
suferinIH. Toate acIiunile care se petrec la e%teriorul corpului a,un :i la distanIH &la
oranele interne). Fiecare oran se manifestH prin senzaIii dureroase pe teument,
deci fiecHrui oran -i corespunde la e%terior o zonH cutanatH refle%oenH sau
metamericH, care trebuie cunoscutH de maseur pentru a :ti sH acIioneze cu mane!re
specifice pentru oranele interne.
3n alt mecanism al masa,ului este aciunea mecanic produsH de mane!rele
mai dure ca frHm.ntarea+ contratimpul, m.nHluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul
care se face trans!ersal pe fibrele musculare ceea ce duce la tonifierea musculaturii,
-mbunHtHIirea funcIiei :i forIei musculare care participH la mi:carea -ntr$o articulaIie.
Prin aceastH acIiune mecanicH, lic#idele interstiIiale -n e%ces din mu:c#i, se
resorb -n s.ne pentru a fi eliminate de oranele e%cretoare" -mbunHtHIe:te acti!itatea
circulaIiei s.nelui care duce la mutaIia elementelor anatomice din -ntre oranismul
:i odatH cu aceasta reducerea acti!itHIii inimii.
$ 'escrierea anatomica a reiunii soldului si coapsei+
0asele / 2o%alul este un os perec#e, de forma nereulata, care pro!ine din
sudarea a trei oase primiti!e, si anume+ isc#ion, ilion si pubis. Pana la !arsta de >;$>@
ani, cele trei oase componente ale co%alului sunt articulate intre ele prin cartila,e.
'upa aceasta !arsta, cartila,ele intraarticulare se osifica, asa incat la adult oasele
respecti!e sunt complet sudate, formand osul co%al.
Femurul este un os lun, perec#e, care formeaza sc#eletul coapsei. El se
compune dintr$un corp si doua e%tremitati. E%tremitatea superioara prezinta capul
femurului, atul femurului, tro#anterul mare si mic, creasta intertro#anteriana.
4usc#ii / care se afla in reiunea bazinului formeaza in ,urul articulatiei
co%ofemurale o masa musculara care mobilizeaza femurul in ,urul celor trei a%e
perpendiculare una pe alta. Acesti musc#i sunt dispusi in doua lo,e, una anterioara sau
iliaca si alta posterioara reprezentata de coloana !ertebrala si de bazinul osos iar
insertia de e%tremitatea pro%imala a femurului.
In reiunea anterioara se asesc doi musc#i+ psoasul mare si musc#iul iliac.
In reiunea posterioara se asesc trei musc#i+ fesierul mare, fesierul mi,lociu
si fesierul mic.
4usc#ii coapsei se inpart in trei rupe+
$ musc#ii reiunii anterioate a coapsei+ tensor al fasciei lata, croitor si
c!adriceps.
$ musc#ii reiunii mediale a coapsei sunt+ racilis, pectineu si adductor.
$ musc#ii reiunii posteriare a coapsei sunt+ biceps femural, semitendinos
semimembranos.
Arterele si !enele$ Artera iliaca e%terna se intinde de la locul unde se bifurca
artera iliaca comuna pana la iesirea din bazin, unde se continua cu artera femurala.
Artera femurala se intinde de la ni!elul liamentului in#inal pana la ni!elul
inelului tendinos al musc#iului adductorul mare, de unde se continua cu artera
poplitee.
=ena femurala urmeaza traectul arterei femurale intinzandu$se de la inelul
musc#iului adductor mare pana la liamentul in#inal, unde se continua cu !ena
iliaca e%terna.
Ner!ii / marele si micul sciatic fac parte din ner!ii profunzi. 4arele sciatic
iese din reiunea fesiera si patrunde in reiunea posterioara a coapsei intre marele
adductor si luna portiune a bicepsului. 4icul sciatic !ine din reiunea fesiera si
pleaca pana in reiunra poplitee si se desparte in doua ramuri si ramurile lui
tra!erseaza apone!roza acestei reiuni si se termina cu ramuri c#iar pana la piele.
$ Te#nica masa,ului
a)4asa,ul reiunii fesiere
Reiunea fesiera este limitata in sus de creasta iliaca, in ,os de plica fesiera.
4asa,ul reiunii fesiere !a consra in neteziri si presiuni efectuate cu pulpa
deetelor reunite, urmate de un masa, !ibrator, insistent mai ales in plica fesiera, la
ni!elul marii scobituri sciatice.
b)4asa,ul articulatiei co%ofemutale
Este foarte dificil, datorita musculaturii masi!e care incon,ura articulatia.
Accesul la capsula articulara este posibil numai prin doua puncte+
$ la ni!elul insertiei musc#iului croitor, pe partea lui interna, pe unde se patrunde
prin apasare si se e%ecuta miscari !ibratorii.
$ intre tro#anter si tuberozitatea isc#iatica, unde se patrunde punand bolna!ul sa
flecteze enunc#iul si sa faca o usoara abductie a coapsei. Aici se poate
e%ecuta un masa, !ibrator si c#iar baterea.
c)masa,ul coapsei
2oapsa are forma unui trunc#i de con cu baza in sus. 'istinem la coapsa
reiunea femurala anterioara si posterioara.
In reiunea femurala anterioara pielea este mai roasa pe partea laterala decat
pe cea interna este mai mobila, alunecand pe planurile subiacente. 4aseurul trebuie
sa respecte partea superioara a coapsei, triun#iul Scarpa.
Reiunea femurala posterioara are pielea de asemenea foarte mobila, cu
e%ceptia partii e%terne.
4asa,ul coapsei incepe cu netezirea cu presiune bimanuala, mai intai pe fata
anterioara si e%terna, bolna!ul fiind in decubit dorsal, apoi pe fata posterioara si
interna, bolna!ul fiind in decubit !entral. Se e%ecuta aceste meteziri cu policele pe
fata anterioara si cu celelalte patru deete pe fata posterioara a coapsei incepand din
dreptul enunc#iului in sus catre baza coapsei.
3rmeaza framantarea musculaturii coapsei, care se poate face cu enerie, sub
toate formele, de la presiune cu o mana sau cu ambele maini in petrisa,, cu torsiune a
musculaturii.
In reiunea laterala a coapsei, pe tensorul fasciei lata se face masa,ul cu dosul
falanelor, sub forma de pieptene, de ,os in sus.
#) Rinetoterapia
4obilizarea soldului trebuie inceputa imediat ce de!ine posibila, deci c#iar
din perioada de imobilizare la pat a pacientului.
2a principiu uni!ersal !alabil, ramane orientarea tipului si intensitatii
(inetoterapiei dupa reula Jnon1 durerii.
A.Refacerea mobilitatii si refacerea fortei musculare
Se !or aborda in acest conte%t doar aspectele leate de recuperarea
amplitudinii miscarilor si recastiarea fortei musculare pentru miscarile fizioloice.
Reeducarea fle%iei se poate face prin+
>.Prin adoptarea anumitor posturi "
E%ercitiul >$ 2orpul pe o planseta inclinata+ piciorul #omolateral se spri,ina
pe un scaunel+ inaltimea scaunelului este in functie de capacitatea de fle%ie a
articulatiei co%ofemurale, inclinarea plansetei fiind un mi,loc de radare.
E%ercitiul A / spri,in pe membrul inferior sanatos, cu piciorul #omolateral
ridicat pe un scaun+ inaltimea scaunului si aplecarea trunc#iului in fata maresc radul
de fle%ie a articulatiei.
A.Prin mobilizari pasi!e"
Acestea se realizeaza prin fle%ia femurului pe bazin sau a bazinului pe femur.
Intotdeauna enunc#iul trebuie sa fie flectat pentru a destinde isc#ioambierii.
E%ercitiul > / Pacientul in decubit dorsal, cu membrul inferior sanatos e%tins+
asistentul aplica priza pe treimea inferioara a coapsei, e%ecutand fle%ia articulatiei
co%ofemurale &enunc#iul este flectat).
E%ercitiul A / Pacientul in sezand la marinea mesei+ asistentul, cu corpul sau,
fi%eaza coapsa suferinda printr$o presiune asupra enunc#iului in a%ul coapsei"
pacientul apleaca trunc#iul inainte" asistentul prinde cu ambele maini reiunea
lombara marind bascularea anterioara a bazinului.
8.Prin mobilizari autopasi!e"
E%ercitiul > / Pacientul in decubit dorsal+ isi prinde cu mainile coapsa si se
tractioneaza" daca un#iul de fle%ie e prea mic pentru a putea a,unr la coapsa, se
poate tractiona prin intermediul unei c#ini trecute peste picior sau peste enunc#iul
flectat.
E%ercitiul A / 'in postura patrupeda se forteaza fle%ia co%ofemuralei prin
reutatea trunc#iului" oblicitatea coapsei determina !ariatiile un#iului de fle%ie.
C.Prin miscari acti!e
E%ercitiul > / 'in ortostatism cu spatele la perete flecteaza co%ofemurala cu
enunc#iul flectat, traand coapsa la piept" tot din ortostatism, !a e%ecuta
enufle%iuni, cu trunc#iul usor aplecat inainte.
E%ercitiul A / 'in sezand pe podea, se flecteaza coapsa, aplecarea trunc#iului
spre coapsa mareste amplitudinea fle%iei co%ofemufale.
Reeducarea e%tensiei
>.Prin adoptarea anumitor posturi"
E%ercitiul > / Pacientul in decubit dorsal cu o perna sub fese" membrul
inferior afectat intins, cel contra lateral mult flectat.
A.Prin mobilizari pasi!e"
E%ercitiul > / Pacientul in decubit !entral+ asistentul cu o mana, fi%eaza pe
masa bazinul, iar cu antebratul si mana cealalta, trecute pe sub amba, enunc#i si
coapsa, realizeaza e%tensia.
E%ercitiul A / Pacientul in decubit lateral, cu membrul inferior opus mult
flectat si fi%at de catre asistent cu o mana" cu a%ila aceluiasi membru superior,
asistentul fi%eaza bazinul, iar cu mana opusa realizaza e%tensia coapsei de deasupra.
8.Prin miscari autopasi!e"
E%ercitiul > / Pacientul se afla in decubit dorsal mentinand cu mainile
enunc#iul membrului opus la piept, membrul afectat intins pe un plan inclinat.
C.Prin miscari acti!e"
E%ercitiul > / Pacientul in decubit !entral, ci bazinul fi%at+ se e%ecuta e%tensii
ale co%ofemuralei, cu si fara flectarea enunc#iului.
E%ercitiul A / Pacientul in decubit lateral &pe partea sanatoasa) se face
e%tensia coapsei, in timp ce asistentul i inpine in fata bazinul.
Reeducarea abductiei
>.Prin adoptarea anumitor posturi"
E%ercitiul > / Pacientul in decubit dorsal cu un suport triun#iular intre
coapse sau cu o perna intre enunc#i pentru abductia bilaterala.
E%ercitiul A / In pozitia Jsezand calare1 pe o banc#eta.
A. Prin mobilizari pasi!e"
E%ercitiul > / Pacientul in decubit dorsal, utilizeaza membrul inferior sanatos
ca stabilizator acesta fiind in abductie, cu amba Jcazuta1 la marinea mesei.
E%ercitiul A / Pacientul in ortostatism, cu picioarele indepartate+ asistentul, la
spatele lui ii prinde cu mainile din lateral, bazinul inpinandu$l spre partea sanatoasa.
8. Prin miscari autopasi!e"
E%ercitiul >$ Pacientul in ortostatism, cu membrul inferior lezat intins si in
usoara abductie, cu piciorul spri,init pe un mic suport+ e%ecuta o enufle%iune pe
membrul inferior sanatos.
C. Prin miscari acti!e"
E%ercitiul > / Pacientul in decubit lateral pe partea sanatoasa+ se ridica
&enunc#iul e%tins) membrul inferior lezat.
E%ercitiul A / 'in ortostatism se fac fandari laterale.
Reeducarea adductiei
>.Prin adoptarea anumitor posturi"
E%ercitiul > / 'in decubit dorsal pacientul incruciseaza membrele inferioare
cu enunc#ii intinsi, membrul inferior lezat este dedesupt, si din pozitia sezand se
poate incrucisa coapsa &pozitia Jpicior peste picior1).
E%ercitiul A / Pacientul in decubit #omolateral, cu o perna sub rnunc#i,
membrul inferior este flectat din co%ofemurala si rnunc#i.
A.Prin mobilizari pasi!e"
E%ercitiul > / Pacientul in decubit dorsal+ se flecteaza articulatia
co%ofemurala si asistentul e%ecuta tractiunea de adductie, a!and ri,a sa fi%eze
bazinul.
E%ercitiul A / Pacientul in decubit contralateral cu membrul inferior flectat
din co%ofemurala si enunc#i, dea,and posibilitatea de adductie pentru membtul
inferior de deasupra" daca bazinul este la marinea mesei, adductia poate fi mult
amplificata.
8. Prin miscari autopasi!e
E%ercitiul >$ Pacientul in decubit #omolateral cu membrul inferior lezat prins
in c#ini de un scripete si tractionat in adductie cu mana.
C. Prin miscari acti!e
E%ercitiul > / In decubit dorsal+ incrucisari ale membrelor inferioare
&enunc#iul intins). Idem, cu membrele lipite+ se fac miscari de lateralitate cu
amandoua, concomitent.
Reeducarea rotatiei
>.Prin adoptarea anumitor posturi"
E%ercitiul >$ 5olna!ul sezand pe sol, cu enunc#ii flectati si picioarele in
afara a%ului coapsei &rotatie interna) sau inauntrul a%ului &rotatie e%terna).
A.Prin miscari pasi!e"
E%ercitiul > / Pacientul in decubit dorsal+ asistentul prinde treimea inferioara
a coapsei, ruland$o inauntru sau inafara &enunc#iul intins).
E%ercitiul A / Pacientul in sezand, cu enunc#iul flectat+ asistentul utilizeaza
amba ca pe un le!ier+ se face priza pe condilii femurali, iar cu antebratul
mobilizeaza amba.
8.Prin miscari autopasi!e
Se pot e%ecuta mai multe monta,e cu a,utorul scripetilor.
C.Prin miscari acti!e"
E%ercitiul > / Pacientul in decubit !entral, cu enunc#iul flectat+ deplasarea
ambei intr$o parte si in alta.
E%ercitiul A / Pacientul sta pe un scaun cu coapsele, enunc#ii si ambele
lipite unele de altele+ se fac deplasari ale ambelor spere stana si spre dreapta.
5. Reluarea mersului
E%ercitiile de reluare a mersului incep, desiur, cu perioada de adaptare la
ortostatism care in special la !arstnici capata importanta deosebita.
In momentul in care statiunea in picioare este posibila fara tulburari de
ec#ilibru, se incepe mersul.
>.4ersul, fara spri,in pe membrul inferior afectat este aproape reula intr$o prima
etapa, in recuperarea traumatismelor soldului. Pacientul este in!atat sa meara cu
car,e astfel+
a) spri,in pe membrul sanatos"
b) car,ele se duc in fata"
c) membrul afectat se duce intre car,e, fara incarcare &atine doar solul)"
d) se trece reutatea corpului pe car,e prin balansarea in fata a acestora"
e) membrul inferior sanatos se trece printre car,e si se spri,ina pe sol
inaintea car,elor, concomitent cu trecerea reutatii corpului de pe car,e
pe membrul sanatos.
Pacientul !a fi in!atat sa urce si sa coboare o scara. Se urca cu membrul
sanatos apoi car,ele si membrul afectat apoi este adus piciorul sanatos pe aceasi
treapta.
A.4ersul cu incarcare a membrului afectat se reia treptat, in functie de tipul lezionar.
In fractura inc#isa de col femural incarcarea pe membrul afectat incepe dupa E9 zile
Aceste momente nu inseamna reluarea spri,inului >99?, ci doar inceputul cu un
procent de F$>9? din reutatea corpului.
8.4ersul in baston se incepe cand pacientul a a,uns la o incarcare de apro%imati!
;9? si pel!isul nu mai basculeaza datorita insuficientei abductorilor.
5astonul se tine in mana opusa membrului afectat si se deplaseaza inpreuna.
Incarcarea in continuare se radeaza slabind spri,inul mainii pe baston. E%ista
bastoane dinamometrice care inreistreaza presiunea mainii. 3neori mersul cu spri,in
in baston se !a pastra toata !iata.
Refacerea completa a mersului cere o serie de e%ercitii comple%e+ mers liber,
mers pe panta, mers inapoi, mers in lateral, mers cu picioarele incrucisate, mers in
zi$za, intoarceri etc.
TERAPIA 023PATI0NALA
Este o metodH de reeducare acti!H care completeazH (inetoterapia folosind
di!erse acti!itHIi adaptate la tipul de deficienIe motorii ale indi!idului cu scop
recreati! :i terapeutic, a,ut.nd bolna!ul sH folosescH mai bine mu:c#ii rHma:i
indemni :i recuper.nd funcIia celor afectaIi de boalH, contribuind astfel la readaptarea
funcIionalH la esturile !ieIii curente.
Prin aceastH terapie se e!itH pasi!itatea -n care se fi%eazH bolna!ul spitalizat pe
perioade mai luni, trezindu$i interesul pentru di!erse mi:cHri utile :i contribuind
astfel la readaptarea funcIionalH la efort.