Cuprins

Capitolul I
1.1. Definirea organizatiilor..................................................................................3
1.2. Functiile managementului general.................................................................5
1.2.1. Functia de previziune..........................................................................5
1.2.2. Functia de organizare..........................................................................5
1.2.3. Functia de coordonare.........................................................................6
1.2.4. Functia de antrenare-motivare............................................................6
1.2.5. Functia de control-evaluare.................................................................7
Capitolul II
2.1. Organizatiile publice......................................................................................7
2.2. Organizatiile private.......................................................................................
Capitolul III
3.1. !"emanari "i deo"ebiri intre organizatia publica "i organizatia private.......11
3.1.1. !"emanari intre organizatia publica "i organizatia privata...............11
3.1.2. Deo"ebiri intre organizatia publica "i organizatia privata.................12
Bibliografie.....................................................................................................14
#$anagementul e"te cea mai noua dintre "tiinte "i cea mai vec%e dintre arte&
1
Capitolul I
1.1. Definirea organizatiilor
Organizatiile "unt grupuri de per"oane care lucreaza impreuna intr-un mod
coordonat "i "tructurat pentru a atinge unul "au mai multe "copuri.
Organizatiile "unt de mai multe categorii'
organizatii care functioneaza cu "copul de a obtine profit (firme producatoare "i
furnizoare de bunuri "au "ervicii)
organizatii guvernamentale (guvern* parlament etc.)
organizatii educationale ("coli* univer"itati etc.)
organizatii medicale ("pitale* policlinici etc.)
organizatii care promoveaza intere"e de grup (a"ociatii profe"ionale* a"ociatii ale
%andicapatilor etc.)
organizatii religioa"e (bi"erici* a"ociatii religioa"e etc.)
alte tipuri de organizatii (fratii* cluburi etc.)
Caracteristicile comune tuturor organizatiilor "unt'
utilizarea unor re"ur"e+
dependenta de mediu+
diviziunea muncii pe orizontala "i pe verticala+
nece"itatea managementului.
Resursele principale nece"are organizatiilor pentru a reu"i "a obtina rezultatele
propu"e "unt alcatuite din'
oameni (re"ur"e umane)+
capital (re"ur"e financiare)+
materii prime "i materiale (re"ur"e fizice)+
informatie (re"ur"e informationale).

,"te evident ca* cu cat mai ridicata e"te calitatea re"ur"elor utilizate* cu atat mai
mari "unt "an"ele "e "ucce" ale organizatiei. -alitatea re"ur"elor umane ale organizatiilor
e"te data de calificarea per"onalului* de numarul de zile de in"truire pe care le prime"c*
dar "i de capabilitatile "pecifice fiecarei categorii de per"onal* de modul in care
organizatia "tie "a ii motiveze pentru a contribui la realizarea obiectivelor "i de relatiile
interumane e.i"tente in firma. -alitatea re"ur"elor financiare e"te caracterizata doar de
valoarea ace"tora* calitatea re"ur"elor fizice e"te e.primata prin indicatori de calitate a
produ"elor (de e.emplu' media timpilor de buna functionare* fiabilitate etc.)* iar calitatea
re"ur"elor informationale e"te data de valoarea "i actualitatea informatiei.
1
/. /. 0erven 0creiber
2
Organizatiile* ca "i oamenii "i celelalte fiinte* au un ciclu de viata* care pre"upune
un moment in care "e infiinteaza* o etapa de cre"tere* de functionare 1la capacitate&* de
imbatranire "i de moarte. Daca ciclul de viata al unui produ" poate fi e"timat in functie de
tipul produ"ului "au de cla"a din care face parte* pentru organizatii ace"t lucru nu e"te
po"ibil decat pentru cele al caror termen de functionare e"te limitat inca de la infiintare
(de e.emplu' ec%ipe care lucreaza la proiecte* "erii "au grupe de "tudenti care
functioneaza doar pe durata facultatii etc.).
Durata ciclului de viata al unei organizatii depinde de doua elemente e"entiale'
re"ur"ele "i mediul. -ea mai mare influenta a"upra etapelor de tran"formare a
organizatiilor o au re"ur"ele umane "i* in "pecial* managerii. !ce"tia* prin elementele
culturii organizationale pe care o in"tituie "i prin rezultanta ace"teia* re"imtita in relatiile
interumane* pot contribui la reintinerirea unei organizatii* dar cel mai ade"ea contribuie la
imbatranirea prematura a ace"teia.
2rimele organizatii devin po"ibile "ub presiuni ale necesitatilor de organizare a
conlucrarii intre oameni pentru a "ati"face anumite nece"itati* a"a cum ei le pot
con"tientiza* ca intere"e* nevoi "au a"piratii. -onlucrarea dintre oameni pentru a "ati"face
anumite nece"itati produce alte nece"itati+ pe ma"ura ce "ituatiile "e complica* emerg
nece"itati de reglare a raporturilor dintre oamenii implicati in activitati cu anumite
finalitati* de "pecializare a unora dintre oameni pentru a coordona activitatile* pentru a
a"igura conditii 1materiale& "i informationale de conlucrare fructuoa"a "i pentru a
controla rezultatele. 3ece"itatile de organizare "i reglare interna* con"tientizate* "unt cele
care e.ercita pre"iuni pentru a "e con"titui organizari "i competente cu functii ge"tionare+
cand a"tfel de proce"e "e produc* emerg organizatii.
Organizatiile "-au con"tituit "i "e perpetueaza ca forme de organizare sociala
deoarece fac po"ibile conlucrari intre oameni intru "ati"facerea unor nece"itati care nu pot
fi "ati"facute in mediul privat.
0ocietatea moderna reprezinta un an"amblu de organizatii. !proape toate
a"pectele e.i"tentei umane "unt reglementate* a"i"tate "au facilitate de catre o organizatie
"au alta. !proape toti oamenii fac parte din "tructurile "i proce"ele unui tip de organizatie*
fie ea familie* "coala* guvern* bi"erica* afacere* intreprindere "au club.
-onform unei definitii "imple* o organizatie reprezinta 1combinarea si utilizarea
de resurse umane, financiare si materiale in vederea atingerii unor obiective
2
4oate
organizatiile includ intr-o forma "au alta un "et de obiective proprii* di"tribuirea puterii
"i autoritatii* a"teptarile cu privire la functii "au indatoriri* canale de comunicare "i
anumite metode de a"igurare a atingerii obiectivelor.
Organizatiile vizeaza atingerea anumitor obiective'
organizatiile private au un "cop clar (cautarea "i ma.imizarea profitului) in functie
de care ele i"i pot organiza actiunile "i modela organizarea+
organizatiile publice au ca mi"iune urmarirea realizarii 1intere"ului general&.
15ntere"ul general& e"te "u"ceptibil a cunoa"te interpretari diferite "i de multe ori
contradictorii.
De"igur* dubla egalitate (firma privata 6 cautarea profitului+ organizatia
publica 6 interes general) reprezinta o abordare "impli"ta ce trebuie nuantata.
2
-alin 7intea* -ri"tina $ora 8 #$anagement 2ublic&* pag 17* 9::* -lu;-3apoca* 2<<=
3
Finalitatile firmei private "unt diver"e (ma.imizarea profitului dar "i cautarea
unor informatii "ati"facatoare* nevoia de realizare a conducatorilor* obtinerea adeziunii
membrilor* etc.). 2e de alta parte* 1interesul general& e"te un termen la fel de incert. Deci
finalitatea intreprinderii private e"te introvertita (ea ga"e"te in ea in"a"i rationalitatea
proprie de a functiona)* in timp ce organizatia publica e"te con"tituita pentru "ati"facerea
unor intere"e care o depa"e"c' finalitatea ei e"te extrovertita.
1.2.Functiile managementului general
>iteratura de "pecialitate ofera mai multe variante pentru functiile generale ale
managementului* in"a cei mai multi "peciali"ti vorbe"c de"pre urmatoarele cinci'
previziune, organizare, coordonare, antrenare si control.
1.2.1. Functia de previziune
! intrezari "i* eventual* a cuantifica evolutia viitoare a unor fenomene de natura
economico-"ociala* prezinta o importanta deo"ebita pentru activitatea unei unitati
economice. 5n functie de ace"t lucru unitatea poate activa "au nu intr-un anumit climat "i
poate "a obtina rezultate care "a ii a"igure functionalitatea.
Functia de previziune are in vedere un efort de gandire "i actiune a managerilor in
"copul de a identifica anticipativ problemele care vor interveni in activitatea unitatii* din
interiorul "i?"au din afara ei.
Previziunea a devenit o parte integranta a mentalitatii managerilor* care trebuie
ca prin activitatea pe care o de"fa"oara* "a anticipeze modul de de"fa"urare a activitatilor.
$anagerul trebuie "a orienteze permanent unitatea pentru obtinerea unor
performante "uperioare prin anticiparea modalitatilor de derulare a proce"elor economice
din unitate* pe baza rezultatelor obtinute "i e.perienta acumulata.
2reviziunile "e materializeaza in' prognoze* planuri "i programe.
1.2.2. Functia de organizare
Functia de organizare reprezinta componenta cea mai complexa a
managementului. !portul "au "e manife"ta in cea ce prive"te realizarea obiectivelor
rezultate ca urmare a manife"tarii functiei de previziune. $ai mult* are menirea "a indice
1cum sa faca& unitatea economica pentru a atinge obiectivele pre"tabilite.
$anife"tarea functiei de organizare* are drept con"ecinta con"tituirea unitatii ca
sistem economic* "e determina "tarea de ordonare "i "tructurile organizatorice.
2rin e.ercitarea de catre manager a ace"tei functii elementele "i"temului - unitatea
economica - "unt corelate intr-un an"amblu coerent "i determinate "a actioneze ca un
mecani"m unitar* in vederea realizarii obiectivelor propu"e.
Organizarea* ca functie a managementului poate fi definita prin an"amblul
actiunilor intreprin"e in vederea utilizarii cu ma.imum de eficienta a re"ur"elor materiale*
umane "i financiare pe care le are la di"pozitie unitatea economica.
4
2entru utilizarea eficienta a factorilor de productie* managerul trebuie "a
initieze actiuni "i "a adopte decizii menite "a a"igure raporturi "i proportii optime intre
toate categoriile de re"ur"e* "a elaboreze "i "a aplice in practica "tructuri rationale de
organizare "i "a practice cel mai potrivit "i"tem informational.
Organizarea ca functie a managementului "e e.ercita la nivelul unitatii cat "i la
principalele "ale componente.
2rofilul* "pecializarea* "tructura de productie* organizarea muncii "i a "i"temului
de management e.i"tent in unitate* e"te rodul manife"tarii functiei de organizare.
1.2.3. Functia de coordonare
5n general* coordonarea reprezinta un proce" prin care un manager creeaza "i
mentine armonia intre activitatile* oamenii "i compartimentele de munca pe care le are in
"ubordine* in conditiile impul"urilor factorilor endogeni "i e.ogeni* care determina
"c%imbari "emnificative* pentru a realiza obiectivele propu"e in conditii de performante
"uperioare.
Functia de coordonare decurge din nece"itatea de a face ca toate eforturile*
toate activitatile care "e de"fa"oara in diferite locuri "i nivele ierar%ice dintr-o unitate
economica "a fie indreptate "pre realizarea obiectivelor pre"tabilite.
-oordonarea e"te "tran" legata "i de stilul de management aplicat* de o anumita
libertate de actiune atribuita "ubordonatilor* a"tfel incat "a-"i manife"te po"ibilitatile
creative* marind operativitatea in de"fa"urarea actiunilor.
1.2.. Functia de antrenare!motivare
,.ercitarea functiei de antrenare"motivare pre"upune atragerea per"onalului la
realizarea obiectivelor unitatii. -at de importanta e"te acea"ta functie "e releva din faptul
ca* a"a dupa cum e"te cuno"cut* in general* fara participarea fortei de munca atingerea
obiectivelor pre"tabilite e"te practic imposibila.
#ntrenarea con"ta in actiunea managerilor de atragere a personalului pentru
ca mecani"mul "i"temului - unitatea economica - "a functioneze normal "i "a obtina
performante economice "uperioare.
,a cere multa vointa* tenacitate* transmiterea unei certitudini la toti "ubordonatii
in realizarea obiectivelor pre"tabilite. ,.ercitarea ace"tei functii de catre managerul
unitatii impune o atenta "electie "i pregatire a "ubordonatilor* actionand cu un an"amblu
de mi;loace prin care ace"ta influenteaza direct componentii ec%ipei pe care o conduce*
orientand a"tfel actiunile in "en"ul dorit.
!ntrenarea componentilor unei unitati la activitatea ace"teia are ca "uport de baza
motivatia* privita in toata comple.itatea elementelor "ale.
$otivatia pre"upune corelarea intere"elor per"onalului cu realizarea obiectivelor
"i "arcinilor atribuite. ,a reprezinta o modalitate de depi"tare "i de "ati"facere a factorilor
de "timul pentru participarea atat la proce"ul de management cat "i la cel de productie a
componentilor unitatii. !cea"ta functie* prin natura componentelor "ale* "e con"tituie intr-
un in"trument* aflat la indemana managerului care* bine folo"it* ii permit "a obtina aportul
"ubordonatilor la de"fa"urarea activitatii unitatii.
5
>ocul obtinut de functia de antrenare"motivatie in conte.tul functiilor
managementului e"te deo"ebit* avand influente a"upra ace"tora* punand in mi"care
oameni care vor planifica* vor organiza "i vor controla. 5n ultima in"tanta* ea da viata
organizarii* care a"a dupa cum "-a aratat* permite punerea in opera a ma"urilor de
realizare a obiectivelor "tabilite prin intermediul functiei de previziune.
!re* deci* un puternic caracter operational "i conditioneaza efectele economice
ale celorlalte functii ale managementului.
1.2.%. Functia de control"evaluare
Orice unitate dore"te "a atinga anumite performante care "e pot materializa in'
volumul productiei+
ma"a profitului+
rata profitului etc.
Functia de control"evaluare pre"upune un ansamblu de actiuni prin care se
urmareste in ce masura rezultatele (performantele) obtinute sunt identice cu nivelul lor
prestabilit sau cele ale diferitelor standarde. $ai mult* urmarirea "i"tematica a
concordantei dintre rezultate "i programari* din punct de vedere cantitativ "i calitativ*
anticiparea con"ecintelor* care pot decurge in cazul nerealizarii ei* permite "a "e ia
ma"urile cele mai potrivite* care "a a"igure functionalitatea* indiferent de natura
influentelor "i de locul unde "e de"fa"oara. in prealabil* "e realizeaza* deci* o confruntare
a rezultatelor obtinute in diferite perioade cu prevederile initiate.
Functia de control cuprinde an"amblul actiunilor de evaluare operativa "i post"
operativa a rezultatelor organizatiei* a verigilor ei organizatorice "i a fiecarui "alariat* de
identificare a abaterilor care apar de la obiectivele* normele* normativele "i "tandardele
"tabilite initial "i a cauzelor care le-au generat* precum "i de adoptare de ma"uri care "a
a"igure eliminarea abaterilor* mentinandu-"e ec&ilibrul dinamic al organizatiei.
Capitolul II
Caracteristici generale
2.1. Organizatiile publice
Organizatiile publice reprezinta an"amblul "tructurilor organizate* create @n
"ocietate pentru ge"tionarea afacerilor publice.
'nstitutiile publice* @n "en"ul birocratic pe care @l au @n ziua de a"tazi* reprezinta
"ingurul mod de organizare "ocial-economica a "tatului care poate face fata provocarilor
modernitatii (numarul mare al populatiei* diver"itatea "i comple.itatea nevoilor umane ce
"e cer "ati"facute).
:irocratia nu e"te nimic mai mult decAt rigidizarea arterelor unei organizatii.
3
3
Definitie data de Billiam 2. !nt%onC
6
-eea ce face din in"titutiile birocratice in"trumente eficiente e"te caracterul lor
rational manife"tat @n cele patru dimen"iuni principale ale ace"tora'
pot manevra un numar mare de "arcini+
pun accent pe cuantificare+
opereaza @ntr-un mod previzibil* "tandardizat+
pun accent pe controlul a"upra celor angrenati @n "i"temul in"titutiilor.
Dntr-un "tat democratic ele au urmatoarele functiuni'
pregatirea "i adoptarea de acte normative+
punerea @n e.ecutare a legilor+
"upraveg%erea punerii @n e.ecutare a %otarArilor luate la nivel politic.
O institutie publica #vinde& bunuri "i "ervicii care a"igura facilitati precum'
"ervicii de telecomunicatii* electricitate* aprovizionarea cu gaze "i apa* tran"port (cai
ferate* aeriene* navale)* tran"portul public urban* "ervicii financiare (banci* companii de
a"igurare).
Obiectivul unei in"titutii publice e"te servirea interesului public. 0unt "ituatii @n
care initiativa particulara nu poate acoperi cerintele "ocietatii "i de aceea "unt nece"are
in"titutii "pecifice.
Organizatiile publice au detinut pentru multa vreme un rol important @n
ma;oritatea tarilor dezvoltate* dar odata cu privatizarea unor "ervicii publice* unele
in"titutii au trecut @ntr-un plan "ecundar.
!ce"te in"titutii "unt importante pentru ca'
activitatea lor e"te dependenta de "ectorul guvernamental+
managementul "ectorului public controleaza activitatea organizatiilor cu "cop
lucrativ.
Dn cadrul ace"tor in"titutii avem @n vedere "i politicile "ociale* indu"triale "i de
inve"titii.
Dn cazul @n care controlul guvernamental e"te prea rigid* in"titutiile publice @"i
pierd "tatutul de entitati independente* a"tfel ca nu mai "unt rentabile pentru public.
0unt "ituatii @n care in"titutiile publice nu pot fi controlate eficient iar randamentul
lor e"te inferior companiilor private. ,"te oportun ca atunci "a "e puna problema
privatizarii unor servicii publice.
Daca managerii din organizatiile private au @n vedere* @n primul rAnd* profitul*
"copul organizatiilor publice e"te "ati"facerea intere"ului general.
0ucce"ul in"titutiilor publice depinde "i de modul @n care Euvernele vor ga"i
mecani"mele de motivare "i control adecvate fara a implementa proceduri rigide la
nivelul fiecarei entitati publice.
-aracteri"ticile organizatiilor publice'
"ati"fac o nevoie "ociala+
"e creeaza ? de"fiinteaza prin decizie admini"trativa de management+
regimul lor ;uridic e"te reglementat de reguli ale dreptului public+
"e realizeaza prin "tabilimente publice.
7
(erviciile publice pot a"igura "ervicii precum aprovizionarea cu apa* electricitate*
gaz* telecomunicatii* con"iderate e"entiale pentru economie* @n an"amblu.
0unt "ituatii @n care activitatile de intere" nu apartin "erviciului public. 0unt
con"iderate "ervicii publice numai activitatile care "ati"fac nevoi "ociale apreciate de
puterea politica ca fiind de intere" public (furnizate ca "ervicii @n retea). De multe ori*
guvernele acorda facilitati grupurilor dezavanta;ate.
!ce"te "ervicii impun investitii initiale mari conducAnd la tendinte monopoliste.
2rin natura lor* ace"te "ervicii pot avea un impact politic.
Controlul "u"tinut prin reglementari a"igura coordonarea in"titutiilor publice.
,.i"ta ri"cul* din cauza ge"tionarii defectuoa"e a re"ur"elor financiare* ca bugetele "a aiba
de "uferit.
,.i"ta patru motive care determina e.i"tenta companiilor publice '
minimalizarea erorilor de pe piata+
cre"terea rentabilitatii economice+
facilitarea planificarii centralizate a economiei+
"c%imbarea naturii economiei.
2.2. Organizatiile private
,volutia organizatiilor private moderne e"te marcata* @n prezent* de amplificarea
interdependentelor cu mediul @n care-"i de"fa"oara activitatea+ e.pre"ia ace"tei evolutii o
reprezinta accentuarea caracterului de"c%i" al firmei concepute ca "i"tem* reflectat atAt pe
planul 1intrarilor& cAt "i al 1iesirilor& 8 prin care "e integreaza @n mediul ambiant
national "i international "i care cunoa"te o varietate "i inten"itate fara precedent.
3ece"itatea abordarii mediului ambiant pentru managementul organizatiilor
private e"te data de urmatoarele caracteri"tici'
1. >uarea @n con"iderare a evolutiilor mediului ambiant reprezinta o conditie
fundamentala a "ati"facerii* cantitative "i calitative* a unei anumite categorii de trebuinte
de catre firma+
2. 2e baza cunoa"terii componentelor mediului ambiant "i a modului @n care
ace"tea influenteaza activitatea firmei* "e a"igura elaborarea de strategii si politici
reali"te* cu un grad ridicat de fundamentare "tiintifica+
3. #sigurarea resurselor de care firma are nevoie pentru functionarea "i
dezvoltarea "a nu e"te po"ibila* cantitativ "i calitativ* fara luarea @n con"iderare a factorilor
de mediu+
4. ,volutiile factorilor de mediu con"tituie o importanta premi"a atAt pentru
a"igurarea unor subsisteme organizatorice si informationale eficace* cAt "i pentru
adoptarea si aplicarea de decizii "i actiuni care "a reflecte nece"itatile "i oportunitatile
prezente "i de per"pectiva ale mediului ambiant.
!bordata ca "i"tem* organizatia privata prezinta anumite caracteri"tici
definitorii'
1. Obiective' obtinerea unui anumit profit+ realizarea unui anumit volum de
productie "au a unei anumite cifre de afaceri+ diver"ificarea productiei+ acoperirea unui
anumit "egment de piata+
=
2. Resurse' materiale (mi;loace de munca* obiecte ale muncii)+ umane (per"oane*
compartimente)+ financiare (numerar* di"ponibilitati la banca)+ informatii (;uridice*
economice* te%nice)+
3. )ariabile' capacitati* parametri de functionare* potential* continut caloric*
randament (pentru re"ur"ele materiale)+ "pecialitate* nivel de pregatire* motivare (pentru
re"ur"ele umane)+ valoare* viteza de rotatie (pentru re"ur"ele financiare)+ cantitate*
reali"m* operativitate (pentru informatii)+
4. Relatii' om-ma"ina (precizate prin in"tructiunile de lucru)+ interper"onale+
rezultAnd din "tructura de productie ("i determinate fiind de functia firmei* de profilul "i
marimea ei* de tipul productiei)+
5. *ransformari' reprofilarea+ "pecializarea+ rete%nologizarea+ cre"terea
capacitatilor+ modificarea "tructurii de productie+ modernizarile informatice* etc.+
6. 'ntrari' materii prime* materiale* utila;e* energie* forta de munca* informatii+
7. Parametri' prevederile legi"latiei privind firma+ norme de con"um de materii
prime* munca+ norme de calitate+
=. 'esiri' produ"e* "ervicii* lucrari* bani* informatii.
!bordata ca "i"tem* firma prezinta mai multe dimen"iuni'
1. Organizatia privata e"te un sistem complex deoarece @ncorporeaza re"ur"e
umane* materiale* financiare "i informationale* fiecare dintre ace"tea fiind alcatuita dintr-
o varietate apreciabila de elemente'
re"ur"ele umane "unt compu"e din an"amblul "alariatilor firmei* ce prezinta
caracteri"tici diferite din punctul de vedere al nivelului pregatirii* "pecialitatii*
po"tului ocupat* vAr"tei* "e.ului* vec%imii+
an"amblul materiilor prime* materialelor* combu"tibililor @mpreuna cu utila;ele*
cladirile "i celelalte concretizari ale factorilor de productie* fiecare prezentAnd
anumiti parametri dimen"ionali* functionali "i economici* con"tituie re"ur"ele
materiale+
di"ponibilitatile bane"ti* @n numerar "i la banca* aflate la di"pozitia firmei*
formeaza re"ur"ele financiare+
informatiile e.ogene "i endogene concretizate @n previziuni* te%nologii* norme de
con"um "au calitate* evidente contabile* etc. formeaza re"ur"ele informationale ale
firmei+
2. Organizatia privata e"te un sistem socio"economic* @n "en"ul ca* @n cadrul
"au* grupele de "alariati* ai caror componenti "e afla @n "trAn"a interdependenta*
de"fa"oara proce"e de munca generatoare de noi utilitati+ pe de alta parte* firma e"te
subsistemul de baza al economiei nationale* principala generatoare de venit national+
3. Organizatia privata e"te un sistem desc&is* @n "en"ul ca "e manife"ta ca o
componenta a numeroa"e alte "i"teme cu care "e afla @n relatii continue pe multiple
planuri. -oncret* caracterul "au de "i"tem de"c%i" "e e.prima prin fluxul de intrari "i
prin iesirile "ale+
4. Organizatia privata e"te un sistem organic adaptiv* adica "e "c%imba
permanent* "ub influenta factorilor e.ogeni "i endogeni* adaptAndu-"e atAt la evolutia
pietei* cAt "i la cerintele generate de dinamica "u"tinuta a re"ur"elor @ncorporate+ firma nu
e"te un "i"tem pa"iv ci* la rAndul "au* influenteaza prin ie"irile "ale unele din
caracteri"ticile "i"temelor cu care intra @n contact+

5. Organizatia privata e"te un sistem te&nico"material* @n "en"ul ca @ntre

mi;loacele de munca* materiile prime "i materialele utilizate @n cadrul "au e.i"ta anumite
legaturi care "e manife"ta prin dependenta te%nologica dintre "ubdiviziunile "ale.
Capitolul III
3.1. #semanari si deosebiri intre organizatia publica si organizatia
privata
$anagementul e"te o functie profe"ionala care in"eamna a conduce* intr-un
conte.t dat* un grup de per"oane care au de atin" un obiectiv comun* in conformitate cu
finalitatile organizatiei din care fac parte.
Fealizarile unei organizatii "unt rezultatele efortului depu" de fiecare individ.
4
$anagementul public reprezinta 1ansamblul proceselor si relatiilor de
management, bine determinate, existente intre componente ale sistemului administrativ,
prin care, in regim de putere publica, se aduc la indeplinire legile si / sau se planifica,
organizeaza, coordoneaza, gestioneaza si controleaza activitatile implicate in realizarea
serviciilor care satisfac interesul public.&
5
3.1.1. #semanari intre organizatia publica si organizatia privata
1. Principii si legitati comune
5ntre organizatia generala "i organizatia publica e.i"ta "tran"e interdependente* in
"en"ul ca o "erie intreaga de principii "i legitati ale managementului i"i ga"e"c
aplicabilitate "i @n in"titutiile publice.
>egGtura dintre cele doua e"te de tipul parte-intreg* in care organizatia publica
e"te un domeniu de aplicabilitate a teoriei generale a organizatiei private* de"igur in
forme "pecifice determinate de multiplele particularitati ale domeniului "i de orientarea
pe "ati"facerea intere"ului public.
2. Functii de baza asemanatoare
!mbele tipuri de organizatii au cam acelea"i functii de baza.
5n literatura de "pecialitate "unt intalnite mai multe clasificari* in"a in general
"unt cam acelea"i.
Functiile de baza ale organizatiei publice "unt' previziune* organizare-
coordonare* control-evaluare* admini"trare "i motivare.
5n cazul organizatiei private intalnim acelea"i functii* in unele lucrari de
"pecialitate* formulate putin diferit dar cu intele"uri "en"ibil egale.
4
Hince >ombardi
5
!rmenia !ndroniceanu 8 #$anagement 2ublic&* ,ditura ,conomica* :ucure"ti* 1
1<
3. +rmarirea unui scop
!tat in cazul organizatiei publice cat "i in cazul organizatiei private e.i"ta un "cop
comun al organizatiei (in"titutie* firma ".a.) care prin intermediul activitatilor
manageriale trebuie urmarit.
#semanarea con"ta doar in e.i"tenta unui scop "i a unor obiective comune
pentru toti membrii organizatiei+ "copurile "i obiectivele in "ine "unt foarte diferite intre
cele doua forme de management.
. +rmarirea eficientei
!mbele tipuri de organizatii dore"c atingerea obiectivelor si scopurilor propu"e
intr-un mod cat mai eficient.
Daca in cadrul organizatiei private conceptul e"te de"cri" prin termeni ca
eficienta "i eficacitate* in cadrul organizatiei publice "e urmare"te ec&itatea sociala "i
a"a numita #eficientizare a serviciilor publice&.
%. $anagementul resurselor umane
O alta a"emanare puternica e"te in domeniul resurselor umane. !mbele tipuri de
organizatii pun accent pe re"ur"a umana.
!tat managerii privati cat "i publici "unt con"tienti ca organizatia va functiona
corect doar daca ei acorda importanta recrutarii* selectarii* pregatirii profesionale*
recompensarii "i motivarii personalului.
0i in ceea ce prive"te organizarea resurselor umane e.i"ta o a"emanare'
anga;atii ? functionarii vor fi pu"i de catre managerii lor in po"turi potrivite* managerii
incercand "a puna per"oanele potrivite in po"turile c%eie.
3.1.2. Deosebiri intre organizatia publica si organizatia privata
1. (copul urmarit
!minteam la asemanari faptul ca a"emanarea con"ta doar in e.i"tenta unui scop
"i a unor obiective comune pentru toti membrii organizatiei "i ca "copurile "i obiectivele
in "ine "unt foarte diferite intre cele doua forme de management.
Diferenta con"ta in faptul ca organizatia publica urmare"te satisfacerea
interesului general in "c%imb ce organizatia privata urmare"te obtinerea profitului.
2. #ccentul pe functia de previziune
5n cadrul organizatiei private* intervine influenta sistemului politic+ datorita
ace"tui a"pect orizontul temporal al managerilor guvernamentali e"te relativ "curt.
$anagerii privati "unt orientati "pre'
dezvoltarea pietei+
inovatii+
11
inve"titii pe termen lung 8 au deci un orizont temporal mai lung* accentul pu" pe
functia de prevedere fiind mai mare.
3. (tabilitatea functiilor de conducere
!"a cum aminteam "i la a"emanari* fiecare manager incearca "a puna #oamenii
"ai& pe functiile importante din cadrul organizatiei. in cadrul managementului privat ace"t
tip de anga;ati vor ocupa functia o perioada mai lunga de timp decat cei din "i"temul
public. in cadrul managementului public* fiecare "c%imbare a conducerii politice va
conduce la "c%imbari ale functiilor manageriale. 0tabilitatea in functiile de conducere e"te
mai mica in cadrul in"titutiilor in care "e practica managementul public.
. (anctionarea lipsei de performanta
5n cadrul organizatiei private* performanta merge mana in mana cu obtinerea
profitului* fiind u"or cuantificabila. 2rin urmare* de"coperirea #vinovatului& e"te mai
acce"ibila "i "anctionarea e"te facuta de cele mai multe ori in mod corect* a"upra
anga;atului "au anga;atilor ra"punzatori pentru lip"a performantei.
5n in"titutiile publice* performanta nu are "tabilit ceva "tandard pentru o
cuantificare e.acta. De aceea e"te greu "a ga"e"ti per"oanele re"pon"abile pentru acea"ta.
De cele mai multe ori* "anctionarea lip"ei de performanta in cadrul in"titutiilor
publice "e ra"frange a"upra ale"ilor politici* odata cu noile alegeri* voturile celor
nemultumiti indreptandu-"e "pre alti candidati.
%. 'nfluenta mass"media
Diferenta e"te foarte clara* influenta ma""-mediei fiind mult mai mare in cadrul
organizatiei publice.
$anagerii publici "unt confruntati cu o atentie "porita a mass"mediei a"upra
deciziilor care "-au luat "i a"upra deciziilor care trebuie luate* care "unt de multe ori
anticipate de per"onalul ma""-media. 5n "c%imb* managerii privati nu "unt confruntati cu
pre"iunea ma""-media.
Fapoartele unei firme apar foarte rar in ma""-media "i deciziile unui manager
privat pot fi foarte greu influentate de catre pre"a.
12
,ibliografie-
1. !rmenia !ndroniceanu #$anagement 2ublic&* ,ditura
,conomica* :ucure"ti* 1.
2. -alin 7intea* -ri"tina $ora #$anagement 2ublic&* 9::* -lu;
3apoca* 2<<=+
3. -armen Fadule"cu* 4oader $oga #Fundamentele $anagementului&*
,ditura !0,* :ucure"ti* 2<<4+
4. $atei >ucica 1$anagement 2ublic&* ,ditura
,conomica* :ucure"ti* 2<<2
13