PLANTE CU ACTIUNE DIAFORETCA

CUPRINS :
Capitolul 1: Glandele sudoripare, anatoie si
!i"iolo#ie
Capitolul $: Transpiratia, e%anis de
re#lare a teperaturii %orpului& Dia!oreti%i
pentru %o'aterea #ripei
Capitolul (: Dis!un%tii sudori!i%e& Plante
!olsite pentru %o'aterea %elor doua tipuri de
dis!un%tii
Capitolul ): Supliente nutriti*e din so%, tei,
luanari%a si %iu'oti%a %u%ului

Ar#uent
Lucrarea Plante cu actiune diaforetica a fost realizata pentru sustinerea
examenului de absolvire a Scolii Postliceale , specializarea Asistent Medical
de Farmacie.
In continutul ei se trateaza cateva aspecte legate de afectiuni ale
galndelor sudoripare si consecintele acestora in viata noastra. Cum unele
dintre aceste afectiuni sunt probleme des intalnite, lucrarea este utila in
cunoasterea cauzeleor producerii lor si astfel, in ameliorarea sau ciar
tratarea acestor disfunctii.
!e aceea, in primul capitol am prezentat anatomic si fiziologic, glandele
sudoripare ca parte integrate a unui sistem complex care este pielea umana.
Cunoasterea acesteia, a componentelor si functiilor ei este utila in
intelegerea functionarii glandeler sudoripare si a mecanismelor de
termoreglere. Acestea din urma au fost expuse, pe scurt in cel de"al doilea
capitol al lucrarii de fata accentuind"se rolul transipartiei in reglarea
temperaturii corpului mai ales in situatia des intalnita a gripei.
Se prezinta mai extins principalele plante cu actiune diaforetica de la
caracteristicicile lor vegetale pana la modul de folosire in tratearea gripei.
Capitolul # prezinta principalele disfunctii ale glandelor sudoripare,
anidroza si iperidroza precum si cateva metode fitoterapeutice pentru
tratarea acestora.
Capitolul $ prezinta gama larga de suplimente nutritive prezente in
farmacii bazate pe extracte din plantele prezentate mai sus %soc, tei,
lumanarica, ciubotica cucului&

Capitolul 1:
Glandele sudoripare, anatoie si !i"iolo#ie
+ %a parte inte#ranta a unui siste %ople,, pielea-
I& STRUCTURA PIELII
Pielea sau tegumentul este derivatul con'unctivo"eptelial care acopera
toata suprafata corpului. (ste un organ elastic si impermeabil pentru unele
solutii si gaze, ca si pentru microbi.
Pielea este neteda, prezinta in unele locuri santuri %numite plici& si ridicaturi
in partea de extensie a articulatiei. Pe palme si plante, pielea prezinta
adancituri fine separate de creste fine formand un desen particular pentru
fiecare individ numit amprente, folosite in medicina legala si politie.
Pielea are o suprafata de ),*m
+
si o grosime de )"$ mm.
Culoarea pielii este data de ,
cantitatea de pigment din epiderm-
circulatia sangvina din derm-
stratul de grasime din epiderm.
.istologic, pielea este alcatuita din trei straturi principale,
A. (pidermul se dezvolta din ectoderm
/. !ermul se dezvolta din mezoderm
C. .ipodermul se dezvolta din mezoderm
A& EPIDER.UL
stratul cel mai superficial al pielii
prezinta o grosime variabila in diferite regiuni ale pielii-
epiteliu stratificat
separat de derm prin membrana bazala
format din * straturi,
a. Stratul bazal sau germinativ, numit asa pentru ca aici iau
nastere toate celulele epidermului.
asezat pe menbrana bazala
format dintr"un singur rand de celule prismatice inalte cu nucleu
apical
aici se afla si celule care dau culoarea pielii numite melaocite ce
secreta un pigment numit melamina.
La rasa neagra melanocitele se gasesc in toate cele cinci straturi ale
epidermului.
a. Stratul Malpigi, alcatuit din 0")+ randuri de celule poligonale
strans legate intre ele printr"o retea fibrinara ce strabate spatiile
intercelulare si patrunde in celulele vecine formand asa zisele
pereti inercelulari sau totofibrile. Citoplasma celulelor este
bogata in mitocondrii iar nucleul sarac in cromatina.
b. Stratul granulos alcatuit din #"* randuri de celule romboidale
care contin in citoplasma, granule de C.(1A23".ILAI4A cu
nucleu pe cale de degerescenta.
c. Stratul lucid apare la microscop clar, alcatuit din celule
fusiforme cu nucleu degenerat foarte putin vizibil
d. Stratul cornos 5
"alcatuit din mai multe randuri de celule plate ceratinizate,
lipsite de nucleu. In partea cea mai superficiala, celulele se
desprind si cad, de aceea se numeste stratul disfunct sau
exfoliativ.
/& DER.UL 5 stratul uniform al pielii situat intre epiderm si ipoderm.
Alcatuit din, "dermul superficial %stratul papilar&
"dermul profund %corionul&
f. Stratul papilar 5 este separat de epiderm printr"o membrana
sinuoasa cu proeminente cilindro conice numite PAPIL(
!(1MIC(. Papilele dermice sunt separate intre ele prin
prelungiri ale epidermului numite creste interpapilare.
Papilele dermice sunt alcatuite din,
). tesut con'unctivo lax
+. fibre de reticulina elastice si con'unctive
#. substanta albuminoasa numita colagen
$. celule ca fibrocite,plasmocitemastocite
polinucleare
*. glande sebacee
0. canale de excretie ale glandelor sudoripare
6. foliculi pilosi
7. reteaua vasculara
8. receptori nervosi
b& !ermul profund este format dintr"o retea de fascicule de fibre
elastice si colagene dispuse in toate sensurile
)9.celule con'unctive asezate intre fascicule
)). fibroblasti
)+.substanta fundamentala
)#.vase sangvine
)$.vase limfatice
)*.terminatii nervoase ca ,
). corpusculi Meisner specializati in receptionarea excitatiilor
tactile de atingere.
+. corpusculi :rause specializati in receptarea senzatiei
#. corpusculi pacini specializati in receptarea senzatiilor tactile de
presiune
!ermul este carasterizat printr"o mare elasticitate, cu rol
protector al pielii.
0IPODER.UL sau tesutul subcutanat, stratul cel mai profund al pielii
alcatuit din,
)& tesut con'unctiv lax, bogat in celule adipoase
+& glomenulii glandelor sudoripare
#& reteaua vasculara si limfatica subcutanata
$& receptori nervosi ca,
a& corpusculii Pacini in numar crescut decat in derm
b& corpusculii ;olgi in pulpa degetelor raspund la excitatiile de presiune
c& cosuletele nervoase care se afla la baza foliculelor pilosi cu rol in
receptionarea excitatiilor tactile a firului de par
*& fascicule con'unctive orientate paralel cu suprafata pielii
bulbii firelor de par
II& ANE1ELE PIELII
Se clasifica in,
"anexele glandulare "glandele sebacee
%glande exocrine& "glandele sudoripare "ecrine
"glandele mamare "apocrine
"anexele cornoase "par
"ungii
A& Glandele pielii
1& Glandele se'a%ee "au forma de ciorcine
"sunt anexate firului de par, unde isi elimina secretia
grasoasa ce se numeste S(/<M
Secretia in exces de sebum duce la seboree, iar scaderea secretiei duce la
itioza.
$& Glandele sudoripare: sunt de doua tipuri
$&a& Glandele sudoripare e%rine
2raspandite pe toata suprafata pielii-
"au forma de tuburi ce a'ung pana in ipoderm
"au capatul terminal al tubului se infasoara ca un gem numit glomerul
sudoripar
"secretia apoasa se numeste S<!3A1( cu un miros specific
caracteristic ce se elimina la suprafata pielii. Cantitatea de sudoare
creste direct proportional cu efortul fizic si cu cresterea temperaturii
mediului
$&'& Glandele sudoripare apo%rine
"sunt asemanatoare celor ecrine dar mai mici-
"se gasesc in axile, perigenital, perianal-
"canalul excretor al acestor glande este anexat firului de par
Aceste glande secreta doua tipuri de transpiratie, o sudoare apoasa, incolora
si fara miros este excretata de glandele sudoripare ecrine, peste doua
milioane la numar, cele situate cu o densitate mai mare pe palme, talpi si
frunte. Acest tip de transpiratie se elimina prin porii pielii si are un rol foarte
important, regleaza temperatura corpului si previne supraincalzirea. Astfel,
cand temperatura exterioara creste, organismul produce mai multa
transpiratie, pentru ca temperatura corpului sa ramana constanta.
(xista si un alt tip de transpiratie, mai vascoasa, de culoare albicioasa si cu
un miros specific, care apare in urma reactiei cu bacteriile de la suprafata
pielii. (a este secretata de cea de"a doua categorie de glande sudoripare, cele
apocrine, care sunt raspandite numai in zona axilelor si in zona organeler
genitale. Secretia glandelor apocrine se elimina prin orificiile firelor de par
si debuteaza abia la pubertate , cand se dezvolta caracterele sexuale.
2ranspiratia secretata de glandele apocrine nu este secretata in mod
continuu, precum cea a glandelor ecrine, si nici nu este influentata de
temperatura mediului, ci de sistemul ormonal.
(& Glandele aare sunt glande sebacee modificate- evolutia lor este
legata de functia organelor genitale feminine.
/& Parul 5 este i firmatie epiteliala cornoasa, filiforma, cilindrica si
flexibila.
Se distinge, a& o portiune libera numita tulpina
b& o portiune implantata in tegumente numita radacina a carei
extremitate de forma ovoida poarta numele de bulbul parului.
Polul inferior l bulbului prezinta o depresiune in forma de cupa in
care patrunde o prelungire con'unctivo"vasculara a dermului
numita papila parului.
1adacina parului este cuprinsa intr"un fel de sac dermo"epidermic numit
folicul pilos, la care se anexeaza o glanda sebacee si musciul erector al
parului.
La foliculul pilosebaceu deosebim,
"portiunea superioara in forma de palnie numita 3S2IM<L folicular
"punctul de descidere al glandei sebacee
/. Un#3ia 5 lama cornoasa ceratinizata ce acopera fata dorsala a
extremitatii degetelor
prin radacina sa ungia patrunde in cuta supraungiala, cuta ce se
prelungeste si pe fata dorsala a ungeiei printr"o pliva ceratinizata
cuta periungiala se numeste P(1I34I=
portiunea descoperita a uniei se numeste corpul %LIM/<L& ungiei
extremitatea libera a ungiei este separata de pulpa degetului printr"un
sant numit sant subungial
zona semilunara alba ce se observa prin transparenta ungiei se
numeste L<4<LA si corespunde partii anterioare a matricii.
Matricea vine in racord cu radacina ungiei pe seama careia ungia se
regenereaza.
III&FUNCTIILE PIELII
!atorita alcatuirii ei variate, pielea are mai multe roluri si anume,
). separa organismul de mediul incon'urator si"l apara de o serie de
influente externe.
+. stratul cornos fiind impermeabil opreste evaporarea licidelor tisulare
cat si patrunderea in organism a substantelor din mediul extern. 2otusi stratul
cornos permite absorbtia unor substante medicamentoase incorporate in
grasimi. Stratul cornos prin descuamare continua indeparteaza si germenii.
#. neutralizeaza unele substante iritante cu care vine in contact.
%(xemplu, substante acide sau bazice, daca insa contactul cu acestea nu este
prea indelungat&
$. apara organismul impotriva radiatiilor din mediul extern prin sistemul
de absorbtie al melanocitelor din stratul bazal al epidermului care
sintetizeaza pigmentul pielii numit melamina. Melamina creste dupa
expunerea la soare.
*. sub influenta razelor ultraviolete se formeaza in piele vitamina !, care
influenteaza metabolismul sarurilor de Ca
+>
'ucand un rol important
in osterogeneza.
0. termoreglare prin vasoconstrictie cand tempreatura mediului scade si
vasodilatatie cand temperatura mediului creste.
6. este un vast organ de simt datorita numerosilor receptori pentru
sensibilitate tactila, termica si dureroasa.
7. participa intr"o mica masura la respiratie
8. participa la secretie
"secreta sudoarea cu rol depurativ
"secreta sebumul cu rol lubrefiant
Pielea umana este mai mult decat o patura elastica de celule epiteliale care
acopera muscii corpului, sangele si oasele. In scimb este un organ dinamic
care are o multime de functii,
). Pielea este o bariera protectiva. 2ine afara microorganismele care altfel ar
infecta corpul. !eoarece pielea este impermeabila, tine licidele corpului
inauntru si celelalte licide afara. Celulele pielii mai contin si un pigment
numit melamina, care absoarbe toate razele ultraviolete nefaste care radiaza
din soare.
+. Pielea este si o suprafata senzoriala. 4ervurile senzoriale din piele
functioneaza ca senzori de presiune care transmit informatii la creier.
Alti senzori din piele detecteaza durerea, caldura si frigul. Pielea este
suprafata de contact a corpului cu lumea incon'uratoare.
#. Pielea compenseaza si pentru miscarile corpului. Pielea se intinde
odata cu miscarea si se contracta imediat ce miscarea a incetat. Pielea
creste odata cu corpul.
$. Pielea a'uta la controlul temperaturii interne. Cand este frig, vasele de
sange se contracta, pentru a diminua pierderile de caldura in mediu.
Cand este cald, aceste vase se dilata, eliberand energie. In plus glande
dn piele elimina transpiratie, care absoarbe caldura si se evapora
racind suprafata corpului.
Pielea este cel mai mare organ al copului. La un corp de adult, )*? din
greutatea totala a corpului este piele. 1olul multifunctional al pielii este
reflectat prin multitudinea de celule ce se gasesc in tesuturile ei.
<n centimetru patrat de piele umana contine +99 de nervuri, )9 fire de
par, si musci microscopici, )99 glande sudoripare, )* glande sebacee, #
vase de sange, )+ receptori de caldura si + receptori de frig precum si +* de
receptori sensibili la presiune.
Impreuna cu parul si ungiile, pielea se mai numeste tegument, sau sistem
tegumentar.
STRUCTURA PIELII :
Capitolul $:
Transpiratia, e%anis de re#lare a
teperaturii %orpului
Dia!oreti%i pentru %o'aterea #ripei
!upa cum am expus in primul capitol, exista o categorie de glade sudoripare
care au un rol foarte important in reglarea temperaturii corpului. Acestea
sunt glandele ecrine iar transpiratia produsa de ele este cunoscuta sun
denumirea de transpiratie termica. 1eglarea temperaturii corpului este
rezultatul ecilibrului intre productia si pierderea de caldura. Adaptarea la
caldura poarta denumirea de termoliza.
2emperatura corpului este controlata de o parte a creierului numita
ipotalamus. Cand temperatura externa creste sau scade, organismul
utilizeaza o serie variata de mecanisme pentru a"si mentine un nivel termic
confortabil. 3amenii, ca toate animalele cu sange cald, produc caldura ca
rezultat al proceselor metabolice. 2oate tesuturile organismului produc
caldura, dar cea mai mare parte este produsa de tesuturile cele mai active, ca
ficatul, inima, creierul si glandele endocrine. Si muscii produc caldura 5
aproximativ +* la suta din calcudra organismului este produsa de muscii
inactivi. Muscii activi pot produce pana la de $9 de ori mai multa caldura
decat restul organismului, acesta fiind motivul pentru care se incalzeste
corpul in timpul exercitiilor fizice.
Mecanismele de incalzire. 2emperatura normala a organismului uman
variaza intre #*, 0 @C si #6, 7 @C . In scopul mentinerii acestei contante,
temperatura este monitorizata de ipotalamus. Acesta opereaza pe baza unui
mecanism de feedbacA, similar celui utilizat de termostatul unui sistem de
incalzire centrala. Cand mediul extern incepe sa raceasca organismul,
senzorii termici din piele trimit informatia la ipotalamus, iar persoana
incepe sa simta ca i s"a facut frig. Aceasta informatie este apoi transmisa si
la alte zone ale creierului, care initiaza reactiile fiziologice destinate sa
creasca temperatura organismului si sa scada pierderile de caldura. <nele
reactii la frig sunt constiente, ca de exemplu saritul in sus sau in 'os,
adaugarea de aine suplimentare sau mutarea intr"un loc mai calduros. Alte
reactii survin in mod inconstient. 2remuratul apare cand muscii se contacta
si se relaxeaza foarte rapid, eliberand de patru sau cinci ori mai multa
caldura decat in conditii normale. In acelasi timp, creste producerea de
adrenalina, ceea ce intensifica rata metabolica a organismului 5 rata la care
este utilizata energia stocata sub forma de glucoza. Ca urmare, se va elibera
si mai multa caldura in interiorul organismului.
1eglarea pierderilor de caldura. Pentru reducerea pierderii de caldura de la
suprafata corpului, capilarele din imediata vecinatate a pielii se contracta,
ceea ce determina diminuarea aportului de sange catre piele si paloarea
acesteia. In acelasi timp, muscii atasati foliculilor pilosi se contracta, iar
parul de pe piele se ridica. La animale are efect de captare a unui strat de aer
mai cald in vecinatatea pielii, dar nu la oameni, care au parul rar pe piele.
!eci reglarea temperaturii este o funcBie deosebit de importantC pentru
organismele omeoterme, cCci temperatura corpului asigurC viteza, armonia
Di ecilibrul reacBiilor cimice din metabolism, precum Di starea generalC
optimC a acestuia. 3rice ipertermie este profund dCunCtoare, ceea ce Dtim
din stCrile febrile ce EnsoBesc unele EmbolnCviri. 3rganismul poate pierde
surplusul de cCldurC prin douC mecanisme, conducBia dublatC de radiaBie Di
evaporaBia 5 mult mai eficientC, datoritC marii cClduri de vaporizare, care
depCDeDte *99 de calorii pe gramul de apC. 3ri, evaporaBia este posibilC prin
transpiraBie %sudaBie&, adicC prin eliminarea surplusului de apC spre suprafaBa
pielii, prin glandele sudoripare situate En dermC Di avEnd un tub de eliminare
a apei pEnC la suprafaBa externC a epidermei. Folumul sudaBiei, deci a apei
evaporate, poate atinge En momente extreme ciar Di $ litri de apC pe orC, iar
En zilele foarte cade, cEte )9")+ lGzi.
2ranspiratia Di evaporaBia cresc odatC cu temperatura corpului Di scad odatC
cu creDterea umiditCBii aerului. 3rganismul se adapteazC HEnvCBEndH, prin
mecanismul sudaBiei, sC anticipeze nevoile. !upC cEteva zile de cClduri
externe mari, transpiraBia reglatoare se declanDeazC mai timpuriu, debitul
transpiraBiei creDte, iar salinitatea 5 care, de regulC, este de $"* la sutC 5
scade, ceea ce favorizeazC evaporaBia Di scCderea temperaturii corpului spre
normal. Astfel omul rezistC ciar Di +9 de minute En atmosferC uscatC la
)99(C dar nu suportC nici $0(C En aer umed, pentru cC nu este posibilC
transpiraBia.
!e foarte multe ori organismul uman se afla in situatia de a contracta o boala
infectiaoasa, des raspanadita si frecventa numita gripa. (a este provocata de
trei categorii principale de virusi A, / si C. /oala debuteaza cu febra, ciar
peste $9 @C timp de #"* zile. Pentru a a'uta organismul care actioneaza prin
mecanismele descrise mai sus in reglarea temperaturii corpului putem folosi
o serie de plante cu actiune diaforetica, care stimuleaza producerea
transpiratiei. Cele mai cunoscute si des folosite diaforetice sunt ,
). So%ul % Sambucus nigra&
+. Teiul % argintiu 5 2ilia tomentosa, mare 5 2ilia platIpIllos, rosu 5 2ilia
argenta, pucios 5 2ilia cordata &
#. Ciu'oti%a %u%ului % Primula officinalis, Primula veris&
$. Luanari%a % Ferbascum plomoides &.
). So%ul % Sambucus nigra& Familia Caprifoliaceae
1aspandit pe marginea paraielor, pe langa gardurile veci, prin padurici pana
la )999 m altitudine, socul este un arbore inalt de + " 0 m cu tulpina si
ramurile cenusii" verzui, avand in mi'loc o maduva alba. Frunzele sunt
opuse, divizate in 6"7 foliole, dintate pe margini. Florile dispuse in corimb,
apar in mai " iunie si sunt albe, mici, cu * petale avand un miros placut. (le
sunt melifere. Fructele, mici bace negre, lucioase si zemoase, contin cate trei
seminte.
2oate acestea, uscate cu gri'a la aer, contin mucilagii, ulei volatil %in
cantitati mici&, tanini, acizi organici, flavonoizi si o substanta alcaloidica,
numita SAM/<CI4A. Pe langa actiunea sudirifica pentru care este amintit
aici, socul mai are si alte actiuni benefice , depurativa, diuretica, colagoga,
vomitiva, emolienta, influentand totodata in mod favorabil metabolismul
general.
Florile se recolteaza numai uscate si pe vreme buna cand #9"*9 ? dintre ele
sunt neinflorite bine , caci altfel se scutura. Prin uscare la soare sau in poduri
acoperite cu tabla, bine aerisite, ele se ingalbenesc. <scate defectuos, ele se
innegresc. Fructele se recolteaza cand sunt bine coapte, iar frunzele si
scoarta, inainte de inflorirea plantei. Scoarta se poate recolta si toamna de pe
ramurile tinere si radacinile de grosimea degetului mare.
Florile de soc proaspete au mai mult actiune laxative, de aceea pentru
actiunea sudorifica se folosesc mai mult florile uscate recomandate mai ales
in raceala, gripa si guturai. Sudorifice sunt si fructele care contin o substanta
colorata, rosie, tirozina si o substanta amara, pentozan.
Intern, se utilizeaza infuzia, siropul, vinul si otetul de flori, sau decoctia de
scoarta mi'locie %liberul&, sucul, vinul si pelteaua de fructe,frunzele in
decoctie. Pentru infuzie se iau )9")* g flori uscate la un litru apa, lasate la
infuzat )9 minute, administarandu"se +"0 cesti de ceai pe zi ca sudori!i%.
Ceaiul se indulceste de preferinta cu miere.
Siropul se obtine din infuzia de flori )99 g la un litru, care dupa strecurare,
se fierbe la foc potolit, cu ),*99 Ag zaar si din care se iau $ "* linguri pe zi.
Florile de soc se ascociaza de obicei, in infuzii, cu florile de tei, in scop
sudori!i%&
3tetul aromatic preparat prin macerarea )* zile intr"un litru de otet de vin a
)9 g flori uscate intr"un borcan de sticla, se indica in doza de $ ")9 g la o
ceasca de apa indulcita, ca diuretic si sudorific in raceli, pneumonie,
reumatism si guta.
!ecoctia de scoarta mi'locie $9"*9 g la un litru, fiarta pana scade la
'umatate, se bea, dupa strecurare, in cursul unei zile ca diuretic si sudori!i%.
$&Teiul % argintiu 5 2ilia tomentosa, mare 5 2ilia platIpIllos, rosu 5 2ilia
argenta, pucios 5 2ilia cordata & 5 Familia 2iliaceae
2eiul, reprezentat prin mai multe specii, este un arbore cunoscut,intalnit prin
padurile de foioase, pana la )799 m altitudine, atingand varste multiseculare.
(l este cultivat si in scop ornamental, prin parcuri, gradini, pe marginile
drumurilor si strazilor. Atinge inaltimea de +9"$9 m , avand un trunci neted
pana la +9 de ani, apoi cu crapaturi si prezentand numeroase ramuri pe care
creste o coroana bogata de frunze simple, petiolate, dintate, alterne, in forma
de inima. Florile, albe 5 galbui, cu * petale, grupate in inflorescente aripate,
placut mirositoare, nectarifere, apar in iunie 5 iulie raspandind la distanta
mireasma lor imbatatoare.

Speciile de tei infloresc pe rand, mai intai teiul cu frunze mari, apoi teiul
salbatic si la urma teiul argintiu, la circa + saptamani dupa primul. Inflorirea
difera si dupa regiune. Speciile de tei se deosebesc intre ele mai ales dupa
frunze. 2eiul salbatic are frunzele mici, iar pe dosul lor, la ramificarea
nervurilor, prezinta niste smocuri de peri bruni"roscati. La teiul cu frunze
mari, frunzele sunt mai mari si cu smocuri de peri mai albicioasi la
ramificare nervurilor. 2eiul alb are frunze argintii pe dos, fara smocuri de
par. Cel mai apreciat pentru flori, este teiul salbatic.
Fructele sunt globuloase, cu $ 5 * coaste, putin evidente.
2erapeutic, se utilizeaza florile tinere, cu bractee %aripioare&, seva, frunzele,
scoarta a doua %alba&, lemnul %sub forma de carbune&. Florile contin
mucilagii, mai ales in aripioare, ulei volatile, pigmenti flavonici, tanin,
saporine, ormoni sexuali masculini si feminini, gume, colina, acetilcoilina,
mangan.
In doze mici, florile sunt calmante, coleretice, emoliente, antispasmodice,
sudori!i%e, usor diuretice, sedative, ipnotice. (le calmeaza starile de
neliniste, convulsiile, nervozitatea, crizele de nervi, agitatiile le persoanele
cu surmena' intelectual, fara a da stari depressive. !e asemenea, ele combat
insomniile. Ca antispasmodice si coleretice, florile favorizeaza functiile
ficatului si digestia la persoanele nervoase, iar ca diuretice au rol in starile de
pletora, ingrosarea sangelui, arterioscleroza, cistite cornice, guta, reumatism,
boli de rinici. Ca sudori!i%e se re%oanda sin#ure sau in aeste% %u
!lorile de so%, in stari de ra%eala, #uturai, adu%and, odata %u sudatia,
%alarea durerilor de %ap si us%ulare %are insotes% a%este 'oli&
(le se mai recomanda in astm, tuse convulsiva, palpitatii, migrene, ameteli,
algii cardiace, colici, idropizii, cloroza. Florile !ara 'ra%tee sunt ult
ai sudori!i%e, iar cele cu bractee, diuretice. In doze mari, florile sunt
excitante. Frunzele si scoarta a doua au actiune in diarei si gastroenterite
cronice ca decoctii administrate pe gura sau in clisme iar scoarta a doua este
eficace in albuminurie. (xtractul din aceasta scoarta , provenita din ramuri si
trunciuri de tei, este antispasmodic si ipotensiv. Seva de tei, secretata din
coa'a si de flori pet imp de calduri mari este depurativa si antidiareica. (a
poate fi folosita in gastroenterite cornice, guta si reumatism.
Intern, infuziile cu doze mici se prepara folosind # 5 * g flori la o cana de
+*9 ml de apa fierbinte luandu"se # 5 * cani pe zi preparate ad"oc. Ceaiurile
excitante se fac cu doze duble de flori. !ecoctia de flori 09 g la litru
combate greturile in indigestii. !ecoctiile de frunze si coa'a a doua se
prepara pentru uz intern cu * 5 )9 g la litru. In albuminurie, se ia timp de )9
zile zilnic cate 9,* litri de decoctie de )9 minute cu *9 5 09 g de coa'a a doua
maruntita la litru, apoi infuzata o ora, preparatul administrandu"se la rece.
!ecoctia de )* min cu #9 g de coa'a la litru, fiarta domol, se bea in + zile in
caz de lumbago. (senta omeopatica din flori proaspete se indica in urticarii
veci, reumatism, boli ginecologice.
(xtern se fac bai sedative la copii mici turnandu"se in apa de baie o decoctie
din *99 g flori la + 5 # litri apa. !ecoctia preparata din 09 5 69 g flori la un
litru de apa se recomanda pentru spalaturi sau comprese locale, in caz de
dureri si umflaturi cauzate de traumatisme %cazaturi, lovituri, etc.&, precum si
la pleoapele inflamate. !ecoctia filtrata se recomanda, de asemenea, ca apa
de frumusete, sub forma de comprese contra ridurilor, cuperozei, eruptiilor
cutanate, etc.
Frunzele zdrobite se preconizeaza sub forma de cataplasme in furunculoza,
arsuri, plagi dureroase, emoroizi inflamati, pecingine, iar decoctiile de
frunze si scoarta a doua, *9 5 09 g la un litru se indica in aceleasi cazuri, sub
forma de lotiuni, pansamente.
Pulberea de frunze, amestecata cu faina de orz constituie o faina verde,
bogata in albumina, care poate fi utilizata ca sursa de proteina.
(&Ciu'oti%a %u%ului % Primula officinalis, Primula veris&
Familia Primulaceae
Specie perena, ierbacee, melifera, cu rizom scurt si radacini multiple, subtiri.
!in rizom se dezvolta o rozeta de frunze mari, ovale si moi, precum si o
tulpina florala, catifeleta la exterior, goala in interior, cu o umbrele de flori
galbene, frumos mirositoare in varf. Florile cu * petale, unite la baza in tub,
cu pete portocalii, apar in aprilie 5 mai.

Planta a'unge la )9 5 #9 cm inaltime si creste prin poieni si pasuni umede de
deal si munte.
In medicina se folosesc florile si rizomii cu radacinii de la aceasta specie,
precum si de la specii inrudite % tata vacii 5 P. elatior JacK., urecea ursului 5
P. auricula L., ciubotica cu flori de mai 5 P. acaulis L.&
<nii autori recomanda si frunzele, bogate in vitamina C.
Planta, inclusiv partile subterane, se recolteaza din primavara pana toamna si
se usuca la soare. Partea subterana nu se spala. Pentru a se evita confuzia cu
radacinile de iarba fiarelor, speciile de primula se vor recolta numai in
timpul infloritului. 1izomii sunt albiciosi sau rosietici, iar radacinile galbene
5 brun incis, uneori brun 5 roscate, dupa specie.
Planta contine potasiu, calciu si sodiu, iar ca principii active, saponine, tanin,
enzime, pigmenti flavonici, amidon, eterozide generatoare de ulei volatil.
1izomii si radacinile de ciubotica cucului infuzate * minute cu apa fierbinte,
prin agitare, dau spuma persistenta, inca un mi'loc de diferentiere de alte
plante.
Ci'oti%a %u%ului si %elelate spe%ii inrudite au a%tiune sudori!i%a,
antifebrila, laxative, calmanta, diuretica, antispasmodica si expectoranta.
S"a folosit in decursul veacurilor contra paraliziilor, artritelor, palpitatii,
ameteli, dureri de cap, migrene, dureri gutoase si reumatismale, insomnii,
spasme ale stomacului, colici, bronsite, guturai, tuse convulsive, pneumonie
si alte afectiuni pulmonare, cand este nevoie de eliminarea secretiilor
patologice din alveole.
Intern, contra insomniei, migrenelor, durerilor de nature diverse se iau ) 5 +
cesti de ceai din infuzia de flori sau frunze, $ 5 0 g la o ceasca. Infuzia se
tine acoperita )9 min. !ecoctia de flori sau frunze #9 5 $9 de g la litru, cate
# cesti de ceai pe zi, este diuretica. Se poate folosi si vinul pentru infuzie,
acesta capatand un gust si aroma deosebit de placute. 3 ceasca se ia seara,
la culcare. Cu florile de ciubotica cucului se parfumeaza si berea.
!ecoctia de radacina +9 5 #9 g la litru, fiarta * minute, si infuzata )9 minute,
are actiune expectoranta in cantitate de # cesti de ceai pe zi, inte mese, sau
cate o lingura la ) 5 + ore. Pentru a se mari solubilitatea saponozidelor, se
adauga in timpul prepararii + 5 # g bicarbonat. !in florile tocate amestecate
cu putina apa si multa miere sau zaar, se obtine un suc foarte bun contra
tusei.
1adacinile si rizomii se pot lua si sub forma de pulbere, cate * 5 )9 g pe zi
in guturai si dureri de cap datorate racelii.
(xtern se foloseste decoctia )99 g radacina la litru, %fiarta pana scade o
treime, cel putin +9 de minute& care este recomandata sub forma de
comprese in contuzii si vanatai.
<nele personane sunt sensibile la ciubotica cucului, capatand o idiosincrazie
a pielii, caracterizata prin aparitia de placi rosii, cu mancarimi si usturimi
insuportabile. In acest caz se va intrerupe tratamentul. 2ot pentru acest motiv
la recoltarea plantei in regim masiv, se vor folosi manusi. Mai iritante sunt
speciile ornamentale exotice % de .imalaIa, 2ibet, Japonia&.
)&Luanari%a % Ferbascum plomoides &.
Familia Scropulariaceae

(ste o planta bianuala care creste pe terenuri pietroase, la marginile
drumurilor si cailor ferate, pe coaste insorite, prin rapi, putand a'unge la + m
inaltime si pana la altitudinea de 099 m. Are o tulpina neramificata, dreapta,
solida, acoperita cu peri albi, frunze alterne, pufoase, petiolate, mari catre
baza tulpinii, micsorandu"se catre varful acesteia, colorate in verde argintiu.
Florile, galben 5 aurii, dispuse in spic batut, apar in iunie 5 octombrie, fiind
melifere, avand un miros placut, de miere si gust dulceag. Fructele sunt
capsule ovale. (xista numeroase alte specii de de lumanarica, intre care cele
mai importante sunt F. plomoides L., F. austriacum Scot., etc.
Medicinal se folosesc frunzele si mai ales florile, acestea recoltate in iunie 5
septembrie la speciile fara peri violeti pe filamentele staminelor. Florile
%petalele si staminele& se culeg de regula dimineata, dupa ce se ia roua,
uscandu"se la soare cateva ore, apoi la umbra sau in uscatorii de"a dreptul la
temperatura de *9 grade Celsius si pastrandu"se la intuneric. Florile innegrite
nu se folosesc. Perii florilor pot produce prurit cutanat si iritatii ale
mucoaselor, de aceea lucratorii care le manevreaza vor purta manusi.
Lumanarica contine ulei, subtante mucilaginoase si saponozide care ii
confera proprietati diuretice, depurative, purgative, emoliente, sedative,
racoritoare, sudorifice. (a are actiune in bolile cailor respiratorii %laringite,
traeite, raguseli, bronsite& usurand expectoratia si calmand tusea, in care
scop se recomanda si la astmatici. (le se asociaza de obicei cu flori de nalba
si de tei.
Intern, lumanarica se utilizeaza ca infuzie )9 5 $9 g la litru, infuzandu"se )9
minute. Ceaiul se ia cald, intre mese si seara, la culcare, cate # 5 $ cesti pe zi
indulcindu"se de preferat cu miere. Ceaiul se va strecura pentru a retine
perisorii care ar da iritatii faringiene. Se mai poate folosi si tinctura obtinuta
prin macerarea timp de )* zile a o patre flori uscate si * parti alcool luandu"
se cate o lingurita de # ori pe zi.
(xtern, lumanarica are rol detersive, emollient, antiinflamator. Se utilizeaza
sub forma de decoctii, bai, cataplasme.

Capitolul (:
Dis!un%tii sudori!i%e& Plante !olosite pentru
%o'aterea %elor doua tipuri de dis!un%tii
Alterarile functionale ale glandeleor sudoripare se numesc idroze. !upa
caracterul tulburarilor functionale, distingem ,
a& .IP(1.I!13LA, cand secretia sudorii este exagerata
b& A4.I!13LA, cand secretia este scazuta sau lipseste.
0iper3idro"a poate fi generala sau localizata.
In iperidroza generalizata, ipersecretia sudorii variaza individual si
regional. Secretia este mai pronuntata pe frunte, pe pielea capului, pe piept si
pe spate, pe regiunile seboreice. .ipersecretia sudorala este generalizata
cand indeplinesta rolul de termoreglare in activitati fizice grele, la o
temperature ridicata a mediului extern si boli febrile. Se observa o
iperidroza generalizata in ipertiroidism si eritrodermii cronice.
.iperidroza localizata
a& iperidroza picioarelor se traduce printr"o secretie abundenta a
plantei si spatiilor interdigitale. Stagnarea secretiei macereaza
stratul cornos asa incat talpa are o culoare alba. Pe acest fond
orificiile glandelor apar ca niste depresiuni crateriforme. La
eforturi, la mers, pielea straturilor macerate se desface, dand loc
la eroziuni superficiale.
b& iperidroza mainilor se observa des la indivizii emotivi.
Suprafata palmeler si degetelor este constant umeda producand
nea'unsuri in executarea unor profesii. La muncitorii din
vopsitoriile cimice, iperidroza mainilor este frecventa, fiind
cauzata de spalarea mainilor cu clorat de calciu, folosit pentru
indepartarea culorilor.
Aceasta tulburare a functionarii glandeleor sudoripare se poate trata sau
ameliora prin folosirea unor metode fitoterapeutice cum ar fi,
M Se consuma migdala dulce.
M Ceai de, brustur, isop, menta, musetel, tei- salvie > cretisoara >
coada"calului, cate +9 g %se bea o ceasca inainte de micul de'un si
una seara " fortifica organismul si inlatura astfel transpiratia
nocturna&.
M !ecoct prin fierbere )* min. din ) lingura amestecG) cana apa,
nuc %#9 g& > salvie %)9 g& > coada"calului %#9 g& > rizomi de pir
%#9 g&- se beau )"# caniGzi.
M Se tamponeaza locul transpirat cu otet de mere amestecat cu
apa in cantitati egale. Mirosul urat va disparea.
M /ai cu, decoct cu # lingurite de coa'a pisata de ste'ar la +99 ml
apa rece " zilnic cate o baie- decoct din *9")99 g frunze de nuc in
#"$ ) apa, salvie %dimineata, pe stomacul gol si seara, inainte de
culcare " extrage din organism acele substante care declanseaza
transpiratia in timpul noptii&, coa'a de ste'ar. /ai cu frunze de nuc,
pentru o cada se va pune ) Ag de frunze de nuc verzi sau uscate si
se fierbe trei sferturi de ora. Mai este recomandat in scrofuloza la
copii sau in afectiuni ale sistemului limfatic.
M Se fac frectii cu suc de lamaie %se poate si coa'a de lamaie& sau
otet de mere pe zonele unde se transpira.
M 2amponari cu bicarbonat de sodiu %si bai la picioare " in )"+ )
apa clocotita se adauga ) lingura bicarbonat de 4a&, argila.
Se pudreaza picioarele, ciorapii si incaltamintea cu pudra fina de
argila.
M Pentru eliminarea transpiratiei de la picioare sa se faca bai
calde cu decoct de coada"calului.
An3idro"a
Anidroza este incapacitatea corpului de a elimina transpiratia in mod
normal. Ciar daca nu suna ca o afectiune grava, anidroza poate fi o
afectiune ce pune in pericol viata. !aca nu transpira, organismul nu se poate
raci, fapt care poate duce la supraincalzire si, uneori, la insolatie " o
afectiune potential fatala. Lipsa transpiratiei poate fi cauzata de absenta
activitatii sistemului simpatic nervos. ;landele sudoripare ecrine sunt
inervate prin receptorii muscarinici acetilcolinici, astfel drogurile
antimuscarinice determina anidroza.
Cauzele anidrozei,
boli de piele care bloceaza glandele sudoripare
medicamente, arsurile, desidratarea
boli congenitale cum este displazia ectodermica
boli neurologice cum este sindromul ;uillain"/arre
Pentru stimularea producerii transiratiei se pot folosi si urmatoarele metode
fitoterapeutice,
S<!31IFIC( %!IAF31(2IC(& " care provoaca transpiratia.
<z intern,
/rusturele " macerare la cald a #"$ linguri de radacini, care se tin, timp de o
ora, intr"un litru de apa fierbinte. Cantitatea se bea in cursul unei zile.
Ciubotica cucului " infuzie sau decoct din radacini sau flori, o lingurita la o
cana %+*9 ml& cu apa. Se beau +"# cani pe zi. La decoctul din radacini se
recomanda si adaugarea unui varf de cutit de bicarbonat de sodiu.
Salcia " decoct concentrat din + linguri de coa'a, la o cana cu apa %+*9 ml&.
Se iau # linguri pe zi.
Socul " infuzie din )"+ lingurite de flori, la o cana cu apa %+*9 ml&. Se beau
#"$ cani pe zi.
2eiul" infuzie din )"+ lingurite de flori, la o cana cu apa %+*9 ml&. Se beau +"
# cani pe zi.
Ceaiuri complexe
). Soc " flori, 2ei " flori, Musetel " flori, Isop " ta. Pir" rizom, toate in parti
egale. Infuzie din )"+ lingurite de amestec, la o cana cu apa %+*9 ml&. Se
beau +"# cani pe zi.
+. Musetel " flori %+9 g&, Soc " flori %#9 g', 2ei " flori %+9 g&, Cimbrisor " ta
%)9 g&, Sovar" ta %+9 g&. Infuzie din + lingurite de amestec, la o cana cu apa
%+*9 ml&. Se beau +"# cani pe zi.
#. Musetel " flori %+9 g&, Albastrele " flori %*9 g&, Soc " flori %#9 g&. Infuzie
dintr"o lingura de amestec, la o cana %+*9 ml& cu apa. Se beau +"# cani pe zi.
<z extern,
Mustarul negru " bai locale, timp de +*"#9 de minute, cu +*"#9 g de faina de
mustar intr"un saculet de tifon, peste care se toarna +"# litri de apa, la o
temperatura de +*@"#9@.
Capitolul ):
Supliente nutriti*e din so%, tei, %io'oti%a
%u%ului si luanari%a
In farmaciile de circuit descis precum si in drogerii se poate intalni o
gama variata de suplimente nutritive din principalele plante diaforetice
descrise in aceasta lucrare. Cateva dintre aceste suplimente care au si actiune
diaforetica sunt prezentate mai 'os.
ELIDOR, flori de soc si propolis

1ecomandari , supliment alimentar, antigripal, diaforetic.
Compozitie, propolis, flori de soc, sirop simplu.
Forma de prezentare flacon )99 ml.
!oze si mod de administrare
) " # linguri pe zi sau dupa sfatul medicului.
A nu se depasi doza zilnica recomandata.
Supliment alimentar. Suplimentele alimentare nu Enlocuiesc un regim
alimentar variat si ecilibrat.
1eactii adverse , nu se cunosc.
Contraindicatii , ipersensibilitate la unul sau mai multe componente.
SA./URE1
este un produs indicat pentru intarirea
sistemului imunitar, are efect anti"imbatranire si vitalizant. Sambu1ex are la
baza un remediu veci din medicina populara, bazat sirop de soc negru, la
care se adauga plantelele ecinacea si astragalus, plus Fitaminca C si Linc
Aveti nevoie de Samburex
Atunci cNnd doriBi sa dati un plus de energie si vitalitate organismului
dumneavoastra.
Atunci cand doriti sa va fortificati sistemul imunitar 5 mai ales in
perioadele cand sunteti predispusi racelii sau gripei.
Atunci cand sunteti expusi stresului sau efectelor nocive ale vietii
moderne.
Atunci cand doriti sa asigurati organismului o protectie antioxidanta
si ati prefera o formula licida fara alcool in locul tabletelor sau capsulelor.
Su%ul de So% Ne#ru este recomandat pentru raceli, pneumonii, bronsite. !e
asemena, poate a'uta si in curele de slabire, a'uta la eliminarea toxinelor din
circuitul sanguin si in afectiunile renale.
So%ul ne#ru , este un arbust indigen, care in conditii normale de mediu
a'unge la o inaltime de +"0 m, iar in conditii de vegetatie intensa pana la )9
m. Socul negru este una dintre cele mai populare plante medicinale,
propietatile sale curative fiind utilizate inca din vremuri straveci.
E%3ina%ea este una dintre cele mai cunoscute plante din America de 4ord.
Substantele din compozitia ecinaceea stimuleaza functionarea sistemului
natural de aparare al organismului si a'uta la mentinerea sanatatii tractului
urinar inferior.
Astra#alus
1adacinile de astragalus au fost utilizate in medicina cineza de mai mult de
doua mii de ani ca stimulent al vitalitatii si energiei vitale %ci&.
Se crede ca astragalus creaza un fel de Oscut protectorP impotriva
imbolnavirilor.
Fitamina C si Linc
Pe langa aceste plante, compozitia produsului Sambu1ex este completata cu
un adaos de vitamina C si zinc.
Prezentare si administrare Sambu1ex:
<n flacon de Samburex contine +$9 ml. Se administreaza cate o lingura de
Samburex %* ml& zilnic.
Ingrediente Samburex
In * ml de Sambu1ex avem,
(xtract de soc negru " *999 mg
Amestec de plante " )#9 mg
Fitamina C " )99 mg
Linc " * mg
ELI1IR DIN FRUCTE DE SOC

Sudorific , antiseptic intestinal (actioneaza n special asupra florei de
putrefactie), depurativ foarte puternic, diuretic foarte puternic,
laxativ (n doze mici), hipotensiv mediu-slab, purgativ puternic (n
doze medii-mari), stimuleaza refacerea epiteliului renal.
Indicatii
Intern,
obezitate, Engrasare " se face o cura cu tinctura de soc. Qn prima zi se
ia ) lingurita, la ora )7- En a doua zi se iau + lingurite la aceeasi ora s.a.m.d.
pNna En ziua a saptea, cNnd se a'unge la 6 lingurite luate o data. Se mentine
aceasta doza vreme de #9 de zile. !ozele progresive se iau pentru a nu crea
un soc tranzitului intestinal, care va fi foarte mult accelerat, la fel ca si
diureza si procesele de eliminare pe ansamblu. !aca pe masura ce se creste
doza apare diareea puternica, se iau En completare +"# lingurite de pulbere
de scoarta de ste'ar sau de iarba de coada racului pe zi, iar daca diareea
persista, atunci se reduce doza sau ciar se Entrerupe tratamentul.
acnee, psoriazis, sclerodermie, dermatoza alergica, boli de piele rebele la
alte forme de tratament " se face o cura de #9 de zile cu tinctura de boabe soc
administrata En doze progresive, de la ) la 6 lingurite zilnic, ca si la
obezitate.

insuficienta reno"urinara 5 se ) lingurita de #"$ ori pe zi, diluNnd
tinctura En apa" tulburari ormonale, tulburari ormonale care apar En urma
tratamentului cu anticonceptionale, corticoizi etc.

cura de lunga durata cu tinctura de fructe de soc are efecte
exceptionale mai ales En cazul afectiunilor endocrine care apar corelat cu
tratamentul medicamentos alopat abuziv. Se ia )G+ 5 ) lingura de tinctura
diluata En 'umatate de paar de apa dimineata, pe nemNncate, si aceeasi
doza seara. Qn cazul cistului ovarian si al ovarelor policistice, fibromului
uterin si mastozei, En special atunci cNnd acestea sunt asociate cu
constipatia, acest tratament are o eficienta exceptionala, mai ales daca este
asociat cu o cura cu extract de muguri de zmeur %1ubus idaeus& 5 *9 de
picaturi de # ori pe zi.

constipatie cronica si acuta, inclusiv formele rebele la tratamentele
clasice 5 se iau )"# linguri de preparat diluate Entr"o cana de apa, pe
stomacul gol, la ora )7.

reumatism, reumatism degenerativ, guta " se face tratament de lunga
durata cu tinctura de fructe de soc 5 ) lingurita diluata En 'umatate de paar
de apa se ia de # ori pe zi Enainte de masa. 2ratamentul dureaza minim 09
de zile si se Encepe En ultimele saptamNni de vara, pentru ca efectele
maxime sa fie En luna octombrie"noiembrie, cNnd acest afectiuni au de
obicei manifestari acute.

alergie, indiferent de tipul de antigen " se ia o lingurita de tinctura de
fructe de soc En 'umatate de paar de apa de # ori pe zi, pe stomacul gol.
2ratamentul se face minim # luni, pentru ca procesele de dezintoxicare sa
fie cNt mai complete. Pe parcursul tratamentului se elimina din alimentatie
carnea, zaarul si produsele cu aditivi alimentari care au un rol extrem de
nefast En aceasta afectiune.

intoxicatii diverse 5 se ia o doza de soc de +"# linguri de tinctura de
fructe de soc diluate Entr"o cana de apa, iar a doua zi se Encepe cu un
tratament constNnd En # linguri de preparat luate zilnic. Qn otraviri si
intoxicatii grave pNna la a'ungerea Entr"o unitate medicala specializata se
provoaca purgatie prin administrarea aceleasi doze de soc de +"# linguri.
2ratamentul este contraindicat En toxiinfectiile alimentare cu manifestari
diareice, precum si persoanelor cu diaree cronica.

cancer 5 acest preparat are rol profilactic si ad'uvant, En special atunci
cNnd este Ensotit de constipatie. Se iau )"+ linguri pe zi, diluate En apa.

tulburari psiice diverse, mai ales atunci cNnd sunt asociate cu
constipatia.
Mod de administrare
Se vor folosi scemele specifice de administrare indicate la fiecare afectiune
En parte.
3bservatii importante
Qn general curele de dezintoxicare %inclusiv cele cu tinctura de fructe de soc&
sunt de lunga durata, minim ) luna En afectiunile usoare si minim # luni En
afectiunile cronicizate sau mai grave.
Qn cura de slabire " tinctura de fructe de soc va fi asociata cu o alimentatie
din care se exclude complet carnea si pra'elile si pe cNt posibil produsele cu
aditivi alimentari, zaar si margarina.
Sunt indicate En mod special cerealele integrale, ca atare sau sub forma de
fulgi, fructele si legumele proaspete consumate ca atare, sub forma de salata
sau suc.
Contraindicatii
Preparatul este contraindicat En diaree acuta sau cronica- colita de
fermentatieR A2(42I( LA 23=ICI2A2(A AC(S2(I PLA42( " Fructele
de soc sunt foarte puternice ca si remediu, fiind mai degraba medicament
decNt aliment. Si ca orice medicament supradozat, ingerat En cantitati mari 5
peste +99 de grame de fructe sau +99 ml. de tinctura 5 ele pot crea probleme.
Simptomele intoxicatiei sunt, voma, arsuri la stomac, iritarea gNtului,
dificultati En respiratie, convulsii.
TINCTURA DE SOC
Compozitia,
Saponozide, rutozide, acizi polifenolcaboxilici, taninuri, urme de ulei volatil,
oligoelemente, vitamina C si alcool etilic 69? vGv pentru )99g solutie.
<tilizare G administrare
Intern, #9"$9 picaturi de # oriGzi diluate in )99ml apa.
(xtern, cataplasme cu tinctura diluata in apa.
Indicatii
Intern, sudorifica, depurativ"diuretica, expectoranta, laxativa, antialgica.
(xtern, cicatrizanta, emolienta.
Se recomanda intern ca supliment fitonutritiv care in administrare
indelungata combate obezitatea, dar care poate fi folosit si ca ad'uvant in
tratarea unor diverse afectiuni ale cailor respiratorii superioare si inferioare,
in tratamentul bolilor reumatice, combaterea constipatiei, diverse nevralgii.
(xtern, ad'uvant in tratarea arsurilor, degeraturilor, contuziilor, a
emoroizilor externi, in maturarea colectiilor purulente.
Sirop FLORI DE TEI CU ANASON SI PROPOLIS, )99 ml
1(C3MA4!A1I,
"tratarea tusei, bronsitei, faringitei, laringitei, gripei
"stari de neliniste
"stimularea poftei de mancare
"dureri de cap
"eliminarea viermilor intestinali
"combaterea sugitului
(ste, antibacterian, antiviral, sudorific, energizant
C342I4<2,
"2inctura de propolis 9,+ g
"!ecoct de flori de tei " ++,9 g
"(xtract fluid idroalcoolic de anason " )9,9 g
"/enzoat de sodiu " 9,9$* g
"Sirop simplu " K.s.ad.)99,9 g
A!MI4IS21A1(,
")"# linguriGzi
SIROP DE TEI CU .IERE
Indicatii,
Linistitor si calmant, siropul este recomandat in stari de nervozitate, agitatie
si insomnii, surmena' intelectual, dar si stari gripale bronsite si raceli.
Actiunea emolienta este datorata mucilagiilor.
Mierea de albine poliflora vine sa completeze spectrul bioactiv al siropului
conferind acestuia proprietati imunostimulente, dezinfectant al cailor
respiratorii si relaxant.
Administrare,
Adulti, + linguri in # sau $ reprize ca atare sau diluat in ceai-
Copii, )"+ lingurite de trei ori pe zi, ca atare sau diluate in ceai.
!iluat in proportie de ),0 cu sifon sau apa minerala se obtine o bautura
reconfortanta aromata, calmanta si usor antiseptica.
/i'lio#ra!ie
). /o'or 3., %+99#&, ;idul plantelor medicinale si aromatice de la A la L,
(ditura Fiat Lux, /ucuresti
+. /o'or 3., Popescu 3., %+99*&, Fitoterapie traditionala si moderna, (ditura
Fiat Lux, /ucuresti
#. 4iculescu 2. C., Carmaciu 1., Foiculescu /., Salavastru Carmen, 4ita
Cristina, %+998&, Anatomia si Fiziologia omului " Compendiu, (ditura
Corint, /ucuresti
$. Palade Magdalena, %)887&, /otanica farmaceutica, (ditura 2enica,
/ucuresti.