Sunteți pe pagina 1din 9

CAP.IV.

NULITATEA ACTULUI JURIDIC


Legislatia noastra nu cuprinde o definitie a nulitatii. Literatura de
specialitate a formulat mai multe definitii din care amintim
Nulitatea este acea santiune de drept ci!il" care lipseste actul #uridic de
efectele contrarii normelor #uridice editate pentru inc$eierea sa !ala%ila.Nulitatea inter!ine
in ca&ul in care nu se respecta conditiile de !ala%ilitate ale actului #uridic ci!il.
'UNCTIILE NULITATII.
(.functia pre!enti!a" consta in efectul in$i%itoriu pe care il e)ercita asupra
su%iectelor de drept ci!il" tentate sa inc$eie actul #uridic ci!il cu nerespectarea conditiilor
sale de !aliditate.
*.functia sanctionatorie" presupune tocmai inlaturarea efectelor contrare
legii.
'unctia de mi#loc de garantie a principiului legalitatii apare ca un mi#loc de
asigurare a respectariiordinii pu%lice si %unelor mora!uri.
DELI+ITAREA NULITATII

Pentru o mai %una intelegere a nulitatii este necesar sa o delimitam de alte
cau&e de ineficacitate a actului #uritic ci!il cum ar fi re&olutiunea" re&ilierea" caducitatea"
re!ocarea" inopo&a%ilitatea.
a,Nulitate - re&olutiune.
Delimitarea presupune cunoasterea conceptelor in cau&a" semnaland
asemanarile si deose%irile de regim #uritic dintre ele. Nulitatea repre&inta lipsirea de efecte
#uridice a unui act #uridic inc$eiat cu nerespectarea normelor pri!ind conditiile de
!aliditate.
Re&olutiunea consta in desfiintarea unui contract sinalogmatic" cu
e)ecutare uno-ictu " dintr-o data" pentru nee)ecutarea culpa%ila a o%ligatiilor de catre una
din parti.
Asemanari
-am%ele sunt cau&e de ineficacitate a actului #uridic ci!il.
-am%ele produc efect retroacti!..e)emplu. tunc,
-am%ele sunt" in principiu" #uridiciare" deoarece presupun o $otarare a
organului de #uristictie competent.
Deose%iri
-daca nulitatea presupune un act ne!ala%il" re&olutiunea presupune un act
!ala%il inc$eiat
-daca nulitatea se aplica oricarui act #uridic ci!il" re&olutiunea pri!este doar
contractele sinalagmatice cu e)ecutare uno-ictu.
-daca la nulitate cau&ele sunt contemporane momentului inc$eierii actului"
la re&olutiune cau&a - nee)ecutarea culpa%ila de catre una dintre parti - este ulterioara
momentului inc$eierii.
Prescriptia e)tincti!a este supusa unor reguli diferite" in ce pri!este
inceputul ei.
%,Nulitate - re&iliere.
Re&ilierea este incetarea -desfacerea -unui contract sinalagmatic" cu
e)ecutare succesi!a" pentru nee)ecutarea culpa%ila a o%ligatiilor de catre una din
parti.Intre nulitate si re&iliere e)ista" in esenta" aceleasi asemanari si deose%iri ca si in ca&ul
nulitate-re&olutiune" cu mentiunea ca efectele" de data aceasta" nu sunt retroacti!e" ci
numai pentru !iitor..e)emplu.nunc.,

c,Nulitate - caducitate.
Caducitatea este o cau&a de ineficacitate constand in faptul ca lipseste
actul #uridic ci!il de orice efecte datorita inter!enirii unor cau&e ulterioare inc$eierii sale si
independent de !ointa autorului actului..e)emplu - neacceptarea ofertei de catre
destinatarul ei determina caducitatea ofertei.,
Asemanari
-am%ele sunt ca&uri de ineficacitate.
Deose%iri
-daca nulitatea presupune un act ne!ala%il" caducitatea presupune un act
!ala%il.
-daca nulitatea retroacti!ea&a .de e)emplu tunc," caducitatea produce
efecte numai pentru !iitor .de e)emplu nunc," deoarece pentru trecut nu s-au produs nici
un fel de efecte ale actului.
-daca nulitatea presupune cau&e contemporane inc$eierii actului"
caducitatea presupune o cau&a ulterioara inc$eierii si straina de !ointa autorului actului.
d,Nulitate - re!ocare.
Re!ocarea desemnea&aacea santiune de drept ci!il care consta in
inlaturarea efectelor actului #uridic ci!il datorita ingratitudinii gratificatului ori nee)ecutarii
culpa%ile a sarcinii.
Asemanari
-am%ele sunt cau&e de ineficacitate a actului #uritic ci!il.
Deose%iri
-daca nulitatea presupune un act ne!ala%il" re!ocarea presupune un act
!ala%il.
e, Nulitate - Inopo&a%ilitate
Deose%iri
-daca nulitatea presupune un act ne!ala%il" inopo&a%ilitatea presupune un
act !ala%il inc$eiat.
-pentru nulitate - efectele pri!esc atat partile cat si tertii" iar pentru
inopo&a%ilitate - efectele actului se produc fata de parti" dar nu se produc fata de tertii.
-cau&ele care determina nulitatea sunt contemporane inc$eierii actului" pe
cand cau&ele care determina inopo&a%ilitatea constau in neindeplinirea unor formalitati
ulterioare inc$eierii lui.
-daca nulitatea relati!a poate fi ""confirmata//" inopo&a%ilitatea poate fi si
inlaturata prin ""ratificare// .termenii nu sunt sinonimi,
CLA0I'ICAREA NULITATII ACTULUI JURIDIC CIVIL.
Criterii de clasificare
(.In functie de natura interesului ocrotit" nulitatea este
a,a%soluta
%,relati!a.
*.In functie de intinderea efectelor sale" nulitatea poate fi
a,partiala
%,totala.
1.Dupa modul de consacrare legislati!a" este
a,nulitate e)presa .te)tuala,
%,nulitate !irtuala .implicita,.
2.Dupa felul conditiei de !aliditate nerespectata" nulitatea poate fi
a, nulitate de fond.
%, nulitatede forma.
3.Dupa modul de !alorificare" nulitatile se impart in
a, nulitate #uridiciara.
%, nulitate amia%ila.
Nulitatile presupun darea unei $otarari #udecatoresti .fiind
#uridiciare,.Ca&urile de nulitate ama%ila sunt rare in practica.
(.a,Nulitatea a%soluta - este nulitatea care sanctionea&a nerespectarea" la
inc$eierea actului #uridic" a unei norme care ocroteste un interes general" o%stesc.In
legislatie"nulitatea a%soluta este desemnata prin formul4rile ""nulitatea de drept// sau
""nulitate// sau ""nulitate de plin drept//.
%,Nulitatea relati!a - este nulitatea care sanctionea&a nerespectarea" la
inc$eierea actului #uridic ci!il" a unei norme care ocroteste un interes particular" indi!idual
ori personal.Nulitatea relati!a este indicata prin formulele ""actul este anula%il//" ""actul
poate fi anulat//.
*.a,Nulitatea partiala - desfiintea&a numai o parte dintre efectele actului
#uridic ci!il" celelalte efecte ale actului producandu-se deoarece nu contra!in legii.

%,Nulitatea totala - desfiintea&a actul #uridic ci!il in intregime.
Dintre acestea doua" nulitatea relati!a este regula" iar cea a%soluta este
e)ceptia.
1.a,Nulitatea e)presa - acea nulitate care este pre!a&uta ca atare" intr-o
dispo&itie legala..ma#oritetea nulitatilor e)prese sunt pre!a&ute fie in Codul ci!il fie in alte
i&!oare ale dreptului ci!il.,
%,Nulitatea !irtuala - acea nulitate care nu este pre!a&uta e)pres de lege"
dar re&ulta din modul in care este reglementata o anumita conditie de !aliditate a actului
#uridic ci!il.
2.a,Nulitatea de fond - este aceea care inter!ine in ca& de lipsa ori
ne!ala%ilitate a unei conditii de fond a actului #uridic ci!il consimtamant" capacitate"
o%iect" cau&a.
%,Nulitatea de forma - inter!ine in ca&ul nerespectarii formei ceruta ad
validitatem.
Cele mai numeroase sunt nulitatile de fond.
CAU5ELE DE NULITATE.
Aceasta sanctiune are drept cau&a - generica - nerespectarea dispo&iti!elor
legale care reglementea&a conditiile sale de !ala%ilitate.Deci" ne!ala%ilitatea conditiilor sale
esentiale .care sunt conditii de !ala%ilitate, atrag nulitatea.
Cau&e de nulitate a%soluta
(.incalcarea regulilor pri!ind capacitatea ci!ila a persoanelor
-nerespectarea unor incapacitati speciale pentru ocrotirea unui interes
o%stesc .art.(167 din Codul ci!il,.
-lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor #uridice si nerespectarea
principiului specialitatii capacitatii de folosinta .art.12 din Decretul nr.1(8(732,.
*.lipsa totala a consimtamantului .in ca&ul erorii-o%stacol,.
1.ne!ala%ilitatea o%iectului actului #uridic ci!il.
2.cand lipseste cau&a ori ea este ilicita sau imorala.
3.nerespectarea formei ceruta ad validitatem.
9.lipsa ori ne!ala%ilitatea autori&atiei administrati!e .art.3: Legea
nr.(;8(779,.
;.incalcarea ordinii pu%lice.
:.frauda legii.

Cau&e de nulitate relati!a
(.!iciile de consimtamant sunt eroarea" dolul" !iolenta" sau le&iunea.
*.lipsa discernamantului in momentul inc$eierii actului #uridic ci!il.
1.nerespectarea regulilor pri!ind capacitatea de e)ercitiu.


RE<I+UL JURIDIC AL NULITATII.
Prin regim #uridic al nulitatii se intelege regulile carora este supusa
nulitatea a%soluta sau relati!a.
Acest regim #uridic al nulitatii pri!este 1 aspecte
(.cine poate in!oca nulitatea.
*.cat timp poate fi in!ocata nulitatea.
1.daca poate fi sau nu acoperita nulitatea prin confirmare.

Regimul #uridic al nulitatii a%solute.
a,nulitatea a%soluta poate fi in!ocata de oricine are interes
-partile actului #uridic
-procurorul
-instanta din oficiu.
Repre&entati!a in acest sens este pre!ederea din Legea (:8(77(" art.1"
alineatul * ""Nulitatea poate fi in!ocata de primar" prefect" procuror si alte persoane care
#ustifica un interes legitim.=
%,actiunea in nulitatea a%soluta este imprescripti%ila" adica ea poate fi
in!ocata oricand" indiferent de timpul scurs de la data inc$eierii actului #uridic..Decretul
(9;8(73: art.*
""Nulitatea unui act poate fi in!ocata oricand" fie pe cale de actiune" fie pe cale de
e)ceptie.//,
c, nulitatea a%soluta nu poate fi acoperita prin confirmare e)presa sau
tacita..a nu se confunda inadmisi%ilitatea confirmarii nulitatii a%solute cu !alidarea actului
prin indeplinirea ulterioara a cerintei legale.//,
Regimul #uridic al nulitatii relati!e.
Acest regim #uridic se e)prima in 1 reguli
(.nulitatea relati!a poate fi in!ocata doar de persoana al carei interes a
fost nesocotit la inc$eierea actului #uridic..personal sau prin repre&entantul legal al celui
lipsit de capacitatea de e)ercitiu.,
*.actiunea in anula%ilitate este prescripti%ila" deci ea tre%uie in!ocata in
termenul de prescriptie e)tincti!a.
1.nulitatea relati!a poate fi acoperita prin confirmare e)pres4 sau tacit4.
.printr-un act de confirmare "" care sa cuprinda o%iectul" cau&a si natura o%lgatiei.//Codul
ci!il" art.((76> iar confirmarea tacita re&ulta fie din e)ecutarea actului anulaleic" fie din
nein!ocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie e)tincti!a.,
Intre nulitatea a%soluta si cea relati!a nu e)ista deose%iri de efecte" ci
numai de regim #uridic.


Efectele nulitatii.
Efectele nulitatii sunt consecintele #uridice ale aplicari sanctiunii nulitatii.
<eneric" efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului #uridic generat de
actul #urudic ci!il lo!it de nulitate si prin aceasta resta%ilirea legalitatii.
In functie de ceea ce s-a intamplat dupa inc$eierea actului #urudic ci!il" se
pot distinge urmatoarele ipote&e
(.actul n-a fost e)ecutat inca aplicarea nulitatii !a insemna ca acel act"
fiind desfiintat" nu mai poate fi e)ecutat> deci partile se afla in situatia egala aceleia in care
n-ar fi inc$eiat actul.
*.actul a fost e)ecutat total sau partial" pana la $otararea de anulare"
efectele nulitatii !or consta in
a,desfiintarea" retroacti!a a actului
%,restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.
1.actul a fost e)ecutat" iar do%anditorul de drepturi le-a transmis" la
randul sau" unor terti su%do%anditori> pana la $otararea de anulare efectele nulitatii
presupun
a,desfiintarea actului e)ecutat
%,restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat
c,desfiintarea si a actului su%sec!ent.
Efectul nulitatii se e)prima in adagiul ""quod nulum est, nullum
producit effectum// " care re&ulta din cele spuse mai sus.
Pentru a opera aceasta regula" este necesar sa fie aplicate principiile
efectelor nulitatii.
(.retroacti!itatea nulitatii.
*.resta%ilirea situatiei anterioare - restitutio in integrum - adica
restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.
1.anularea nu numai a actului initial" primar" ci si a actului su%sec!ent.
.,,resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis//,.
(.Principiul retroacti!itatii. E)ceptii.
Principiul consta in acea regula potri!it careia nulitatea nu produce
efecte numai pentru !iitor .e)emplu.nunc.," ci si pentru trecut .e)emplu.tunc.," adica
aceste efecte se suie pana in momentul inc$eierii actului #uridic ci!il.
Retroacti!itatea presupune inlaturarea efectelor actului care s-au
produs intre momentul anularii efecti!e a actului ?i momentul @nc$eierii actului #uridic.
In temeiul acestui principiu" partile a#ung in situatia in care n-ar fi
inc$eiat actul #uridic.
E)ceptii de la retroacti!itatea nulitatii.
E)ceptiile repre&inta acele ca&uri in care" pentru anumite ratiuni"
efectele produse intre momentul inc$eierii actului si acela al anularii sale sunt mentionate.
De unde re&ulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc" iar nu si ex tunc.
Constituie asemenea e)ceptii
- mentinerea efectelor produse de un contract cu e)ecutare succesi!a
.e)emplu. contractul de inc$iriere" retroacti!itatea efectelor nulitatii este o%iecti!
imposi%ila.,.
- pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de
%una credinta .Codul ci!il" art. 2:3,> in acest ca&" neretroacti!itatea efectelor nulitatii se
intemeia&a pe ideea de protectie a posesorului de %una credinta.

*.Principiul repunerii in situatia anterioara ""restitutio in
integrum//.E)ceptii
Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de drept potri!it
careia tot ce s-a e)ecutat in temeiul unui act anulat tre%uie restituit astfel incat partile
raportului #uridic tre%uie sa a#unga in situatia in care acel act nu s-ar fi inc$eiat.
""Restitutio in integrum//" ca si retroacti!itatea" pri!este efectele
nulitatii actului #uridic intre parti nu fata de terti.
E)ceptiile de la principiul ""restitutio in integrum//.
-sunt e)ceptii acele situatii in care"pentru anumite ratiuni" prestatiile
efectuate in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii" deci se mentin.E)ceptiile de la
""restitutio in integrum// sunt in acelasi timp" si e)ceptii de la retroacti!itatea efectelor
nulitatii.
Este e)ceptie de la ""restitutio in integrum//" nu numai mentinerea
tuturor efectelor actului" ci si mentinerea partiala a lor.
In doctrina si in practica sunt considerate e)ceptii de la ""restitutio in
integrum//
-ca&ul incapa%ilului" care este tinut sa restituie prestatiile primite
numai in masura im%ogatirii sale.
-ca&ul aplicarii principiului ""nemo auditur propriam turpetudinem
allegons//..nimanui nu-i este ingaduit sa se pre!ale&e de propria incorectitudine ori
imoralitate pentru a o%tine protectia unui drept.,.

1.Principiul anularii actului su%sec!ent ca urmare a anularii actului
initial
.""resolutio jure dantis resolvitur jus accipientis//,.E)ceptii.
Acest principiu pri!este efectele nulitatii fata de terti.Acest principiu
poate fi definit ca fiind acea regula de drept in !irtutea careia" anularea actului initial
primar atrage anularea si a actului su%sec!ent- urm4tor" datorita leg4turii sale cu primul
In practica" aplicarea acestui principiu se concreti&ea&a si in * situatii
(.In ca&ul ""actelor autori&ate//" la anularea si a actului ci!il care se
intemeia pe acea autori&atie.
*.In ca&ul a doua acte" din care unul este principal" iar celalalt
accesoriu" anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului accesoriu" prin
aplicarea regulii
""accesorium sequitur principale//.
E)ceptii.
-ca&ul aplicarii art.(767" alineatul ( din Codul ci!il" coroleorat cu
art.7;* din Codul ci!il .0ituatia practica este urmatoarea A inc$eie un contract de
comodat - imprumut de folosinta - cu A> comodatorul" A "!inde" desi nu are dreptul sa o
faca" %unul mo%il" ce face o%iectul contractului de comodat" lui C" care este de %una
credinta" adica nu stie ca A nu este proprietarul mo%ilului" si inta in posesia %unului mo%il>
apoi contractul de comodat este anulat - A a cre&ut ca A ii donea&a %unul" iar A a a!ut
intentia de a-i da %unul numai cu titlul de comodat,.Bdata anulat contractul dintre A si A"
ar urma sa fie desfiintat si cel dintre A si C" iar C"sa fiero%ligat sa restituie %unul respecti!>
cu toate acestea" C" se !a apara" cu succes" in!ocand art.(767 din Codul ci!il" potri!it
caruia posesorul de %una credinta al unui %un mo%il do%andeste c$iar proprietatea %unului.
-ca&ul aplicarii art.*6" alineatul * din Decretul nr.1(8(732 ""Daca cel
declarat mort este in !iata" se poate cere oricand" anularea $otararii prin care s-a declarat
moartea//" iar alineatul * dispune ""Cel care a fost declarat mort poate cere" dupa anularea
$otararii declarati!e de moarte" inapoierea %unurilor sale.Cu toate acestea" do%anditorul cu
titlul oneros nu este o%ligat sa le inapoie&e" decat daca se !a face do!ada ca la data
do%andirii stia ca persoana declarata moarta este in !iata.
-ca&ul su%do%anditorului de %una credinta si cu titlu oneros al unui
imo%il.Nu se aplica e)ceptia in ca&ul tertului ac$i&itor" cu titlu oneros care a cunoscut
ne!ala%ilitatea actului de proprietate" deci a fost de rea credinta.
2.Principii de drept care inlatura regula ""Quod nullum est, nullum
producit effectum//.
Aceste principii sunt
A.Principiul con!ersiunii actului #uridic.
Con!ersiunea actului #uridic inseamna" in esenta" inlocuirea actului
nul cu un act #uridic !ala%il.Pentru a opera con!ersiunea" sunt necesare urmatoarele
conditii
- sa e)iste un element de diferenta intre actul nul si actul !ala%il.
- unul dintre acte sa fie anulat efecti! si total.
- actul socotit !ala%il sa intruneasca toate conditiile de !ala%ilitate" iar
aceste conditii sa se regaseasca in c$iar cuprinsul actului anulat.
- manifestarea de !ointa a partilor sa nu re&ulte inadmisi%ilitatea
con!ersiunii.
+entionam" cate!a aplicatii ale con!ersiunii actului #uridic>
-ca&ul in care actul de instrainare este lo!it de nulitate" dar este
!ala%il ca re!ocare a legatului ce !a a!ea ca o%iect %unul ce forma o%iect si al actului de
instrainare anulat.
-ca&ul in care mostenitorul instrainea&a un %un din masa succesorala"
desi actul de instrainare este nul" si manifestarea de !ointa e)primata in el !alorea&a ca
acceptare a succesiuni.
3.Principiul ""error communis facit jus//.
0e mai numeste si ""principiul !aliditatiiaparentei indrept//> acest
principiu inlatura nulitatea unui act inc$eiat intr-o situatie de eroarecomuna" o%steasca.
Consacrarea acestui principiu o gasim in art.; din Legea nr.((78(779
cu pri!ire la actele de stare ci!ila .+onitorul Bficial nr.*:*8(779, ""Actele de stare ci!ila
intocmite de o persoana care a e)ercitat in mod pu%lic atri%utiile de ofiter de stare ci!ila"cu
respectarea pre!ederilor pre&entei legi" sunt !ala%ile" c$iar daca acea persoana nu a!ea
acesta calitate.//
9.Principiul raspunderii ci!ile delictuale.
Principiul are in !edere pe incapa%ilul minor.Intre principiul
raspunderii ci!ile delictuale si principiul ocrotiriiminorului - consacrat in art.((37 din
Codul ci!il -" are prioritate al doilea principiu care ec$i!alea&a" practic" cu mentionarea
actului anula%il" ca cea mai %una reparare a pre#udiciului ce s-ar produce co-contractului
prin fapta ilicita a minorului..in acest sens" art.((9* din Codul ci!il dipune ""+inorulnu are
actiunea in resci&uine contra o%ligatiilor ce re&ulta din delictele sale.//