Apa de ghetar este apa potabila a populatiei

Hunza


San Francisco, 8 Noiembrie 1997
Un amestec perfect intre natura si tehnologie
O descoperire epocala in domeniul nutritiei !
Ce este tehnologia microclusterilor?
Ce este Microhydrin sau Active-H ?
Versiunea engleza si germana
Acest articol reprezinta relatarea cea mai completa a Dr. Patrick Flanagan, reeritoare
la pro!usul analog apei "unza, care consta !in #r$stal %nerg$, &icrocluster te'nologie si
&icro'$!rin Nanocoloi!al "i!ri!(
storic
!r" Henri Coanda, )188*+197,-, in.entator renumit, consi!erat parintele !inamicii
lui!elor )/%ectul #oan!a/-, m+a in.itat la scurt timp !upa implinirea .arstei sale !e 80
!e ani )era inca intr+o orma izica !eosebita- la el in birou si mi+a spus( /Am un proiect
la care am lucrat tot timpul .ietii mele, si nu cre! ca il .oi putea !uce la bun sarsit.
Doresc sa+ti incre!intez tie acest proiect in .e!erea continuarii cercetarilor./
%l si+a !e!icat intreaga .iata !escoperirii /tineretei ara batranete/ si a .izitat cinci
regiuni !ierite !e pe aceasta planeta, renumite pentru longe.itatea locuitorilor lor. %i
traiesc peste 100 !e ani, se bucura !e o sanatate e1celenta, ara cancer, ara carii
!entare, si pot a.ea copii c'iar si la .arste oarte inaintate. Aceste regiuni !e pe glob
erau 2ara "unzilor !in nor!ul Pakistanului, Vilcambamba in %cua!or, o .ale muntoasa in
3eorgia, una in &ongolia si alta in Peru. 4ocuitorii acestor tinuturi au o alimentatie
!ierita, insa cu totii au acelasi el !e apa. Dr. #oan!a a masurat caracteristicile
anomale ale acestor ape, si a obser.at ca toate au in comun puncte !ierite !e ing'et si
!e ierbere, o .ascozitate !ierita si o tensiune supericiala !ierita.
Dr. #oan!a a in.entat in 19,0 prima /masina !e ulgi !e zapa!a/, )o pre!ecesoare a
tunurilor !e zapa!a !e astazi-. Fulgii !e zapa!a au un sistem circulator ca si iintele .ii,
ormat !in artere mici ca niste brate, prin care circula apa. Apa ing'eata spre e1terior
si continua sa circule in interior. %l a !escoperit ca la temperaturi sub 05#, atunci can!
ulgii se ormeaza, .iata lor !ureaza atata timp cat apa circula prin artere, iar pe
masura ce aceasta circulatie se incetineste, ulgii ing'eata si mor. %l consi!era !e aceea
ulgii !e zapa!a ca pe niste iinte .ii.
%l a cercetat .iata ulgilor !e zapa!a in !ierite zone !e pe planeta si a acut
!escoperiri !e importanta .itala in cursul calatoriilor sale, cu consecinte !e or!in
practic. Dupa 6 ani !e cercetari el putea sa prezica !urata me!ie !e .iata a oamenilor,
!in orice loc !e pe glob, pur si simplu prin stabilirea calitatii apei7
%l mi+a incre!intat rezultatele cercetarilor sale, precum si caracteristicile anomale ale
apelor !eosebite, !in cele 6 locuri si recunoscu ca nu are nici cea mai .aga i!ee, !espre
cauza care ar putea sa le !etermine, !ar isi inc'ipuie ca intr+o buna zi eu .oi !escoperi
o masina, care sa pro!uca apa !in tara "unza.
Asa am inceput o cautare !e peste 80 !e ani, ca sa !au raspuns la aceasta problema a
Dr. #oan!a. Am primit !e la el si un esantion !e apa "unza, .ec'e !e 90 !e ani. #a sa
a:ungi in tara "unzilor pe la inceputul sec. ;;, erau necesare ca. trei luni !e zile,
precum si conruntarea cu pericole oarte serioase. %l mi+a e1plicat ca apa pro.ine
!intr+un g'etar albastru, .ec'i !e mii !e ani. Apele lui zgomotoase, care u!a aceasta
.ale, sunt !e apt cauza sanatatii e1celente a bastinasilor, precum si a longe.itatii lor.
%i beau aceasta apa, cu un aspect oarte laptos !in cauza mineralelor pe care le
contine, in timp ce pentru .izitatori, care consi!era aceasta apa prea tulbure ca sa o
bea, au o antana cu apa limpe!e sapata in mi:locul .aii. %i nu ar bea nicio!ata !in
aceasta apa, constienti iin! ca apa g'etarului este cu mult mai sanatoasa.
Microcluster
Am inceput cercetarile mele si am incercat cu tot elul !e e1perimente )campuri
energetice-, si c'iar am reusit sa obtin, o apa cu aceleasi caracteristici anomale, insa in
momentul in care lic'i!ul se misca, ele !ispareau si apa re.enea la starea ei anterioara.
<n timp ce apa originala !in tara "unza, cu toate ca era .ec'e !e 90 !e ani, nu isi
sc'imba !e loc proprietatile, c'iar !aca o scuturai, ierbeai, sau ing'etai, sau aceai
alte lucruri cu ea. De ce isi pastra apa "unza proprietatile nealterate=
<n cele !in urma am !escoperit in aceasta apa un mineral oarte mic, asemanator unor
bile, 6 Nanometri in !iametru si !e ,000 !e ori mai mic !ecat o globula rosie7 Aceste
particule minerale pose!a un potential electric oarte ri!icat, numit potential >eta, si
sunt imprastiate in toata aceasta apa "unza, atragan! moleculele !e apa.
&oleculele !e apa sunt polare, si !aca le obser.am mai atent, .om gasi o parte o1igen si
!oua parti 'i!rogen, care isi impart impreuna electronii. Partea cu 'i!rogen are o
incarcatura poziti.a si cea cu o1igen una negati.a, iar spatial ormeaza un 2etra'e!ron.
<n principiu elipsa este intr+o parte poziti.a si in cealalta negati.a, o molecula polara.
Aceste mici particule minerale !in apa "unza au o incarcatura negati.a, moti. pentru
care 'i!ogenul este atras, rezultan! in inal structuri cristaline, practic structuri
cristaline lui!e. <ntre timp, prin stu!iile care s+au acut legat !e rezonanta lui!o+
magnetica, stim ca apa in corpul omenesc, apa !in :urul celulelor si !in :urul
proteinelor !in celule, etc., prezinta o structura cristalina ele.ata. Daca bem apa
obisnuita !e la retea, care nu prezinta nici o structura )apa /amora/-, organismul nostru
trebuie sa transorme aceasta apa, intr+o apa /.ie/, biologica, cu structura cristalina.
Apa "unza are !e:a aceasta structura, asta inseamna ca atunci can! oamenii o beau, au
!e:a o apa biologica, cu toate caracteristicile !e care organismul are ne.oie pentru a
trai. Apa obisnuita are o tensiune supericiala !e 78!$n?cm. @n !$n este unitatea !e
masura a ortei necesare sa in.inga tensiunea supericiala a apei. Apa ormeaza la
supraata o /po:g'ita/, si orta necesara pentru a o sparge se masoara in !$n?cm.
#u cat tensiunea supericiala )#$- este mai :oasa, cu atat apa este mai /u!a/.
&oti.ul pentru care nu se poate ace piure !e cartoi, !in pu!ra !e cartoi !es'i!ratati
si apa obisnuita, la temperatura camerei, este ca piureul are ne.oie !e o apa cu o
tensiune supericiala )2S- !e apro1. 96 !$n?cm. Apa obisnuita nu reuseste sa imbibe
praul !e cartoi cum trebuie si !e aceea se ormeaza cocoloase, in timp ce apa iarta,
cu 66 !$n?cm, este mai /u!a/si poate i olosita cu succes pentru a ace un piure bun !e
cartoi.
#elulele !in corpul nostru au membrane lipoproteice, ormate !in grasimi )acizi grasi
naturali- si proteine. 2oate celulele necesita o apa cu 2S !e apro1. 96 !$n?cm. Apa
'i!rateaza celulele, !ar este in acelasi timp si un mi:loc !e transport, in !oua sensuri(
pe !e o parte !uce substantele 'ranitoare in celula si pe !e alta parte scoate !in celula
substantele rezi!uale. Fara aceasta tensiunea supericiala scazuta apa nu poate sa
treaca prin peretele grasos al celulei7
!r" Ale% Carrel a primit premiul Nobel pentru ca a reusit sa mentina in .iata o inima !e
gaina, timp !e 87 !e ani. %l spunea ca secretul .ietii consta in 'ranirea corecta a celulei
si eliminarea to1inelor, iar !aca acest lucru inceteaza !intr+un moti. sau altul, celula .a
muri into1icata cu propriile ei rezi!uuri.
Pentru ca to1inele sa poata parasi celulele, iar 'rana sa poata patrun!e in celule, este
oarte important ca celulele sa ie intr+un contact oarte strins cu apa, si noi stim ca
apa si uleiul ).ezi grasimile !in membrana celulara- nu se amesteca.
Peretele grasos al celulei se opune penetrarii unei ape obisnuite cu 78 !$n?cm, pentru
ca nu se pot crea legaturi intime intre aceasta apa si supraata membranei celulare. Din
acest moti. patrun!erea substantelor 'ranitoare in celula si eliminarea to1inelor !in
celula nu ar putea a.ea loc in aceste con!itii.
Am masurat tensiunea supericiala a lic'i!elor biologice la ,00 !e persoane, 100 !e
emei si 100 barbati. Asa am stabilit ca tensiunea supericiala a lic'i!elor biologice este
!e 96 !$n?cm.
Dupa 80 !e ani !e cercetari, si !upa ce m+am casatorit cu 3ael, am acut impreuna un
post !e 90 !e zile cu suc !e portocale, !upa care am continuat inca * luni cu un post
numai cu lic'i!e. <n tot acest timp mintea noastra a !e.enit incre!ibil !e clara, si e1act
in acest timp am reusit sa sintetizez cu succes acel mineral care se gaseste in apa
"unza.
Si pro!usul realizat a ost numit #r$stal %nerg$, si am inceput ime!iat sa+l bem si lumea
a inceput sa spuna( /Voi aratati minunat, mult mai tineri ca acum 16 ani, can! .+am
.azut ultima !ata./, etc. Dupa ce am !aruit in iecare luna cate.a mii !e sticlute cu
acest pro!us la prietenii nostrii, am inceput, !in cauza cererii mari, sa le comercializam
noi insine. A picatura !e #r$stal %nerg$ la o uncie )1 ounceBca. 80 g- sau o lingurita
plina la un galon )1 @SA 3alloneB ca. 8,8 litri- !e apa puriicata )cel mai bine iltrata cu
iltru !e carbune acti. sau puriicata prin osmoza in.ersa-, a!uce tensiunea supericiala
a apei la 96 !$n?cm. A!ata bauta, aceasta apa este capabila sa stabileasca legaturi
intime si cu substratul grasos al membranei celulare.
Se pot bea tone !e apa cu tensiunea supericiala !e 78 !$n?cm, !e e1. apa curenta !e
la retea, !ar !aca lipsesc micronutrientii care sa o con.erteasca la 96 !$n?cm, se poate
a:unge la !es'i!ratare la ni.el celular7 Apa bauta poate trece prin corp ara sa
'i!rateze cu a!e.arat, si noi cre!em ca !aca am baut !estul, suntem cu siguranta
sanatosi7
#elulele !es'i!ratate trec intr+o stare catabolica )!ezasimilatie si !escrestere-, asta
inseamna ca organismul incepe sa consume propriile celule si tesuturi, practic sa se
auto!istruga, asa se e1plica aparitia bolilor autoimune, cum sunt lupusul, scleroza in
placi, sclero!ermia, etc..
Din aceasta cauza apa este cel mai important lucru pe care il putem oeri organismului
nostru, insa numai o apa !e baut cu a!e.arat buna .a genera sanatate si o .iata lunga.
Acesta este secretul apei "unza. <n principiu putem sa coboram tensiunea supericiala a
apei pana la ,8 !$n?cm, olosin! o cantitate mai mare !e #r$stal %nerg$. <nsa aceasta
ar !epasi orice scala !e masurat, pentru ca !ierenta !intre ,8 si 96 !$n?cm este
enorma. Alcool etilic pur are ,7 !$n?cm. Daca apa ar a.ea o asemenea .aloare, aceasta
nu ar insemna altce.a !ecat ca ea ar i e1trem !e u!a.
<ntre timp am a:uns cu #r$stal %nerg$ mai !eparte. Dispunem acum !e asa numita
te'nologie a microclusterilor &Microcluster #echnology'. 4uam minerale, le uscam si le
acem pu!ra. Pu!ra !e microclusteri prezinta caracteristici neobisnuite. <n Fizica .orbim
acum !e (anotehnologie. Daca acesta ar i un coloi! obisnuit )el !eseneaza un cerc
mare pe tabla- atunci un microcluster ar a.ea marimea unui punct, !eci el este !e
!eparte cel mai mic !intre toti coloizii. <n plus, !aca pe supraata unui coloi! obisnuit
se gasesc electroni, pe supraata unui microcluster mineral !e 6 Nm C, electronii nu se
mai pot prin!e, ci se misca neintrerupt in :urul acestei supraete, orman! un nor,
asemanator cu cel al unui atom. Acest comportament ii conera proprietati catalitice
oarte speciale, !ierite !e materia normala. Atunci can! am amestecat pu!ra !e
microclusteri cu nutrienti, am crescut absorbtia acestora !in urma in mo! semniicati..
<n general 'rana absorbita intr+un sistem !igesti. care unctioneaza bine, reprezinta
apro1. o treime !in cantitatea totala !e 'rana ingerata. Aceasta inseamna ca !aca
ing'itim 1g .it. #, numai 800 mg .or i absorbite !e organism, restul !e 700 mg .or
eliminate prin tractul !igesti.. Amestecan! pu!ra !e microcluster cu .it. #,
ran!amentul absobtiei a:unge la 100D. 4a el se intimpla si cu substantele grase ca .it.
%, Steroizi, Progesteron, etc..
Dupa ce am amestecat toti nutrientii posibili cu aceasta pu!ra !e microclusteri,
absorbtia a a:uns in toate cazurile la 100D. Aceasta se poate masura oarte simplu si
trebuie sa spunem ca ne+a mirat si pe noi !in cale aara.
Am luat e1perimental o tableta !e insulina, am a!ministrat+o oral impreuna cu pu!ra !e
microclusteri si am constatat, ca ea nu a luat calea obisnuita prin icat si sange, ci a
ocolit icatul, si a luat+o pe calea limatica. <n acest el ea a ost absorbita total !e
organism.
<ntre timp am mers mai !eparte cu cercetarile si am stu!iat lucrarile lui Albert $zent
)yorgyi, un bioc'imist mag'iar, !easemenea laureat al premiului Nobel, printre altele a
!escoperit si Vit. #. A lucrare a lui mi+a atras in mo! !eosebit atentia, acolo se acea
airmatia ca 'i!rogenul ar i combustibilul .ietii, si e1plica bioc'imic !e ce este asa. Noi
am auzit !e ciclul sau circuitul carbonului in natura. De apt este insa un ciclu al
'i!rogenului. Plantele iau lumina solara si apa, si !esac apa cu a:utorul luminii in
'i!rogen si o1igen. "i!rogenul se stie ca ia parte la pro!ucerea !e gluci!e, lipi!e si
proteine, in timp ce o1igenul este eliberat orman! aerul, pe care+l respiram.
De'i!rogenazele sunt enzime care scot 'i!rogenul !in 'rana .egetariana a:unsa in
corpul nostru. 3luci!ele sint ormate !in 1?8 carbon, 1?8 o1igen si 1?8 'i!rogen.
De'i!rogenazele elibereaza 'i!rogenul )combustibilul- !in gluci!e, care apoi este ars cu
o1igen, rezultan! astel energia necesara organismului, iar carbonul si o1igenul
ormeaza bio1i! !e carbon care este eliminat la e1terior, !e un!e este reabsorbit !e
plante. #eea ce este numit circuitul carbonului in natura, se poate spune pe buna
!reptate ca este !e apt un circuit al 'i!rogenului, plantele !an!u+ne 'i!rogenul care
este ars ca un combustibil !e organismul nostru. "i!rogenul este a!e.aratul lierant !e
energie. Apro1. *0D !in caloriile pe care le ingeram sunt transormate in A2P, un pro!us
c'imic !e !epozitare a energiei. Pro!ucerea A2P+ului este un proces !e 'i!rogenare.
%ste ne.oie !e ca. E kg 'i!rogen pentru pro!ucerea A2P+ului zilnic necesar corpului
nostru. Festul !e 90D !in calorii sunt olosite pentru incalzirea corpului la 875 #.
Albert Szent 3$org$i a !escoperit !easemenea ca organismul !epoziteaza 'i!rogen. %l
le+a numit /rezer.oare !e 'i!rogen/ si cu a:utorul reactiilor c'imice care au loc acolo,
!escoperite !e alti cercetatori in 19,,, a reusit sa masoare cantitatea !e 'i!rogen
!epozitata in !ierite organe si tesuturi ale corpului. #ea mai mare cantitate !e
'i!rogen se gaseste in icat, cel mai important organ pentru apararea organismului, el
iin! si laboratorul c'imic care neutralizeaza to1inele !in corp, apoi urmeaza
intestinele, plamanii, si la urma splina )in or!ine !upa cantitatea !e 'i!rogen
!epozitata-. Pentru mine a ost ascinant sa !escoper ca organismul are ne.oie !e atata
'i!rogen, iar can! am pri.it mai atent testele c'imice olosite !e Albert Szent 3$org$i
pentru masurarea 'i!rogenului, am .azut ca 'i!rogenul masurat era !e apt ionul
negati. !e 'i!rogen ) "+-. "i!rogenul obisnuit, este cel mai mic atom si are un singur
electron. "+ este in acest caz un atom !e 'i!rogen ionizat, cu !oi electroni. %l are un
electron suplimentar oarte slab legat si pe care il ce!eaza cu mare usurinta. Szent
3$org$i era !e parere ca electronii nu se misca in organism, !aca nu sunt asociati cu
'i!rogenul.
Am stu!iat mai proun! acest lucru si am masurat 'i!rogenul !in corpul meu cu
meto!ele mele )am !escoperit ca e1ista o tec'nica speciala )p'oto !etac'ment- pentru
masurarea 'i!rogenului in organism-, si asa, suicient !e sigur am masurat cantitati
imense !e "+ in toate lic'i!ele organismului uman, la el ca si in suc organic proaspat,
!e portocale, !e morco.i sau graperuit, etc. Acum stim !e ce .anzatorul !e sucuri !e
ructe are un succes asa !e mare, noi bem sucurile sale organice si primim in acest el
cantitati enorme !e "+.
<n Franta a e1istat un !octor cu numele Vincent, care era 'i!rologul se al Frantei.
Slu:ba sa era sa calatoreasca prin tara si sa controleze calitatea apei. <n acest el a
obser.at ca oamenii !in cite.a orase erau oarte bolna.i, nu a.eau energie, erau oarte
sensibili la tot elul !e raceli, etc., in timp ce in alte orase oamenii erau plini !e .iata si
sanatosi.
%l s+a gin!it ca aceste situatii s+ar putea sa aiba legatura cu calitatea apei. A inceput sa
analizeze toate aceste ape, iar apoi isi continua cercetarile in ca!rul biroului rancez
pentru statistici me!icale, si !escoperi ca e1ista intr+a!e.ar o legatura !irecta intre
calitatea apei si starea !e sanatate a populatiei !in !ierite orase.
!r" *incent a masurat + parametri ai apei(
1.Valoarea p"+lui in!ica gra!ul !e aci!itate sau alcalinitate al unei solutii. Feprezinta
prescurtarea cu.intelor latinesti /potentia '$!rogenii/B puterea 'i!rogenului. Se
masoara concentratia ionilor poziti.i !e 'i!rogen, pe o scara !e la 0 la 19, 0
reprezentan! ni.elul cel mai aci!, iar 19 cel mai alcalin. 7 reprezinta punctul neutru,
pe care il are apa curata. @n p" !e 7, inseamna ca solutia respecti.a contine *00
miliar!e !e "G ?cmH !e solutie, iar un p"B* inseamna * bilioane "G.
,.Valoarea r"+lui )relati.e '$!rogen-. #ei mai multi oameni nu au auzit nicio!ata !e r".
Valoarea r"+lui !a inormatii !espre cantitatea !e ioni negati.i !e 'i!rogen ) "+ - !in
apa. Pe scala !e la 0 la 9,, .aloarea ,8 reprezinta zona un!e se mai gasesc in apa
cantitati oarte mici !e "+. Deasupra acestei .alori nu mai e1ista "+ in apa, iar sub
aceasta .aloare "+ creste cu puterea lui 10. De e1., in comparatie cu .aloarea ,8, un!e
numarul !e "+ este e1trem !e re!us )N-, numarul electronilor la r" ,, B N 1 1 000 000.
#ela mai sanatos oras !in Franta are o apa cu r" ,,, iar ma:oritatea celorlalte orase au
o apa cu .alori situate in zona superioara a scalei, cu mult peste ,,. Aceasta inseamna
ca apa contine putini electroni, !e e1. ar trebui baut un milion !e pa'are !e apa cu r"
,8 pentru a primi aceiasi cantitate !e electroni e1istenta intr+un pa'ar cu apa a.an! r"
,,.
8.A treilea parametru masurat a ost con!uctibilitatea electrica sau rezistenta apei,
care !a inormatii !espre
continutul mineral al apei.
#u timpul el a stabilit ca cei mai sanatosi oameni beau o apa cu un p" putin sub 7, !eci
oarte usor aci!a, care contine insa cantitati mari !e electroni si oarte putine
minerale. Aceasta ar i cea mai sanatoasa apa.
Am e1aminat apa "unza .ec'e !e 90 !e ani, si am !escoperit ca era plina !e electroni,
a.ea cantitati uriase !e electroni, ec'i.alentul unui r" !e ,1, asta insemnan! ca era !e
10 ori mai buna !ecat apa celui mai sanatos oras !in Franta. Ar i trebuit sa beau 10
milioane !e pa'are !in apa acestui oras, pentru a obtine aceiasi cantitate !e electroni
!intr+un pa'ar !e apa "unza. Si mai uimitor este insa, ca un pa'ar cu suc !e portocale
proaspat presat are un r" !e 7, ceea ce reprezinta intr+a!e.ar o incarcatura
e1traor!inara !e electroni.
%u si sotia mea 3ael am !at pro!usului numele !e &icro'$!rin )&icro'$!rin este
!enumire initiala a pro!usului, !istribuit cu acest nume !e irma Fo$al Io!$#are )FI#-.
@lterior !r. P. Flanagan a perectionat pro!usele si le !istribuie in America prin propria
irma ).ezi JJJ.p'isciences.com si JJJ.lantec'.ino- sub !enumirea !e &ega'$!rin,
&ega+" sau &ega'$!rate si #r$stal %nerg$, iar in %uropa prin irma partenera
/3eneration o "ealt'/ )3A"- JJJ.go'.biz?misme!, sub numele !e Acti.e+" si #r$stal
%nerg$. Forma !e !istributie este &ulti 4e.el &arketing )&4&-, oricine putan! sa !e.ina
prin sponsorizare partener+!istribuitor. Nota tra!.-. Pro!usul initial a.ea un r" !e 8. A
capsula !izol.ata intr+un pa'ar !e apa, contine tot atatia electroni cat 10 000 )7- !e
pa'are !e suc !e portocale organice, proaspat presat.
@n gram !e 'i!rogen are apro1. *110KH atomi, iar o capsula !e &icro'$!rin are
/impac'etati/ 18110KL ioni !e "+7
#um am mai spus, apa "unza pe care am e1aminat+o, era plina !e "+, si abia acum am
inteles ca "+ era elementul lipsa, pe care acum 7 ani nu am ost in stare sa+l masor. Dr.
Flanagan !escrie in continuare tensiunea electrica care ia natere in apa in unctie !e
cantitatea !e electroni si cum acest lucru poate i pus intr+o ecuatie, etc. Apoi se
intoarce la tabla pentru a inc'eia e1punerea reeritoare la elul cum a obtinut in urma
cercetarilor un 'i!rogen stabil, care putea i consumat. <mpreuna cu sotia am baut !in
apa nou creata, imbogatita cu "+, !ar aceasta apa nu era asa !e stabila ca apa originala
"unza. Am luat atunci !in pu!ra uscata !e microclusteri, la care am a!augat "+, si
pu!ra a preluat in structura sa "+, atata timp cat era suicient !e uscata, si a a:uns sa
preia cantitati uriase !e "+, acesta a ost momentul in care s+a nascut &icro'$!rinul
)Acti.e+"-. <ar atunci can! acesta este amestecat cu apa sau lic'i!e biologice, el
elibereaza toti ionii "+, a.an! calitatea unui pro!us alimentar natural.
Dr. Flanagan prezinta in continuare lucrarile Dr. Vincent si concluziile sale pri.itoare la
legatura !intre calitatea apei si rata mortalitatii prin cancer, inarct car!iac, etc., in
!ieritele orase !in Franta. Fata mortalitatii era peste tot ri!icata, singura e1ceptie
iin! localitatea Vol.ic, un!e s+a masurat un r" !e ,,7 Vol.ic e1porta apa !e baut in
toata lumea, !ar apa pe care o beau localnicii in Franta este mai buna, pentru ca este
proaspata. <n timpul imbutelierii si transportului apa este o1i!ata, !atorita luminii care
trece prin sticla si !istruge electronii. A1i!are inseamna pier!ere !e electroni. A1igenul
este un o1i!ant, pentru ca ura electronii, si oricine ace acest lucru este un o1i!ant.
Florul, apa o1igenata, ura electronii. <n principiu toti ra!icalii liberi ura electroni !in
celulele noastre. Astazi se consi!era, ca !enaturarea ADN+ului celular prin ra!icalii
liberi sta la baza procesului !e imbatranire. Fiecare celula !in corpul nostru este
atacata in iecare secun!a !e ca. 100 000 !e ra!icali liberi. 2ot ce .or acesti ra!icali
este sa ne ure electronii !in celule, si !aca nu a.em suicienti antio1i!anti, nu este
bineM
2oti antio1i!antii au un lucru in comun, ei ce!eaza electroni mai usor !ecat o ac
celulele. Dar si ei ce!eaza electronii la ni.ele !ierite, !e e1. Vit. # este un antio1i!ant,
!ar can! ce!eaza un electron ca sa prote:eze celula, !e.ine la ran!ul ei un ra!ical
liber, care cauta sa ure un electron !e la celule, pana can! un alt antio1i!ant ca
p$cnogenolul )AP#- .ine si !oneaza electronul sau .itaminei #, !e.enin! la ran!ul sau
un ra!ical liber, pana can! Vit. % .ine si ii ce!eaza un electron, !e.enin! ea un ra!ical
liber, totusi nu asa !e periculos cum a ost Vit. #, si asa mai !eparte. Aceasta se
numeste /casca!a electronilor/ sau /eectul !e casca!a/ care arata !e ce a.em ne.oie
!e un spectru larg !e antio1i!anti in corpul nostru. @n singur antio1i!ant nu este
suicient, a.em ne.oie !e toti acesti antio1i!anti, ca Vit #, Vit. %, Selen )co+actor-,
P$cnogenol, numai impreuna pot a:uta la protectia organismului.
<onul negati. !e 'i!rogen "+, este singurul !onor !e electroni, care nu !e.ine ra!ical
liber prin ce!are !e electroni. 2ot ce ace este sa ce!eze electronul, ar!e o1igenul si
ormeaza apa. %l nu !e.ine nicioa!ata un ra!ical liber. %ste singurul antio1i!ant care se
comporta in acest el si in acelasi timp cel mai puternic antio1i!ant, pentru ca ionul "+
se poate !eplasa in orice parte a corpului, e1act acolo un!e este ne.oie !e el. Acesti
ioni trec usor prin toate me!iile, c'iar si prin cele mai o1i!ante, pentru ca impreuna cu
pu!ra !e microclusteri sunt oarte stabili. A capsula intr+un pa'ar cu apa ace ca cel
putin 8 ore apa sa ie plina !e electroni. Daca amestecul se pune intr+o sticla !e culoare
inc'isa, care impie!ica patrun!erea luminii, incarcatura electronica se poate pastra pe
o perioa!a si mai lunga. <n intuneric absolut am pastrat amestecul stabil timp !e * luni,
pentru ca nici un electron nu se pier!e prin /oto!etasare/. <ntre timp stim ca apa
ormeaza structuri geometrice pentagonale, cu orma unor !omuri geo!ezice. <onii sunt
stabili si !atorita acestor orme geo!ezice in care ei sunt prinsi, !aca apa nu este
e1pusa la lumina.
Cu aceasta am realizat un produs final si complet analog apei Hunza, cu(
N@n nano mineral cu care "+ este stabilizat
NA tensiune supericiala scazuta impreuna cu alte caracteristici anomale )potential zeta,
structura cristalina, etc.-
<n <n!ia, se .orbeste !espre o orta misterioasa in apa si in aer, numita /prana/ care !a
.iata sau imbunatateste .iata. Acum cati.a ani un preot tibetan, cu numele #armapa, s+
a intilnit cu un prieten !e+al meu in %l.etia, Oalter Stark, care l+a intrebat !aca ionii
negati.i !e 'i!rogen sunt /prana/. Parmapa a spus ca nu, ei sunt aproape prana, !ar nu
prana. %u cre!, ca 'i!rogenul !in aer, in proportie !e 100 !e parti la un milion, este
!estul !e mult zic eu, si !aca acest 'i!rogen este ionizat negati., cre! ca el poate i
numit /prana/. #re! ca este energia luminii si energia .ietii, care se regaseste in 'rana
proaspata, organica, pe care o mancam, si care este incarcata cu "+. Sigur, noi primim
cu 'rana, .itamine, gluci!e, proteine si lipi!e, etc., !ar si "+ in orma pura. #ine nu
poate sa consume o 'rana organica .egetariana sau .egana, plina !e cru!itati
proaspete, are acum la !ispozitie &icro'$!rin sau Acti.e+", pentru a suplini sau creste
aportul !e "+ necesar sanatatii si .ietii.
Dupa toti acesti ani, cre! ca !escoperirea cea mai importanta !in .iata mea, mai bine
zis a lui 3ael si a mea, este acest "+. %ste incre!ibil ce eect poate sa aiba, pentru ca
oricine probeaza, simte energia. #ine.a poate sa spuna ca si Vit. I1, energetizeaza. Dar
cine ia Vit. I1,, nu simte !e obicei nimic. &oti.ul este ca rar e1ista o carenta !e Vit.
I1,, in sc'imb toti oamenii prezinta un !eicit !e "+7
<n 3ermania, !r" Morell, inspirat !e lucrarile Dr. Vincent in Franta, a conceput un
aparat, pe care l+a numit -.io-#errain Analyzer- &.#A'. #u acest aparat se masoara p"+
ul, r"+ul si con!uctibilitatea electrica a sangelui, urinei si sali.ei, si se obtine pe loc
rezultate pri.itoare la aceste lic'i!e biologice. %l a inceput sa testeze pacienti in
3ermania, Franta si in toata %uropa, in momentul !e ata sunt peste un milion !e
oameni, si a !escoperit ca toti acesti oameni sunt suprao1i!ati, toti au un !eicit !e "+.
#u cat sunt mai .arsta cu atat este !eicitul mai mare, cu cat sunt mai tineri, cantitate
!e "+ este mai mare. Aceasta ar putea sa ie c'eia, pentru o .iata lunga si sanatoasa7
Dr. &orell a a!ministrat acestor oameni cru!itati, legume si ructe, pentru ca la timpul
acela nu a.ea posibilitatea sa le !ea "+. Sanatatea lor s+a imbunatatit spectaculos si
ireste cantitatea !e "+ a crescut. #u toate ca, cantitatea !e "+ !in cru!itati este
incomparabil mai mica !ecat cea !in &icro'$!rin sau Acti.e+", recoman! cu cal!ura
consumul !e alimente organice cru!e, in cantitati cat se poate !e mari. Pregatirea
tra!itionala a mancarii !uce la !istrugerea acestor ioni. Fierberea 'ranei, !uce !e apt
la moartea ei. Fierberea in .ase !e metal !uce la pier!erea rapi!a a acestor ioni,
pentru ca electronii se scurg oarte usor prin obiecte !e metal. <n unele societati
ar'aice se cre!e, ca prin atingerea 'ranei cu obiecte !e metal, s+ar !istruge o energia a
.ietii, pe care 'rana o contine. <n unele ci.ilizatii se oloseau cutite !e bambus sau !e
piatra, caci se stia intuiti., ca olosirea metalului ar !uce la !istrugerea ionilor !in
'rana.
Dr. &orell a acut o !iagrama in care el punea orice boala cunoscuta, si arata cum
absenta electronilor con!uce la boala. #a e1emplu sa pri.im terenul unei erme
agricole. Daca ai un sol cu un p" scazut, ara un continut mineral si !e electroni
corespunzator, poti sa pui cereale, ele .or creste, !ar .or i putin rezistente la atacul
insectelor sau altor !istrugatori. <nsectele nu ataca cerealele sanatoase, pentru ca pe
un sol sanatos cresc plante puternice, cu un sistem !e aparare capabil sa tine insectele
la !istanta. <nsectele preera plantele slabe care cresc pe un sol !egra!at.
Acelasi lucru se intampla si in corpul nostru. 2erenul biologic pentru celulele noastre
este reprezentat !e lic'i!ul care le incon:oara. Noi stim ca apa este un element !e baza
pentru !esasurarea .ietii. Daca .om stu!ia bioc'imia organismului nostru, .om obser.a
ca .irusurile, bacteriile, ciupercile, sporii, etc. nu pot supra.ietui intr+un teren sanatos
pentru celulele noastre. 2otusi, cu iecare minut in care ne 'ranim gresit, bem o apa !e
proasta calitate sau !e.enim suprao1i!ati, noi !egra!am terenul nostru biologic si
!e.enim mai .ulnerabili in ata acestor microbi.
Se estimeaza ca zilnic noi .enim in contact cu 8 milioane !e .irusuri sau bacterii, in
timp ce in mo! constant in corpul nostru se omeaza si se !istrug celule canceroase.
Sa presupunem ca terenul nostru biologic este !enaturat si ca microbii pot sa ne
in.a!eze. Primul lucru pe care+l ac este sa secrete to1ine, care obliga organismul sa+si
consume electronii si sa+si mo!iice terenul biologic si mai mult, bineinteles nu in
a.oarea propriilor celule, ci in a.oarea microorganismelor in.a!atoare. <n %uropa
!octorii trateaza pacientii in asemenea cazuri cu ozon, ei scot sangele !in organism, il
trateaza cu ozon si apoi il reintro!uc !in nou in organism. <n cazul inectiilor .irale ei
cresc in acest el potentialul re!o1 )AFPBo1i!ation+re!uction+potential- la 900G
mili.olti, ni.el la care .irusurile nu pot sa mai traiasca. %le nu pot trai intr+un me!iu
puternic o1igenat. Problema este ca, acest me!iu puternic o1igenat a!uce celulelor
miliar!e si miliar!e !e ra!icali liberi, care !enatureaza celulele si accelereaza procesul
!e imbatranire. Astel in incercarea !e a scapa !e .irusurile rele, sunt omorate si
celulele bune.
Se poate insa si altel, scazan! potentialul re!o1 prin cresterea continutul !e electroni
al organismului )Acti.e+" are un AFPB860+- si prin sc'imbarea terenului biologic se
sisteaza pro!ucerea !e ra!icali liberi, iar prin neutralizarea to1inelor !e catre "+,
.irusurile nu mai pot trai.
De apt nu trebuie combatut .irusul. Aamenii !e stiinta cauta sa trateze 'epatita, S<DA,
cancerul, etc., incercan! sa atace .irusul, respecti. agentul patogen cauzal, si
bineinteles acest organism se .a apara impotri.a acestor atacuri. Arican! un organism
.iu este atacat !irect, el .a raspun!e agresiunii, construin! o linie !e aparare, printr+o
mo!iicare sau mutatie. Daca insa .ei sc'imba me!iul lui !e .iata, el nu .a putea ace
nimic impotri.a, nu .a mai putea trai mult, caci nu are nici un raspuns !e aparare
pentru asa ce.a. &e!iul !e .iata neprielnic pentru microorganisme ar trebui sa
constituie prima linie !e aparare a organismului, iar celulele n+ar trebui sa aca in acest
caz nimic pentru propria lor aparare, pentru ca acolo un!e terenul biologic celular este
sanatos, nici un microorganism patogen nu poate sa traiasca.
Se .orbeste astazi mult !espre terenul biologic. %u am un I2A )Iio+terrain+anal$zer- in
@SA, cu care am testat !e:a o multime !e lucruri, pentru a analiza terenul biologic.
Proesorul Claude .ernard in Franta a ost contemporan cu /ouis 0asteur. 4ouis
Pasteur a lansat teoria germenilor patogeni, si a ost cel care i+a satuit pe c'irurgi sa+si
spele mainile inainte !e operatie, ceea ce este un lucru bun. Pasteur spunea ca microbii
sunt totul, iar terenul nu este nimic. %l este unul !in cei care sustineau ca microbii
trebuiesc combatuti. #lau!e Iernar! sustinea contrariul, ca microbul nu este nimic, ci
terenul este totul. #an! Pasteur s+a alat pe patul !e moarte, el a recunoscut ca terenul
este totul, !ar nu l+a mai luat nimeni in serios, crezan!u+se ca a inceput !e:a sa
aiureze. @ltimile !eclaratii ale unui biet muribun! au ost ignorate.
Dr. Flanagan !iscuta !espre !iagrame cu orasele Frantei, care arata ca mortalitatea prin
cancer poate i !irect corelata cu calitatea apei. &ortalitatea prin boli car!io+
circulatorii poate i !easemenea corelata cu calitatea apei potabile. Desenele si
!iagramele Dr. Vincent sunt o !o.a!a in acest sens, impreuna cu 'arta terenului
biologic realizata prin masurarea p"+ului, r"+ului si con!uctibilitatii electrice a
sangelui, urinii si sali.ei. O persoana sanatoasa are un rH de 12, ceea ce inseamna ca
organismul este plin de electroni. @n sta!iu precanceros este caracterizat !e aptul ca
celulele canceroase e1istente incep sa emita to1ine care con!uc la pier!erea !e
electroni, care se elimina masi. prin urina. @rina contine cantitati enorme !e electroni,
in timp ce sangele este o1i!at. <n sta!iul !e cancer re.ersibil, cancer care este
.in!ecabil, sangele este e1trem !e o1i!at, !ar mai e1ista o mica rezer.a alcalina, insa
urina elimina cantitati uriase !e electroni. <n acest el cancerul pregateste terenul
biologic pentru a putea el supra.ietui, emite to1ine care secatuiesc organismul !e
electroni. <n sta!iul !e cancer ire.ersibil, cancer incurabil, obser.am ca sangele este
e1trem o1i!at, !e milioane !e ori mai o1i!at !ecat sangele sanatos, iar urina prezinta
cantitati uriase !e electroni. !r" Morell in 3ranta a aratat ca celulele canceroase nu
mai contin hidrogen. Sunt singurele celule !in organism care nu au 'i!rogen, si se pare
ca 'i!rogenul ar i supapa !e control care a:uta la reglarea cresterii si prolierarii
celulare. De aceea marin! cantitatea !e electroni !in organism, cancerul poate i acut
re.ersibil.
Aceasta este 'arta cu terenul biologic al !ieritelor ape. Aceasta este 'arta cu terenul
biologic al !ieritelor paste !e !inti, care arata ca toate pastele !e !inti se ala in zona
canceroasa, cu alte cu.inte sunt puternic o1i!ate, intr+o zona puternic aci!a,
generatoare !e cancer. Vincent !eclara ca toate aceste paste !e !inti sunt cu a!e.arat
!aunatoare pentru noi. Desigur putem curata !intii si cu &icro'$!rin sau Acti.e+". Se
presara putina pulbere !intr+o capsula, pe periuta !e !inti ume!a, si se periaza !intii.
Prima !ata can! m+am intalnit cu #linton "oJar!, on!atorul irmei FI#, i+am !at un
pa'ar cu apa in care am !izol.at &icro'$!rin, el nu stia ce e astaQ i+am spus( /<a o
ing'ititura si plimba+o prin gura, iar !intii tai .or scartai./ Aceasta a ost intr+a!e.ar
e1perienta sa.
Acesta este un tabel cu potentialul electric al elementelor. %lementele !e la baza
tabelului iau un electron !e la elementele alate la inceputul tabelului. Sa .e!em cum
se !esasoara lucrurile in natura( 'i!rogenul are un potential B0, iar cuprul, mercurul,
pala!iumul, aurul, magneziul, potasiul, rubi!iumul, etc., sunt !onori !e electroni in
organism, iar acolo :os la baza este lorul, etc., lori!ele si clorul ura electroni, ele
sunt unele !intre cele mai poticioase !upa electroni, acesta este un moti. pentru care
apa lorurata este realmente rea pentru !.s.
Crystal 4nergy
Apa in organism
99D !in toate procesele izice care au loc in organism sunt !epen!ente !e apa.
"i!rogenul a:uta la 'i!ratarea celulara. @n citat !in 4ancet, un prestigios :urnal
stiintiic, aparut in 1998( /%ste e.i!ent ca 'i!ratarea celulara este un actor important
in controlul turno.er+ului proteic, sinteza !e proteine, la ni.el celular. <ar !egra!area
proteinelor este in.ers proportionala cu 'i!ratarea celulara. A crestere a 'i!ratarii
celulare sau a turgescentei celulei, actioneaza ca un semnal anabolic, semnal !e
prolierare, pe can! o !es'i!ratare celulara este un semnal catabolic si antiprolierati../
#an! celulele noastre sunt 'i!ratate, ele se umla. Arganismul nostru trece intr+o sta!iu
anabolic, cu ormarea !e noi celule, ceea ce este sanatos. #an! celulele sunt
!es'i!ratate, rapi! )in minute- organismul trece intr+o stare catabolica, in care se
consuma !in masa musculara si in care apar tot elul !e boli insotitoare.
Arganismul contine apa in proportie !e 70D, creierul c'iar 90D, asa ca o 'i!ratare
insuicienta poate !uce la o senzatie !e !eprimare, lipsa !e energie, etc. Arganismul
are ne.oie intr+a!e.ar !e multa apa, si acest lucru nu este spus si subliniat suicient !e
mult. Apa obisnuita !e la robinet are o tensiune supericiala )2S- ri!icata, un ung'i !e
imbibitie inalt, care inseamna ca nu poate sa 'i!rateze celulele. Apa trece prin corpul
nostru ara sa poata i utilizata cu a!e.arat !e celule. #u /#r$stal %nerg$/ se coboara
tensiunea supericiala, sca!e ung'iul !e imbibitie, celulele sunt 'i!ratate pe !eplin, iar
corpul utilizeaza apa !in plin. #an! apa este mai u!a, totul se ace mai bine.
@nul !in cele mai bune lucruri pe care le putem ace este sa ne procuram un iltru !e
apa, cu carbune, sau un aparat !e puriicare a apei prin osmoza in.ersa sau prin
!istilare. Ieti !aca este posibil apa care a ost !emineralizata. #ontinutul mineral al
apei sc'imba totul, !e e1. s+au acut stu!ii si s+a stabilit ca apa !ura, este oarte buna
pentru boli !e inima, !ar ceea ce ei nu au aratat, este !ierenta intre !oua eluri !e
minerale care ac apa !ura. %ste .orba !espre carbonat !e calciu si carbonat !e
magneziu. #arbonatul !e magneziu este bun, pentru ca organismul are ne.oie !e el,
aproape iecare !intre noi are un !eicit !e magneziu. %u si sotia mea 3ael bem apa
puriicata prin osmoza in.ersa, combinata cu /#r$stal %nerg$/, si luam magneziu ca
supliment, un gram pe zi. Daca apa este !ura !e la calciu, nu este bine pentru inima,
pentru ca calciul in e1ces ara suicient magneziu, !uce la migrarea calciului !in oase
catre tesuturile moi, care se calciica si a.em musc'i !uri si asa mai !eparte. #an!
a.em suicient magneziu in corp, se !eclanseaza un raspuns 'ormonal ce con!uce la
migrarea in.ersa a calciului, !in tesuturile moi inspre oase. A.em un prieten care a
cercetat acest aspect si reuseste sa re.ersibilizeze osteoporoza cu magneziu. %l a reusit
sa creasca !ensitatea osoasa cu 1,6D in * luni. <n general me!icii incearca sa
incetineasca osteoporoza, in loc sa o aca re.ersibila.
#e se poate spune !espre &icro'$!rin ca anti!epresi.= Auzim oameni care mentioneaza
acest aspect tot timpul, oameni !epresi.i care iau &icro'$!rin se simt mult mai bine, si
unul !intre moti.e este ca organismul lor lucreaza mult mai bine, e1ista si cite.a stu!ii
!espre anti!epresi.e. /2ime &agazin/ a prezentat acum cate.a saptamani un minunat
articol !espre !epresiune si eectele serotoninei in creier, aptul ca serotonina are
eecte !ierite in !ierite parti ale creierului. Parerea mea este ca micro'$!rinul a:uta
in !epresiuni pentru ca a:uta la eliminarea ra!icalilor liberi !in creier care ar putea
interera cu mi1tura !e neurotransmitatori !in creier. Acesti neurotransmitatori !in
creier sunt responsabili pentru starea noastra psi'ica. #re! ca neutralizarea ra!icalilor
liberi rezultati in procesul acti.itatii cerebrale :oaca un rol important. A!esea oamenii
nu se pot elibera !e acesti ra!icali liberi, care pot into1ica si !egra!a creierul lor.
4%perienta personala a !r" 3lanagan cu Microhydrin
Pri.eam pe ereastra la o pri.eliste minunata, moment in care o alta ereastra glisanta
s+a inc'is si mi+a prins mana cu care ma spri:ineam. #an! am tras mana, unul !intre
!egete care usese prins intre erestre era !e:a aproape negru si umlat, iar o basica
mare cu sange era in ormare. Am luat ime!iat , capsule !e micro'$!rin, o ora mai
tarziu am luat inca ,, si !upa cate.a ore inca ,, iar in !imineata urmatoare totul
!isparuse, basica cu sange, culorile albastre si negre, totul era normal si se simtea c'iar
normal, ceea ce !e apt era oarte surprinzator, pentru ca am mai patit o!ata asa ce.a,
!in pacate ara micro'$!rin7
Am un catel oarte mic, 7?8 pekinez si 1?8 canisc', cu blana alba, primul catel pe care
l+am cumparat acum 16 ani. <n ultimile zile am obser.at ca isi tara un picior !in spate.
#an! l+am ri!icat, a inceput sa urle !e !urere, se putea .e!ea ca ce.a nu este in
or!ine. Veterinarul ne spusese !e:a cu ani inainte, ca articulatia sol!ului a inceput sa
!egenereze si ca ar trebui sa+l scutim !e c'in. <n loc !e aceasta i+am !at o capsula !e
&icro'$!rin si a !oua zi am .azut ca nu mai a.ea nici o !urere. <+am mai !at o capsula
in acea zi si inca una a !oua zi, iar acum alearga ara !ureri7 Si este un caine !e:a
oarte in .arsta7
Acestea sunt !eclaratiile Dr. Patrick Flanagan