Sunteți pe pagina 1din 45

MODALITATI DE

INVESTIGARE
RADIO-IMAGISTICA A
CORPULUI UMAN
CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA SUUB
UMF CAROL DAVILA
RADIOLOGIA SI
IMAGISTICA MEDICALA
DEFINITII
RADIOLOGIA CONVENIONAL - imaginea este
rezultatul impresionrii directe a ecranului de
fluoroscopie sau a filmului radiografic n funcie de
absorbia fasciculului de raze X prin structura de
examinat
IMAGISTICA MEDICALA imaginea este rezultatul
utilizarii computerului, imaginea fiind digitala
in TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA formarea imaginii este un
proces care are trei timpi distinci:
ECHOGRAFIE
REZONANTA MAGNETICA
RADIOLOGIA STANDARD
Raza X = flux energetic fotonic produs
de generatorul de Rx (tub radiogen)
I. surs
II. vector (fascicolul de radiaii)
III. corp de radiografiat (modulator)
IV. receptor
V. decodor
I. II. III. IV. V.
I. SURSA
= anodul tubului radiogen

Tubul radiogen:
format din anod /catod
/conintorul (din sticl)
catodul filament de tungsten
(2300C)
anodul
pies metalic situat opus
catodului (din metale greu
fuzibile)
form de disc cu suprafaa
nclinat fa de axul lung al
tubului cu 15-20
destinat frnrii electronilor
provenii din catod
tuburile moderne anode
rotative
1.discul anodului
2.axul de rotaie
3.rotorul anodului
4.filamentul catodului
5.peretele de sticl al tubului
6.statorul anodului
ACCESORIILE TUBULUI RADIOGEN
n afara tubului
scop: optimizarea omogenitii i transmisiei fascicolului de raze

1.cupola rol:
protecie mecanic a tubului
oprete alte radiaii
limiteaz dimensiunile fascicolului
conine uleiul destinat rcirii tubului

2.diafragmul rol: modeleaz dimensiunea i formarea fascicolului

3.centrorul rol: obiectiveaz limitele fascicolului

4.filtrul rol:
absorbia razelor moi din fascicolul emis
omogenizarea fascicolului
II. VECTORUL
= fascicolul de radiaii
radiaie incident:
fascicolul de radiaii (form conic) ce traverseaz atmosfera de
la fereastra cupolei pn la corpul de radiografiat
radiaia absorbit:
radiaia incident care nu mai prsete obiectul radiografiat
pierzndu-se din fascicol
radiaia rezidual:
ce rmne din fascicol dup pierderea radiaiei absorbite
e purttoarea informaiei diagnostice
radiaie secundar:
sursa principal de iradiere a mediului nconjurtor
Proprietatile razelor X. Aplicatii
1. Propagare sub forma de fascicul conic
2. Luminiscenta (fluorescenta + fosforescenta): transformare
in energie luminoasa la interactiunea cu substante ca :
sulfat de Zn si Cd, platicianura de Ba aplicatii:
ecranul radioscopic, ecranele intaritoare
3. Absorbtia + difuziune = atenuare;
absorbtia ~ Z, , , grosimea structurii strabatute aplicatii:
contrastul in imagine, substante de contrast (Ba, I), protectie cu Pb
4. Divergenta: scaderea intensitatii fascicolului cu patratul
distantei aplicatii: radioterapie
5. Penetrabilitate : functie de lungimea de unda (raze dure /
moi)
6. Efecte biologice (ionizare) aplicatii: radioterapie
7. Efectul fotochimic asupra filmului
Opacitati de intensitati
variabile
Transparente
III. MODULATOR
=corpul de radiografiat
modifica intensitatea fascicolului de raze X prin absorbtia diferita a
acestuia la trecerea prin structurile care-l compun, transformandu-l
intr-un fascicol neomogen


IV. RECEPTORUL
fascicolul de radiaie rezidual este obiectivat pe un mediu
sensibil fotografic ( strat de bromura de argint)
razele X favorizeaza reducerea bromurii de argint la argint
oxidat de catre substantele reducatoare din revelator argintul
oxidat este un precipitat negru in functie de intensitatea variabila
a fascicolului apar tonuri de gri

Formarea imaginii :
Principiile geometrice ale formrii imaginii
1. Legea proiectiei conice: cu ct obiectul se afl situat mai
departe de film i mai aproape de surs, proiecia lui este
mai mult mrit
2. Legea proiectiei oblice: un obiect al crui plan este oblic
fa de film se proiecteaz deformat
3. Legea paralaxei
1. Mrimea imaginii depinde de
distana obiect-surs i obiect-film
1,2,3 obiecte de aceeai mrime;
f focarul tubului radiogen; F film.
f
F
f
F
1
2
3
2. Legea proiectiei oblice
f
F
3. Legea paralaxei
f
Formarea imaginii :
Principiile geometrice ale formrii imaginii
4. Legea sumatiei si sustractiei
5. Legea proiectiei tangentiale
6. Legea proiectiei ortograde

f
F
1
2
3
f
F
4.
5. 6.
V. DECODORUL
= staia final la care ajunge informaia = ochiul i creierul
utilizatorului
analiza informaiei presupune integrarea ntr-un context clinic,
biologic i imagistic
Lanul informaional reprezentat de imaginea radiologic
1. SURSA 2. SUPORT 3. MODELARE 4. SUPORT
MODELAT
5. RECEPTIA
MESAJULUI
6. PERCEPTIA
(DECODIFICAREA)
Tub generator
de raze X
Fascicul de
radiatii X
Atenuarea
fasciculului in
mediu
Imagine
radiologica
invizibila
(fascicul
emergent)
Detectie pe
ecran sau film
Interpretarea
imaginilor
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
Definiie:
reprezint o metod de imagistic n care, cu ajutorul unui fascicol
colimat de raze X, se produce imaginea unui plan selectat din
regiunea de interes.

Principiul metodei:

msurarea atenurii unui fascicol de raze X care strbate un corp i
calculul coeficientului de absorbie, deci a densitii.
reconstrucia imaginii unui obiect n funcie de diversele sale
proiecii.
Aparatura:
Tubul
Circuitele de rcire: ulei-ap / ulei-aer
Colimatorul
Detectorii: cu iodur de cesiu sau cu xenon presurizat
n decursul timpului au existat mai multe tehnologii CT:
sistem rotaie-translaie cu detector unic
sistem rotaie-translaie cu detectori multiplii
sistem rotator cu detectori mobili
sistem de rotaie cu detectori staionari
Computerul:
reconstruiete imaginea
stocheaz imaginea
Gantry-ul: se poate bascula nainte-napoi cu un unghi variind ntre
15-39
Masa pentru bolnav: calitile ei sunt apreciate n funcie de viteza
cu care poate introduce bolnavul n gantry i precizia cu care vine la
o anumit distan(0,5-1mm).

computertomograf rapid (fast CT, dynamic scanner)
computertomograf spiral (spiral CT, ultrafast CT)
computertomograf multislice


Formarea imaginii
are 3 timpi distinci:
1. Scanarea cu fasciculul de raze X colimat
2. Reconstrucia imaginii
3. Conversia imaginii numerice ntr-o
imagine vizibil
4. Scanarea:
fascicolul de raze X strbate structura
de examinat fcnd o rotaie de 360
n jurul bolnavului;
fasciculul atenuat ajunge s ionizeze
detectorii de iodur de Cesiu, curenii
generai de acetia sunt amplificai i
utilizai ca date de msur primar a
densitilor traversate
fiecare detector efectueaza peste
1000 de masuratori de densitati;
aceste msurtori sunt convertite n
semnal electric i transmis spre
prelucrare digital unui calculator.

Formarea imaginii
2. Reconstrucia imaginii:
Calculatorul utiliznd peste 350.000 de valori rezultate la o rotaie
complet, reconstruiete imaginea de seciune pe care o afieaz
pe un monitor video n nuane de gri.
n funcie de valoarea coeficientului de atenuare si pozitia in
spatiu, fiecare structur intern va putea fi recunoscut.
Din coeficientul de atenuare a luat natere unitatea de
densitate=UH. n cadrul prelucrrii i reconstruciei sunt incluse
operaii care permit o obiectivizare strict matematic a datelor
imaginii: astfel densitile au fost codificate n 2000 de nuane de
gri, cte una pentru fiecare unitate convenional de densitate
ntre 1000 UH (uniti Hounsfield), cea mai mic densitate
posibil n corpul omenesc aerul, i + 1000 de UH, cea mai
mare densitate posibil compacta osoas.
Apa = 0 UH, Aer = - 1000 UH, os = + 1000 UH rinichi se
situeaz ntre 30 60 UH, pentru urin la 20 UH, pentru
grsimea perirenal de la 15 la 60 UH.

Formarea imaginii
Imaginea CT este o matrice de elemente
individuale
O matrice este un tablou rectangular cu m
coloane i n linii care are m x n ptrate
elementare.
Volumul studiat este descompus n mici
elemente de volum numite voxeli = volumul
elementar.
Mrimea unui voxel depinde de:
cmpul de reconstrucie (FOV field of
view)
mrimea matricei (64, 128, 256, 512, 1024
elemente)
grosimea seciunii (1-20mm)
Pixelul = imagine elementara
Mrimea unui pixel= FOV/ mrimea matricei
cunoscandu-se suma cifrelor unei matrice de-a
lungul tuturor axelor se deduc toate cifrele
corespunzatoare fiecarui voxel
marimea matricei si volumul tisular influenteaza
rezolutia spatiala
Formarea imaginii
3. Vizualizarea imaginii: conversia imaginii numerice ntr-o imagine vizibil
(scal de gri-uri).
Ochiul uman nu poate percepe din cele 2000 de nuane de gri dect 18
20.
Pentru ca imaginea s devin operaional n cadrul diagnosticului este
necesar ca medicul radiolog imagist s perceap elementele patologice
ale unei imagini i s aleag dintre cele 2000 UH pe cele 18 20 optime
pentru vizualizarea imaginii patologice.
Aceast operaie se efectueaz cu ajutorul ferestrelor de densitate.

Fereastra = intervalul de densiti
reprezentate de totalitatea scrii de
gri-uri a monitorului.
Lrgimea ferestrei (window
width) poate fi modificat.
O fereastr larg furnizeaz o
imagine cu contrast moderat, n
timp ce o fereastr ngust ne
ofer un contrast foarte bun.
nivelul ferestrei trebuie adaptat
la valoarea medie a densitii
structurii studiate
Indici de performanta ai CT
Rezoluia spaial = distana minim la care 2 elemente
geometrice matriceale, puncte sau linii pot fi percepute
corect (separat):
n CT: 0,5-1,5 mm
n radiografia standard: 0,2-0,4 mm
n mamografie: 0,1mm

Rezoluia de densitate = diferena de densitate a 2
esuturi care s poat fi observate separat.
n radiografia convenional: 10%
n CT: 0,25-0,5%
Avantajele CT
diferentiaza intre ele densitati
radiologice putin diferite
realizarea de cupe transversale
(axiale) inaccesibile radiologiei
standard
iradierea pacientului este limitata pe
zona studiata (fata de tomografia
conventionala in care pentru fiecare
sectiune este iradiat tot segmentul
respectiv)
ptr. CT spiral si multislice:
rapiditate
scanarea intregului volum, fara a
sari
tehnici de reconstructie MPR, 3D
avansate
investigatie de electie a vaselor
si vascularizatiei parenchimelor
dupa adm. s.c.
Inconvenientele
CT secvential
numar limitat de cupe, ce
dau doar o imagine
fragmentara (nu avem
vederea de ansamblu din
Rx)
exclusiv cupe axiale (cu
exceptia craniului unde se
pot efectua si cupe coronale
directe)
INDICATIILE TOMOGRAFIEI
COMPUTERIZATE
in patologia craniana, mai ales in urgenta (suspiciune de
accidente vasculare acute hemoragice sau ischemice,
traumatisme craniene, patologie tumorala etc)

in patologia toracica (plus de informatii dupa radiografie,
stadializare tumorala pulmonara, patologie mediastinala)

in patologie abdominala si pelvina (dupa echografie, pentru
patologie a organelor parenchimatoase in special)

in patologie osteo-articulara (pentru segmente osoase greu
investigabile prin Rx pelvis, craniu, coloana vertebrala-, dupa
radiografie pentru date suplimentare in patologie traumatica,
infectioasa sau tumorala in ceea ce priveste integritatea corticalei,
densitatea leziunilor etc, reconstructii MPR si 3D)
ECOGRAFIA
se bazeaza pe studiul modificarilor suferite de un fascicul de
ultrasunete care traverseaza medii cu proprietati acustice diferite la
zona de contact dintre doua medii diferite apar fenomene de reflexie,
refractie si absorbtie ale undelor incidente undele reflectate = ecouri
sunt receptionate si decodificate

sursa de US = transductorul (emitator+receptor)

traversarea unor medii cu un coeficient de atenuare foarte mare os,
calcificari, calculi- determina absorbtia totala a fasciculului incident
con de umbra posterior

interfata dintre aer si orice alta structura reflexie totala a
fasciculului fenomenul de reverberatie imagine in coada de
cometa

structurile lichidiene, grasimea : intarire posterioara

Semiologic: imagini hipo/ hiper/ anecogene

INDICATIILE ECHOGRAFIEI
patologie abdominala variata (colecist,
organe parenchimatoase)
patologie pelvina, monitorizarea sarcinii
patologie articulara
ghidare punctii / biopsii
patologie endocraniana la nau-nascut
Indicatiile investigatiilor imagistice
in sarcina normala
Atat screeningul malformatiilor cat si urmarirea dezvoltarii fetale si a
anexelor se face ecografic.

Ritmul ecografiilor recomandate (varsta sarcinii este exprimata in
saptamani de amenoree, adica de la ultima menstruatie):
6/7 sptamani: se combina ecografia transabdominala cu cea
transvaginala; se evidentiaza sacul embrionar si localizarea
acestuia care este in mod normal intrauterin; sunt mentionate
elementele specifice sarcinii: ecoul embrionar si vezicula vitelina;
nonvizualizarea sacului gestational intrauterin poate semnifica:
o sarcina extrauterina (se investigheaza cu atentie zonele
anexiale pentru evidentierea semnelor de sarcina extrauterina,
sac gestational ectopic, hematocel si fundurile de sac pentru
evidentierea hemoperitoneului); se aplica protocoalele specifice
urmaririi clinico ecografice a suspiciunii de sarcina extrauterina
o sarcina mica, inca nu se evidentiaza sacul embrionar; se
recomanda reexaminare dupa 1/2 saptamani.
Indicatiile investigatiilor imagistice
in sarcina normala
11-14 saptamani : ecografia (se combina ecografia transabdominala
cu cea transvaginala) urmareste:
fatul; se masoara FL, BPD, CRL, translucenta nucala; aceste
valori sunt importante si pentru interpretarea triplului test
se poate face prima morfologie fetala, tinand cont de aspectul
specific al diferitelor organe la aceasta varsta gestationala,
putand fi detectate anumite malformatii
anexele fetale: placenta, sacul amniotic, cordonul ombilical (se
urmaresc alcatuirea sa din 2 artere si o vena, insertia placentara
a cordonului)
colul uterin- lungimea, aspectul orificiului intern

18-22 saptamani
este ecografia dedicata morfologiei fetale
se poate detecta majoritatea malformatiilor vizibile ecografic
se mai urmareste:
biometria: masurarea segmentelor osoase fetale
aprecierea anexelor fetale:
placenta: pozitie la nivelul peretilor uterini (anterioara,
posterioara, laterala, fundica), pozitia fata de orificiul intern:
normal situata sau variantele de insertie joasa pana la placenta
praevia cu variantele ei (totala, partiala, marginala); gradul de
calcificare (maturare) 0-3 si grosimea; structura- eventuale
tromboze
cordon ombilical; structura, insertie (placentara, marginala,
velamentoasa=membranoasa,=extraplacentara sau vasa
praevia ); circulara-nucala, etc
lichid amniotic- cantitate: normala, in exces (polihidramnios),
scazuta (oligohidramnios); aspect (clar, modificat)
aprecierea colului vezi mai sus
indice de rezistenta la nivelul arterelor ombilicale si uterine
Indicatiile investigatiilor imagistice
in sarcina normala
Indicatiile investigatiilor imagistice
in sarcina normala
28-30 saptamani - se urmareste protocolul de la 18-22 saptamani; se
urmareste cresterea fetala, prezentatia; IR in arterele uterine crescut
poate fi un semnal de alarma al instalarii in viitor a disgravidiei sau
intarzierii de crestere fetala.

30-34 saptamani - protocolul de mai sus; se urmareste cresterea fetala
(majoritatea intarzierilor de crestere fetala debuteaza dupa 30
saptamani), prezentatia (craniana, pelviana, transversa)

36-38 saptamani: protocolul de mai sus, prezentatie, greutate, lichid,
circulara de cordon, aprecierea starii fetale.

INVESTIGATIA PRIN REZONANTA
MAGNETICA
IRM foloseste proprietatile magnetice ale protonilor de
hidrogen din corpul omenesc ce contine peste 90% apa
metoda se bazeaz pe propietatea protonilor de H+
plasai ntr-un cmp magnetic puternic (0,2-3T) i excitai
printr-o und de RF (impuls), de a emite un semnal, care
este tratat informatic i convertit n imagine.
AVANTAJE:
metoda neinvaziva
reprezentare multiplanara
contrast spontan intertisular foarte bun

Principiile formrii imaginii RM
fiecare proton este un dipol magnetic, avand o miscare de rotatie in
jurul axului propriu , orientat la intamplare
pacientul e introdus intr-un camp magnetic de intensitate crescuta
ce aliniaza toti protonii din organism pe aceeasi directie
cu ajutorul unor bobine de gradienti se induce un alt camp
magnetic,oscilant, de scurta durata,adica o unda de radiofrecventa,
care sa determine rezonanta nucleilor (schimb de energie intre doua
sisteme care oscileaza cu aceeasi frecventa frecventa de rezonanta)
Oprirea campului magnetic ce a interactionat cu campul magnetic
principal determina intoarcerea la pozitia de echilibru = relaxare
longitudinala relaxare spin-retea, refacandu-se magnetizatia
longitudinala T1
transversala relaxare spin-spin, legata de neomogenitatile de
camp de origine moleculara T2
tesuturile au timpi de relaxare diferiti, ceea ce determina
contrastul spontan in RM (lichidele :T1 si T2 lungi, grasimea : T1
si T2 scurti)
magnetizatia depinde si de concentratia protonilor:
semnal crescut lichide, edem
semnal absent corticale osoase,calcificari, aer
substantele de contrast paramagnetice scad timpii de relaxare
Imediat dupa incetarea pulsului de RF, protonii
care au fost excitati, revin la starea initiala;
printr-un proces care se numeste RELAXARE
Prin fenomenul de relaxare, magnetizarea
transversala descreste, proces numit
RELAXARE TRANSVERSALA, iar magnetizarea
longitudinala creste catre valoarea sa initiala,
proces numit RELAXARE LONGITUDINALA
In urma aplicarii pulsului de radiofrecventa (RF)
nucleii absorb energie si trec intr-o stare
excitata.
Ei pot reveni la starea initiala numai dupa ce
surplusul de energie acumulat este cedat
mediului inconjurator, care este numit retea.
Dupa ce protonii au fost perturbati, revenirea magnetizarii
longitudinale la starea de echilibru poate denumirea de timp
de relaxare longitudinal T
1
sau timp de relaxare spin-retea.

Conditia principala pentru a se realiza transferul de energie
de la nuclei la retea este ca si reteaua sa aiba un camp
magnetic care sa preceseze la frecventa Larmor.

Ca rezultat al variatiei campului magnetic pe care il simte
fiecare proton in parte, datorata neomogenitatilor, atat ale
campului magnetic intern (microscopic), cat si ale celui
extern (static), imediat dupa incetarea pulsului RF protonii
se vor defaza, deoarece au frecvente de precesie diferite.

Deoarece defazarea spinilor este o consecinta a interactiei
reciproce dintre acestia, relaxarea transversala poarta
denumirea si de relaxarea spin-spin
Aspectul curbei T2 pentru
diferite tesuturi
Timpi de relaxare T
1
diferiti
pentru tesuturi diferite
Contrastul reprezinta diferenta de luminozitate intre nuantele de gri (culoare) ale doua
regiuni adiacente de pe imagine.
Contrastul dintre 2 pixeli din imagine este egal cu diferenta dintre nuantele lor de gri si,
intrucat acestea sunt corelate cu magnetizarile tesuturilor (longitudinale si transversale),
putem sa consideram contrastul ca fiind diferenta dintre magnetizarile voxelilor
surprinse la un moment dat in timpul fenomenului de relaxare.
In IRM exista 3 tipuri principale de contrast: T1, PD, T2
Principiile formrii imaginii RM
TR= timp de repetitie
corespunde timpului de recuperare a magnetizatiei longitudinala,
stabilind la ce interval se reaplica impulsul de RF
conditioneaza ponderarea in T1 a unei secvente (cu cat TR e mai
scurt, cu atat secventa e mai ponderata in T1)
TE = timp de ecou
momentul la care este masurat semnalul
conditioneaza ponderarea in T2 (cu cat TE e mai lung, cu atat
secventa e mai ponderata in T2)

Secventa scurta T1 Secventa lunga T2, DP
contrast anatomic
(s.a. alba, s.c. gri, LCR negru)
leziune = hiposemnal
grasime, metHb = hipersemnal
contrast invers
(LCR > s.c .> s.a.)
leziune = hipersemnal
lichide = hipersemnal
INDICATIILE IRM
patologie craniana variata
investigatie neinvaziva a vaselor angioRM cu sau
fara contarst i.v.
patologie a coloanei vertebrale: discala, a
componentelor canalului vertebral, tumori vertebrale
patologie abdominala daca CT nu este concludent
(ex.: prezenta de determinari secundare hepatice,
cancer pacreatic incert, patologie tumorala
suprarenale, colangioRM, uroRM etc)
patologie pelvina (in corelatie cu echografia cu
transductor transvaginal)
patologie osteo-articulara (leziuni ale partilor moi
articulare sau periarticulare, extensii tumorale
osoase in canalul medular etc)

IRM fetal
se recomanda pentru completarea examenului ecografic
atunci cand exista suspiciuni de malformatii sau cand
caracterizarea ecografica a malformatiilor este
incompleta:
craniene: ventriculomegalia asimetrica, agenezia de corp calos,
malformatiile fosei posterioare, hemoragii periependimare sau
intraparenchimatoase, anomaliile de migratie, de mielinizare,
tumori
hernii diafragmatice pentru stabilirea continutului herniar - ficat
scheletice
renovezicale

NOTIUNI DE
RADIOPROTECTIE
PENTRU PERSONAL
SI PACIENTI
CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA SUUB
UMF CAROL DAVILA
1. Modaliti de realizare a radioproteciei
A. Protejarea bolnavului la diagnostic
trebuie stabilit ce examinare imagistic ofer informatiile necesare pentru cel mai
bun management al bolii pacientului
pacientul trebuie informat asupra tipului de investigaie i a posibilelor riscuri i
complicaii
examenul trebuie s fie ct mai scurt
efectuat de o persoan competent care se orienteaz uor
trebuie evitate examenele inutile i cele repetate
efectuat cu un fascicul de raze X ngust
gonadele bolnavului nu trebuie iradiate (se vor proteja cu mti speciale)
Trebuie avut in vedere ca examinarea CT este o procedura de doza mare
Informatii clinice adecvate, incluzand inregistrari ale investigatiilor anterioare,
trebuie sa fie disponibile
In unele aplicatii pot fi solicitate investigatii anterioare ale pacientilor prin
tehnici alternative de imagistica
n terapie:
trebuie s se fac un plan judicios de tratament
s se utilizeze filtrul adecvat
s se ia msuri de izolare a poriunilor din corp care sunt n afara cmplui de
iradiat

tub de raze X blindat cu Pb, cu cupol
diafragma cu volete care nu se poate deschide m larg dc
ecranul n faa cruia se afl medicul
ecran protejat cu sticl plumbat
orul pb., mnui pb., ochelari protectori, tiroida
paravanul plumbat protector
filme, casete, folii ntritoare
constrngeri de doz
monitorizarea personalului expus profesional

n terapie:
mnui, mti, bonete, sterilizarea corespunztoare a
instrumentarului

1. Modaliti de realizare a radioproteciei
B. Protejarea medicului si asistentelor