Sunteți pe pagina 1din 241

C U P R I N S

1. INTRODUCERE...........................................................................................2
1.1. Motivatia alegerii temei..............................................................................2
1.2. Scurta prezentare a civilizatiei si culturii iraniene.......................2
1.3. Elemente de metodologie...........................................................................2
1. Structura si secventele e!plicative.............................................................2
2. PERSPECTIVA SOCIOLOGICA ASUPRA RELIGIEI...........2
2.1. "specte generale ale studiului #Religiei$%"&ordari convergente
.............................................................................................................................................2
2.1.1. Definitii si caracterizari ale religiei in spatiul Occidental................2
2.1.2. Analiza religiei in sociologiile Occidentale..................................2
2.1.2.1. Sociologia religiei la E.Durkheim.....................................................2
2.1.2.2. Sociologia religiei la M.Weber...........................................................2
2.2. Religia in perspectiva Islamului................................................................2
2.2.1. Religia conform Coranului..................................................................2
2.2.2. Religia in interpretarea teologilor din Islam........................................2
2.3. "nalizele contemporane ale #religiei$ din perspectiva Isalmica
.............................................................................................................................................2
3. ESENTA ISLAMULUI - CREDINTA, PACE SI
TOLERANTA...............................................................................................................2
3.1. Islamul prezentat in Coran...........................................................................2
3.2. Credinta in 'umnezeul unic%Monoteismul Islamic........................2
3.3. (ustitia divina......................................................................................................2
3.. Pro)etia...................................................................................................................2
3.*. Pro)etul s)ant al Islamului............................................................................2
3.+. Preotia.....................................................................................................................2
3.,. Reinvierea.............................................................................................................2
0
4. SHIISM SI SUNNISM....................................................................................2
. 1. Scurt istoric al #s-iismului$.......................................................................2
. 2. Caracteristicile S-iismului..........................................................................2
.3. 'i)erentele de viziuni intre #suunism$ si #s-iism$...........................2
.. Esenta doctrinara a s-iismului...................................................................2
.*. Idealismul s-iit...................................................................................................2
.+. E)orturi pentru uniune...................................................................................2
.,. Curente actuale in s-iismul iranian.........................................................2
5. POLITICA SI ISLAMUL.........................................................................2
*.1. #Politica$% de)initie si caracteristici.........................................................2
*.2. Politica in perspectiva gandirii sociologice .ccidentale................2
5.2.1. rezentarea principalelor mari scoli Occidentale ale teoriei politice 2
5.2.2. olitica din perspecti!a sociologiei politice Occidentale.................2
*.3. 'i)erente si asemanari intre viziunea .ccidentala si Islam.........2
*.. Politica in Islam.................................................................................................2
6. ISLAMUL SI GUVERNAREA POLITICA.................................2
+.1. #/uvernarea politica$% aspecte de)initorii...........................................2
+.2. Conceptia ganditorilor .ccidentali despre guvernarea politica2
+.3. 0iserica 1 Stat in crestinism.....................................................................2
".#.1.$curt istoric........................................................................................................2
".#.2. %!olutia raportului $tat & 'iserica in %uropa..........................................2
".#.#. $tatul si 'iserica($tatutul 'isericii in Romania......................................2
+.. /uvernarea politica in viziunea Islamului........................................2
".).1. Re!olutia Islamica..........................................................................................2
".).2. Constitutia Repu*licii Islamice Iran..........................................................2
".).#. $ocietatea ci!ila in Islam.............................................................................2
".).).'iografia Immamului +,omeini..................................................................2
. PRO!LEMA LI!ERTATII.....................................................................2
1
,.1. #2i&ertatea$ in conceptia ganditorilor .ccidentali.........................2
-.1.1. .i*ertatea ( concept filosofico(religios in gandirea Occidentala. . .2
-.1.2. .i*ertatea in conceptiile religioase si politice Occidentale.............2
,.2. #2i&ertatea$ in Islam......................................................................................2
". SECULARI#AREA IN VI#IUNEA ISLAMICA...........................2
3.1. 4iziunea .ccidentala asupra #secularizarii$......................................2
3.2. #Secularizarea$ in conceptia Islamului.................................................2
$. ISLAMUL SI STATUL..............................................................................2
5.1. #Statul$ din perspectiva gandirii .ccidentale..................................2
/.1.1. $tatul din perspecti!a gandirii politice Occidentale..........................2
/.1.2. $tatul din perspecti!a sociologiei Occidentale...................................2
5.2. Evolutia istorica a statului si statul divin in conceptia Islamului
.............................................................................................................................................2
5.3. .mul si 4iata sociala in conceptia Islamului......................................2
5.. "paritia statului si necesitatea sa % . perspectiva Islamica.........2
5.*. 6ormele de guvernare..................................................................................2
5.+. Scopul guvernarii 7Statul8............................................................................2
1%. ISLAMUL SI TERORISMUL..............................................................2
6enomenologia si implicatiile atacului terorist din 11 septem&rie 2991:
din SU" % . lectura din perspectiva Islamica....................................................2
19.1. 'e)intia terorismului in mass media dupa evenimentele din 11
septem&rie 2991..........................................................................................................2
19.2. 'e)inirea #terorismului$ si a #)undamentalismului$ con)orm
Islamului........................................................................................................................2
19.3. Pozitia Uniunii Europeene re)eritoare la evenimentele din 11
septem&rie 2991..........................................................................................................2
19.. Reasezari si reactii la nivel international............................................2
19.*. Pozitia intelectualilor americani % . interpretare Islamica.......2
2
19.+. Pozitia iraniana )ata de evenimentele din 11 septem&rie 2991 2
11. CONCLU#II.....................................................................................................2
11.1. Sinteza; Esenta civilizatiei Islamice con)orm conceptiei
traditionale 7Coranul8.............................................................................................2
11.1.1. Determinismul Islamic !s. a*ordarile Occidentale..............................2
11.1.2. 0emelia ci!ilizatiei Islamice(1oi perspecti!e.......................................2
11.2. Elementele unei paradigme Islamice a intelegerii relatiei
religie%societate............................................................................................................2
ANE&A..................................................................................................................2
'I'.IO2RA3I%....................................................................................2
#
1. IN<R.'UCERE
.ucrarea de fata si(a fi4at de la inceput un o*iecti! relati! dificil de indeplinit
pentru ca ea intentioneaza sa prezinte cititorului o perspecti!a diferita asupra relatiei
dintre RE2I/IE si PU<ERE" P.2I<IC" & si anume intelegerea acestui tip
de racorduri macro(sociale asa cum sunt ele posi*ile intr(un alt spatiu socio(cultural5
cel al unei religii distincte ( I$.A67.. 0e4tul nu incearca insa sa a8unga la
concluzii ultime9 definti!e9 ci sa in!ite mai ales la un dialog posi*il trans(
national. %l cauta sa fie desc,is si perfecti*il mentinand aceasta auto(asumata
pozitie de lectura a conceptelor centrale introduse in analiza5 RE2I/IE si
P.2I<IC". Aceste concepte au fost deseori dis8unse din perspecti!a gandirii
Occidentale. Din perspecti!a Islamului se considera ca9 atunci cand este !or*a de
statul :gu!ernul; religios9 de la *un inceput se presupune ca aceasta este o gu!ernare
*azata pe ideile si gandirea r din sfera religiei. Din acest punct de !edere9 R'()*)a+
este ec,i!alata ,- -n ,o./('0 1' r'*-(), o2()*a3or)- '03ra4 1)n r'()*)', ,ar'
)n,'ar,a, )./r'-na ,- '4'n3a 4) 4-243an3a .ora(a, 4a ,or'('5' r'*-()(' 1'
*-6'rnar' ,- )1')(' r'()*)oa4' 4) )n,'ar,a 4a ra4/-n1a (a 3oa3' n'6o)(' 1)n 5ona
/o()3),)) 4) a *-6'rnar)), a 1'r-(ar)) 6)'3)) 4o,)a('.
6ai mult decat aceasta9 a!and in !edere notiunile sociologice de gu!ernare si
factorii sc,im*atori e4tra(8uridici9 in aceasta lucrare !oi incerca sa realizez o analiza
cat se poate de atenta a ceea ce Isamul numeste 7*-6'rnar'a r'()*)oa4a si
con!ietuirea religiei cu celelalte principii ale gu!ernarii.Aceasta pentru ca9 daca in
Occident *-6'rnar'a este deseori similara cu
1
5
%4ercitarea influentei si controlului9 prin intermediul legii si coercitiei9 asupra unui grup
particular de oameni9 care sunt organizati intr(un stat
in cazul Islamului sensul ei este diferit9 *-6'rnar'a desemnand
2
5
datoria !itala de atinde spre 'ine si a e!ita raul <care= solicita ca in astfel de situatii toti
oamenii tre*ui sa coopereze pentru a infiinta o organizatie sociala puternica ce are destula autoritate
pentru a reliza sarcinile care ii stau in fata. O astfel de organizatie care are aceasta responsa*ilitate
este numita 2u!ern.
1
A Dictionar> of olitical 0,oug,t9 R.$crutton. 6acmillan9 1/?#9 p. 21?
2
,ilosop,> of Islam9 'e,ec,ti and 'a,onar9 Ansar>an u*lications9 1//09 p. 52?
)
Astfel9 spre deose*ire de lumea Occidentala9 dominata de rationalitate si
analitic9 in cazul Islamului religia si politica nu sunt separate ci se
intrepatrund9 ele nu pot e4ista in mod independent una de cealalta. Aceasta este
marea diferenta intre modalitatea in care un Occidental !ede relatia celor doua fata
de un adept al Islamului5 unul cauta diferenta cel de(al doilea coeziunea9
similaritatile.
lecand de la acest principiul de *aza(al diferentei fundamentale in care
diferiti oameni pot !edea acelasi lucru sau a gandi la aceleasi concepte(lucrarea
de fata !a prezenta o !iziune inedita in care traiectul argumantati! !a fi de tipul
umator5
Sc-ema 1.
4I=IUNE" IS2"MU2UI
SIN<E=" PR.PUS" PRIN 2UCR"RE
4I=IUNE" .CCI'EN<"2"
1.1. Motivatia alegerii temei
7na dintre cele mai importante !iziuni in studiul religiei contemporane consta
in studiul si analiza religiei din ung,iul cunoasterii unei societati(si am in !edere aici
ung,iul de !edere pe care ma plasez9 cel al societatii Islamului. C' '43' r'()*)a )n
I4(a. 4) ,-. '43' 'a ('*a3a 1' /o()3),a8-iata o prima intre*are. 1ici in Occident si
nici in lumea Islamului in ceea ce pri!este definitia corecta si precisa a sociologiei
religiei nu e4ista o intelegere unitara si un sens unic al acestei notiuni(aceasta fiind
una dintre caracteristicile specifice ale acestor studii a caror istorie este relati!
recenta. In acelasi timp9 aceasta situatie dilematica este si rezultatul e!olutiei si
maturizarii sdisciplinelor si stiintelor umaniste si a delimitarii sferei lor de influenta.
$a!antii stiintelor umaniste9 mai ales sociologii9 preocupati de cercetare si studiu in
sociologia religiilor9 se confrunta9 in primul rand9 cu pro*lema unei definitii
stiintifice a unui o*iect(domeniu(e4tra(mundan9 transcendent9 si anume religia.
entru ca acesta este un te4t cu o scriitura radical diferita9 pro*lema de mai sus
poate fi separata in trei sectiuni5
1. CARE ESTE DE9INITIA RELIGIEI IN S9ERA SOCIETATII
ISLAMICE :ESENTA SOCIALA A RELIGIEI IN ISLAM;8
5
2. CUM SE POATE STUDIA, PE !A#A TEORIILOR SAU
VI#IUNILOR UNEI GRILE CONCEPTUALE SPECI9ICE
IMPRUMUTATE DINTR-O DISCIPLINA 7OCIIDENTALA+-
STIINTA SOCIOLOGIEI-RELIGIA IN SPATIUL ISLAMULUI8
3. CUM POATE 9I E&PERIMENTAT UN MODEL SPECI9IC AL
RELIGIEI ISLAMULUI IN STUDIILE SOCIOLOGICE8
Cu toate acestea9 si in cazul Islamului :intocmai ca in cel Occidental; se
poate presupune ca dorintele principale si atentia fundamentala a sociologilor
religiilor sint adesea asemanatoare9 iar scopul lor este ridicarea cunostintei stiintei
omului despre rolul religiei in societate si analiza importantei si influentei religiilor
in istoria umanitatii9 cunoasterea diferitelor aspecte ale religiei si c,estiunilor sociale
in legatura cu aceasta. Cu o asemenea sfera larga de studiu9 se poate spune ca
sociologia religiei are doua c,estiuni principale9 care intotdeauna au fost in centrul
atentiei sociologilor5
rima ( de ce credinta si comportamentele religioase au capacitatea sa 8oace
un rol atat de important in cultura si societati9 si sa le influenteze in mod integral.
A doua ( de ce aceste credinte si comportamente au o !arietate destul de mare
su* diferite aspecte9 fiind uneori opuse9 in asa fel incit9 citeodata9 se crede ca9
e4ceptand numele comun al religiei9 nu se poate gasi un alt punct comun intre
religii.
Aceastea sunt intre*ari asupra carora tre*uie sa reflecteze sociologii
religiilor. Cu toate acestea9 se poate spune ca9 prin astfel de intre*ari9 e4ista
posi*ilitatea de a se a8unge la principii de incredere si definire comuna9 ca elemente
de principiu in cunoasterea religiilor.
$e poate spune cu mare cura8 ca9 in lumea contemporana9 mai ales in noul
secol9 importanta cercetarilor religioase de!ine din ce in ce mai e!identa. In toate
domeniile stiintelor umane9 dar c,iar si in cele e4perimentale9 te,nice si matematice9
s(a intrat intr(un fel in c,estiunile legate de religii si se incearca punerea su*
8udecata a unei parti din ingri8orarile si dorintele finale ale omului. Desigur9 omul nu
poate sa nu ai*a intre*ari si ingri8orari in domeniul religiei si intotdeauna doreste
gasirea unui raspuns pe *aza unei !iziuni specifice sau de specialitate. In final9
cunostinta fireasca si e4istenta in !iziunea sau in gandirea omului a8uta la
structurarea intre*arilor religioase si gasirea raspunsurilor concrete.
"
rima intre*are9 pentru orice sociolog9 in fenomenul atit de important al
religiei si politicii este5CARE ESTE DE9INITIA RELIGIEI SI POLITICII SI
CARE ESTE SPECI9ICUL COMUN AL RELIGIILOR SI CUM SE POATE
GASI RELATIA COMUNA INTRE RELIGIE SI POLITICA8+
2anditorii Occidentali de acum doua secole au pus aceasta intre*are la *aza a
numeroase studii sociologice si au actualizat(o facand din ea o interogatie e4trem de
importanta.
Incepand din secolul @AIII9 odata cu %poca .uminilor(cand ganditorii
sociali si sa!antii religiei credeau ca influenta religiei cunoaste o reducere a
importantei sale sociale( s(au dez!oltat multe intre*ari legate de analiza stiintifica a
fenomenelor religioase9 iar importanta lor a crescut mereu9 mai ales ca a interr!enit
indoiala si punerea su* semnul intre*arii a unei lumi in care nu e4ista Dumnezeu. .a
sfarsitul secolului @I@9 criza a cunoscut un ma4imum atunci cand filozoful german
3rederic, 1ietzsc,e a declarat5 Dumnezeu a murit . Desi a fost interpretata ca o
declaratie strict teologica sensul ei a fost diferit5 1ietzsc,e a !izat prin aceasta
domeniul eticii9 al moralei9 pe care l(a separat de cel al religiei.%l a !rut sa anunte
astfel sfarsitul influentei moralei religioase9 mai ales a crestinismului9 in gindirea si
!iata sociala a omului9 aceasta fiind moti!ul constituirii unei crize repetate in !iata si
gandirea omului. In Occident9 instructiunile religioase au oferit intotdeauna solutii
e4istentei morale a societatii si a dat sens !ietii oamenilor. Din moment ce
3riederic, 1ietzsc,e !or*ea de asa ce!a9 pro*lema relati!itatii moralei a cunoscut o
e!olutie dramatica. In Occident s(a a8uns c,iar la lipsa reperelor morale fi4e9 la
conceperea e4istentei omului fara nici un principiu constant de morala.
Aceasta c,estiune a marcat afirmarea pu*lica a principiului secularizarii in
gandirea Occidentala. Din perspecti!a gandirii Islamice9 cu referire la Occident9 in
!iata sau lumea in care nu e4ista Dumnezeu sau !alorile religiei9 inseamna ca
oamenii sint o*ligati sa introduca alte mi8loace materiale sau rationale pentru a(si
conduce !iata lor. Desigur9 poate fi continuata acest rationament Islamic9 pentru
Occident lectia esentiala pentru om poate ramane tot siguranta e4istentei omului9
adica faptul ca omul tre*uie sa in!ete ca !iata nu are un scop final si nu e4ista o
renastere morala.
Din punctul de !edere al lecturii Islamice a sociologiei9 religiile9 in totalitate9
sunt o serie de institutii cu diferite nuante umane9 negati!e sau poziti!e9 reflectand
-
diferite o*iceiuri si actiuni specifice ale enoriasilor fiecarei religii. Desigur9 aceasta
functie sociala importanta a religiei s(a e4tins9 iar gu!ernarea religiei in societate s(a
concretizat in necesitatea cunoasterii9 a definirii de catre sociologi a componentelor
religiei si gu!ernarii relgiei in societate.
.a ni!el mondial si in special in tarile post(comuniste9 statutul sociologiei
religiilor si al stiintelor religioase in general ne ofera un su*iect de studiu interesant
din mai multe puncte de !edere. 0ema religiei poate fi un su*iect contro!ersat
deopotri!a in dez*aterile politice si in mass(media e langa aspectele informale9
atitudinale9 legate de fenomenul religios9 apar si o serie de pro*leme formale9
institutionale si organizatorice care deopotri!a ar tre*ui sa se afle in sfera de interes
a cercetarii sociale.
In intreaga regiune e4ista semne e!idente de reafirmare a religiei si *isericii
in !iata sociala. O realitate de necontestat este ca religia9 su* di!erse forme9 a fost
intotdeauna prezenta in societate. Comunismul nu a reusit sa distruga religia9 dar in
sc,im* a reusit sa !oaeze si sa ingradeasca prezenta ei institutionala. In statele
comuniste religia a fost9 mai mult sau mai putin eficient9 e4clusa din organizarea
oficiala a societatii. A fost o*ligata sa se retraga fie la un ni!el pur indi!idual9 fie in
structuri informale si su*terane9 ducand la aparitia unor grupuri culturale de opozitie9
care au putut supra!ietui si s(au putut dez!olta la marginea *isericilor oficiale. D.
6artin considera ca9 e4ceptand olonia9 in intreaga regiune structura organizatorica
si practicile !izi*ile ale *isericilor care au fost tolerate de puterea comunista au
constituit doar o fractiune a !ietii comunitare religioase. Cea mai mare parte a !ietii
religioase a ramas ascunsa. In opinia sociologului englez9 in statele comuniste religia
a!ea sanse minimale de e4istenta si supra!ietuire9 acti!ate su* doua forme posi*ile5
aceea a catacom*elor si aceea nationalista. Astfel9 autorul considera ca religia
su*terana a fost prezenta9 in masura posi*ilitatii9 in toate acele regiuni :cu e4ceptia
Al*aniei; in care religia nu s(a unificat cu ideologia nationala.
ra*usirea comunismului a adus la transformari semnificati!e in domeniul
religiei. Astfel9 ea a de!enit pe deplin !izi*ila. Diferitele aspecte9 comunitati si
initiati!e ale !ietii religioase au e4primat o ne!oie urgenta de a constitui o structura
integratoare. O pro*lema reala care s(a ridicat in aceasta pri!inta au constituit(o
posi*ilitatile reale de organizare si structurare9 pe masura cerintelor si a conditiilor
contemporane9 in lipsa cadrelor de specialitate e4perimentate in acest domeniu. Ca
?
un laitmoti! apare enuntul ca si institutiile ecleziastice9 pentru a fi competiti!e9 nu
pot fi atemporale si nu(si pot continua nesc,im*ate practicile intrerupte *rusc in
urma cu peste patruzeci de ani. In !iitoarea organizare sociala9 ca si in reconstructia
prezenta9 religia si *iserica apar ca parti constituti!e ale noii ordini sociale. Aceasta
situatie ridica sarcini si pro*leme serioase atat politicienilor cat si cercetatorilor.
Apare ca o e!identa faptul ca9 in perioada postcomunista9 *isericile nu numai
ca au reusit sa(si mentina prestigiul si autoritatea9 dar c,iar si l(au consolidat9
pornind cu premize deose*it de fa!ora*ile in redefinirea rolului si functiilor sociale.
Cu toate acestea9 o problema deschisa si destul de controversata ramane natura si
specificul relatiei dintre institutiile ecleziastice si cele laice. In acest contet! ca o
problema structurala apare si polarizarea atitudinala intre segmentul secularizat si
cel religios al societatii.
Doua e!enimente si fenomene au fost considerate importante la sfarsitul
secolului @@ si acestea sunt Re!olutia Islamica din Iran si destramarea
comunismului dupa cinci decenii de competitie dura cu capitalismul Occidental. .a
acestea s(au adaugat dez!oltarea miscarilor de eli*erare si a celor religioase9 mai
ales in Africa si Asia(care au atras atentia cercetatorilor si oamenilor de stiinta
umanisti9 concentrandu(se asupra studiilor religioase9 mai ales prin !iziunea
sociologica a religiei.
Analizele Occidentale ale puterii politice si ale religiei din Islam sunt
e4trem de numeroase(ele incearca sa faca inteligi*il sensul intim al acestui comple4
religie(stat &care e4ista la ora actuala in tarile ara*e dar si in alte tari(iar aici am in
!edere mai ales Iranul. %le prezinta numai o parte din fenomenele implicate si nu pot
sa depaseasca incadrarea lor stricta in sistemul de gandire specific acestor regiuni.
De aceea principlala moti!atie care a stat la *aza redactarii prezentei lucrari
este urmatoarea5
NECESITATEA CA UN CITITOR EUROPEAN SA INTELEAGA PRIN
INTERMEDIUL UNUI STUDIU CENTRAT PE IDENTI9ICAREA SI
E&PLICAREA CAT MAI DETAILATA SI MAI 7PRO9ANA+ A MARILOR A&E
DE-A LUNGUL CARORA SE ARTICULEA#A SISTEMUL RELIGIE-
POLITICA IN LUMEA ISLAMICA, IN PARTICULAR IN ARIA CULTURAL-
POLITICA IRANIANA.
/
entru aceasta este necesara mai intai o prezentare sintetica a ci!ilizatiei si
culturii iraniene(ca *aza a e4plicatiilor ulterioare.
1.2. Scurta prezentare a civilizatiei si culturii iraniene

Iranul este una dintre cele mai !ec,i ci!ilizatii ale lumii(alaturi de cea a
Indiei si C,inei(de aceea uneori istoria si ci!ilizatia sa sunt intelese si e4plicate
partial. De aceea se impune o scurta prezentare a istricului acestei tari. :A se !edea si
0a*elul 1. din Ane4e;
rimele atestari ale locuirii teritoriului actual al iranului dateaza din 8urul
anului )000 i.Br. 0otusi9 primul stat important in aceasta regiune a fost Imperiul
ersan(persii :popor de origine iraniana; migrand aici in 8urul anului 1500 i.Br. In
secolul AI i.Br. se mentioneaza in te4tele grecesti prezenta persilor in actuala
regiune 3ars. 3ars :numita de greci ersis; era un district *ine indi!idualizat al
imperiului Assirian9 in!ecinat cu 6ezia. In 8urul anului "12 i.Br. mezii9 aliati cu
persii inlatura dominatia assiriana formand Imperiul 6ezo(ers condus de C>rus cel
6are. Domnia lui C>rus cel 6are reprezinta o perioada de apogeu a statului 6ezo(
ers9 imperiul e4tinzandu(se din %lam si 6edia si pana in .idia in Asia 6ica. $tatul
6ezo(ers se organizeaza su* forma centralizata su* Darius I(moment in care
Imperiul 6ezo(ers atinge apogeul e4pansiunii sale teritoriale. Organizarea
administrati!a eficienta a statului in timpul lui Darius I a con!ietuit cu aparitia unei
mari religii din antic,itate(Coroastrismul( care a a!ut rolul de a mentie unitatea
statului. Darius I este cunoscut mai ales datorita raz*oaielor ersane pe care le(a
purtat cu 2recia Antica si a ramas in constiinta generala populara prin *atalia de la
6arat,on. Dupa domnia lui Darius I9 $tatul 6ezo(ers intra intr(o perioada de
disolutie interna si el este infrant de Ale4andru cel 6are in *atalia de la 2ranicus
:###;9 pentru ca in urma *ataliei de la 2agamela :##1; Impreiul 6ezo(ers sa
dispara9 fiind inclus in Imperiul 6acedonean.
erioada urmatoare importanta in istoria Iranului este cea a luptei cu Imperiul
Roman( statul art in timpul lui 0ritiades9 6it,riades I si 6it,riades II infrangand
in raz*oiae succesi!e aramata romana. $ecolul II d.Br. inseamna sfarsitul statului
art9 de data aceasta nu datorita unor atacuri e4terne :cum a fost cazul marilor
in!azii asupra Imperiului Roman;9 ci din moti!e interne(ca urmare a unei re!olte din
10
pro!incia 3ars din 8urul anului 22/ d.Br. In acest fel se intemeiaza ceea ce este
cunoscut ulterior ca Dinastia $assanida & care a durat patru secole. 7n moment
important din aceasta perioada istorica este domnia lui +,osroD ar!iz :5/0("2?;
care a atacat imperiul Roman9 a cucerit Ierusalimul si a luat de aici Ade!arata
cruce(important sim*ol al crestinismului. In urma infruntarii cu Imperiul 'izantin
din timpul lui Beracles statul sassanid iese epuizat si se pra*useste ca structura
politica.
6omentul care a fost considerat pe *una dreptate un punct de cotitura in
istoria Iranului sunt primele decenii din secolul AII. $c,im*area incepe in anul "1)
cand 6a,omed s(a proclamat profet de inspiratie di!ina. .a opt ani dup aceasta el a
fost o*ligat sa paraseasca locurile natale pentru a a8unge in "#0 la 6ecca. Cuceririle
ara*e au inceput a*ia dupa moartea sa9 in "#29 prin atacul asupra 6esopotamiei9 din
"##. In anul ")- ca urmare a *ataliei de la 1a,a!and dinastia nationala iraniana(
sassanida(dispare si Iranul a fost condus timp de aproape 1000 de ani de domnitori
straini. Influenta cuceririi ara*e asupra acestor regiuni a depasit insa o simpla
sc,im*are de regim politic pentru ca ea a insemnat aparitia unei noi ci!ilizatii(cea a
Islamului. Islamul a a8uns in scurt timp religia dominanta in Iran si forma su* care
este inteleasa si la ora actuala puterea politica.
Din punct de !edere e!enimential9 momentele cele mai importante in
urmatoarea mie de ani sunt5
1. $ecolul I@(aparita unor mici dinastii locale nationale in Iran
ca urmare a declinului califatului a**asidE
2. $ecolele @(@II( cucerirea Iranului de catre turcii
$elgiuciziE
#. $ecolele @III(@AI( cuceririle succesi!e de catre mongoli si
timurizi.
Odata cu instaurarea Dinastiei $a!afide :1502(1-?"; statul de!ine un stat
religios(mai e4act siismul este proclamat ca religie unica in Iran. $tatul $a!afid intra
in relatii cu statele Occidentale9 armata este reorganizata9 organizarea administrati!a
a statului se modernizeaza. %4ista astfel9 la fel ca in %uropa Apuseana9 o perioada de
glorie a Iranului( domnia lui A**as I :A**as cel 6are9 15?-(1"2/; fiind numita si
Renasterea iraniana.
11
$ecolele @AIII(@I@ au insemnat dese sc,im*ari dinastice in interiorul
Iranului si intrarea acestei tari in atentia marilor puteri din epoca. Rusia si 6area
'ritanie au fost principalele puteri interesate sa domine Iranul9 anul 1/0- marcand
inc,eierea unui acord pri!ind impartirea sferelor de influenta ruso(engleza asupra
Iranului.
.a sfarsitul primului raz*oi mondial Iranul este recunoscut ca stat
independent(dar9 in fapt9 el se afla su* protectorat *ritanic. In anul 1/)1 el este
ocupat de fortele armate rusesti si engleze 9 urmate de cele americane. Anul 1/)# a
insemnat recunoasterea formala a integritatii si independentei teritoriale a statului( in
fapt ade!arata independenta nu a putut fi o*tinuta pana in anul 1/52.
Deceniile sase(opt ale secolului @@ au marcat incercarea de a modifica si
moderniza unele elemente din !iata de zi cu zi a poporului Iranian. Desi intentiile au
fost generoase9 in realitate ele au dus la deteriorarea conditiilor economice pentru cei
mai multi locuitori ai tarii. Acestea au dus la iz*ucnirea Re!olutiei Islamice conduse
de A>atolla,ul +,omeni. In urma referendumului din 1 aprilie 1/-/ s(a decis ca
forma de gu!ernamant a statului sa fie cea a Repu*licii Islamice care a inlocuit
astfel regimul monar,ic anterior. .a 2 decem*rie 1/-/ s(a adoptat o noua
"onstitutie prin care s(a constituit cadrul general al sistemului Islamic de
gu!ernamant.
oate cele mai interesante si mai cunoscute aspecte ale ci!ilizatiei iraniene
sunt cele legate de literatura sa( de aceea !oi re!eni pe scurt supra unor momente
semnificati!e ale istoriei acestor fapte de ci!ilizatie. 7nele dintre cele mai
importante opere litereare ale literaturii ara*e in general au fost realizate de scriitori
persani(persana :farsi; a de!enit lim*a literara in secolul I@ d.Br. oezia este astfel
cel mai de pret *un al patrimoniului iranian.
3erdousi a compus epopeea nationala Shahname #Cartea Regilor; in circa
treizeci de ani9 o monumentala lucrare care prezinta in "0.000 de disti,uri istoria
Iranului pana la sfarsitul perioadei $assanide. Cel mai mare poet iranian ramane insa
Ommar +,a>>am :secolul @I d.Br.;( personalitate comple4a9 in acelsi timp poet si
matematician9 care a compus intre 100 si 200 de ro&iauri( poezia care poate fi
considerata drept unica pentru literatura persana :tot asa cum haiku$ul este unic
pentru literatura 8aponeza;.
12
$pecificul iranian este rezumat astfel de 6o,amad +,atami
#
5
Iranul este !ecin cu %uropa9pe de o parte9 si cu Asia9 pe cealalta parte. Astfel Iranul este
punctul de intalnire intre cultura rasariteana si cea Occidentala9 asa cum omul este punctul de
intalnire dintre sufletul oriental si ratiunea Occidentala.
3iind astfe inteleasa din interiorul sau ca un punct de rascruce intre doua
lumi distincte &Orient !s. Occident( gandirea Islamului in cazuls Iranului merita o
mai profunda apropiere si intelegere(lucru intentionat prin te4tul de fata
.
1.3. Elemente de metodologie
3iind in principal un te4t de factura sociologica9 in cazul prezentei lucrari
este necesara definirea cu e4actitate a metodei utilizate si a ipotezelor care
urmeaza a fi testate. In acest moment este necesara o precizare care !a simplifica
mult intelegerea te4tului urmator. 3iind scrisa din perspecti!a culturala a Islamului9
lucrarea !a folosi frec!ent e4presii si forme sintactice mai putin adec!ate(aparent(
lim*ii romane dar care reprezinta9 in fapt9 apropieri mult mai e4acte de sensul
originar9 initial9 al frazelor si propozitiilor din lim*a persana sau ara*a. %!identele
intorsaturi de fraza sunt9 in fapt9 felul specific prin care se e4prima o astfel de
gandire si constituie specificitatea ei(pe care am intentionat sa o mentin ca atare9
nealterata.
Din punctul de !edere al metodologiei lucrarea foloseste C.MP"R"<I"$
inteleasa in sensul de
)
5
metoda care urmareste a descrie intra( si transcultural sisteme9 procese sau fenomene
sociale9 sa caracterizeze relatiile in timp si spatiu dintre societati9 sa ela*oreze acele enunturi
generale despre societate care isi mentin !aliditatea dincolo de di!ersitatea in timp si spatiu a
societatilor sau comunitatilor si ariilor sociale.
Din punctul de !edere al te,nicilor de analiza am sa utilizez ana()5a
1o,-.'n3'(or 4o,)a('- mai e4act9 documentele sociale analizate !or fi de doua mari
tipuri
5
5
1. Do,-.'n3' 4,r)4' /-2(),' o<),)a('- 7CORANUL+=
#
Islam9 dialog si societate ci!ila9 6o,ammad +,atami9 %d. Argus9 'ucuresti9 20019 p. 2)
)
Dictionar de $ociologie9C.Camfir9 ..Alasceanu9 %d. 'a*el9 'ucuresti9 1//#9 p.11"
5
Confrom clasificarii realizate de rof. $. C,elcea in Dictionar de $ociologie9C.Camfir9
..Alasceanu9 %d. 'a*el9 'ucuresti9 1//#9 p.1?5
1#
2. Do,-.'n3' 4,r)4' /-2(),' n'o<),)a('-6ar)a3' ,ar3), 3ra3a3' 4) ,-('*'r) 1'
3'03' ('*a3' 1' 3'.a ana()5a3a, '(a2ora3' <)' 1' 3'o(o*), <)' 1' ,'r,'3a3or)
1)n Iran 4a- a(3' 3ar).
rincipala pro*lema de cercetare pe care intentionez sa o a*ordez in lucrare
poate fi formulata astfel5
Pro2('.a 1' ,'r,'3ar' /r)n,)/a(a>
In aceasta lucrare incercam prin de)inirea stiinti)ica a su&iectelor luate
in considerare in analiza sa raspundem la intre&area;
A6an1 )n 6'1'r' 1)<'r)3' a4/',3' 4o,)a(' 4) )43or),' a(' /o()3),)) 4) *-6'rnar))
)n ,a1-( no3)-n)) 1' r'()*)', ,-. 4' /oa3' 1'<)n) ,on,'/-( 1' 7*-6'rnar'
r'()*)oa4a+8
Ma) '0a,3, ,' )n4'a.na 7*-6'rnar'a r'()*)oa4a+ )n E-ro/a 4) ,ar' '43'
4'n4-( ') 4/',)<), )n ,a5-( I4(a.-(-)8.
%i ii sunt su*sumate cate!a intre*ari specifice(care pot fi considerate drept
I%&'E(E)E introduse in analiza sociologica ulterioara. %le deri!a direct din
pro*lemele de studiu secundare( formulate ca )n3r'2ar) 4',-n1ar';
"vand in vedere ca au )ost prezentate mai multe notiuni de religie: care
poate sa )ie notiunea potrivita pentru religie: care sa ai&a in atentie
istoria naturala a religiei: o&servatiilor si viziunilor teoretice si umane>
2uand in considerare noi concepte in stiinta politicii: ce elemente:
caractere speci)ice si speci)icatii cuprinde su&iectul guvernarii>
Religia: ca o structura de valoare: in ce domeniu sau domenii ale
guvernarii a?uta la ela&orarea conceptului guvernarii religioase>
Am a!ut astfel urmatoarele ipoteze care au stat la *aza analizei comparati!e
pe care am sa o dez!olt ulterior5
I/o3'5'
1. Considerand religia ca o structura de valoare care incearca sa indrume
oamenii si societatile umane catre destinul prosper si linistea reala: rezulta
ca aceasta religie poate si tre&uie ca in notiunile )undamentale ale
conducerii societatilor sa o)ere: de pilda: solutii in modalitatea de guvernare
si mecanismele de alegere a guvernantilor.
1)
2. In timp ce guvernarea incearca sa asigure nevoile primare ale oamenilor: ca
dupa aceasta oamenii: in mod voluntar: sa gaseasca modalitatile de
indeplinire a necesitatilor )undamentale si superioare: religia acopera s)era
nevoilor &lande ale spiritului omului si nevoilor principiale.
1. Structura si secventele e!plicative
0e4tul de fata are un parcurs e4trem de simplu fiind impartit in cate!a
capoitole fundamentale interleationate astfel5
R%.I2IA O.I0ICA
27A%R1AR%A R%.I2IOA$A
$0A07. $%C7.ARICAR%A .I'%R0A0%A
In acelasi timp fiecare capitol !a cuprinde cele trei sectiuni distincte5
1. *iziunea &ccidentala asupra unui subiec sau unei teme
2. *iziunea Islamului asupra unui subiect sau unei teme
+. Integrarea celor doua viziuni intr$o eplicatie noua $ care va fi redactata
mentinand ,grila- de lectura Islamica specifica.
15
2. PERSPEC<I4" S.CI.2./IC" "SUPR" RE2I/IEI
2.1. "specte generale ale studiului #Religiei$%"&ordari
convergente
2.1.1. D'<)n)3)) 4) ,ara,3'r)5ar) a(' 7r'()*)')+ )n 4/a3)-( O,,)1'n3a(
Istoria culturii si a umanitatii a inregistrat numeroase tentati!e de definire a
r'()*)')+. Di!ersitatea acestora deri!a din insasi pluralitatea sensului acestui termen
din perspecti!a strict ling!istica. Astfel9 pentru lim*a romana din punct de !edere
etimologic
"
cu!antul nu se poate spune cu e4actitate daca deri!a din latinescul
r'('*'r' : Fa reciti9 a studia cu luare aminte9 a se raporta la ce!a cu respect
deose*it...; sau din !er*ul r'()*ar' :Fa lega9 a uni;9 in sensul de unire cu Dumnezeu.
O definitie unica in care sa fie in consens toti cercetatorii referitor la religie nu
e4ista si ma8oritatea definitiilor do!edeste9 intr(un fel9 intentia de cercetare a
scriitorilor. Religia are o di!ersitate de forme infinite si introducerea unei definitii
atotcuprinzatoare9 care sa cuprinda di!ersitatea infinita a fenomenelor religioase9 e
un lucru foarte dificil. 7nele religii nici nu au fondator :,indu; sau sint religii care
nu au un Dumnezeu Atotputernic si nici nu au preot :*udisti;. Asa cum arata ..
+apani9 referitor la religia ,indu5
clarificarea intre c,estiunile religioase si nereligioase in foarte multe culturi sint un lucru
e4trem de dificil.
-
Religia este un termen dificil de tradus in multe lim*i. De aceea9 e ne!oie de o
cercetare in semantica. Referitor la le4icologia acestui termen9 adica religie9 e4ista
du*ii nu numai din perspecti!a Occidentala ci si Isamica5
Indoiala principala este intre relegere :care inseamna reaprecierea cu precizie totala sau
readunare; si e4presia religare :inseamna a relega sau a face legaturi din nou;.
?
Aceeasi dificultate9 dar la un alt ni!el9 apare in momentul a*ordarii
fenomenului religios din perspecti!a !ariatelor discipline stiintifice. Analiza
posi*ilitatii constituirii unei stiinte a religiei in epoca moderna dez!aluie cele trei
mari paliere de(a lungul careia !ariatele a*ordari s(au dez!oltat ulterior5
"
Istoria Religiilor9 %milian Aasilescu9 %d. DidacticG si edagogicG9 'ucuresti9 1/?29 p. /
-
$ociologia religiei9 Hean(aul Iillaimi9 3ranta9 1//59 traducere in persana9 p.1""
?
I*idem9 p. 1"-
1"
1. crearea filologiei indo(europene si a ling!isticii comparateE
2. descoperirile ar,eologice din Orientul Apropiat si descifrarea scrierii
cuneiformeE
#. nasterea antropologiei ca urmare a interesului pentru culturile apreciate
initial drept primiti!e.
O tendinta contemporana e4trem de interesanta este constituirea unui curent de
gandire si de preocupari desemnat prin termenul de stiinta generala a religiei
:.eligion/issenschaft; in care sunt incluse a*ordari logice9 antropologice9
psi,ologice9 sociologice si comparati!e ale fenomenelor religioase. .egat de aceasta
noua ramura a gandirii Occidentale 2o*let dJAl!iella
/
deose*ea trei a4e de
dez!oltare a sa ulterioara5
H)'ro*ra<)a-o istorie descripti!a a religiilor lumiiE
H)'ro(o*)a(o istorie comparata a religiilor lumiiE
H)'ro4o<)a(o filosofie a religiilor lumii.
ro!ocarea careia tre*uie sa(i faca fata oricare dintre aceste a*ordari(fie ca
este !or*a de discipline de ramura sau de tentati!e generalizatoare de a*ordare a
fenomenului religios( este secularizarea gandirii Occidentale. Rezultatul direct al
acestui proces modern este disocierea metodica a punctului de !edere stiintific si cel
teologic c,iar in domeniul stiintei religiilor. Dupa cum arata C.H.'leeKer
10
5
Istoria religiilor este un studiu istoric. Orice incercare de a da o apreciere teologica
faptelor istorice inseamna o transgresiune de la studiul istoric la teologie. Desigur9 teologii au
li*ertatea sa aprecieze cursul istoric al e!enimentelor. 0otusi aceasta este o c,estiune care ii pri!este
si de care raspund personal9 nicidecum atri*utia istoricilor religiei.
Acest cli!a8 epistemic se e4plica prin aderenta oricarui tip de gindire la un
anumit tip de paradigma(termenul acesta fiind luat acum in sensul initial conferit
de 0,.+u,n
11
5
realizare stiintifica e4eplara dupa care se conduc mem*rii unei comunitati de specialisti in
formularea si rezol!area pro*elemelor stiintifice.
aradigma dominanta mult timp in gandirea Occidentala atunci cand s(a
incercat e4plicarea fenomenelor religioase a fost cea empirista(manifesta in
marile curente sociologice ale religiei din secolul @I@(@I@.
/
Istoria Religiilor9 %milian Aasilescu9 %d. DidacticG si edagogicG9 'ucuresti9 1/?29 p.11
10
I*idem9 p. 1)
11
0ensiunea esentiala9 0,.+u,n9 %d. $tiintifica si %ncicopedica9 'ucuresti9 1/?29 p. ##5
1-
2.1.2. Ana()5a +r'()*)')+ )n 4o,)o(o*))(' O,,)1'n3a('
entru inceput propun o scurta trecere in re!ista a a*ordarilor din literatura de
specialitate asupra fenomenului religios. Cititorul unor 6anuale de $ociologie
!a constata9 si de aceasta data9 e4istenta unor !ariate definitii(mai mult sau mai putin
formale(ale fenomenului religios. Astfel9 Cliford 2eertz ofera urmatoara definitie
pentru religie5
o structura de semne si sim*oluri a carei functiune moti!eaza e4istenta intentiilor si
disponi*ilitatea puternica9 aprofundata si mai rezistenta a oamenilor si se ocupa cu editarea si
reglarea imaginilor si sensului ordinii generale a e4istentei si pe *aza acestui sens si al imaginatiei
reflecta ca un fenomen plin de ade!ar si marturiseste ca intentiile si demersurile sunt *azate pe
ade!ar.
12
O alta a*ordare este prezentata de Hoac,im Iac, in cartea Sociologia
religiei. H.Iac, este de parere ca inainte de a trece la e4aminarea directa a relatiilor
reciproce si a interactiunii dintre religie si societate este necesar sa reflectam putin
asupra citor!a c,estiuni preliminare despre religie. Adica9 daca religia este pro*lema
unui grup sau a unei persoaneL In principiu9 religia este poziti!a sau negati!a si mai
important unde este punctul de contact in religie si societateL Desigur9 pro*lema
noastra nu este analizarea diferitelor definitii ale religiei. Dupa Iac,9 cea mai
*ogata definitie ar fi totusi cea mai scurta si cea mai simpla5
Religia este e4perienta sacrului.
1#
Desigur9 aceasta definitie pune accent pe aspectul e4perientei si se opune
teoriilor psi,ologice.
Constatam ca aceasta !iziune a religiei asupra tre*urilor lumii si a sensurilor
si directiei acesteia omul poate include e4perienta lui personala intr(o ordine
mondiala. Aceasta este pozitia pe care se plaseaza9 de pilda9 H. 6ilton %ngeer. entru
acesta religia este5
o structura de credinte si practica cu *inecu!intare si ama*ilitate cu care gruparea
oamenilor sa ai*a capacitatea rezol!arii pro*lemelor finale ale e4istentei umane.
1)
12
$ociologia religiei9 Hean(aul Iilliami9 3ranta9 1//59 traducere in persana9 p.1"?
1#
M*idem9 p.)5
1)
I*idem9 p.1"/
1?
In lucrarea %rotestanti! "atolici si Evrei Ber*erg face distinctia intre religia
o*isnuita9 adica in termeni mai corecti ( con!entionala9 religie care de multe ori este
numita religie istorica9 si o religie functionala9 adica religia cu rol si functie
specifica. Dupa parerea lui Ber*erg9 importanta este acea parte a rolului religiei care
poate sa asigure consolidarea sociala si sa !alorifice acti!itatile sociale.
15
Iata9 !edem ca9 in principiu9 limitarea definitiei religiei la fiecare dintre cele
doua sfere nominale :su*stanti!ale; si functionale9 poate sa fie o !iziune e!aluati!a
adica iesirea din !alorile stiintifice si oferirea unei definitii corecte a religiei.
Definitia su*stanti!ala a religiei9 desigur9 e mai limitata si in continuare
incercam sa prezentam cate!a e4emple renumite5
R. Ro*ertson constata ca religia este o comunitate a credintelor9 sim*olurilor
si !alorilor care sunt legate de diferenta si distanta intre ade!arul e4perimental si
deasupra e4perimentalului si suprem. C,estiunile e4perimentale :de e4perienta
omului din punct de !edere al argumentatiei si semanticii; au importanta mai redusa
decit c,estiunile ne(e4perimentale.
1"
6elford $piro pune accentul pe intelegerea termenului structura si
considera ca religia este o structura cuprinzand efectele si rezultatele reciproce
culturale care au e4istenta supraumana do!edita din punct de !edere al culturii si
formata de la aceasta confirmare.
1-
Dar +arl Du*ler ofera urmatoarele definitii pentru religie5
religia este structura unita a credintei si comportamentele care sunt legate de un ade!ar
suprae4perimental si suprem si care incearca constituirea unei societati comportamentale pentru
enoriasii sai.
1?
In toate definitiile anterioare apare e!identa legatura religiei cu o lume
suprema si supranaturala9 dar intelegerea continutului acestui termen este foarte
dificila. De aceea9 intotdeauna religiile au fost definite pe *aze mai mult istorico(
culturale si restrictiile lor proprii. Cu toate acestea9 niciodata nu tre*uie sa limitam
definitia religiei in a sta*ili ce este religie sau ce nu este.
rin analiza caracterelor su*stanti!ale ale religiei9 e greu de a8uns la aspectul
sociologic. Deci9 pentru a iesi din um*ra si ne,otarire cea mai *una solutie este
15
I*idem9 p.1-2
1"
Analiza sociologiei religiilor9 p.)-9 1/-09 1eD NorK9 editura $c,oc,en
1-
6elford $piro9 Religia si c,estiunile aferente9 p. /"9 .ondra9 0a!istocK *l. Bouse
1?
I*idem9 p.#?
1/
legarea aspectelor nominale si functionale ale religiei. Claude 'o!a> si Ronald H.
C,ompic,e ofera o definitie din sfera nominala si functionala a religiei5
orice comunitate de credinta9 comportamente si actiuni9 mai mult sau mai putin structurate
care sa ai*a si legatura cu un ade!ar e4trae4perimental si suprem si care in interiorul unei societati
sta*ilite sa indeplineasca mai multe datorii pentru a raspunde e4istentei rationale si sociale a
oamenilor9 de pilda unicitate9 a oferi identitate e4perientei colecti!e s.a..
1/
Constatam ca aceasta com*inare9 nu numai ca nu a diluat aspectul
su*stanti!al9 nici nu a fost incon8urat de e4plicatiile si lucrurile concrete ale religiei9
mai ales pe aspectul suprem. In orice com*inare9 nu tre*uie sa fie negli8ata adunarea
deficientelor si aspectelor negati!e e4istente in am*ele aspecte.
Cu o mica distanta de la aceste !iziuni su*stanti!ale si functionale !om
a8unge la o noua imaginatie a religiei9 care se refera la o acti!itate sociala ordinara9
care cuprinde toate relatiile imposi*ile cu o forta sau o capacitate. Aceasta noua
imaginatie a intrat si in atentia lui 6a4 Ie**er la inceputul sociologiei religiilor9
ceea ce a numit(o modalitate de acti!itate comuna si de grup.
20
Aceasta imaginatie are doua *eneficii9 primul ca acti!itate religioasa este o
actiune si initiati!a sociala9 si celalat astfel de acti!itate poate realiza prin grupe in
comun.
In procesul studierii si definirii religiei9 alaturi de actiunea sociala un lucru
important este rolul fondatorului9 adica persoana care are rolul de a transmite
continutul religiei la toti enoriasii si9 in acelasi timp9 sa creeze o legatura strinsa intre
acestia. In realitate se poate spune ca fondatorul tre*uie sa poata influenta din punct
de !edere moral si sa fie capa*il sa coreleze religia cu puterea actiunii sociale. e
aceasta *aza9 a8ungem la urmatoarele definitii ale religiei5
religia este o legatura sim*olica9 ordinara9 care9 prin credinta si ceremonii religioase9
primite de la un fondator intelept si atragator9 poate sa asigure o legatura si in acelasi timp o
permanenta.
21
6. Ie*er9 %. DurK,eim si A.areto raman principalele repere definitorii
pentru intelegerea sociologica a religiei in secolul @I@. Ceea ce este rele!ant
pentru intelegerea de catre ei a fenomenului religios este apartenenta lor &declarata
sau nu( la paradigma empirista asupra stiintei din acest secol. 6ai e4act9 ei nu
1/
Claude 'o!a> si Ronald H. C,ampic,e9 Credinta religioasa in %l!etia9 p. #59 1//2
20
$ociologia religiilor9 H.. Iilliami9 p.1-"
21
I*idem9 p.1-?
20
erau(si nu doreau sa fie( teologi9 ci oameni de stiinta9 ceea ce ec,i!ala cu plasarea in
e4teriorul o*iectului de studiu &fenomenul religios( caruia i se conferea o
e4istenta independenta dis8unsa de cea cotidiana.
Actual se considera ca studiul sociologic al religiei tre*uie sa fie
integrationist( in sensul ca el tre*uie sa acorde o egala importanta analiza structurii
si organelor religioase9 plus sa e!identieze prelungirea acestei analize in interiorul
culturii si ci!ilizatiei si rolul fondatorului religiei. De fapt aici accentul e pus pe
importanta cunoasterii culturii in studierea religiei. De aceea9 lumea religioasa
tre*uie sa fie cunoscuta su* trei componente9 adica protagonistii9 structura si
organele si9 in fine9 ideologie si credinta. De aceea9 constatam ca ierre .egendre in
fata di!ersitatii si uniformitatii intelegerii conceptului religios foloseste o intelegere
trilaterala9 adica ceremoniala9 legatura si permanenta si in fine politica.
22
Intre sociologii religiilor9 analiza rationala a religiei capata o mare importanta
mai ales in 3ranta. $ociologul american R.A. 1is*et e de parere ca in manuscrisele
religioase europene sint patru idei de *aza in reactie la laicitatea religiei 9care
corespunde normelor si metodelor sociologilor. Aceste idei sint urmatoarele5
1. religia e necesara pentru societate0
2. studiul religiei este o necesitate pentru intelegerea istoriei si fenomenului social0
+. religia nu este in eclusivitate o lectie! ci cuprinde un sir de obiceiuri! traditii!
ceremonii religioase ale unui popor si societatea religioasa si! in fine! este un organ
si o structura pentru aplicarea puterii religiei0
1. religia este sursa si baza tuturor principiilor si ideilor fundamentale umane.
2+
entru o mai *una intelegere a particularitatilor sensului si locului religie din
perspecti!a Islamului este necesara totusi o scurta analiza a principalelor mari
teorii fondatoare din sociologia Occidentala a religiei(optiunea mea oprindu(se de
aceasta data asupra ganditorilor care au dominat aceasta disciplina academica5
%.DurK,eim si 6.Ie*er.
2.1.2.1. So,)o(o*)a r'()*)') (a E.D-r?@').
5 unctul de plecare al conceptiei lui %.DurK,eim asupra fenomenului religios
il consituie teoria lui A.Comte
2)
pri!ind cele trei stadii ale dez!oltarii societatii
22
ierre .egendre9 Continutul religiei9 p.)0 ( /1
2#
R.A. 1is*et9 0raditia sociologica9 p.2?59 1/""
2)
Introducere in $ociologia Religiilor9 C.Cuciuc9 %d.2nosis9 'ucuresti9 1//59 p. 152
21
umane. In acest conte4t A.Comte definea religia ca fiind o atitudine mentala9 mai
e4act
o stare su*iecti!a si irationala
25
In e4plicarea e!olutiei umanitatii9 A.Comte identifica drept stadiul primar &
stadiul teleologic(acea perioada din istoria societatii in care e4plicarea fenomenelor
sociale sau fizice im*raca forma unor e4plicatii antropomorfice9 unde cauzele
producerii unui fenomen @ sunt gasite in e4istenta unor agenti supra(naturali
:di!initati;. Desi poziti!ist(incercand c,iar sa infiinteze o religie stiintifica(
A.Comte sesiseaza relatia indestructi*ila dintre religie si societate(manifesta uneori
prin suprapunerea lor totala in planul real.
%.DurK,eim isi incepe analiza fenomenului religios prin studiul pe care il
face moralei in plan social. entru DurK,eim esenta moralei nu tre*uie cautata
intr(un principiu a*stract( cum a fost cazul eticii Kantiene( ci in insasi societatea
umana9 asa cum e4ista ea in !ariate forme. 3iind o forma de !iata spirituala religia
isi are originea e4clusi! in plan social
2"
.Religia are la *aza sentimente umane &cum
este cazul sentimentului de fast si a celui de solemn(si implica participarea la
manifestari colecti!e 9 momente in care starea psrticulara concreta(de multumire(
trece intr(o etapa superioara9 la un plan supra(indi!idual si se consacra in
sentimentul sacrului
2-
.
.ucrarea fundamentala a lui %.DurK,eim(L'4 <or.'4 '('.'n3a)r'4 1' (a 6)'
r'()*)'-4'
2?
( este centrata pe teza naturii religioase a unitatii sociale
reale.3enomenul religios9 arata DurK,eim in aceasta lucrare9 este o modalitate de
dedu*alre a lumii reale( in sacru si profan( si9 simultan9 fenomenzul religios 9
pentru ca reuseste sa polarizeze manifestarile spirituale ale unei comunitati9 este un
fapt social si o realitate colecti!a. Ritualurile religioase au astfel 9 potri!it lui
DurK,eim & o du*la functie5
1. un continut spiritual intrinsecE
2. functia integratoare a indi!idului in plan social( realizarea socializarii
acestuia conform normelor e4istente la un moment dat istoric.
In e!olutia umanitatii9 arata DurK,eim9 religia a aparut atunci cand normele
unei comunitati le transforma pe acestea din fenomene reale9 profane9 in entitati
25
I*idem9 p.151
2"
I*idem9 p. 152
2-
I*idem9 p.152
2?
I*idem9 pp.15)(155
22
a*stracte care se articuleaza intr(un sistem coerent de credinte. Orice religie este
astfel caracterizata de un sistem solidar de credinte9 practici si comportamente
tipice(aceasta fiind caracteristica definitorie a fenomenului religios in oirce societate
conform conceptiei durK,eimiene. Ca e4emplu definitoriu pentru a studia acest tip
de fenomenene sociale DurK,eim a ales totemismul(cea mai simpla forma de
religie care legitimeaza aparitia si e4istenta clanului ca forma primara de grup
social. DurK,eim arata astfel ca totemismul este o proiectie a calitatilor9 normelor9
conceptiilor comune grupului in afara sa
2/
.In cazul relatiei totemism(clan e4ista
o suprapunere totala intre societate si religie.
DurK,eim ofera cu aceasta ocazie si o prima definitie sociologica a
religiei
#0
5
O religie este un sistem solidar de credinte si practici relati!e la lucruri sacre9 adica lucruri
separate de celelalte interzise(credinte si practici care unesc in aceeasi comunitate sufleteasca9
numita *iserica9 pe toti credinciosii.
In continuarea acestui tip de analiza si con!ergent cu preocuparile manifeste
permenant ca doctrina generala9 %. DurK,eim tre*uie mentionat ca primul ganditor
care a incercat sa defineasca raportul general(partiular cu aplica*ilitate la
aceasta disciplina( mai e4act a cautat un raspuns la intre*area5 Care este raportul
dintre $ociologia generala si :ceea ce ulterior s(a numit; socologiile de ramuraL.
Din perspecti!a temei prezente tre*uie mentionat ca %.DurK,eim a fi4at ca o*iect de
studiu pentru 7So,)o(o*)a r'()*))(or+ totalitatea fenomenelor sociale cu continut
religioas9 ritualurile9 credintele9 practicile si consecintele sociale ale acestora. 0ot in
sfera acestei sociologii de ramura ar intra &potri!it lui DurK,eim(si in!estigarea
genezei9 e!olutiei si functionarii institutiilor religioase pri!ite pe fundalul
transformarilor structurale ale societatii glo*ale.
2.1.2.2. So,)o(o*)a r'()*)') (a M.A'2'r
Conceptia lui 6.Ie*er asupra fenomenului religios este direct legata de
analiza realizata de el asupra formelor de organizare social(economica. In conceptia
lui Ie*er comportamentele economice au uncontinut etic intrinsec. $piritul
capitalist este inradacinat in etica protestanta9 aceea care educa in indi!id !irtutea
!ocatiei profesionale :2eruf;9 considerarea muncii ca scop in sine si nu ca mi8loc al
2/
Introducere in $ociologia Religiilor9 C.Cuciuc9 %d.2nosis9 'ucuresti9 1//59 p. 15-
#0
%.DurK,eim cit in Introducere in $ociologia Religiilor9 C.Cuciuc9 %d.2nosis9 'ucuresti9 1//59
p.15-
2#
pro!ocarii unor placeri. Aocatia de a castiga *ani 9 pri!ita ca scop in sine9 si nu ca
mi8loc su*ordonat unei placeri9 a de!enit pi!otul unei noi intelegeri su*iecti!e a
lumii. Aceasta idee a ne!oii si de!otamentului fata de profesie( care par irationale
atunci cand sunt pri!ite din punct de !edere ,edonist( s(a dez!oltat 9 arata Ie*er9 din
ideea protestanta a lui 2eruf( care ia o forma concreta de sarcina impusa de
Dumnezeu. Ie*er c,iar semnaleaza aceasta relatie atunci cand afirma
#1
5
In cadrul protestantismului unica maniera de a trai intr(o maniera placuta lui Dumnezeu nu
este de a depasi morala !ietii seculare prin asceza monastica ci9 e4clusi!9 de a indeplini in lume
datoriile corespunzatoare locului pe care !iata il desemneaza indi!idului in societate9 datoriile care
de!in astfel !ocatia sa.
Daca tinem seama ca orice religie poate fi 8udecata dupa c,ipul in care
concepe mintuirea9 atunci si in cazul protestantismului tre*uie a!ut in !edere acest
aspect. Cautarea acelei certitudo salutis9 o*sesi!a la protestant9 se realizeaza in
campul profan al profesiei. $ansa protestantismului9 arata Ie*er9 a fost ca el si(a
incorporat o mutatie care se produsese in conditia omului modern5 izolarea
:atomizarea; sa9 nuclearizarea9 indi!idualizarea. rotestantismul plasa indi!idul in
izolare interioara astfel incat9 in scenariul sau9 era inscrisa e4act noua conditie care
se pregatea omului modern. Doctrina protestanta cauta un model de raspuns la
aceasta situatie. Ordinea protestanta este una predestinata. Alesul este aici9 in lume9
pentru a slu8i gloria lui Dumnezeu :in ma3orem Dei gloriam;9 pe masura mi8loacelor
sale9 indeplind comandamentele morale di!ine. Dar9 pentru a slu8i aceste
comandamente9 omul tre*uie sa realizeze forme cat mai impersonale. In aceasta
tendinta isi are radacina organizatia *irocratica laicizata
#2
.
O idee e4alta ideea protestantului cal!in9 de e4emplu9 aceea ca Dumnezeu9 creand lumea9
inclusi! ordinea sociala9 a tre*uit sa conceapa in mod o*iecti! mi8loacele pentru a cele*ra ordinea
sa.:....;De aceea9 puse in li*ertate de doctrina predestinarii9 energiile acti!e ale alesului se
transformau in eforturi pentru a rationaliza lumea.
Asadar9 protestantismul a reprezentat o formula religioasa de rationalizare a
unitatii su*iecti!e a lumii capitaliste9 pe *aza careia omul gasea iz*a!ire din cea mai
apriga tentatie5 dorinta de *ani.
6odelul istoric al relatiei dintre etica protestanta si spiritul capitalismului a
fost considerat de Ie*er drept modelul suprem in care se incoropora principiul
#1
%tica protestantG si spiritul capitalismului9 6.Ie*er9 %d. Bumanitas9 'ucuresti9 1//#9 p.)/
#2
I*idem9 p.15/
2)
unitatii formale a lumii5 modelul societal al *irocratiei rational(legalitare. Ceea ce
realizase religia crestina in teoria puritatii9 dar intr(un cadrul e4tralumesc9 intr(o
lume purificata de inclinatii corporale9 senzualiste9 a realizat capitalismul
Occidental al rationalitatii instrumental(formale intr(un orizont lumesc 9 profan. %l a
silit teoria puritatii sa ia in stapanire nu numai doemniul sufletelor9 ci si pe cel al
o*iectelor9 respecti! lumea o*iectelor. $ufletul s(a plasat unde!a in afara9 intr(o
aspiratie generala a o*iectelor de a capata forma de *ani.
Analiza realizata de 6.Ie*er poate fi citita la du*lu ni!el5
1. )a un nivel general$Ie*er arata ca anumite aspecte ale culturii
moderne au fost determinate de forte religioase9 adr9 precizeaza el in continuare9
sta*ilirea cu e4actitate a intensitatii acestor legaturi ar tre*ui sa ai*a la *aza studii
mult mai numeroase si mai detailate asupra modului in care rationalismul ascetic al
puritanilor a afectat organizarea !ietii de zi cu zi a grupurilor sociale9 cum se
relationeaza el cu rationalismul umanist9 cu empirismul stiintific9 cu dez!oltarea
culturii moderne.
2. )a un nivel mult mai specific( analiza realizata de 6.Ie*er
este totusi o e4plicatie regionala si istorica9 care nu poate fi aplica*ila in alte spatii
culturale9 unor societati diferite. O serie de analize sociologice care au incercat sa
demonstreze aplica*ilitatea teoriei De*eriene in alte spatii socio(culturale au a8uns
astfel la o serie de concluzii diametral opuse5 in regiuni !ariate9 de e4emplu in Africa
de $ud9 protestantismul importat odata cu fenomenul de colonizare a a!ut mai
curand un impact conser!ator si nu a fost o forta a dez!oltarii sociale.
reocuparile sociologilor Occidentali din secolul @@ au incercat sa im*ine
astfel analiza teoretica a religiei cu aspectele empirice ale manifestarii opiniilor si
credintelor religioase in plan social. Aceasta din urma preocupare( cea a analizei
concrete a fenomenelor religioase(este de data relati! recenta. Inca din 1/#19 in
3ranta9 2a*riel .e 'ras propunea o tipologie a persoanelor religioase9
descompunand actele practicii religioase si clasificandu(le in5
Solemne
"anonice
"ontinue
++
##
Influenta mediilor asupra !ietii religioase9 2. .e 'ras9 in $ociologie franceza contemporana9
I.Aluas9 I.Dragan9 %d. olitica9 'ucuresti9 1/-19p.-/0
25
Cele solemne(*otez9 prima impartasanie9 casatoria9 inmormantarea(sunt suficiente unui
numar de familii ai caror mem*rii ii asezam su* etic,eta de conformisti sezonieriE cele canonice(
sli8*a duminicala9 spo!edanie anuala9 impartasanie pascala(sunt indeplinite de pastratorii
regulilorE cele continue(slu8*a zilnica9 saptamanala sau lunara9 impartasanie frec!enta9 prezenta la
slu8*ele mici(raman apana8ul celor cucernici
In cele peste sapte decenii de la aceste prime cercetari empirice pe plan
mondial s(au acumulat numeroase studii empirice ale religiozitatii. Din 1/-)
Institutul American de Opinie u*lica :2allup oll; realizeaza anc,ete
comparati!e internationale pri!ind credintele religioase.
B. Desroc,e
#)
arata ca dupa cel de(al doilea raz*oi mondial sociologia
religiilor s(a dez!oltat in trei directii5
1. Sociologiile independente( din perspecti!a laica9 practicate de
uni!ersitatile de stat9 academii independente politic si religiosE
2. Sociologiile paraconfesionale(realizate de confesiunile respecti!e9 de pe
pozitiile diferitelor organizatii religioaseE
#. Sociologiile paraideologice(care studiau si e!aluau religia din
persopecti!a unor criterii ideologice si filosofice :pragmatism9
poziti!ism9 mar4ism;.
Care este insa statutul studiului religiei atunci cand centrul de interes al
studiului se deplaseaza spre un alt spatiu cultural si geografic(cum este cazul
IslamuluiL
2.2. Religia in perspectiva Islamului
2.2.1. R'()*)a ,on<or. 7Coran-(-)+
In Islam Religia este numita 1)n si cuprinde
#5
5
totalitatea credintelor fundamentale referitoare la natura omului si 7ni!ersului si a
reglementarilor in conformitatea cu ele care se aplica !ietii umane.
%timologic ,I4(a. inseamna supunere si o*edienta.
Supunerea inseamna ascultarea legilor lui Alla,.
4scultarea inseamna punerea in practica a poruncilor lui Alla,
#)
Introducere in $ociologia Religiilor9 C. Cuciuc9 %d. 2nosis9 'ucuresti9 1//59 p.1?2
#5
$BIJA9 Allama, $a>>id 6u,amad Busa>zn 0a*ata*ai9 Ansar>an u*lication9 1///9 p.##
2"
*

$upunerea si ascultarea in fata lui Alla, aduc pacea(de aceea cu!antul


Islam inseamna si pace.
rincipiile de *aza ale credintei Islamice sunt5
1. Alla,
2. Ingerii lui Alla, :6alaJiKa,;
#. Cartile lui Alla, :Kutu*ullaK;
). 6esagerii :trimisii; lui Alla, :Rusululla,;
5. Ciua Hudecatii :NaDmuddin;
". redestinarea si suprematia puterii di!ine :Al(Ouadar;
-. Aiata dupa moarte :AK,ira,;
+
,
Credinta conform Coranului inseamna
#"
5
#CRE' IN "22"@: IN IN/ERII 2UI: IN <RIMISII 2UI SI IN =IU"
(U'EC"<II SI CRE' C" .RICE 2UCRU 0UN S"U R"U ES<E P.RUNCI< 'E
"22"@.: "<.<PU<ERNICU2 SI CRE' IN 4I"<" 'UP" M."R<E$
Cele sapte principii pot fi grupate in trei grupe5
RIS"2"@ <"A@I' "B@IR"@
Ingerii lui Alla, Alla, Ciua Hudecatii
#"
Islam(Credinta si in!atatura9 2,ulam $arDar9 Asociatia $tudentilor 6usulmani din Romania9
1///9 p.15
2-
2
"22"@
3
Cartile lui Alla,
6esagerii lui Alla,
Coran-((Al(Ouadr Aiata dupa moarte
TaB)1, R)4a(a@ si A?@)ra@ rezuma intreg sistemul de !iata Islamic.
TaB)1 inseamna unicitatea lui Alla,. %ste cea mai importanta parte din
Iman :Credinta;. Conform principiului 0aDid tot ce e4ista pe pamant
!ine de la $ingurul si 7nicul Creator9 Alla,9 care este singurul
$ustinator al 7ni!ersului si 7nica $ursa a In!ataturii sale. %l inseamna
credinta in Alla, cu toate puterile lui. Alla, este Atoatestiutor9
Atotintelept si Atotputernic. %l este iertator si *unE el este cu noi tot
timpul.%l este rimul si 7ltimul.
R)4a(a@ este forma de comunicare intre Alla, si umanitate. Alla,9 in
infinita $a mila9 i(a dat omului in!atatura. $a urmeze calea dreapta si
astfel sa faca aceasta lume un loc fericit si plin de pace in care sa
traiasca.
A?)ra@ reprezita credinta in !iata dupa moarte.entru a se pregati in
!ederea Cilei Hudecatii oamenii tre*uie sa urmeze calauzirea data de
profeti. entru a se pregati pentru aceasta zi si pentru a fi rasplatiti de
Alla, Atotputernicul si 6ilosti!ul omul tre*uie sa faca tot ceea ce
Alla, ii cere &el poate face aceasta daca urmeaza indrumarea data lui
6u,amad de catre Alla,. Aceasta este cea mai sigura cale pentru
iz*anda in Ciua Hudecatii de Apoi.
Coran-( este principala sursa a gandirii religioase in Islam9 astfel incat el
constituie si sursa traditionala din care sunt deri!ate aspectele formale si e4terne ale
religiei.
Care sunt intr(ade!ar intelesurile si definitiile reale ale r'()*)') in IslamL
2.2.2. R'()*)a )n )n3'r/r'3ar'a 3'o(o*)(or 1)n I4(a.
In cartea Imamului Ali(-Na@Co((2'(a*@'( e prezentata urmatoarea definitie a
r'()*)')5
'aza religiei este cunoasterea lui Dumnezeu si perfectionarea cunoasterii pentru a
confirma e4istenta lui Dumnezeu si prin performanta confirmarii sa a8ungem la unicitatea .ui si
prin perfectionarea credintei in unicitate sa Il !eneram. $i aceasta !eneratie tre*uie sa fie fara nici
2?
un du*iu si nici o indoiala9 de fapt sa confirme e4istenta a*soluta a lui Dumnezeu9 iar omul sa fie
constient de meritul lui Dumnezeu de a fi !enerat. De aceea9 Dumnezeu a ales profeti din rindul
fiilor lui Adam si prin re!elatie le(a dat mandatul sa transmita continutul religiei care este
concluzionat in !enerarea lui Dumnezeu9 fara politeism si indepartarea de idoli.
#-
In literatura s,iita su*iectul este a*ordate din diferite ung,iuri9 dar cele mai
importante definitii9 asa cum a fost mentionat si mai sus9 se refera la un complet de
reguli si legi care cuprind toate aspectele sociale9 culturale9 economice9 politice si de
zi ale oamenilor. A>atolla, Ha!adi Amuli ofera urmatoarea definitie a r'()*)')5
religia nu este un sir de teorii a*solute si legi mentale sau e4trase si o*tinute9 ci religia a
capatat e4istenta sa in realitate prin cei 12 inocenti in domeniile de gu!ernare9 legile personale9
c,estiuni de comert9 agricultura si relatii internationale. Cei 12 au aplicat religia mai mult de doua
secole9 rofetul a constituit gu!ernarea9 in perioada lui au a!ut loc mai mult de optzeci de raz*oaie9
a sta*ilit relatii cu Imperiul ersan si Roma.
#?
6arele fiozof si comentator
P
al Coran-(-) 0a*ata*ai9 in analiza !ersetului
21# din S-ra Va,a da religiei urmatoarea definitie5
Religia este o metoda specifica de !iata in care sa fie asigurat interesele materiale ale
!ietii si de !iata permanenta si ade!arata su* auspiciile lui Dumnezeu. De aceea9 astfel de metode
tre*uie9 prin legile lor9 sa fie garantia pentru ne!oile de ,rana ale oamenilor.
#/
0ot 0a*ata*ai9 in analiza !ersetului #0 1)n S-ra R-.9 afirma 5
religia reprezinta principiile9 traditiile si legile practice a caror aplicare !a asigura fericirea
reala a omuluiE de aceea9 religia tre*uie sa fie compati*ila cu natura umana pentru a fi coordonata
cu creatia lumii9 cu legea perfectiunii si sa raspunda la ne!oile omului creat.
)0
3ilozoful 0a*ata*ai9 pentru completarea discutiei9 spune5
comunitatea umana niciodata nu poate sa ai*a !iata sociala si societate dez!oltata daca nu
are principii stiintifice si legi sociale9 cu conditia ca ele sa fie respectate de toti si9 in acelasi timp9 cu
o forta care sa asigure alicarea legilor. Altfel9 societatile umane9 fara legile sociale respectate de toti
sau de ma8oritate9 nu rezista si disparitia omului este iminenta.
)1
7n alt e4eget renumit al Coran-(-)9 in Comentariul N'.-n'@ :e4emplar;
scrie5
#-
1a,8oll*elag,e9 Discursul 19 partea I
#?
A>atolla, Ha!adi Amuli9 Definitia religiei9 re!ista HB5'@
P
In literatura islamica sunt cati!a mari sa!anti si filozofi ai religiei care au scris comentarii asupra
Coranului si comentariul lui 0a*ata*ai a aparut cu titlul Al 6izan9 in 2" de !olume
#/
Comentariul Almizam de 6.B. 0a*ata*e>9 !ol. II9 p. 1/)
)0
I*idem9 !ol. 1"9 p.1?"
)1
Aiziunea statului religios9 %d. $og,alian9 p.#0
2/
religia9 in principiu9 inseamna rasplata si contine respectarea si urmarirea ordinii si in
e4presia di!ina inseamna o comunitate de idei9 legi si o*iceiuri prin care omul poate sa a8unga la
fericire si prosperitate in cele doua lumi9 din punct de !edere personal9 social9 moral si etic intr(o
directie corecta.
)2
$i comentatorii si sa!antii sunniti au definitii asemanatoare despre religie. Dr
Bamed Alger spune
)#
5
Religia este o comunitate de legi si idei oferite de Dumnezeu prin profetii pentru
indrumarea omului si asigurarea fericirii in !iata si a !ietii de dupa moarte. Religia este model de
lume si !iataE de fapt9 a fost creata pentru im*unatatirea !ietii omului in lume si aceasta nu este
posi*il fara re!elatia si fara aplicarea legilor religioase.
$i 2eorgean> scrie5
religia este legea si contractul di!in prin care sunt c,emati rationalistii la ceea ce e4ista in
profetie.
2.3. "nalizele contemporane ale #religiei$ din perspectiva
Isalmica
rofesorul Hafari e de parere ca intentia necesitatii religiei pentru societate nu
este faptul ca religia este o necesitate pentru oameni fiindca acestia sunt dispusi intr(
o structura sociala9 ci religia9 asa cum se intelege corect prin esenta sa9 este
comentatorul si insotitorul e4istentei umane in lume.
))
%mil DurK,eim9 in definirea religiei9 incearca sa limiteze studiul si cercetarea
stiintifica a fenomenelor religioase. entru a face diferenta intre sacru si profan9
ofera urmatoarea definitie a religiei5
toate credintele religioase cunoscute9 indiferent de simplitate sau comple4itate9 au o esenta
comuna si asta consta in faptul ca toate incearca sa imagineze c,estiunile reale sau !isate ale
oamenilor si este constituita din doua nuante si trepte diferite9 nuante sau trepte care sunt citite prin
cele doua e4presii9 a sacrului si a profanului.
)5
Aici important este sa intelegem pro*lema si dificultatile cu care se confrunta
credinciosul religios in lumea de azi. Desigur9 aici9 ne referim mai mult la
credinciosii musulmani care doresc sa traiasca in propriul timp cu orientare spre
)2
Comentariul 1emune, de 6oKarem $,iraz>9 p. !ol.29 p.#)/
)#
0rimestrialul R'()*)' 4) (-.'9 nr.29 p.11#9 1//?
))
$ociologia religiilor9 $tudii si analize9 p. )9 profesor Hafari9 1//?
)5
3ormele primare ale e4istentei religioase9 p.509 1/?5
#0
!iitor9 un !iitor care sa fie rezultatul com*inarii !alorilor religiei si realizarile lumii
moderne. 6. +,atami9 despre acest !iitor9 scrie5
!rem sa ne recastigam locul in istorie si daca e posi*il9 sa construim un !iitor care este
diferit de prezent si c,iar trecut nostru9 fara a(i respinge pe cei ce sunt diferiti de noi si fara a ignora
gandirea stiintifica si realizarile practice ale umanitatii.
)"
entru +,atami lumea de astazi9 pe scurt9 este Occidentul care domina lumea9
fara care !iata este imposi*ila pentru noi9 musulmanii. %l considera ca Occidentul9
concomitent cu realizarile9 a creat si mari dificultati9 iar dificultatile lumii Islamice
sint mai comple4e decat ale Occidentului9 pentru ca intre cultura Islamica si
ci!ilizatia sa nu e4ista armonie. %l crede ca cultura Islamica apartine unei ci!ilizatii
din trecut9 in timp ce !iata este influenta puternic de ci!ilizatia moderna. 6.
+,atami9 in definitia religiei9 scrie5
Religia este printre cele mai !ec,i institutii umane si in a*senta credintei religioase si
renuntarea la o ordine mai inalta9 religia e lipsita de inteles.
)-
In continuare el se refera la caracterul comple4 si misterios si curiozitatea
omului si crede ca religia este cea care poate sa fie un raspuns la interogatia omului
in fata e4istentei iar in lume nu e4ista o fiinta care in adancul inimii sale sa poata
nega e4istenta infinitului si transcendentului. entru +,atami9 o !iata fara
Dumnezeu unic este intunecata si ingusta9 apelind la Coranul $fant adauga5
Constitutia omului e religioasa si monoteista. %senta religiei este sfanta si transcendenta9
iar daca eliminam aceste doua calitati9 nu !om a!ea religie deloc.
)?
unctul de legatura intre om si di!initate sau Dumnezeu este inima umana si
acesta este o conceptie esentiala pentru 6. +,atami9 in descifrarea legaturii intre om
si creatorul considerind ca oamenii au capul in cer9 dar picioarele pe pamant. %l9
referindu(se la ganditorii moderni din Occident9 este de parere ca ei fie au negat
e4istenta realitatii a*solute sau cel putin au concretizat ca nu a!em o cale de a
intelege aceste realitati concluzionind ca cel putin in aceasta !iata sociala lumeasca
religie tre*uie lasata deoparte9 dar acest lucru nu poate fi niciodata con!ingator
pentru monoteisti si scrie5
)"
6. +,atami9 Islam dialog si societate ci!ila9 %ditura Argus9 p."19 2001
)-
Idem9 p.")
)?
Idem9 p."5
#1
In opinia mea9 singura cale de a(l intelege pe Dumnezeu trece prin inima9 nu prin intelect.
0oate religiile au accentuat puternic aceasta. .iderii Islamului ne(au in!atat ca intelectul poate fi
folosit pentru a(l !enera pe Dumnezeu9 nu pentru a(l intelege.
)/
7n alt punct important pentru +,atami este distingerea clara intre esenta
religiei si interpretarile incomplete ale oamenilor permitand ca religia sa se adapteze
cererilor epocii noastre si e!itarea faptului ca opinia noastra asupra religiei este
singura. In acelasi timp9 o opinie dinamica asupra religiei este aceea care poate
formula realitatile actuale fara a ne pierde identitatea istorica.
In !iziunea lui +,atami9 dogma religioasa este o pro*lema principala a lumii
Islamice si aceasta consta in acordarea prioritatii emotiilor asupra rationalitatii si
intelegerii realiste9 care are un efect negati! mai puternic decat laicismul si nu are o
legatura cu Islamul autentic. %l9 apeland la Imamul +,omeini9 scrie5
in ultimii doi ani de !iata a fost adanc preocupat de pericolul pe care dogma si !iziunea
inapoiata il reprezinta pentru calea re!olutiei si pentru progresul si *unastarea societatii Islamice.
50
entru a com*ate acest fenomen daunator religiei9 el gaseste solutia in
intelectualismul religios si intelectualul care traieste in timpul sau si intelege
su*iectele si pro*lemele cu care se confrunta umanitatea in aceasta perioadaE si in
zilele noastre pentru a depasi confruntarile este ne!oie acuta de com*inarea religiei
cu intelectualismul si separarea !a pune in pericol sanatatea societatii9 a!ind in
!edere ca pentru un intelectual laic9 prioritatea este omul9 iar oamenii dogmatici
religiosi prefera pe Dumnezeu.
Cu toate ca si intelectualismul laic a dat apa la moara dusmanului care este
impotri!a independentei si se opune culturii9 religiei si li*ertatii noastre dar
niciodata nu a a!ut un succes mare in opinia pu*lica9 !ocea lui nu a trecut dincolo de
cafenele. 6. +,atami considera ca pericolul intelectualismului laic a fost mult mai
nai! decat lo!iturile date de dogmaticii religiei !ietii noastre contemporane.
In principiu9 intentia finala a lui +,atami este cunoasterea si alegerea in care
cel mai important principiu este a8ungerea la o maturitate intelectuala in cunoasterea
!alorilor Occidentale si adoptarea lor pe *aza !alorilor religioase si istorice. $i acest
lucru este imposi*il de realizat cel putin de doua categorii de ganditori9 adica cei
care au o ura a*soluta fata de !alorile Occidentului9 iar ceilalti care sunt complet
incantati de acesta.
)/
Idem9 p."?
50
Idem9 p.155
#2
In fine9 constatam ca increderea in religie si religiozitate in practica este
concomitenta cu puterea9 cu permanenta9 cu puterea de a transmite si e!ident cu un
punct de plecare9 adica leaganul aparitiei religiei respecti!e.
Din aceste definitii se poate concluziona urmatoarea DE9INITIE A
RELIGIEI; '43' o ,o.-n)3a3' 1' )1'), '3),), ,'r'.on)), ,o./or3ar), 3ra1)3)) 4) ('*)
)n1)6)1-a(' 4) 4o,)a(' )n4/)ra3' 1' n'6o)(' r'a(' 4) a1'6ara3' a(' o.-(-) 4) 1'
)n1-r.ar' a o.-(-) ,a3r' <'r),)r' r'a(a )n 6)a3a /a.an3'ana 4) 6)a3a 1' a/o).
e *aza definitiei general acceptate :nu definitia precisa stiintifica; religia din
sensul le4ic inseamna acceptare9 urmarire9 predare9 modestie si sanctiuneE si in
sensul larg9 se face o distinctie intre doua directii & a actiunii si a credintei. Dr
2,olamreza Carifian9 referitor la aceasta scrie5
religia este o comunitate de idei9 comportamente9 legi si reguli :fegh;
P
pentru progres9
ridicare si crestere a omului9 ca o *inecu!intare din partea lui Dumnezeu oferita umanitatii.
51
In general9 domeniul religiei nu este monopolizat in comportare sau reguli
religioase de relatia om(Dumnezeu9 ci !alorile religiei cuprind indrumarea !ietii
sociale si !ietii materiale a oamenilor.
$a!antii musulmani au clasificat !alorile supreme ale religiei in urmatoarele
trei categorii
52
5
( I1'o(o*)' 4) ,r'1)n3a> a1),a ,@'43)-n)(' r'<'r)3oar' (a ,r'a3)a (-.)), #)-a 1'
A/o), /ro<'3)a, r'6'(a3)a 4) )n*'r)), 4) 1' <a/3 ,-/r)n1' ,@'43)-n)(' ,ar'
,on43)3-)' <-n1a.'n3-( r'()*)').
( E3),a 4) ,@'43)-n)(' /'1a*o*),'> a1),a ,@'43)-n)(' ,ar' 4' r'<'ra (a ,ara,3'r-(
4/)r)3-a( a( o.-(-), 1' /)(1a 1r'/3a3', 4a,r)<),)-, ra21ar', 4a3)4<a,3)',
r'5)43'n3a, 43a/)n)r', '3,.
( R'*-(a.'n3' 4) ,@'43)-n) 1' ,o./or3a.'n3 5)(n),> a1),a ,@'43)-)(' ,ar' 4'
r'<'ra (a ('*) 4) r'*-(a.'n3'(' 1' a,3)-n' 4) ,o./or3a.'n3-( -.an )n 4<'ra
r'()*)'), -n1' 4a6an3)) .-4-(.an) a- <o(o4)3 3'r.'n-( <'*@ :a,'43 ,-6)n3
1'43-( 1' 1'4 <o(o4)3 )n ()3'ra3-ra I4(a.),a, .a) a('4 4@))3a, )n4'a.na
,-noa43'r'a I4(a.-(-);.
P
Dreptul musulman :<'*@; este stiinta religioasa a!ind ca o*iect interpretarea legii islamice
:4@ar)a;. %l defineste aplicarile practice ale !alorilor de *aza islamice. In raport cu legea este
oarecum 8urisprudenta. ( A.6. Delcam*re9 Islamul9 1///9 p.25
51
Religie si 2u!ern in Islam 9 p. 2#9 editia 1//-9 0e,eran
52
I*idem9 p.2)
3. ESEN<" IS2"MU2UI % CRE'IN<": P"CE
SI <.2ER"N<"
I4(a.-( este un su*iect imens9 cuprinzind9 pe linga religia propo!aduita de
rofetul 6o,ammed o cultura si o ci!ilizatie stralucitoare care au inflorit pe trei
#)
continente cu numeroase particularitati proprii popoarelor musulmane9 de lim*i9
natiuni si traditii foarte diferite.
5#
Din punct de !edere etimologic ISLAM este un cu!ant ara* care inseamna
supunere si ascultare in fata lui Dumnezeu. O*iecti!ul de *aza al Islamului
reprezinta cunoasterea si adorarea creatorului lumii9 adica unicul Dumnezeu.
Referindu(se la esenta Islamului9 re!elata prin mesa8ul lui 6o,ammed9 6. %liade
scrie urmatoarele5
Din punct de !edere al morfologiei religioase9 mesa8ul lui 6o,ammed9 asa cum a fost
formulat in Coran9 reprezinta e4presia cea mai pura a monoteismului a*solut.
5)
In secolul al AII(lea un ara* din desert a lansat o noua religie care a tul*urat
lumea. Aceasta religie a aparut in Ara*ia9 actuala Ara*ie $audita9 unde traiau multi *eduini9
incon8urata de Imperiul 'izantin crestin si Imperiul ersan $asanid unde se practica religia
magilor.
55
Aproape toti *eduinii adorau idolii si se temeau de un destin nefast.
5"
1oua religie porunceste un singur Dumnezeu si distrugerea idolilor.
6o,ammed9 in !arsta de )0 de ani9 incepe misiunea si primii care l(au sustinut au
fost sotia9 cati!a apropiati si treptat9 unele persoane influente9 dar mai ales oameni fara a!ere9
fara nume9 mestesugari9 oameni li*eri si scla!i9 ca 'ilal9 scla!ul negru.
5-
rofetul9 ca urmare a unei !iziuni din anul "12 prin care i se poruncea sa(si
faca pu*lice misiunea9 isi incepe apostolatul prin a pune accent pe puterea si gloria
lui Dumnezeu. In acest sens9 comentand proclamarea Islamului9 6. %liade arata ca5
6o,ammad nu !iza sa intemeieze o noua religie. %l !oia doar sa(si trezeasca
concetatenii9 sa(i con!inga ca tre*uie sa(l !enereze numai pe Alla,9 caci ei il recunosteau pe acesta
drept creator al cerului si al pamantului si c,ezas al fertilitatii.
5?
In "229 6o,ammed si discipolii sai parasesc 6ecca cu destinatia 6edina
unde realizeaza o intelegere cu alte grupari ara*e. Anne 6arie Delcam*re scrie5
pactul9 cunoscut su* numele de constitutia de la 6edina9 este considerat de unii drept o
capodopera de politica internationala.
5/

5#
AAirgil Candea in Cartea Islamului de A.6. Delcam*re9 p.122
5)
6. %liade9 Istoria credintelor si ideilor religioase9 p.?5
55
Islamul9 1///9 de Anne 6arie Delcam*re9 p.-
5"
Anne 6arie Delcam*re9 op.cit9 p.?
5-
M*idem9 p./
5?
6.%liade9 Istoria credintelor si ideilor religioase9 p.-5
5/
Anne 6arie Delcam*re9 op. cit.9 p.11
#5
Dupa anul "22 incepe peioada unu prim e4pansionism ara*. In "2)
6a,omed ii in!inge pe meccani si de atunci 6a,ommed !or*este de Raz*oiul $fant :5ihad;
impotri!a dusmanilor lui Alla,.
"0
rin noul sau mesa89 rofetul reintegra indi!izii intr(o noua comunitate si
energia care se c,eltuia tot timpul in raz*oaiele intertri*ale a fost canalizata spre
raz*oaie e4terne impotri!a paganilor. 0otusi9 impotri!a tri*urilor nomade si a
mecanilor9 6o,ammad a triumfat mai mult prin negocieri a*ile decat pe calea
armelor9 creand astfel un model e4emplar pentru urmasii lui.
rofetul a continuat prin diferite metode misiunea pana la moartea sa
sur!enita in anul "#2
3.1. Islamul prezentat in Coran
In analiza caracteristicilor Islamului punctul de plecare il constituie doctrina
sa religioasa e4primata in mai multe te4te sacre(dintre care cele mai importante sunt
Coran-( si 7S-nn'@. Dintre acestea, Coran-(, cartea de re!elatie9 este cea mai
importanta sursa de intelegere a Islamului si filosofie Islamice.
Conform acestui te4t fundamental Islamul este definit drept religia pacii9
ra*darii si tolerantei9 c,iar si in fata ad!ersarilor. Desigur9 numarul !ersetelor care.
3ace referire la aceste aspecte fiind foarte mare am ales spre e4eplificare cate!a9
prezentate in continuare : entru alte !ersete clasice din Coran a se !edeea si
Ane4a9 $c,ema #;.
#Spune: o: tagaduitorilor: eu nu ma inc-in la ceea ce va inc-inati voi: nici voi nu
sunteti inc-inatori la ceea ce ma inc-in euC nici eu nu sunt inc-inator la ceea ce v%ati inc-inat
voiC nici voi nu sunteti inc-inatori la ceea ce ma inc-in euC voi aveti legea voastra: iar eu am
legea mea.$
+1
#Multi dintre oamenii cartii: pizmosi la su)let: doresc sa va intoarca de la credinta la
tagada: dupa ce adevarul le%a )ost si lor dezvaluit. Uitati si ingaduiti: pana ce 'umnezeu va
veni cu porunca Sa: caci El este "totputernicul.$
+2
#Ra&da cand ii auzi ceea ce spun si cuviincios indeparteaza%te de ei. 2asa%Ma pe Mine
cu cei care -ules: cu cei care traiesc in indestulare si mai da%le un scurt ragaz$.
+3
"0
I*idem9 p.12
"1
$ura 0agaduitorilor9 !ersetele I ( AI
"2
Aersetul 10/9 $ura Aaca
"#
$ura Cel Infasurat9 !ersetele 10 si 11
#"
rin toate aceste !ersete este e!ident ca esenta Islamului :adresata in acest
caz rofetului; este de a raspunde c,emarii prin toleranta si ra*dare. Intreaga
acti!itate a rofetului in primii treisprezece ani de misiune confirma acest lucru.
Bo8atoleslam Asadolla, 'a>at descrie comportamentul rofetului astfel5
Cu toate dificultatile si ingreunarile care au fost puse la cale de dusmanii si politeistii din
6ecca9 rofetul a urmat c,emarea si si(a continuat misiunea si nu constatam din partea lui nici o
reactie dura9 ci prudenta si9 de fapt9 comportarea rofetului cu acestia a fost *una9 de toleranta9 de
iertare.
")
Islamul accentueaza indeose*i !iata religioasa a oamenilor9 religia Islamica
gasindu(si fundamentele in natura umana9 a!and drept scop suprem fericirea umana
si pre!enirea decaderii si pierderii esentei umane. Aici pot fi amintite urmatoarele
!ersete coranice5
#'umnezeu al lumii va de)init religia si v%a cerut sa aveti o viata &azata pe valorile
religioase si divine. "cest lucru a )ost s)atuit si Noe: sa transmita acest mesa? catre oameni. 'e
)apt: ceea ce v%am trimis si pentru voi Pro)etul prin revelatie. "cest s)at l%au primit si
"&ra-am: Moise si Isus. 'e )apt: mesa?ul tuturor pro)etilor a )ost sa respectati religia si sa nu
)aceti di)erente$.
+*

Conform !ersetelor anterioare Islamul este religia pacii si iertarii9 acesta fiind
punctul de plecare in misiunea profetilor. $igur ca9 in acelasi timp9 Islamul
prote8eaza !iata religioasa9 cuprinde in cadrul doctrinei sale religioase si capitole
referitoare la aparare si raz*oaie9 lupe si constatam. Astefl9 conform Coran-(-)
apararea religiei este una dintre datoriile si drepturile firesti si naturale ale
oamenilor5
#Precum si celor ce au )ost izgoniti pe nedrept din casele lor: numai pentru ca au spus
'omnul nostru este 'umneze. 'aca 'umnezeu nu i%ar )i impins pe unii inapoi cu a?utorul
altora: atunci c-iliile ar )i )ost darimate: precum sinagogile: paraclisurile si mosc-eile unde
numele lui 'umnezeu este mult amintit. 'umnezeu il a?uta pe cel care il a?uta. 'umnezeu e
tare puternic$.
++

Conform Coran-(-) scopul apararii si a Raz*oiul $fant in Islam urmaresc
asigurarea protectiei necesare dez!oltarii e4istentei si naturii umane.
")
Bo8atoleslam Asadolla, 'a>at9 $tudiu in !iziunea politica a Islamului9 p.12#9 1//-
"5
$ura Adunare9 Aersetul 1#
""
$ura elerina8 la 6ecca9 !ersetul )0
#-
Referindu(se la aceste aspecte doctrinare9 Bo8atoleslam 'a>at scrie
urmatoarele5
lupta in Islam este permisa si legitima cind este incadrat intr(un raz*oi sfant cu conducerea
Imamului inocent si urmareste ridicarea cu!antului dumnezeiesc sau urmareste rein!ierea !alorilor
umane si Islamice. Altfel9 nici un fel de raz*oi nu este admis.
"-
Referitor la esenta doctrinei Islamului e4ista doua !ersiuni prezentate de
suniti si s,iiti9 diferenta intre ele fiind ca la trei principii comune fundamentale s,iiti
mai adauga doua puncte. A.6. Delcam*re scrie despre dogmele religioase ale
Islamului5
sunt putine dogme9 tre*uie sa crezi in ingeri9 in profeti si in in cartile re!elate9 precum si
in Hudecata de Apoi
si completeaza5
Dogma de *aza9 esentiala a Islamului este credinta intr(un singur Dumnezeu.
"?
$unitii sunt de parere ca esenta Islamului cuprinde numai urmatoarele
ade!aruri5
1. Unicitatea lui 'umnezeuC
2. Pro)etiaC
3. (udecata de "poi.
$,iiti mai adauga doua teze la fundamentele Islamului5
. PreotiaC
*. 'reptatea 'ivina.
De fapt9 distinctia esentiala se realizeaza intre tezele fundamentalecare se
refera la filosofia religioasa a credinciosilor( in timp ce tezele secundare au in
!ederela latura rituala si de comportare9 din care fac parte5
o .ugaciunea zilnica0
o %ostul0
o )upta sfanta0
o %elerina3ul.
Dar de ce au facut aceasta clasificareL 6oti!ul este foarte clar si simplu5
Cine accepta tezele fundamentale accepta ca este musulman9 iar acceptarea celor
secundare9 desi au un caracter o*ligatoriu9 nu duce in mod esential la definirea unui
indi!id drept adept al Islamului
"-
Bo8atoleslam Asadolla, 'a>at9 $tudiu in !iziunea politica a Islamului9 p.12?9 1//-
"?
.1?
#?
3.2. Credinta in 'umnezeul unic%Monoteismul Islamic
$a rezumam esenta monoteismului Islamic9 asa cum apare acesta in te4tele
sacre5
1imeni9 nici macar $igiliul rofetilor9 nu ar putea sa inteleaga esenta sacra a
lui Dumnezeu9 aceasta fiind capacitatea pe care doar 6o,ammad :$.A.D.;9 cea mai
cunoscatoare si cea mai inzestrata dintre fiinte9 a putut sa o ai*a. Ceea ce fiintele pot
sa inteleaga este 1umele lui Dumnezeu. rin insusi $fantul rofet9 ca si prin
discipolii sai in!atati in scoala gandirii si actiunii lui.
Intregul 7ni!ers este un 1ume al lui Dumnezeu9 pentru ca 1umele este un
$emn.
0oate fiintele care e4ista in lume sunt $emne ale esentei sacre a lui
Dumnezeu Atotputernicul. 0otusi9 unele fiinte sunt in masura sa atinga profunzimea
acestor $emne9 sa recunoasca ce fel de $emne sunt9 in timp ce altele pot sa inteleaga
doar ca sunt $emne9 in general9 si ca nimic nu se naste de la sine.
$piritul fiintei umane intelege acest lucru in functie de natura primordiala a
fiecaruia. O fiinta care are posi*ilitatea de a nu fi9 care poate sa e4iste sau sa nu
e4iste9 nu ia nastere din ea insasi. Cu toate acestea9 ea tre*uie sa se sfarseasca in
ce!a9 intr(o creatie care reprezinta esenta creatiilorE si e4istenta ei nu poate fi negata.
Deci9 mai curand9 fiinta este eterna. $i ea se opune ordinelor ratiunii9 in sensul ca
ce!a se poate transforma in altce!a fara e4istenta unei cauze e4terioare. Adica nu asa
cum se intampla9 de pilda9 cu apa care se transforma in g,eata sau !aporiE daca
temperatura nu ar scadea su* 0 grade Celsius9 sau nu ar creste peste 100 grade
Celsius9 apa ar ramane in aceeasi stare. Deci9 aici este !or*a de o cauza e4terioara.
0oate fiintele din lume sunt9 asadar9 $emne ale lui Dumnezeu. Oamenii care
incearca sa do!edeasca e4istenta lui Dumnezeu prin logica9 sc,ioapata9 um*la in
car8e. Do!ada lor este ca un picior de lemn9 artificiala5 ea poate a8uta fiinta umana9
sa o spri8ine9 doar o anumita perioada de timp. e ceea ce se poate spri8ini cu
ade!arat fiinta umana este insa ,r'1)n3a9 credinta care ii umple inima si ii da
posi*ilitatea sa(si inc,ipuie e4istenta lui Dumnezeu.
.a un moment dat9 constiinta realizeaza ca eul si(a gasit credinta. Dar
credinta are un ni!el superior de intelegere si de aceea noi tre*uie sa credem in
#/
fiecare cu!ant pe care il citim in Coran. Aceasta carte dez!olta infinit fiinta umana9
care a fost creata cu preamaritul nume al lui Dumnezeu. %a ridica fiinta umana de pe
treapta imperfecta pe care se afla9 pe o treapta superioara9 pe care o merita cu
ade!arat. Coran-( a fost trimis de Dumnezeu pentru a implini acest lucru9 iar
rofetii au !enit sa(l ia pe om de mana9 sa(l scoata din fantana adanca in care cazuse
si sa(i arate intruc,iparea ade!arului.
9)' ,a D-.n'5'- 4a n' 2)n',-6an3'5'.
Daca aruncam o pri!ire asupra miscarilor din sfantul Coran, !om o*ser!a ca
programul lor reformator incepe cu recunoasterea monoteismului si negarea
credintei in mai multi zei. rimele cu!inte ale rofetilor au fost5
#.-: poporul meu: venerati%2 numai pe 'umnezeu: caci nu aveti alt 'umnezeu decat
pe El$.
rofetul Islamului si(a inceput si el misiunea cu strigatul5
#Spune; nu este alt 'umnezeu: decat 'umnezeu$.
'ECI: CE2 'IN<"I PRINCIPIU 6UN'"MEN<"2 "2 IS2"MU2UI
ES<E M.N.<EISMU2: S"U CRE'IN<" IN 'UMNE=EU2 UNIC.
ri!ind lumea incon8uratoare9 o*ser!am ca e4ista o relatie si o armonie intre
soare9 luna si pamant.
Ca rezultat al miscarii de re!olutie a pamantului in 8urul soarelui sunt cele
patru anotimpuri9 iar ca rezultat al rotatiei in 8urul a4ei sale este alternarea zilei cu
noaptea. Datorita radiatiilor solare9 apa din mari se e!apora si se transforma in noriE
diferenta de temperatura determina aparitia !antuluiE !antul poarta norii pe cer si de
acolo apa se re!arsa peste pamantul uscat9 su* forma ploii si a zapeziiE din munti
apar iz!oare9 care se transforma in rauri si flu!ii. Aceste cursuri de apa dau !iata
pamantului si determina o imensa !arietate de plante 9flori si legume. Animalele isi
iau ,rana din plante si din apa9 in timp ce !iata omului este dependenta de apa9 de
plante9 de carnea si laptele animalelor.
Iata9 asadar9 ca intre diferitele elemente ale creatiei e4ista o armonie si o
simetrie perfecta. Ori9 acest lucru constituie cea mai puternica do!ada9 a unicitatii
creatorului lor.
Credinta intr(un singur Dumnezeu este aceea care duce la unitatea oamenilor.
In societatea ideala9 descrisa de sfantul Coran9 toti oamenii sunt creatia unui singur
)0
Dumnezeu si cu totii sunt condusi de %l. Acest lucru este e4primat in e4primarea
rugaciunii zilnice5
D2audat )ie 'omnul 'umnezeu: cel care -raneste toate cuvintele si ne invataD.
1umai credinta intr(un singur Dumnezeu ne inzestreaza cu spiritul pastrarii
unitatii dintre noi. Cu totii a!em un singur Dumnezeu9 un singur Creator9 un singur
Datator de ,rana.
Relatia dintre fiintele umane si Creator ne cere sa(1 c,emam pe ,ranitorul
nostru9 pe in!atatul nostru9 prin numele si insusirile sale frumoase. $a facem acest
lucru su* forma frazelor ritualului religios. $i prin implorari permanente. $a
repetam insusirile $ale frumoase pana cand ele de!in niste refle4e pentru noi9 pana
cand !om modela societatea noastra dupa modelul di!in.
entru ca D761%C%7. A0O070%R1IC7. %$0% UNIC9 asa sa fim si
noi unii cu altii5 sa ne infranam de la tot ceea ce ne poate separa si imprastia.
Cu!antul QALLAHQ in Coran denumeste esenta celor // de 1ume si Insusiri
frumoase ale lui Dumnezeu9 cum ar fi QRa@.anQ :6ilosti!ul;9 QRa@).Q
:Intelegatorul;9 QA().Q :$tiutorul; : QD@a2)rQ :Constientul;: Q!a4)rQ :Aazatorul8:
QA5)5Q :%minentul;9 QOaB)Q :uternicul; etc.
Aceste 1ume si Insusiri frumoase reprezinta infrastructura eticii umane in
Islam9 pentru ca in Islam9 fiinta omeneasca este !ice(garantul lui Dumnezeu si se
aseamana di!initatii .
entru a a8unge la o societate ideala9 ca aceea descrisa in Coran9 precum si la
stadiul de !ice(garanti ai lui Dumnezeu9 tre*uie sa ne cladim aceasta societate cu
Insusiri Di!ine. De pilda9 in !iata sociala9 fiinta umana are ne!oie de pace9 iar acea
este una din insusirile frumoase ale lui Dumnezeu. De asemenea9 o persoana are
ne!oie de *unatate si de iertare9 pentru a duce o !iata9 *una9 atat indi!iduala9 cat si in
societateE 6ilosti!ul :Ra@.an; si Intelegatorul :Ra@).; sunt doua din numele lui
Dumnezeu.Ca sa ai putere9 solidaritate si incredere pu*lica9 tre*uie sa9 ai credintaE
Credinta este una dintre insusirile Domnului. 3iinta omeneasca si societatea se
disting prin capacitate creatoare9 in!enti!itate9 aplicatie practicaE acestea sunt alte
calitati ale lui Dumnezeu.
3.3. (ustitia divina
)1
7na dintre insusirile lui Dumnezeu este dreptatea. Deoarece Dumnezeu face
totul la timpul potri!it9 la locul potri!it9 deoarece este constient de toate formele
*inelui si ale raului9 deoarece %l nu are nici un defect si nici o dorinta in %senta lui9
este clar pentru oricine ca Dumnezeu nu !a ingadui nimanui nici cea mai mica
nedreptate.
.uand in considerare cu!intele lui Dumnezeu Atotputernicul9 nu numai ca %l
respinge !e,ement atri*utul nedreptatii in ceea ce(. pri!este9 dar %1 a si sta*ilit
dreptatea in societate9 ca pe una dintre indatoririle cele mai importante ale
rofetilor. 1e dam seama ca9 tot ceea ce pro!ine de la Dumnezeu este *un si *enefic
si ca dincolo de orice nenorocire se afla9 o *inecu!antare secreta.
Accentul pus pe dreptatea sociala in conducerea Islamica este reflectarea
dreptatii di!ine in eforturile ei de a inzestra societatea cu insusiri di!ine9 de a o
transforma in societatea ideala a $fantului Coran.
6undamentul conducerii Islamice nu este numai dreptatea: ci si
sta&ilirea ec-itatii din Cartea S)anta: precum si sta&ilirea ec-ili&rului.
E-43)3)' inseamna sa respecti ceea ce tre*uie si sa platesti ceea ce tre*uie9 oricui
este indreptatit la acest lucru .
E,@)3a3' inseamna asigurarea drepturilor9 indatoririlor si 8ustitiei. Conducatorii
Islamici au indatorirea sa refaca9 sa reformeze mediul incon8urator9 astfel incat fiecare
indi!id sa(si poata apara drepturile si sa o*tina ceea ce doreste.
Cartea $fanta inseamna LEGEA care ii familiarizeaza pe oameni cu
indatoririle si drepturile lor reciproce si care prescrie pedepse pentru incalcarea
dreptatii. %c,ili*ru inseamna mi8locul de a e!alua prin intermediul unor criterii si
standarde accepta*ile. %l asigura ca nici cel mai mic drept9 al fiecarui indi!id9 sa nu
fie !iolat .
3.. Pro)etia
De la particulele infime ale atomilor si pana la uriasele gala4ii9 intreaga
e4istenta progreseaza spre perfectiune conform unor legi fi4e si a Ordinii di!ine.
Aedem cum o singura samanta a8unge un copac puternic9 respectand legile si
)2
conditiile prescriseE !edem cum al*ina do!edeste o ordine si o ci!ilizatie super*a9
isi duce !iata intr(o societate complicata9 prin inspiratia si conducerea di!ina. Daca
aruncam o pri!ire asupra fiintei umane9 care este cea mai su*lima creatie dintre
toate creatiile9 !om descoperi ca9 ea nu este o e4ceptie de la aceste reguli.
Dimpotri!a9 ea are ne!oie de .egea di!ina ca sa atinga perfectiunea. De fapt9 acest
lucru este cu atat mai ade!arat pentru fiinta umana9 deoarece9 spre deose*ire de alte
creatiei i s(a dat li*ertatea de !ointa si posi*ilitatea de a alege fie calea ade!arului9
fie calea minciunii. 0ocmai de aceea fiinta omeneasca9 are ne!oie urgenta de a fi
condusaE permanent tre*uie sa i se aminteasca cele mai *une interese si drepturi
indi!iduale si sociale9 tre*uie impiedicata sa de!ieze de la calea cea dreapta.
PRO9ETIA: in viata omului: consta tocmai in aceasta L'*' 1)6)na: lege care a
)ost dezvaluita pro)etilor: pentru a conduce lumea spre per)ectiune.
3.*. Pro)etul s)ant al Islamului
Cand e!aluam sfantul Coran in raport cu conditiile istorice9 cu !iata si
mediul in care a trait sfantul profet9 ratiunea noastra ne spune clar ca aceasta carte
este de la Dumnezeu9 din urmatoarele moti!e5
Istoria ni(l prezinta pe 6o,ammad :$.A.D.; ca pe o fiinta crescuta in conditii
!itrege de mediu9 in Ara*ia9 un mediu lipsit de cunoastere si in!atatura. O parte a
!ietii a trait(o la fel ca ceilalti profeti5 ca pastor si apoi ca negustor.
%1 si(a dus !iata printre oameni9 fara ca cine!a sa(1 fi !azut citind9 scriind
sau luand lectii.
6o,ammad :$.A.D.; era atat de !eridic si demn de incredere9 incat toti
oamenii il c,emauE multi au de!enit musulmani datorita credintei sale.
Asadar9 daca c,emarea sa spre profetie ar fi fost falsa9 mai de!reme sau mai
tarziu9 acest lucru ar fi iesit la i!eala. Daca c,emarea sa ar fi fost o minciuna9 atunci9
in !irtutea firii omenesti9 el ar fi cerut a!eri si functii. Ori9 atunci cand no*ilii si
conducatorii tri*ali de la 6ecca s(au apropiat de el prin A*u 0ali*9 oferindu(i *ogatii
si functii cate ar fi dorit9 cu conditia sa renunte macar la afirmarea credintei sale9
rofetul le(a raspuns5
)#
DP' D-.n'5'-( .'-, 1a,a, ') .)-ar /-n' 4oar'(' )n .ana 1r'a/3a 4) (-na
)n .ana 43an*a, '- 3o3 n-a4 r'n-n3a (a .)4)-n'a .'aD.
+5
3aptul ca rofetul credea atat de mult in c,emarea sa poate fi do!edit si dupa
urmatorul rationament simplu5 dupa toate sacrificiile pe care le(a facut pentru
atingerea scopului sau9 cand a de!enit un lider necontestat al tuturor9 el nu a cerut
nici un fel de *ogatie9 nu si(a construit palat in cea mai aleasa parte a orasului.
Dimpotri!a9 si(a construit o casuta modesta in zona saraca9 a orasului9 langa
mosc,ee. Acolo a trait pana ce s(a sfarsit. In loc sa adune a!eri de la oameni9
rofetul9 la fel ca si ceilalti profeti9 a apus5
DNa3)-n', '- n--3) ,'r n),) o ra4/(a3a, /'n3r- ,a ra4/(a3a .'a o /r).'4, 1'
(a E(, ,ar' .-a .o1'(a3. N--3) 6') <o(o4) oar' ra3)-n'a 8D
,9
Influenta spirituala profunda a lui 6o,ammad este o alta confirmare a
profetiei sale.
%loc!enta9 prezicerile9 spiritualitatea9 atractia si miracolele stiintifice ale
Coran-(-)9 impreuna cu cele*ra sa competitie9 sunt do!ezi clare ale profetiei lui
6o,ammad :$AD;.
ri!ind dintr(un alt ung,i de !edere9 o*ser!am ca $fantul Coran nu poate fi
comparat cu nici o alta carte sau scriere a lumii. Dimpotri!a9 el seamana cu Cartea
Di!ina a naturii si creatiei. Coran-( nu c,eama oamenii sa reflecteze numai asupra
$emnelor sale9 ci si asupra $emnelor din Cartea naturii9 am*ele categorii fiind
Q$emnele lui DumnezeuQ. $fantul Coran are9 ca si natura9 sim*oluri si sensuri
proprii si ascunse9 care il a8uta pe ganditor sa(si gaseasca drumul spre monoteism si
credinta9 precum si spre celelalte pro*leme ale Islamului.
1ici un alt sistem nu a indemnat fiinta omeneasca spre cunoastere si in!atare9
ca sistemul $fantului rofet al Islamului. $e !ede cat se poate de clar ca daca legile
cuprinse in acest sistem ar fi fost ale rofetului si nu ar fi fost de sorginte di!ina9 ele
ar fi fost numai in fa!oarea sa. Astfel9 oamenii ar fi fost tinuti in continuare in intu(
nericul ignorantei si analfa*etismului9 putandu(se trage foloase de pe urma
nestiintei si inconstientei lor.
$copul profetiei si lucrarea rofetilor nu inseamna sa !or*esti pur si simplu
despre pro*leme si porunci9 despre puritatea spirituala si despre !eneratie. Cea mai
"/
6entionat in 2u!ernarea religioasa9 p. -?)
-0
Idem9 p. -??
))
importanta indatorire a profetilor este sa sta*ileasca o ordine sociala a dreptatii9
aplicand legile cele mai potri!ite.
$fantul Coran afirma ca indatoririle rofetilor sunt urmatoarele5
Sa ra4/an1'a4,a 43))n3a 4) ,on43))n3a 1' 4)n' /r)n3r' oa.'n), r',)3)n1--(' S'.n'('
D)6)n'.
Sa /-r)<),' '3),a o.'n'a4,a 1' 3oa3' )n4-4)r)(' Sa3an'), 4a /-r)<),' ,o./or3ar'a
o.-(-) /r)n ,a43)*ar'a In4-4)r)(or D)6)n'.
Sa 43).-('5' oa.'n)) (a ()2'r3a3'a 1' *an1)r'.
Sa-) )n6'3' /' oa.'n) 4a *an1'a4,a 4) 4a r'<(',3'5', a43<'( )n,a3 a,'43)a 4a-4) r)1),'
n)6'(-( 1' ,-(3-ra.
Sa <a,a 1r'/3a3' 4o,)a(a.
Sa 1'a 4<a3-r) 4) )n6a3a.)n3' 2-n'.
3.+. Preotia
7rmand Pro)etia9 scoala gandirii si actiunii se refera la raspandirea legii di!ine
si la in!atarea ei. Deci9 indatorirea de capetenie a reotiei este promo!area si
sta*ilirea legii di!ine in societate. O*ser!am ca Dumnezeu a ales pe A*ra,am pentru
functia de reot dupa ani de profetie9 spunandu(i5
QEste adevarat! te$am facut %reot pentru oameni! pentru ca aceia care merita imparatia
mea sa nu fie atinsi de nedreptateQ .
In1a3or)r)(' /r'o3-(-) 4) ,on1-,'r)) 4-n3 -r.a3oar'('>
1. I.a.-( 3r'2-)' 4a <)' -n .o1'( /' ,ar' oa.'n)) /o3 4a-( -r.'5' )n 6)a3a ,'a 1'
3oa3' 5)('('. A4a ,-. a 4/-4 S<an3-( Pro<'3, '( 3r'2-)' 4a <)' o r'<(',3ar' a
S<an3-(-) Coran.
2. Sa(6ar'a or1)n)) 4o,)'3a3)), )./ar3)r'a r'4/on4a2)()3a3)(or 4) aranCar'a 3-3-ror
)n3a(n)r)(or, a4a ,-. a <a,-3 Mo)4' ,an1, 1)n /or-n,a Do.n-(-), a )./ar3)3 /'
)5ra'()3) )n 1o-a4/r'5',' 3r)2-r).
3. Tran4<or.ar'a 1)6)5)-n)(or 1)n3r' .-4-(.an) )n3r-o 4)n*-ra -n)3a3', 1'oar','
.aCor)3a3'a r'('(or a- 1r'/3 ,a-5a 1'52)nar'a 1)n3r' oa.'n). O.'n)r'a
r'/r'5)n3a o 4)n*-ra, na3)-n' 4) D-.n'5'- )-a 3r).)4 /' /ro<'3) 4a-) )n1r'/3' /'
oa.'n) 4/r' -n)3a3', 4/r' 4o()1ar)3a3', 4a )n1'/ar3'5' ,a-5'(' 1)<'r'n3)'r)(or
1)n3r' ').
)5
4. Co.2a3'r'a ).)3a3)') oar2', /ro.o6ar'a a,3)-n)(or ,ar' 4-n3 ,on4)1'ra3' 6)r3-3) 4)
)n3'r5),'r'a a 3o3 ,''a ,' '43' ra-.
5. Co.2a3'r'a 1'6)'r)) 4o,)a(' 4) a ,or-/3)'), 43a2)()r'a ',@)3a3)) 4) 1r'/3a3)) 4o,)a(',
/r'6'n)r'a a*r'4)-n)).
". Ra52o)-( )./o3r)6a 1-4.an)(or, )./ar3)r'a /ro/r)'3a3)) 4) a 6'n)3-(-) 4) 43a2)()r'a
r)3-a(-(-) 1' r-*a,)-n' ,on*r'*a3)ona( V)n'r'a.
3.,. Reinvierea
7nu1 dintre principiile Islamice este Cr'1)n3a )n V)a3a D' A/o). Ceea ce
inseamna sa crezi ca dupa moartea pe pamant9 oamenii !or rein!ia su* aceeasi
forma9 dar la un ni!el superior9 si se !or infatisa Hudecatii $upreme a lui Dumnezeu.
Daca9 un inginer in!enti!9 inteligent si cinstit9 se prezinta cu o masina9 pe care
a construit(o el si garanteaza ca ori de cate ori se !a defecta o !a reface9 ratiunea
noastra !a accepta ceea ce spune9 si(1 !a crede.
Acelasi lucru e si in cazul Aietii de Apoi. Dumnezeu9 creatorul9 este singurul
capa*il sa(l recreeze pe om dupa moarte9 tot asa cum 1(a creat si pentru prima oara.
%i *ine9 ce poate fi mai greu5 sa creezi cerul9 sau fiinta umana L 1u poate oare
Dumnezeu9 care a creat cerul si pamantul fara nici o osteneala9 sa rein!ie ceea ce
este mort L
In!ierea celor patru pasari din mana lui A*ra,am9 in!ierea rofetului 7za>r si
a magarului sau dupa l00 de ani9 in!ierea pasarii din mana rofetului Iisus si
in!ierea oamenilor din pestera dupa #00 de ani9 toate acestea sunt do!ezi despre care
Coran-( po!esteste pentru a do!edi posi*ilitatea !ietii de dupa moarte si a rein!ierii.
Rein!ierea pamantului in timpul prima!erii9 a plantelor si copacilor dupa
moartea lor in timpul iernii9 transformarea fluturelui in lar!a si apoi in omida si din
nou in fluture9 iesirea lacustelor din oua9 incredi*ila zamislire a fatului si nasterea sa
din pantec9 faptul ca ung,iile din !arful degetelor se refac e4act in aceeasi forma9
do!edesc cu prisosinta posi*ilitatea renasterii9 posi*ilitatea rein!ierii dupa moarte.
%ste necesara o alta lume pentru ca fiinta umana sa atinga perfectiunea. Asa
cum a mai fost afirmat9 fiinta umana tinde9 in mod firesc9 spre perfectiuneE natura
primordiala a cui!a il conduce sa caute apropierea de perfectiune in originea
faptelor. 0otusi9 acea perfectiune care e4ista9 in fiinta umana nu !a fi atinsa9 in
)"
aceasta lume. 1umai lumea de dincolo permite omului sa(si atinga9 sa(si
cucereasca9 perfectiunea .
Din punctul de !edere al intelepciunii9 fara posi*ilitatea e4istentei lumii de
dincolo9 care urmeaza9 acestei lumi9 !iata lumeasca a cui!a nu !a putea fi niciodata
recompensataE o persoana nu(si !a implini niciodata sperantele si nu !a culege
fructele eforturilor c,eltuite .
Din punctul de !edere al Hustitiei9 trebuie sa e4iste o alta lume9 pentru ca
fiecare indi!id sa(si afle rezultatele faptelor sale.
1e!oia lui Dumnezeu de a se do!edi loial9 imposi*ilitatea ca Dumnezeu sa
nu se tina de cu!ant9 %l promitand omenirii ca !a rasplati *inele si !a pedepsi raul9
sunt de asemenea argumente puternice pentru e4istenta Aietii de Apoi.
Credinta in !iata de apoi largeste orizontul musulmanilor si ii eli*ereaza de o
gandire o*tuza9 care se limiteaza la !iata temporara9 de pe aceasta lume. %a ii impie(
dica pe oameni de a suferi deceptii de pe urma placerilor trecatoare9 lumesti. rin
aceasta credinta9 musulmanii se indreapta spre progres si perfectiune9 cu inima plina
de speranta .
Credinta in Aiata de Apoi a reprezentat factorul cel mai important in
o*tinerea succesului si progresului musulmanilor inca din primele zile ale Islamului.
Iar astazi9 aceasta credinta este factorul principal al progreselor facute in Iran.
Asa cum a spus Imam +,omeini5
QDaca !a ganditi pro*a*il ca9 pe un anumit drum se afla un animal periculos sau un tal,ar
inarmat care sta la panda9 !a a*tineti sa luati pe acel drum si cautati sa !edeti daca e4ista9 !reun
pericol sau nu.
-1
Asadar9 este oare posi*il ca cine!a9 care considera pro*a*ila e4istenta iadului
si a focului etern9 sa(si dez!olte acele trasaturi care il !or duce acolo L
Dupa metodele9 caile alese si comportarea unora este e!ident ca ei nu !or
acorda nici o pro*a*ilitate e4istentei unei lumi deasupra lor si dincolo de lumea
naturala9 caci pro*a*ilitatea singura este suficienta pentru a tine de(o parte fiinta
omeneasca de lucrurile si pro*lemele care nu meritaQ.
QO9 tu acela care crezi9 fii ra*dator9 drept si unit
si teme(te de Dumnezeu9 pentru a te sal!aQ
-2
-1
Cartea lumii9 !ol. @II9 p. ?#
-2
Coran9 $ura #9 Aersetul 1//
)-
In esenta sa9 deci9 Islamul este o religie e4trem de comple4a9 dificil de rezumat
dar care tre*uie inteleasa in sine(nedeformat. Daca religia este pri!ita separat de
domeniul stiintei9 atunci Islamul poate fi decris la o religie a stiintei9 pentru ca
primul cu!ant al re!elatiei di!ine a fost CI0%$0%R. Astfel9 doctrina religioasa
cuprinsa in Coran este fundamentata pe cunoastere. In cazul Islamului a stii este o
indatorire religoasa. rofetul 6a,omed a spus aceasta clar5
7 A 43)) '43' 1a3or)a <)',ar-) .-4-(.an+.
In conceptia Islamica omul este astfel o fiinta superioara9 fara ec,i!alent in
raport cu alte fiinte !ii. Aceasta centrare pe om si pro*lematica sa nu a fost
intotdeauna inteleasa de comentatorii Occidentali ai Islamului care au acuzat deseori
religia Islamica de fatalism9 supunere si o*edienta a*soluta in fata !ointei lui Alla,.
In realitate religia si filosofia religioasa a Islamului este profund legata de !iata de zi
cu zi9 ea sta*ileste o serie de norme de conduita si gandire a*solut necesare
e4istentei omului si societatii umane.
Intelegerea esentei doctrinare a relatiei Dumnezeu(om conform Islamului
poate fi e4trem de usor prezentata grafic conform sc,emei de mai 8os5
)?
T'o(o*)'
A-3o,-noa43'r'
So,)o(o*)'
T'n1)n3a ,a3r' D-.n'5'-
A-3o'1-,a3)'
E3),a /o/-(ara
Da3or))(' 1)6)n'
Da3or))(' 4/)r)3-a('
Da3or))(' 4o,)a('
Co./or3ar'a <a3a 1'
D-.n'5'-
Autocontrol opulism
A-3o,on3ro(
Po/-()4.
Indrumarea gandirii si evolutiei
ratiunii omului
Indrumarea inimii si evolutiei
spiritului omului
Indrumarea fundamentala si
evolutia comportamentala
Indrumarea metodei de lucru si
evolutia comportamentala
In relatia cu Dumnezeu
In relatia cu el insusi
In relatia cu ceilalti
M
i
s
i
u
n
e
a

P
r
o
)
e
t
i
l
o
r
O7.A0IA
I1 2%1%RA.
CO1D7CA0ORII
M
i
s
i
u
n
e
a

o
m
u
l
u
i
R
E
2
I
/
I
I
2
E

M
.
N
.
<
E
I
S
<
E
Desi in multe te4te Occidentale Islamul este prezentat ca o doctrina unica ea
im*raca in lumea actuala doua forme distincte( S@))4. 4) S-nn)4.-distinctiile dintre
ele fiind e4trem de importante pentru a intelege modalitatea specifica in care este
!azuta relatia religie(politica in Iranul contemporan.
50
. S@IISM SI SUNNISM
. 1. Scurt istoric al #s-iismului$
In ciuda imensei cantitati de informatie prezente in Occident referitoare la
Occident multi cercetatori desi au prezentat diferentele dintre $,uunism si $,iism au
su*estimat importanta gandirii $,uunite &pe care l(au considerat o secta religioasa
si politica sau c,iar o erezie.
-#

C' '43' 1' <a/3 7SHIISMUL+8
$,iismul incepe cu referirea facuta pentru prima data in storie la partizani ai
califului Ali & primul conducator al casei rofetuluiu9 in c,iar timpul !ietii Acestuia.
In timpul primelor zile ale rofetiei sale9 $fantul rofet si( a in!itat cele mai
apropiate rude sa se alature religiei sale si a spus ca cel care !a im*ratisa primul
aceasta credinta !a fi succesorul si mostenitorul sau. Ali a fost primul care a
im*ratisat religia Islamului. entru $,iiti do!ada decisi!a a legitimitatii lui Ali ca
succesor al rofetului este e!enimentul 2,adir +u,umm cand rofetul l(a ales pe
Ali ca gardianul general :/ala6at$i7ammah; al oamenilor si a a facut din
Aligardianul :/ali; lor.
Dupa 6oartea rofetului prietenii si adeptii lui Ali au crezut ca lui i se cu!ine
califatul si autoritatea religioasa :mar3a7i6at$i7ilmi;. Contrar credintei lor in c,iar
ziua in care rofetul a murit adeptii lui Ali au aflat de un alt grup care a mers la
mosc,eea unde tre*uia sa se adune comunitatea dupa moartea neasteptata a
rofetului. Acest din urma grup a ,otarat sa aleaga un calif diferit(astfel incat Ali si
adeptii sai au fost pusi in fata unui fapt implinit. Ali si prietenii sai au aflat aceasta
dupa ingroparea rofetului. %i s(au separat intr(o minoritate numita partizanii sau
shi7ah(i lui Ali.
$,iismul a fost condamnat de la inceput din cauza situatiei politice a
momentului si la inceput nu a putut fi decat un simplu protest. rimul calif de!ine
A*u 'aKr &imamul trimisului lui Dumnezeu :8halifat al$rasul;.In "#) el il
desemneaza ca succesor pe Omar9 iar acesta a preluat puterea pana in ")) fiind
urmat de Ot,man(moment in care Ali de!ine calif. Adeptii lui Ot,man parasesc
atunci 6edina pentru ca Ali nu a !rut sa(i e4ecute pe !ino!atii de moartea lui
Ot,man. 6oaDia9 pe care Ot,man il numise gu!ernator la $iriei9 nu incerteaza sa
-#
$BIJA9 Allama, $a>>id 6u,amad Busa>zn 0a*ata*ai9 Ansar>an u*lication9 1///9 p.#
51
ceara raz*unare. Ali se confrunta cu ad!ersarii sai intr(o serie de *atalii si un grup
din adeptii sai il parareste dupa "5- &ei sunt hari3ditii :cei care ies;. 7n ,ari8dit il
ucide pe Ali in fata mosc,eii din +ufa in ""19 moment in care 6oaDi se proclama
calif desi Ali il desemnase drept succesor pe fiul sau Basan i*n Ali. %poca lui
6oaDi reprezinta perioada intunecata a s,iismului. In secolele urmatoare
$,iismul a tre*uit sa infrunte multe momente de dificultate dar acunoscut o
dez!oltare care i(a permis sa fie in prezent religia oficiala in Iran iar ma8oritatea
populatiei din IraS si Nemen sunt adepti ai acestei religii.
. 2. Caracteristicile S-iismului
Caracteristicile s,iismului au fost studiate si cercetate de catre cercetatori si
intelectuali. 6ulti dintre cercetatori9 intr(un fel mai mult sau mai putin concret sau
neconcret9 i(au apropiat pe s,iiti cu cultura iraniana si Iranul9 iar pe cei din gruparea
s,unnita i(au legat de populatia ara*a si cultura lor. Hames Dar 6astter spune5
credinta s,iitului in asteptarea mahdaviatului
9
E e de fapt inspiratia Islamica din credinta
iraniana pre(Islamica in locul suprematiei di!ine.
-)

In acelasi timp9 altii9 ca Benr> Cor*in9 spun ca5
Islamul iranian este marturia istorica si permanenta a legaturii apropiate intre atractia
puternica a iranianului in natura interioara si gnosticism9 pe de o parte9 si pe de alta parte9 *azele
filozofice ale s,iismului.
-5
Alte grupari acorda atentie factorilor sociali in progresul s,iismului si sunt de
parere ca ma8oritatea s,iitilor apartine tri*urilor din sudul Ara*iei $audite9 intre care
traditiile regale si semdi!ine sint destul de inradacinate. $i s,iismul9 ca o ideologie9
a fost compati*il cu credinta lor anterioara. Dar altii9 ca Iatt 6ontgomer>9 nu pun
accent pe com*inarea s,iismului cu tri*urile din sud care e4prima interesele politice
si sociale ale mestesugurilor si de fapt clasa de mi8loc a societatii.
-"
Desigur9 astfel
de aprecieri sint mult mai puternice in operele si cartile scrise de mar4isti. etro!sKi
asociaza succesul gruparii Caidie, :o grupare s,iita pe coasta sudica a 6arii
P
Ma@1a6)a3 inseamna credinta in asteptarea aparitiei celui de(al 12(lea imam s,iit pentru sal!area
lumii si crearea unei societati indreptatiteE e4presia .a@1a6)at !ine de la numele celui de(al 12(
lea imam s,iit numit 6a,di
-)
'ernard .eDiss & 0,e Origins of Islamism9 1/)09 p.2)
-5
Benr> Cor*in & 7n Islam iranien9 aris9 1/-19 !ol. I9 p.12
-"
Aat 6ontgomer> & Islam and Integration of $ociet>9 p.10("1
52
Caspice; cu re!olta taranilor impotri!a mosierilor si considera ca generalizarea
credintei si ideilor in aparitia lui 6a,di corespunde asteptarilor populare9 adica ale
mestesugarilor si taranilor9 si9 de fapt9 celor mai saraci9 oamenilor din desert9 ca un
fenomen social.
--
In principiu9 astfel de analize si cercetari9 iau in considerare mai mult aspectul
social si nu se ocupa de analiza si a*ordarea di!ergentelor de credinta intre s,iiti si
s,unniti. Am*ele au incercat in cursul istoriei sa ai*a influenta politica asupra
!iziunii politice a celorlalti cu intentia minimalizarii diferentelor si reducerii
distantelor e4istente intre s,iiti si sunniti.
Caracteristicile de separare intre s,iism si sunnism nu tre*uie cautate numai
in *aze si principii9 ci9 mai important9 in spirit9 adica in !iziunile specifice care in
c,estiunile de discutat in istoria Islamului si societate si credinta Islamica i(au oferit
s,iismului un caracter specific. Dr Bamid %na>at este de parere ca5
di!ergentele practice intre amanuntele teologice si legile di!ine nu sunt atit de importante
ca la ni!elul di!ergentelor de miscare su* spiritul propriu si9 de fapt9 di!ergentele practice nu sunt
importante si !itale.
-?
Dr %na>at9 considera cea mai mare caracteristica a s,iismului e a*ordarea si
!iziunea s,iita9 despre care scrie5
s,iismul are rezer!e de acceptare a ideei ma8oritatii si urmareste superioritatea etica a unei
minoritati acti!e sau urmareste apararea rationala a oprimatilor.
-/
%4emplul concret si marturia sincera a acestuia o gasim in re!olta Imanului
Bossein
P
si cei -2 de aliati ai lui in anul "?# si9 de fapt9 amintirea martira8ului acestui
Imam si a aliatilor lui este o imagine a spiritului de rezistenta a redusei minoritati
s,iite in fata ma8oritatii e4istente si a gu!ernantilor.
.3. 'i)erentele de viziuni intre #suunism$ si #s-iism$
--
etro!sKi & Islam in Iran9 p.2?#
-?
Dr Bamid %na>at & Aiziunea politica in Islamul contemporan9 .ondra9 1/?29 p.)#
-/
I*idem9 p.))
P
Imam Bossein a fost cel de(al #(lea Imam s,iit9 fiul Imamului AliE si(a pierdut !iata impreuna cu
cele -2 de rude apropiate si aliati ai sai9 in re!olta impotri!a gu!ernantilor de atunci9 adica gruparea
'ani Oma>edE cultura martira8ului in s,iism este in mare parte inspirata de aceasta re!olta.
5#
7na dintre !iziunile de separare intre s,iism si sunnism este principiul numit
consens :ed3maJ;. $unnitii folosesc doua spuse ale rofetului ca argumente ale
consensului9 si acestea sunt5
- Enor)a4)) .') n- <a, ,on4'n4 /'n3r- -n (-,r- )n,or',3.
- Enor)a4)) .') n- 4' a4o,)a5a /'n3r- )n,on43)'n3a.
"%
$,unnitii nu accepta greseala in principiul consensului9 in timp ce s,iitul
considera consensul ca fiind !ala*il numai dupa ce acest consens are !otul
imamului inocent. In realitate9 aici9 scopul de *aza in s,iism re refera la succesorii
rofetului. $a!antii si cercetatorii musulmani iau in considerare trei mi8loace sau
metode in aspectul comparati! al legitimarii9 alegerea succesorului rofetului si
acestea sunt consensul9 acceptul contractual si consiliul.
?1
Dr. %na>at scrie5
pozitia s,iismului referitor la legea ma8oritatii are o legatura cu succesorii rofetului unde
s,iismul nu accepta legea ma8oritatii si considera ca gu!ernarea 8usta re!ine in primul rind rudelor
apropiate ale rofetului.
?2
Acceptul contractual este de trei feluri5 accept de in!itatie9 accept de
gu!ernare :preotie; si accept al raz*oiului sfant. In realitate9 aceste accepte
consolideaza si accentueaza relatia dintre populatie :credinciosi; si preotie.
?#
$i aici
sa!antii s,iiti sunt de parere ca orice fel de accept este !ala*il numai daca este intre
rofet9 preotul inocent si credinciosi.
Referitor la consiliu9 argumentele de *aza sunt doua !ersete din Coran5
$a !a consultati intre !oi pentru c,estiuni.
?)
$a !a consultati intre !oi in afaceri.
?5
$a!antii s,iiti considera ca consiliul9 cu toate !alorile lui9 nu este un lucru
o*ligatoriu9 ci este un principiu politic si social si9 mai mult9 are9 aspect de sfat si
c,emare catre lucruri *une. 3eize +as,an>9 in comentarea !ersetelor susmentionate9
scrie5
cand esti con!ins de un fapt si ai con!ingerea de la consiliu9 atunci te *azezi pe
Dumnezeu9 pentru ca nimeni si nimic mu este mai !aloros decat Dumnezeul unic.
?"
?0
6. Asef> & 2andirea politica in Islam9 p.-#
?1
I*idem9 p. -2
?2
Dr. %na>at9 op.cit9 p.)-
?#
Asef>9 op.cit9 p. ?1
?)
$ura Al %mran9 !erset 15/
?5
$ura Consiliu9 p.#?
?"
Asef>9 op.cit.9 p.?5
5)
In continuare9 sunt concluzionate trei c,estiuni de *aza9 adica legea
ma8oritatii9 modalitatea pedagogica a ade!arului religios si teamaTrespectul c,i*zuit
:taghieh;. 0ot aici Cor*in face o diferenta intre formal si interior9 ca un aspect al
filozofiei profetiei in s,iism care are radacini in sensul ade!aratei profetii.
Consideram ca5
s,iismul este protectorul si lacasul constiintei Islamice.
?-
Caracteristicile s,iite prezentate mai sus sunt puse su* semnul intre*arii
serioase de catre re!izionistii s,iiti9 in fata carora ei cel putin au tacut. In opinia
re!izionistilor s,iiti din punct de !edere politic9 s,iismul e o structura desc,isa si
democratica a ideilor9 dar tendintele traditionale sunt inca puternice si continua sa
dea forme clar!iziunii s,iismului. Dr %na>at9 alaturi de diferente gaseste si
caracteristici comune afara de cele fundamentale si considera ca s,iismul si
sunnismul sunt de aceeasi parere9 ca istoria Islamului9 mai ales in perioada
califatului Ros,edin :"## & ""#; este una regreta*ila9 dar9 din punct de !edere al
sunnismului9 cursul istoriei de atunci a fost unul de distantare de pozitia idealista9 in
timp ce in s,iism se considera ca acest curs este spre idealism.
??
.. Esenta doctrinara a s-iismului
%senta doctrinara a s,iismului este sintetizata in e4presia Marea speranta.
Cea mai importanta speranta a s,iismului este !ictoria finala asupra opresiunii si
oprimantilor prin aparitia Imamului trait in a*senta. $,iismul9 pe *aza sperantei
legate de aparitia Imamului sal!ator in cursul istoriei a depus eforturi in pregatirea
necesitatii re!olutiei lui 6a,d> in reforma modiala. De fapt9 aceasta re!olutie
urmareste eliminarea coruptiei9 nedreptatii9 opresiunii9 apart,eidului si rasismuui de
orice fel. In literatura s,iita9 cercetatorii folosesc foarte multe !ersete din Coran
pentru a demonstra acest lucru. In continuare9 introducem cate!a e4emple dintre
acestea5
1. Dumnezeu le(a fagaduit celor dintre !oi care cred si care sa!arsesc fapte *une ca ii !a face
urmasii sai pe pamant9 precum i(a facut pe cei dinaintea lor si ca le !a intari legea de care %l
?-
Cor*in9 Islam Iranien9 !ol. II9 p.25)
??
%na>at9 op.cit. p.51
55
este multumit pentru ei9 si le !a sc,im*a frica in ti,na. %i sa 6i se inc,ine 6ie si sa nu Imi
alature nimic. Cei care !or tagadui9 si dupa aceasta9 sunt stricati.
?/
2. 1oi am !rut sa(i ocrotim pe cei napastuiti de pe pamant9 facandu(i capetenii9 facandu(i
mostenitori. Ca sa le dam un loc pe pamant si sa le aratam astfel lui 3araon9 lui Baman si
ostirilor lor pe cea de care se fereau.
/0
#. Ro*ii mei cei drepti !or mosteni pamantul.
/1
). amantul este al lui Dumnezeu si %l il da mostenirea cui !oieste dintre ro*ii sai.
/2
Desigur9 in literatura sunniita9 cercetatorii spun ca premisele mentionate in
primul !erset se refera la enoriasii profetului 6a,ommed in timpul !ietii si celealtei
trei se e4tind la toate gruparile Islamice9 in timp ce comentatorii s,iiti spun ca toate
aceste !ersete au mentionat pe Imamul 6a,di si Ciua 3inala :Ciua Hudecatii;
/#
0ema Ma@1a6)a3 in UI43or)a *an1)r)) r'()*)oa4' a fost analizata pe un plan
larg si aceasta nu este un specific al s,iismului sau al Islamului9 ci in toate religiile
lumii e4ista o personalitate ca sal!ator al lumii9 dar acest sal!ator nu este un scriitor9
sa!ant9 politician9 istoric sau teolog9 ci este o personalitate sacra si un om di!in.
Ma@1a6)a3 urmareste renasterea religioasa prin repetarea e4perientei
profetilor si considera ca renasterile temporare sau incomplete nu pot aduce lumea la
religiozitate si acest fapt este posi*il numai printr( o personalitatea sacra si sfanta din
categoria profetilor.
Dr. A $orous, scrie despre Ma@1a6)a35
Uentru societatea religioasa a noastra9 6a,da!iat este acceptat si de gandit. 6a,da!it este
legat si face parte din !iata religioasa a poporului nostru si inaitea Re!olutiei Islamice si acum9 cand
a!em intentia gu!ernarii Islamice.
/)

%l mai adauga ca9 in studiul teoriilor politice ale sa!antilor s,iiti9 c,estiunea
6a,da!iat si e4istenta celui de(al @II(lea Imam9 sunt destul de concrete si adauga
ca9 dupa moartea celui de(al @I(lea Imam9 s,iiti au a!ut o perioada de dezamagire9
dar treptat9 prin efortul sa!antilor s,iiti teoria Imamului in a*senta9 a fost acceptata.
$i 6ircea %liade in cartea UIstoria credintelor si ideilor religioase U a*ordeaza acest
su*iect9 dar su* doua aspecte am*igue5
?/
$ura .umina9 Aerset 55
/0
$ura o!estirea9 !erset 5 si "
/1
$ura rofetii9 !erset 105
/2
$ura AlJAraf9 12?
/#
%na>at9 op.cit.9 p.5#
/)
Re!ista lunara A<3a29 fe*ruarie9 20029 p. ""
5"
UImamul ne!azut a 8ucat un rol ,otarator in mistica ismailitilor si altor ramuri
s,iite.Conceptii similare9 tre*uie sa o spunem9 pri!ind sfintenia *a c,iar UDumnezeirea maestrilor
spirituali se intalnesc si in alte traditii religioase :UIndro9 UCrestinismul %!ului 6ediu9
UBesidismul;.
/5
Autorul adauga5
Utre*uie sa aratam ca imaginea fa*uloasa a Imamului ascuns a fost deseori asociata cu mitul
es,atologic despre 6a,di9 literal UcalauzaE si scrie ca aceasta idee a 8ucat un rol insemnat in
pietatea poporului si in crizele milenare. Autorul conc,ide5 Uepifania lui 6a,di !a inaugura9 pentru
musulmani9 o era a dreptatii si a *elsugului cum nu s(a mai !azut pe pamant.
/"


.*. Idealismul s-iit
O alta caracteristica idealista in s,iism9 asa cum a mai fost mentionat9 este
c,estiunea succesorului rofetului. $,iismul9 in cursul istoriei9 a urmarit doua
aspecte idealiste9 adica respectarea scopurilor supreme sociale9 indiferent daca sunt
aplica*ile sau nu9 si dorinta intelectuala de a crea orasul idealist9 adica utopia. Dr
%na>at scrie despre aceasta5
in principiu9 pre!enirea pragmatismului in s,iism este ce!a temporar si s,iismul urmareste
indispensa*ilitatea legitimarii gu!ernarii Imamului9 in timp ce sunnismul9 pe *aza realismului9
impreuna cu caracteristicile timpului9 se misca si este mult mai compati*il cu pre!iziunea si
acceptarea sa!antilor religiosi.
/-
Diferentele intre s,iism si sunnism nu se refera la principii sau la necesitatile
religiilor si nu au nici un efect asupra indatoririlor principale ale musulmanilor9
adica a rugaciunii zilnice9 a postului9 a luptei sfinte9 a pelerina8ului s.a. De fapt9
diferentele sunt contrare celor e4istente intre gruparile crestine9 unde se discuta
c,estiuni ca esenta lui Dumnezeu9 rolul profetilor sau modalitatea de mantuire. Dr
%na>at are aici o referire la o disputa intre s,iism si sunnism in care spune5
una e mai mult legata de personalitatile istorice9 mai ales in momentul aparitiei Islamului9
iar cealalta mai mult face legatura cu ideile si continutul credintei.
/?
Asa cum a mai fost mentionat9 din punct de !edere al s,iismului9 c,estiunea
de *aza este a succesorului rofetului si minimalizarea drepturilor Imamului Ali de
/5
Idem9 p.120
/"
Idem9 p.1#0
/-
I*idem9 p.55
/?
I*idem9 p."2
5-
catre cei trei califi9 adica A*u 'aKr9 Omar si Osman. Dr %na>at reaminteste
principalele critici adresate de s,iism celor trei califi9 dintre care cele mai importante
sunt5
referitor la A*u 'aKr9 c,estiunea de *aza este minimalizarea dreptului 8ust al familiei
rofetului9 mai ales al Imamului Ali si al sotiei lui9 3atime,E referitor la Omar9 critica de *aza re!ine
la neasigurarea conditiilor de inregistrare a testamentului rofetului9 si9 referitor la Osman9 critica
de *aza re!ine la sla*iciunea si greseala lui in acordarea facilitatilor catre rudele apropiate si a
comportarii !iolente imotri!a aliatilor imamului Ali.
//
Desigur9 aceste critici9 in cursul istoriei9 de multe ori au fost e4agerate si
uneori amestecate cu pro*leme etnice si de nationalitate :ara*i9 persi;. I*n(e 0imie,9
in cartea 0raditia rofetului si defectiunea s,iismului9 incearca sa raspunda
sa!antilor s,iiti. Dr %na>at face o clasificare a criticilor lui I*n(e 0imie, adresate
s,iitilor5
1.)n'0)43'n3a 1o,-.'n3'(or 4-<),)'n3' )n ,ar3' 4) 4-nna@ :4/-4'(' Pro<'3-(-);
r'<'r)3or (a )n3rar'a /r'o3)') )n '('.'n3'(' <-n1a.'n3a(' a(' r'()*)')=
2.n'a,,'/3ar'a ,@'43)-n)) 4-,,'4or-(-) 1)r',3 a( Pro<'3-(-) F I.a.-( A()=
3.n'a,,'/3ar'a /r)n,)/)-(-) 43))n3') 4/',)<),' a I.a.-(-) A() 4) 4-,,'4or)(or
4a) ,a -n 1ar 1)6)n 4) 1-.n'5')'4, /'n3r- )n3'('*'r'a '('.'n3'(or
4',-n1ar' a(' r'()*)')=
4.n'a,,'/3ar'a /r)n,)/)-(-) )no,'n3').
.+. E)orturi pentru uniune
Concomitent cu continuarea disputelor dintre cele doua grupuri au mai a!ut
loc si incercari pentru rezol!area si diminuarea diferentelor9 incercari care prin
eforturi semnificati!e au a!ut un rol in apropierea ideilor am*elor parti si cel putin
diminuarea disputei. Aici e ne!oie sa fie mentionat rolul e4trem de constructi! al lui
$.H. Asada*adi :decedat in 1?/#; si al lui 6o,ammad A*de :decedat in 1?//;9 ca
doua personalitati realiste in s,iism si sunnism9 care au a!ut un rol important in
punerea *azelor apropierii dintre cele doua grupari pentru urmatorul secol.
100
$.H. Asada*adi a considerat ca dictatura interna si colonialismul e4tern sunt
cele mai importante dureri ale societatii Islamice. %l a calatorit mult in Asia si
//
I*idem9 p.")
100
I*idem9 p.-/
5?
%uropa si a pus *azele unei noi miscari de uniune in Islam. In acelasi timp9 el a
indemnat musulmanii de a prelua din stiinta Occidentala si sa ai*a rezer!e fata de
curentele ideologice europene.
Dr. 6.H. $a,e*>9 scrie despre efortul lui $.H. Asada*ad>5
declararea dependentei intre religie si politica si necesitatea cunostintei politice pentru
fiecare musulman si necesitatea participarii la soarta politica a tarii si societatea Islamica a fost unul
dintre proiectele de *aza ale lui $.H. Asada*ad> pentru !indecarea durerilor societatii isalmice.
101
%l a pus un accent deose*it asupra uniunii Islamice si a considerat ca unitatea
Islamica este mai mult decat necesara si a dat un aspect o*ligatoriu si ca o lectie
fireasca a Coran-(-). $.H. Asada*ad> a fost de parere ca5
sentimentul comun fata de pericol9 cunoasterea mi8loacelor de aparare si unitatea ideii
sunt elemente de *aza in uniunea Islamica.
102
$.H. Asada*ad> a fost de parere ca sentimentul comun fata de pericol9
cunoasterea mi8loacelor de aparare si unitatea de idei sunt elemente de *aza in
uniunea Islamica.
10#
%l s(a inspirat foarte mult pentru uniunea Islamica din Car3'a
S<an3a si V'r4'3'(' ,on,r'3' 1'4/r' 6a(oar'a -n)-n)) I4(a.),'. %l a folosit foarte
des doua !ersete5
1u faceti ca cei care se dez*ina si se in!ra8*esc dupa ce le(au !enit
do!ezile !adite. Acestia9 de o osanda cumplita !or a!ea parte.
10)
Daca doua ta*ere de credinciosi se raz*oiesc9 impacati(le. Daca una din
ele s(a ridicat pe nedrept impotri!a celeilalte9 luptati impotri!a celei ce s(a ridicat9 pana
ce se !a pleca inaintea poruncilor lui DumnezeuR Dumnezeu ii iu*este pe cei
nepartinitori.
105
Desigur9 el a a!ut si un rol foarte important in recunoasterea Islamica si
c,estiunea d3ihadului :lupta sfanta;.
%l a oferit un suflet !iu in lupta sfanta care in aceste momente era cam moarta9 si a fost de
parere ca un argument de *aza al degradarii Islamului este uitarea raz*oiului sfant.
10"
101
Aiziunea reformata in miscarile islamice9 1/?/9 p. 12-
102
Aizinea reformata in miscarile islamice9 1/?/9 p.12-
10#
I*idem9 p.1?2
10)
$ura 1eamul Imran9 Aersetul 105
105
$ura Incaperile9 Aersetul /
10"
Aiziunea reformata in miscarile islamice9 p.202
5/
Dupa $.H. Asada*ad>9 6. A*de a a!ut un rol foarte important in renasterea si
unitatea Islamica9 mai ales in lumea ara*a. %l a pus accentul pe criza in gandirea
religioasa a musulmanilor.
A*de9 ca si Asada*ad>9 a incercat sa demonstreze ca Islamul are capacitatea de a fi *aza
unei ideologii de indrumare pentru gloria materiala si succesul moral al oamenilor9 de aceea a
incercat sa clarifice filozofia sociala si legile Islamice despre elementele secundare ale religiei.
10-
Desigur9 intre A*de si Asada*ad> au e4istat si di!ergente de opinii su*
anumite aspecte. Dintre acestea9 doua au fost mai importante5
1 & Asa*ad> gandea re!olutionar9 in timp ce A*de era partizanul reformei
moderateE
2 & rimul pune accent pe lupta cu colonialismul e4tern9 iar A*de considera
prioritara instructiunea pedagogica religioasa fata de cea politica.
10?
Conducatorul Repu*licii Islamice Iran9 $.A. +,amene>9 considera pozitia lui
Asada*ad> una ofensi!a9 iar pe cea a lui A*de una defensi!a si scrie5
$.H. Asada*ad> a *om*ardat frontul de gandire si cultura Occidentala de pe pozitia
Islamica pentru a forta operarea lor. %l a atacat si nu a incercat sa renunte la gandirea Islamica
pentru a coa*ita cu lumea si gandirea lor. In timp ce unii dintre urmasii lui9 ca A*de sau R. Reza au
incercat sa gaseasca diferite !ersete din Coran care sa corespunda formulei stiintifice si sa nu fie in
contradictie cu ci!ilizatia Occidentala.
10/
7n alt punct care a a!ut un rol semnificati! in apropierea celor doua grupari
in epoca contemporana este lupta comuna impotri!a dominarii Occidentului. O
astfel de lupta9 indiferent de ideile si credinta gruparilor musulmane9 a necesitat
unitatea totala a musulmanilor. In acelasi timp9 alcatuirea gu!ernelor multireligioase
in .i*an si IraK si comportamentul moderat al sa!antilor cu s,iitii au a!ut un rol
semnificati! in pacificarea relatiilor intre cele doua grupari. 6ai importanta decat
acestea este re!olta nationala din IraK impotri!a englezilor in 1/209 re!olta care a
a!ut un rol ridicat in consolidarea relatiilor dintre s,iiti si sunniti.
In epoca contemporana9 mai ales in a doua 8umatate a secolului @@9 multi
dintre cercetatorii si sa!antii s,iiti au aratat dorinta ferma de a modera criticile
adresate primilor trei califi. In acelasi timp9 partea cealalta considera diferentele intre
10-
I*idem9 p.2##
10?
I*idem9 p.2#?
10/
6iscarea intelectualista in Iran9 p.1#
"0
cele doua grupari ca elemente secundare si9 de fapt9 este poziti!a di!ersitatea ideilor.
Referitor la eforturile de apropiere intre cele doua comunitati Dr %na>at scrie5
unitatea Islamica este considerata ideala de catre ma8oritatea cercetatorilor clar!azatori si
aceasta unitate este superioara diferentelor religioase si ideologice e4istente9 oricat de principiale si
importante ar fi.
110
Dupa parerea dr %na>at9 in secolele 1/ si 209 cate!a personalitati Islamice din
am*ele grupari au a!ut un rol important in apropierea s,iitilor si sunnitilor :de pilda
$,altut9 Hamal A*dol 1asser; in asa fel incit5
atunci cand Imamul +,omeini s(a opus9 in 1/"#9 reformelor sa,ului Iranului9 su* titlul de
.evolutia alba9 si al relatiei sa,ului cu Israelul si America9 aceasta a fost cauza constituirii unui
front unic intre s,iismul iranian si sunnismul ara*.
111
Desigur9 aceasta unitate a a!ut un rol foarte important in !ictoria re!olutiei
Islamice in Iran si a fa!orizat actiunile premergatoare ale Imamului +,omeini in
tarile Islamice9 mai ales in IraK9 fiind conducatorul unic al poporului iranian in
eforturile depuse pentru !ictoria Re!olutiei Islamice.
Dupa !ictoria Re!olutiei Islamice si iz*ucnirea raz*oiului impus de IraK
impotri!a Iranului9 pentru o perioada scurta relatia de apropiere intre cele doua
comunitati a incetinit9 cu toate ca !erdictul Imamului +,omeini in 1/-/ referitor la
renuntarea s,iitilor de a a!ea rezer!e de a face rugaciunile zilnice impreuna cu
sunnitii9 mai ales in timpul pelerina8ului de la 6ecca.
In fine9 se poate concluziona ca9 cu toate ca in general9 miscarea s,iita si
sunnita au caracteristicile proprii9 e4ista un caracter comun foarte important intre
cele doua comunitati9 adica frontul comun si unic impotri!a dusmanilor din e4terior
si9 desigur9 functionarea unui acord teoretic si de gandire seminifcati! pentru actiuni
comune impotri!a dominatiei strainilor si fortelor colonialiste. Desigur9 in acelasi
timp9 mai ales de la inceputul secolului @@9 au fost consolidate eforturile reciproce
de apropiere9 pentru ecumenice si unitatea Islamica si pentru acest o*iecti! au fost
create fundatii si organizatii puternice in tarile Islamice9 mai ales in Iran9 Ara*ia
$audita9 %gipt si altele.
%ste firesc ca inamicii Islamului intotdeauna au incercat sa *eneficiezte de
sla*iciunea de *aza a musulmanilor9 adica diferenta de gandire religioasa9 si9 in
acelasi timp9 aceste diferente au consumat o mare parte a fortei musulmanilor si de
110
%na>at9 op.cit.9 p.?/
111
I*idem9 p./5
"1
fapt a functionat ca un impediment in calea prezentarii unei personalitati unice si a
proiectului concret al Islamului. Aceste elemente si altele do!edesc importanta
ecumenismului Islamic9 atat de necesar. Despre ecumenic se pare ca primul camp si
punctul de plecare si orice efort se materializeaza in gandirea politica a Islamului.
Aici este importanta necesitatea sociala a umanitatii9 adica structura si programul
politic si9 de fapt9 teoria gu!ernarii in Islam9 fiind totodata primul moment diferit din
cadrul Islamului dupa ceea ce a statuat rofetul in aceasta pri!inta.
.,. Curente actuale in s-iismul iranian
rin efortul lui $.H.Asada*adi s(a creat o am*ianta pentru discutii si
prezentarea ideilor de catre intelectualii s,iiti. De fapt9 el a stimulat notiunea gandirii
in Islam. Dupa $.H Asada*adi9 rolul si efortul Dr. Ali $,ariati
P
in reconstructia
religiei si eliminarea dogmei este destul de semnificati!.
$,ariati considera ca5
U$,iismul este Islamul pur si are conceptii sociale. entru el religia Islamica in esenta ei
urmareste instalarea dreptatii sociale9 fraternitatea umana si structura monoteista fara clase.
112
Asa cum intelege $,ariati9 Islamul este religia dreptatii9 li*ertatii9 progresului
si a cunoasterii9 luptei pentru credinta9 societate si stiinta. %l are mesa8ul de
intoarcere in sine doar prin Islam si spune ca5
URatiunea si iu*irea sunt elemente9 care alcatuiesc religia si9 in principiu9 ale orcarei miscari
sau re!olutii.
11#

6ai mult9 el are spirit de lupta pentru elucidarea principiilor de gandire ale
Islamului si pe *aza teoriilor moderne9 sociologice si filosofice s(au concretizat
aceste principii. %l nu este un cleric sau cercetator9 ci este indragostit de Islam si de
mesa8ele de eli*erare si nu pune efort in studierea Coran-(-) sau S-nna@ :spusele
rofetului si Imamilor;9 dar Islamul lui este inspirat mai mult din !iata Imamilor si
luptatorilor apropiati ai rofetului. e *aza ideilor lui9 populatia9 mai ales tinerii9 au
in!atat prin religie sa recunoasca identitatea idealistica si 9in acelasi timp9 o prezenta
mai acti!a in sc,im*area structurii societatii si instaurarea sistemului monoteist.
P
$ociolog si mare scriitor9 care prin cartile si discursurile sale9 a a!ut un rol fundamental in
renasterea !alorilor religioase in randul tinerilor si a studentilor in perioada premergatoare
Re!olutiei IslamiceE el a murit in mod misterios9 in e4il9 in 1/-"
112
Ali $,ariat> U.ectiile de Islamologie9 p.22?
11#
A. $,ariat>9 UIntoarcere in sine9 p.20
"2
Ceea ce nu gasim in discutiile si scrierile lui $,ariat> este lipsa unei analize
formale si inspirate din instructiunile religiei9 adica Coran9 S-nna@ si
E-r)4/r-1'n3aE el in analiza Islamului apeleaza direct la Coran si la e!enimentele
din epoca aparitiei Islamului. $,ariat> a a!ut durerea si pasiunea renasterii
religioase9 ceea ce nu numai ca era potri!it perioadei pre(re!olutiei ci era destul de
necesara9 de aceea cu mare cura8 se poate spune ca el a a!ut un rol ,otarator in
!ictoria Re!olutiei Islamice din Iran.
Curentul actual de regandire religioasa din Iran9 este mai mult rezultatul
discutiilor lui $,arati in efortul de a raspunde la intre*arile si c,estiunile introduse
de el. Desigur9 alaturi de A. $,ariati9 altii ca 6. 'azargan si 6. 6ota,ari au 8ucat un
rol important in !ictoria Re!olutiei Islamice su* conducerea clericilor. Cu toate
acestea9 in ziua de azi9 alte personalitati ca A. $orous,9 6. 6o8ta,ed $,a*estri si
actualul presedinte 6. +,atami sunt acti!i in noua gandire religioasa9 adica au
incercat renasterea religioasa prin !alorile rationale9 etice si ale societatii ci!ile. In
1//" cu ideile referitor la necesitatea crearii societatii ci!ile acesta a aparut ca o
surpriza in !iata politica si religioasa din Iran. 3iind cleric9 ideile sale au creat multe
reactii in randul ganditorilor traditionali. +,atami9 pe plan intern a pus accent pe
gu!ernarea legii9 societatii ci!ile9 eticii religioase si li*ertatii indi!idualeE pe plan
e4tern pe dialog9 su* forma dialogului ci!ilizatiei. e langa efortul mai mult epic si
liric al lui $,ariati9 si alti ganditori si clerici au a!ut meritul lor in curentul renasterii
Islamice. Reformatorul 6. +,atami scrie5
trei mari figuri istorice & Imamul +,omeini si martirii 6otaK,ari si $adr & au 8ucat un rol
important in istoria noastra recenta si in formarea gandirii epocii actuale in special in randul noilor
generatii de musulmani.
11)

6. +,atami9 care su*liniaza indeose*i aspectele culturale9 mai adauga5
marea lor realizare a fost a*ilitatea de a transforma lumea musulmana9 mai ales s,iismul9
din punct de !edere cultural
115
.
Cu toate ca cei trei9 in !iziunea lui +,atami9 sunt importanti9 totusi9 el are o
tendinta speciala catre Imamul +,omeini despre care scrie ca a fost !estitorul unei
mari transformari istorice.
entru +,atami importanta este continuarea eforturilor incepute de generatii
care nu au dorit sa se realizeze in Occident9 nici nu le(au respins total9 sperand in
11)
6 +,atami9 Islam9 Dialog si $ocietate Ci!ila9 %ditura Argus9 20019 p. 5#
115
Idem9 p.5#
"#
sc,im* sa traseze un teren de mi8loc sanatos. %l este de parere ca eforturile
ganditorilor susmentionati nu sunt fara precedent9 dar ceea ce ii face pe 6otaK,ari si
$adr e4ceptionali este incercarea de a apara gandirea Islamica de gandirea mar4ista
si materialista9 astfel incat sa fie capa*ila de un nou discurs *azat pe o intelegere
adanca a temelor.
De ce 6. +,atami pune accent pe intelegereL entru ca el considera ca intre
gandirea Islamica si !alorile Occidentale e4ista o diferenta ma8ora. %l scrie5
gandirea noastra este *azata pe e4istenta unui Dumnezeu omnipotent9 atotstiutor9 in timp
ce Occidentul respinge o asemenea fiinta9 cel putin in sfera afacerilor sociale.
11"
%l mai este de parere ca9 pe *aza principiului gandirii Islamice autentice si a
Coran-(-) tre*uie gasite noi raspunsuri la pro*lemele de astazi si pornit de la
folosirea realizarilor umane9 mai concret 6. +,atami se gandeste la un dialog intre
Islam si Occident. In !iziunea lui +,atami9 sunt doua curente de care tre*uie sa ne
ferim9 adica traditionalistii rigizi si cei care !or sa se amestece cu Occidentul. De
fapt esenta ideii lui +,atami o gasim in aceasta propozitie5
0re*uie sa adoptam toate realizarile poziti!e ale Occidentului9 insa sa le pri!im in relatia
cu propria noastra mostenire pentru a le putea suplini deficientele.
11-
6. +,atami9 in continuare9 pune accent pe corectitudine :ca unul dintre
pilonii tuturor religiilor9 in special ai Islamului; si ratiune :ca o trasatura comuna
tuturor oamenilor9 un mi8loc de conectare catre lume si catre altii;9 in studierea si
analizarea Occidentului si crede ca intelectualul Islamic este capa*il sa se adapteze
la lumea actuala9 ramanind in acelasi timp racordat la traditie si Coran9 asa incat
esenta solutiei si a religiei sa nu fie deformata si se indreapta spre dez!oltare9 fiindca
religia nu este impotri!a *unastarii materiale si c,eama oamenii catre un loc mai
grandios decat aceasta lume materiala. 6ai mult9 el este con!ins9 in perspecti!a
religiei9 ca un sustinator al ratiunii ca se !ad de8a in lumea de astazi semnele
receptarii nera*datoare a religiei.
11?
Despre ideile lui 6. +,atami9 constatam ca el pune accent puternic pe
aspecte legate de gandirea oamenilor pentru ca din gandire rezulta intre*arile si tot
ceea ce a facut omul de la inceput este rezultatul raspunsurile la aceste intre*ari9 de
aceea 6. +,atami are opozanti si in randurile traditionalistilor :care sunt impotri!a
11"
Idem9 p.55
11-
Idem9 p. 5"
11?
Idem9 p."0
")
oricaror modificari; si Occidentalizatilor :care !or sa rezol!e totul in Occident9 fara
nici o intre*are;.
entru $orous, religia este un fapt legat de profetii9 iar cunoasterea religioasa
re!ine ganditorilor si reformatorilor religiosi. Daca $,ariat> urmarea ideologizarea
religiei9 $orous, are un concept mai mult mistic si considera ca5
Ureligia nu este o structura de gandire pentru indrumarea miscarii in lumea sociala si
considera ca limita intre $tiinta si $tiintele $ociale este claraE in acelasi timp el acorda o atentie
mare laturii mistice a religiei.
11/
Cu toate ca nici un ganditor din sfera cercetatorilor9 din sfera stiintelor
sociale si religioase nu s(a opus teoriilor lui $orous,9 multi ganditori nationali au
criticat conceptul lui de cunostinta religioasa si necesitatea formarii unei
8urisprudente cautatoare. $ingurul ganditor cleric9 care a introdus teorii apropiate lui
$,ours,9 este 6. 6o8ta,ed $,a*estari. %l este de parere ca laturile !ietii se pot
structura rational pe *aza $tiintei si Cunostintei ragmatice. entru el5
Ureligia este gandirea morala in !iata si aceasta gandire poate sa fie !alorificata prin
re!elatie fara a destrama structura stiintei si e4pirienta umana.
120
Conceptia lui $,a*estari nu coincide cu conceptia traditionalistilor9 in
conceptia lor !iata politica9 sociala9 economica si culturala tre*uie organizate pe
*aza inspiratiilor continute in te4tele religioase9 dar el considera ca in lumea
moderna indi!izii tre*uie sa(si organizeze comportamentul si !iata sociala pe *aza
rationalitatii ascunse in conostiinta si stiinta sociala si adauga5
Ureligia9 in principiu9 in lumea moderna nu poate sa nu corespunda asteptarilor si
dorintelor inspirate de progresul !ietii si stiintele moderne.
121
Conceptul lui $,a*estari9 asemenea lui $orous,9 *azat pe stiintele moderne
cu scopul de a iesi din stagnare si a a8unge la !iata religioasa9 considera ca fiecare
om poata sa ai*a conceptia lui din te4tele religioase si mesa8ul cuprins in ele9 dar se
refera si la faptul ca in conceptia traditionala s,iita9 9a*@)@ :Hurisprudent; are
li*ertatea de a a8unge la o conceptie noua9 pornind de la S@ar)a@ :legile Islamice; si
instructiunile sale.
Desigur sunt multi ganditori si intelectuali s,iiti in am*ele ta*ere9 adica
traditionalistii :mai mult in sfera clerica; si re!izionistii.
11/
6ai gros decat ideologia9 p.125
120
Religie9 toleranta si !iolenta re!ista D)an, p.-9 1//?
121
Idem p./
"5
In concluzie9 pe *aza ideilor prezentate9 referitor la ganditorii din Iran se
poate spune ca9 treptat9 s(au diminuat inspiratiile rationale ale religiei9 ganditorii
considera ca religia9 in general9 si Islamul9 in mod special9 inainte de a a8uta
promo!area rationalitatii in lume9 au ne!oie de rationalitatea lumii pentru
promo!are.
Referitor la structura interna a teoriilor ganditorilor religiosi din Iran9 un lucru
este de remarcat9 adica argumentarea discutiilor ca un sim*ol al rationalitatii9 iar
neacordarea unei atentii suficiente9 ratiunii pragmatice sau inspiratiei critice este o
sla*iciune a acestor teoriiE adica pentru ei nu este importanta !iata zilnica a
oamenilor si sfera sociala a !ietii9 ei luand in considerare mai mult latura idealista a
acti!itatilor. O alta sla*iciune a lor este neputinta sc,im*arilor in credinta oamenilor9
mai ales in sfera rugaciunilor9 ceremoniilor si conceptiilor despre9 despre legatura
intre indi!id si esenta di!ina. Dar ceea ce au reusit a promo!a este faptul ca religia
este un fenomen posi*il de o*ser!at9 analizat9 comentat si reconstruit. $i9 in fine9 ei
au reusit sa introduca in sfera discutiei su*iecte ca progresul9dez!oltarea9
su!eranitatea nationala9 societatea ci!ila9 democratia9 dreptatea sociala si cerintele
generale din Iran.
Desigur aceste concepte erau specifice mai mult intelectualilor inspirati si
formati in Occident9 deoarece in gandirea interna sau proprie nu e4ista o traditie in a
c,estiona si a dez*ate aceste idei si de a le promo!a in randul oamenilor.
Dar9 un lucru este cert9 ca a inceput com*aterea sau mai *ine zis efortul de a
dialoga in mod reciproc9 intre traditionalisti si modernisti si acest lucru insemna
asigurarea conditiilor necesare formarii unei !iziuni si intelegeri generale.
*. P.2I<IC" SI IS2"MU2
*.1. #Politica$% de)initie si caracteristici

.a fel ca si termenul de religie9 termenul de politica poate fi definit in
multiple sensuri. In sensul cel mai simplu9 politica desemneaza procesul prin care
un grup de oameni9 ale caror opinii si interese sunt initial di!ergente9 a8ung la decizii
""
si actiuni colecti!e care se impun grupului si care sim*olizeaza o recunoastere
comuna.
O definitie generala a politicii nu poate fi data9 dar pentru a mentine
traiectul e4plicati! din prezenta lucrare9 am sa incep cu a*ordarea Occidentala
generala9 pentru a ma deplasa apoi spre domeniul mai particular al sociologiei( si de
aceasta data cea din spatiul Occidental(si9 apoi9 spre intelegerea oferita de Isalam
asupra temenului.
Po()3),a poate fi definita succint drept
122
5
tipul de acti!itate asociata cu gu!ernul.
Deci9 din punctul de !edere al definitiei Occidentale asupra politicii un
element comun al !ariatelor a*ordari dedicate acestui fenomen este acela ca
12#
5
olitica se ocupa de putere. %a este institutia sociala raspunzatoare de modul in care este
do*andita9 repartizata si folosita puterea.
uterea atunci cand este relationata cu politica se refera la capacitatea
unui grup de a impune realizarea scopurilor si o*iecti!elor sale.9 fiind indisolu*il
legata de autoritate si conducere(deci de e4istenta unei organizari sociale9 a unei
structuri sociale date.
Astfel9 politica9 in conceptia teoreticienilor Occidentali9 presupune
di!ersitatea opiniilor si actiunii umane9 daca nu in ceea ce pri!este o*iecti!ele atunci
cel putin in cel al mi8loacelor necesare pentru a le atinge. $imultan9 politica este
de neconceput fara autoritate9 ea este insepara*ila in plan practic de putere9 de
capacitatea de a impune diciziile la ni!elul unui grup &indiferent daca din dialogul
opiniilor s(a a8uns sau nu la un consens.
In perspecti!a clasica9 teoriile politice s(au concentrat asupra aspectelor
normati!e ale gu!ernarii si statului. olitica reprezinta puterea si practica gu!ernarii
iar teoria politica este studiul acestora. A gu!erna politic:fara recurgere la
!iolenta;9 inseamna a gu!erna prin intermediul institutiilor si aran8amentelor pu*lice.
$tiinta care se ocupa efecti! cu studiul politicului & <eoria politica( este
o reflectie sistematica asupra naturii si scopurilor gu!ernarii9 a institutiilor politice si
a ideilor legate de gu!ernare si autoritate
12)
. 0eoria politica este diferita de filosofia
politica si de stiinta politica9 diferentierea aceasta originandu(se in e!olutia generala
122
A Dictionar> of olitical 0,oug,t9 R. $crutton9 6acmillan9 1/?#9 p. )2)
12#
Introducere in $ociologie9 1.2oodman9 %d..ider9 'ucuresti9 1///9 p. #0-
12)
A Dictionar> of olitical 0,oug,t9 R. $crutton9 6acmillan9 1/?#9 p. )2#
"-
ce a acompaniat dez!oltarea stiintei Occidentale moderne. In acest sens stiinta a
fost ec,i!alata cu studiul afirmatiilor empirice9 in timp ce filosofia s(a refugiat in
analiza enunturilor formale. De aceea9 in masura in care teoria politica comporta
e!aluari(recomandari asupra a ceea ce tre*uie facut in plan poolitic9 aceasta
preocupare nu poate fi atri*uita nici stiintei si nici filosofiei.
0eoria politica Occidentala poate im*raca doua aspecte5
a; 0eoria politica prescripti!a9 aceasta ocupandu(se cu aspecte normati!e de
tipul cum ar tre*ui sa9 concentrandu(se asupra analizei conceptelor centrale
in teoria politica9 de tipul5 egalitate9 putere9 autoritate9 drepturi9 li*ertate9
o*ligatie9 legitimitatea gu!ernarii9 idealul de gu!ernare.
*; 0eoria politica descripti!a9 aceasta !izand urmatoarele aspecte5 cum se
legitimeaza gu!ernarea9 cum se e4ercita puterea9 legea9 autoritatea9 decizia si
se concentreaza pe felul in care functioneaza institutiile legislati!e9 e4ecuti!e9
8udecatorestiE pe partide9 factiuni9 grupuri de interese :deci9 pe cei ce
gu!erneaza sau sunt in competitie pentru gu!ernare;
*.2. Politica in perspectiva gandirii sociologice .ccidentale
Din punctul de !edere al conceptiei Islamice orice societate9 daca nu are
intre*ari in adancul sufletului9 inseamna ca nu are gandire si oricine nu are gandire9
!iata ii este afectata de principii care nu sunt creatia lui si nici nu are puterea si
capacitatea de indrumare a !ietii pentru ca nu are un tel si nici nu stie cum se poate
a8unge la acesta. Cu toate ca e4ista o distanta mare intre ci!ilizatia Islamica si
ci!ilizatia Occidentala9 nu putem sa negli8am tot ceea ce e4ista in Occident9 care este
a!ansat si in sfera stiintelor umane. %ste ne!oie de o gandire adanca si profunda in
principal9 astfel incat rezultatele gandirii Occidentale conduc la o*tinerea
concluziilor9 metodelor si modalitatilor pentru o !iata prospera.
In epoca contemporana9 relatiile si contactele cu Occidentul au fost
numeroase9 dar cunoasterea reciproca a celor doua spatii a ramas nesemnificati!a
si mai mult sentimentala. In principiu9 reactiile lumii musulmane in fata
Occidentului au fost du*le9 una de respingere si negare totala si cealalta de supunere
neconditionata. %fortul pentru cunoasterea culturii si ci!ilizatiei Occidentale este in
acelasi timp o sarcina de gandire si o necesitate istorica. $i in sfera politicii9 nici un
efort stiintific si de gandire nu !a da rezultatul corect daca nu cunoastem ideile si
"?
metodele Occidentului9 mai ales ca in ultimele decenii s(au ela*orat !iziuni diferite
de cele ale stramosilor nostri in c,estiunile umane. De fapt9 daca noi simtim aceasta
necesitate9 asta inseamna ca am gasit drumul esential in folosirea rezultatelor
o*tinute de Occident.
0ermenul de politica si !iziunea politica in randul ganditorilor Occidentali
nu are frontiere si constatam ca definitiile utilizate in epocile !ec,i cunosc o e!olutie
in raport cu definitiile concrete si cu metodele stiintifice contemporane de studiere a
acestor fenomene.
5.2.1. Pr'5'n3ar'a /r)n,)/a('(or .ar) 4,o() O,,)1'n3a(' a(' 3'or)')
/o()3),'
rimul teoretician Occidental al politicului poate fi considerat $ocrate(care a
formulat primele consideratii rele!ante pri!ind legatura dintre putere(cetateni9
gu!ernanti si gu!ernati in cazul anticei Atena. rado4al9 atunci cand se refera la
democratia ateniana9 se poate constata ca $ocrate nu adopta nici o pozitie pro sau
contra in raport cu disputa regim aristocratic !s. democratic si este de parere ca
cetatenii tre*uie sa accepte legea c,iar daca legea nu este una dreapta. entru
$ocrate9 gu!ernarea & forma concreta a puterii politice( im*raca cinci forme
gu!ernarea gu!ernatorului 8ust9 gu!ernarea tiranului9 gu!ernarea *urg,eziei si elitei9 gu!ernarea
*ogatilor si gu!ernarea generala :nationala si populara;E el refuza ultima forma si este
pentru gu!ernarea 8usta prin cultura.
125
2andirea politica greaca este de8a matura in secolul de aur & forma sa
clasica aparand in opera lui laton. 3ilosofia platoniciana(centrata pe primele
di,otomii filosofice(cauta realizarea unui ideal moral(su*sumat sintagmei de 'ine
:alaturi de 3rumos si Ade!ar(acesta fiind unul dintre elementele centrale ale
teoriei platoniciene a lumii perfecte;. In plan social9 laton sta*ileste e4istenta unui
ideal &cel al Omului 'un &caracterizat prin patru caracteristici5 intelepciune9
!ite8ie9 dreptate si retinere (ceea ce inseamna9 conform lui laton9 adec!area sa la
idealul filosofic suprem.
laton cauta & in .epublica- & sa identifice modalitatea concreta in care
acest ideal poate fi realizat in planul gu!ernarii9 al puterii politice. laton cauta in
fapt solutia ideala pentru a o*tine o putere politica pura9 indestructi*ila. %l considera
ca la *aza unei astfel de tip de politica se afla dreptatea :sau 8ustitia;( dar aceasta
inteleasa in mod a*solut9 ca Idee ura(suveranitatea intelepciunii. Din perspecti!a
125
'azele gandirii politice in Islam9 de A. Can8ani9 p. -5
"/
propusa9 cea a lecturii prin intermediul unei grile oferita de gandirea Islamului
e4plicatia lui laton poate fi descompusa si interpretata astfel5 In !iziunea
platoniciana asupra puterii politice e4ista cinci forme de gu!ernare5 a filozofilor9 a
militarilor9 a *ogatilor9 a populatiei si a tiranilor. %l prefera gu!ernarea filozofilor si
cel mai *un gu!ern este cel condus de cei mai *uni si inteleptul sa fie su!eran9 iar
gu!ernul sa fie intelept.
12"

laton introduce si notiunea de societate ideala atunci cand !or*este de
Atena si 2recia si nu accepta in cazul acesteia crizele si aspectele coruptiei sociale9
etice si politice. $ocietatea lui tre*uie sa contina ratiune si !ointa. 6. +,atami scrie
despre orasul lui laton5
2u!ernul sau9 orasul in !iziunea lui laton9 este un lucru natural si nu artificial si
inseamna ca e4istenta sau ine4istenta structurii politice nu este un lucru facultati!9 caci !iata omului
fara acestea este imposi*ila. 2u!ernul are radacina naturala ca orice e4istenta. De aceea9 este un
lucru de realizat.
12-
6. +,atami9 in analiza finala a politicii si structura gandirii lui laton9
adauga5
In proiectul lui laton9 ordinea inseamna ade!aruri fi4e si nu tre*uie decat descoperit de
om in lumea suprema si comandantul este filozoful care9 pe *aza intelepciunii naturale9 descopera
ade!aruri a*solute ale ordinii sociale si poporul este e4ecutantul ordinii.
12?
Cu toate ca gandirea platoniciana este deose*it de importanta pentru
conceptia Islamica asupra politicului9 primul mare sistem coerent din teoria
politica ii apartine lui Aristotel. %olitica ( cartea sa principala din aceasta
perspecti!a nu este totusi un manual de gandire politica ci un g,id pentru
intelegerea lumii reale. entru Aristotel stiinta politica este stiinta interesata de
studiul statului :sau polisului grecesc;. $tatul la Aristotel este o forma perfecta
de comunitate umana9 caci omul este de la nastere un animal politic in masura in
care nu poate prospera sau trai decat ca cetatean al unui stat. Astfel a!em clara
diferenta si interdependenta dintre5
Stat:comunitatea cetatenilor
"etateni:cei care au dreptul de a fi alesi intr$o functie politica in cadrul unui
stat.
12"
Idem9 p.-"
12-
De la lumea orasului la orasul lumii9 p.5#
12?
Idem9 p. "#
-0
entru Aristotel oamenii9 spre deose*ire de alte animale9 tre*uie sa se
raporteze( sa in!ete :sa se lumineze; raportandu(se permanenet la ce!a e4terior lor9
adica la stat. Cooperarea sociala a oamenilor presupune9 dupa Aristotel o organizare
politica9 anar,ia fiinda impotri!a naturii(de unde concluzia5 politica este egala cu
moderatia. entru acest ganditor familia este primul nucleu al societatii si este
natural si scopul final al familiei este orasul care doreste *unul. 6. +,atami9
referitor la etica si politica in !iziunea lui Aristotel scrie5
Contrar ideilor lui laton9 etica si politica nu au un caracter suprem ci unul legat de lume
si de om9 in timp ce laton apeleaza la principiile supreme.
12/
Astfel el reaminteste ideea lui Aristotel conform careia omul este9 prin natura
sa un an).a( /o()3),. 6.+,atami citeaza si conceptia artistotelica referitoare la
gu!ernare. Aristotel prezinta doua categorii de gu!ernari ( *une :monar,ie9
aristocratie si repu*lica;E si rele :tirania oligar,iei si a democratiei; si su!eranitatea
legii are o importanta mare in !iziunea lui. %l considera ca politica si societatea
ci!ila sunt naturale si tinta lor este *inele si !iata *una. Despre diferenta de !iziuni
intre Aristotel si laton9 6. +,atami scrie5
Diferentele de *aza sunt urmatoarele5 in primul rind9 pentru Aristotel9 *inele orasului nu
are caracter suprem9 in al doilea rand9 Aristotel face o distinctie in folosirea ratiunii in aspecte
teoretice si practice si9 in fine9 Aristotel crede ca conducatorul este raspunzator in fata
cetatenilor.
1#0
erioada cuprinsa intre Antic,itate si Renasterea Occidentala nu aduce
sc,im*ari spectaculoase in gandirea politica Occidentala(desi9 asa cum arata A.
0a,eri5
in 2?00 de ani distanta intre moartea lui Aristotel si nasterea lui 6ac,ia!elli au a!ut loc
patru e!enimente ma8ore de gandire5 primul & aparitia scolilor filozofice sceptice9 epicureice9 al
doilea & completarea teoriilor politice si 8uridice ale Imperiului Roman9 al treilea a fost crestinismul
si9 in fine9 renasterea si reforma.
1#1
0otusi9 intre cei doi piloniai gandirii politice Occidentale anterior(
mentionati(Aristotel si 6ac,ia!elli(poate fi mentionata conceptia lui 0,omas
dJASuino care a insemnat un progres al filozofiei politice in Occident9 acesta fiind
pentru europeni cel mai mare filozof crestin. Citit din nou prin grila Islamului
12/
Idem9 p.-0
1#0
Idem9 p.-"
1#1
Istoria gandirii politice in Occident9 p.?)
-1
putem !edea ca pentru dJASuino gu!ernarea seamana cu un !apor al carui capitan
este religia si clericii. Acest lucru este o*ser!at de A. 0a,eri atunci cand el scrie9
referitor la societatea dorita de dJASuino5
%l <dJASuino= !rea o societate complet umana din com*inarea structurii de !iata cu
structura spirituala in care prima sa fie su*ordonat celei de(a doua.
1#2
Cel mai renumit teoretician politic al Renasterii este 1. 6ac,ia!elli(
considerat parintele stiintei politice moderne
1##
. Aiziunea lui 6ac,ia!elli este cea a
unui e!olutionist &el sta*ilind o trecere graduala a domeniului politic de la simpla
!iata in comun :vivere comune; la o societate :vivere civile; care isi gaseste
implinirea in stat :vivere publico;. Aiziunea lui politica s(.a *azat pe eliminarea
religiei si a eticii din sfera politicii. 6. +,atami9 in comentarea gandirii lui
6ac,ia!elli9 apeleaza la e4presiile folosite de Barold H. .asKi in cartea C),(-(
()2'r3a3)) )n E-ro/a si retine urmatoarea rezultanta a miscarilor timpului5
,1 ; In drept! contractul a inlocuit traditiile de clasa.
2 ; In credinta! o forma religioasa a fost diversificata.
+ ; In politica ; suveranitatea populara a inlocuit$o pe cea divina si naturala.
1 ; In economie ; resursele transformabile au fost inlocuite de terenuri si
proprietate.
< ; In ideal $ increderea in progres pe baza ratiunii a inlocuit increderea in epoca
de aur.
= ; In actiune! actiunea sociala a fost inlocuita de actiunea personala.-
1+1
In aceasta perioada9 omul si umanismul9 toate realitatile fizice si interne si
pamantene ale omului intra in atentia speciala cu scopul indeplinirii dorintelor
omului. In plina reforma religioasa9 6ac,ia!elli de!ine purtatorul de cu!ant al
elitelor nereligioase. entru ca nu era adept al compromisului in politica scrisa el
considera ca5
1. nici o forma de gu!ernamant nu este potri!ita oriunde si in orice momentE
2. singurele forme de gu!eranamnt care merita a fi a!ute in !edere sunt
monar,ia si repu*lica :sau statul popular;.
Cu toate acestea9 6ac,ia!elli nu este perfect consec!ent in scrierile sale9
atata timp cat ca forma de gu!ernare9 el prefera monar,ia in timp ce in cartea
1#2
Idem9 p.1)2
1##
3ilosofie olitica9 O.0rasnea9 %d. olitica9 'ucuresti9 1/?"9 p.12-
1#)
De la lumea orasului la orasul lumii9 p. 1-"
-2
Discursuri predomina forma Repu*lica. 6. +,atami comentand !iziunea lui
6ac,ia!elli9 se refera si el la aceasta dar a8unge la concluzia ca5
%l <6ac,ia!elli= doreste sa arate caracteristicile unui stat puternic si modalitatile de
prote8are a puterii si gloriei acestuia.
1#5
Conceptia ganditorului italian renascentist a penetrat destul de mult
cunoasterea comuna( de e4eplu9 termenul de machiavellism este folosit in lim*a8ul
cotidian pentru a prezenta modalitatea de functionare a unui gu!ern sau politician si
aceasta consta in egocentrism9 nesinceritate9 inselare si lipsa oricarei do!ezi etice. In
!iziunea lui C. a,le!an .a,@)a6'(()4.-(+ poate fi astfel rezumat5
intotdeauna urmareste interesele proprii9 afara de eu nu respecta pe nimeni9 face rau su*
forma *inelui9 cere cat mai mult9 este !iolent9 nu respecta promisiunile si foloseste orice ocazie
pentru a inselaoamenii si depune tot efortul pentru raz*oi.
1#"

Analiza Islamica retine din teoria lui 6ac,ia!elii faptul ca acest ganditor nu
accepta !iziunea prioritatii religiei fata de stat si nici nu este de acord cu e4istenta
religiei independente de stat(asa cum remarca si A. 0a,eri5
!aloarea acordata religiei de 6ac,ia!elli si importanta eipentru stat consta in facilitarea
scopurilor statului prin religie ca un instrument efecti!9 de aceea considera *iserica o parte din
componenta gu!ernului.
1#-
erioada secolelor @AI(@AIII cuprinde numele unor teoreticieni ai politicii
care sunt antagonici in ceea ce pri!este perspecti! asupra gu!ernarii. e de o parte9
a!em gandirea continentala&in special cea franceza(al carei reprezentant este
H.'odin9 si9 pe de alta9 este conceptia insulara( engleza(reprezentata in epoca de
0,.Bo**es si H..ocKe.
H.'odin a formulat una dintre primele analize structurate ale conceptului de
su!eranitate9 definit ca puterea cea mai influenta si mai persistenta dintr(un stat
sau comunitate de state
1#?
. .egea este9 dupa 'odin9 e4presia reala a !ointei
su!eranului si ea are puterea constrangatoare asupra oricarui mem*ru al acestui stat.
Oricum9 in conceptia lui 'odin9 nici puterea su!eranului nu este nelimitata9 ea fiind
supusa constrangerilor legii naturale.
1#5
Idem9 p.1?-
1#"
6entionat in cartea Istoria gandirii politice in Occident9 p.15?
1#-
Idem9 p.1"2
1#?
A Dictionar> of olitical 0,oug,t9 R. $crutton9 6acmillan9 1/?#9 p. )-
-#
1otiunea su!eranitatii a lui H. 'odin este un e4emplu remarcat de gandirea
Islamica si citat in aceste lucrari. Astfel9 referindu(se la diferite !iziuni politice9 A.
0a,eri se refera la 'odin in urmatoarea maniera5
'odin a fost dintre cei mai talentati politicieni care a incercat prin cartea sa sa demonstreze
necesitatea unui stat puternic ca aparator al dreptului ci!il si politic al oamenilor.
1#/

'odin9 prin concretizarea intelesului su!eranitatii9 a atras atentia asupra
pro*lemelor legate de ordine si limitele puterii politice nu numai in plan intern ci9
pentru prima data9 in relatiile internationale. %l se gandeste la o su!eranitate
permanenta cu putere a*soluta in editarea legilor generale si pri!ate pentru popor.
entru gandirea Islamica el este important si din punct de !edere metodologic9 A.
0a,eri acordand o atentie deose*ita acestei conceptii in promo!area metodelor
e4perimentale in stiintele sociale.
Odata cu 0,.Bo**es9 teoria politica a lui 'odin si a su!eranitatii in cadrul
doctrinelor politice9 capata o forma clasica care se !a menifesta in intreg secolul
@I@ !est(european. 3undamentul conceptiei ,o**esiene este teza conform carei9 toti
oamenii9 in mod natural9 sunt egali. De aceea9 arata Bo**es9 inaintea oricarui
gu!ern9 indi!idul doreste sa(si prote8eze li*ertatea si dupa aceea se supune celorlalti.
entru indi!idul uman9 in !iziunea lui Bo**es9 nu e4ista nici prioritate9 nici dreptate9
nici nedreptati9 iar ceea ce e4ista este raz*oiul. %l !or*este de necesitatea unei
con!entii sociala pentru a alege su!eranii si a pune capat raz*oiului. unctul
cardinal9 in !iziunea lui9 este securitatea5
% posi*il ca su!eranul sa fie tiran9 dar cea mai rea tiranie este mai *una decat anar,ia9 mai
mult9 in foarte multe cazuri9 interesul su!eranului este comun cu interesul cetatenilor.
1)0
entru a intelege principiul su!eranitatii statului :Statul$)eviathan;9
considera Bo**es9 noi tre*uie sa intelegem natura omului in a*senta su!erantitatii.
2anditorul englez credea in legea naturala(condiderata drept un sistem de principii
a carei !aliditate este recunoscuta de toate fiintele rationale(dar considera ca legea
naturala nu poate fi aplicata in stadiul naturii(pe care el il defineste ca stadiul
primar9 cel al raz*oiului si anar,iei. $ecuritatea si e4istenta unui stat9 afirma Bo**es9
rezida in e4istenta unui Contract social9 o con!entie sociala in care sunt clare
datoria reciproca a fiecaruia. %4ista mai multe forme de contract social in
1#/
Idem9 p. 1/#
1)0
6entionat in cartea Istoria gandirii politice in Occident9 de A. 0a,eri9 p.20?
-)
conceptia ,o**esiana5 intre fiecare
1)1
cetatean si celalalt si9 apoi9 intre cetatean si
stat. $u!eranitatea poate lua forma unei persoane sau a unui ansam*lu cetatenesc9
dar9 odata sta*ilita ea are puterea a*soluta de a sta*ili legea statului(deci9 de a fi4a
politica pentru intregul social. Dintre formele de gu!ernare :monar,ie9 democratie9
*urg,ezie9 totalitara si minoritara; pe care le enumera9 Bo**es prefera monar,ia si9
mai mult9 furnizeaza argumente pentru separarea puterii clerice de cea politica9 iar
religia tre*uie sa fie su*ordonata puterii de stat.
$pre deose*ire de H. 'odin si 0,. Bo**es teza centrala a lui H. .ocKe este cea
a gu!ernarii limitate( .ocKe fiind considerat pe *una dreptate unul dintre
fondatorii .i*eralismului modern. .ocKe a argumentat impotri!a teoriei dreptuli
di!in si a sustinut in separarea puterilor in stat(intre legislati! si e4ecuti!(el acorda
prioritate legislati!ului in plan real5
entru .ocKe9 structurile politice sunt *azate pe doua ipoteze9 o structura naturala si
contractul social.
1)2
Ideile principale ale lui .ocKe pot fi rezumate astfel
1)#
5
1. Omul are o serie de dreptui naturale care nu sunt date prin !ointa di!inaE
2. Drepturile naturale e4ista inca din starea naturala si e4istanta lor nu solicita
e4ercitarea unei autoritati e4terneE
#. Orice gu!ernare tre*uie sa tina seama de e4istenta acestor drepturi naturale(
dintre care cel mai important este cel de li*ertate & si9 de aceea9 orice
gu!ernare tre*uie sa fie una *azta pe consensul celor gu!ernati
). 3orma de gu!ernare superioara( ideala( este cea contractuala( *azata pe
transferul unor atri*ute ale cetatenilor umani spre reprezentantii lor.
0eoria politica a lui .ocKe este inspirata de filozofia lui si9 in opinia lui9
politica este o c,estiune naturala care are radacini in natura sufletului omului. %l
pune un accent deose*it pe ratiune si !or*este de e4istenta a trei puteri in stat5
legislati!ul9 e4ecuti!ul si federati!ul9 acordind o mare legitimitate puterii politice si
interesului societatii. In continuarea argumentului sau rationalist9 H. .ocKe crede ca
*iserica nu tre*uie amestecata in aspectul material si ci!il al lumii(de unde separarea
stat>putere politica-$religie>putere teologica pe care el o afirma.
1)1
A Dictionar> of olitical 0,oug,t9 R. $crutton9 6acmillan9 1/?#9 p.2#/
1)2
Idem9 p.22?
1)#
A Dictionar> of olitical 0,oug,t9 R. $crutton9 6acmillan9 1/?#9 p.#21
-5
Din perspecti!a gandirii Islamice9 H..ocKe este apreciat ca cel care a
consolidat fundamentele li*eralismului Occidental si a imaginat forma structurii
politice adaptata noii ci!ilizatii. In acest sens9 6. +,atami scrie despre ideile lui
.ocKe5
.ocKe9 in sfera gandirii politice9 are un loc maret si renumit pentru ca miscarea trecerii de
la 6ac,ia!elli la o noua etapa a fost promo!ata de ideile lui.
1))
$farsitul secolului @AIII si inceputul secolului @I@ au insemnat in %uropa si
America aparitia si manifestarea unui nou spirit in gandirea politica(epoca
.uminilor insemnand si prima incercare de a aplica in practica o serie de conceptii
ale teoriei politice si sociale. C,. . 6ontesSuieu este deseori mentionat ca primul
ganditor enciclopedist care s(a ocupat e4tensi! de relatia li*ertate(putere
politicaTgu!ernare. Conform conceptiei lui 6ontesSuieu legea si constitutia sunt
atri*ute inerente spritului oamenilor. Desi e4ista o lege naturala uni!ersala9 ea nu
este aplica*ila oriunde si oricum. osi*ilitatea ca legea naturala sa se manifeste real
este asigurata de o constitutie ideala. In aceste conditii e4ista posi*ilitatea ca legea
naturala sa fie utilizata efecti! pentru a garanta drepturile cetatenilor si9 in sc,im*9
aceasta Con43)3-3)' depinde de realizarea unui conte4t socio(geografic adec!at
pentru aplica*ilitatea ei
1)5
. 6ontesSuieu propune si o noua clasificae a formei de
gu!ernare5 tiranie a*soluta9 monar,ie si repu*licaE repu*lica de doua feluri &
aristocratica sau democratica si9 simultan9 in lucrarile sale9 fundamenteaza stiintific
teoria separarii puterilor in stat9 pe *aza legii.
%l !or*este de e4istenta a trei puteri in stat5 legislati!ul9 e4ecuti!ul si 8ustitia9 si cand
principiul separarii puterii in stat functioneaza9 putem !or*i de un regim li*er.
1)"
H.H Rousseau este adeseori identificat cu teoria sa din domeniul politic5 0eza
e4istentei unui contract social intre gu!ernanti si gu!ernati. Afirmand ideea5
0oti oamenii sunt li*eri prin nastere9 totusi peste tot ei sunt incatusati
asa(numita teorie rousseauista a libertatii naturale si inalienabile a
individului uman afirma esenta naturii bune a omului9 care este per!ertita de
institutiile sociale(in special de stat si de puterea politica. Conform conceptieie
rousseausite99 democratia directa este unica forma legitima de putere politica9 dat
fiind ca ea este legitima prin ea insasi. Insa c,iar in aceasta forma e4trema a
1))
De la lumea orasului la orasul lumii9 p.2##
1)5
A Dictionar> of olitical 0,oug,t9 R. $crutton9 6acmillan9 1/?#9 p.#5/
1)"
Istoria gandirii in Occident9 p.2)1
-"
li*ertatii si idealului politic e4ista o serie de contradictii intre indi!id si colecti!itate.
%le sunt rezol!ate prin instituirea unor contracte sociale la diferite ni!ele :intre
cetateni9 intre gu!ernanti si gu!ernati; pentru atingerea unui *ine comun. De aici9
crede H.H. RousseauE pentru ca un gu!ern sa fie *un el tre*uie sa fie produsul
contractului social acceptat de toti oamenii. Din perspecti!a relatiei politica(
religie9 desi H.H.Rousseau este credincios9 referitor la relatia stat & religie el ramane
un e4ponent de seama al rationalsimului luminist(aceasta fiind si interpretarea pe
care gandirea Islamului o da operei sale. A. 0a,eri rezuma contractul social al lui
Rousseau in urmatoarele enunturi5
1 ; legea ma3oritatii in legiferare0
2 ; egalitatea oamenilor0
+ ; fericirea si prosperitatea sunt scopul guvernului0
1 ; este posibil ca puterea guvernului sa fie nelimitata0
< ; interesul public corespunde interesului individual si oamenii nu au dreptul
de a se revolta impotriva guvernului0
= ; suveranitatea nationala este netransformabila0
? ; suveranitatea populara nu se consuma in timp.
11?
$ecolul @I@ si mai ales secolul @@ au insemnat manifestarea distinctiei clare
idealism(materialism(originate in opera filosofica a lui 2..I. 3riedric, Begel9
preluate si reformulate de 6ar4 si %ngels. 2andirea politica ,egeliana este relati!
comple4a9 ea fiind parte integranta din sistemul sau filosofic9 dar poate fi rezumata
succint astfel5 $tatul este cea mai inalta e4presie a li*ertatii umane9 rezultand din
transcendenta conditiilor :antecendente filosofic; ale familiei si situandu(se in
opozitie :dialectica; in raport cu societatea ci!ila. 3amilia este un moment :dar nu
in sens temporal; al e4istentei politice si o conditie esentiala a li*ertatii umane.In
acelasi timp9 societatea ci!ila este o asociere li*er consimtita a indi!izilor umani
li*eri pe *aza unui contract social9 dar ea este posi*ila numai prin e4istenta
li*ertatii pe care familia o face pos*ila si pe care o prote8eaza statul. In cadrul
sistemului politic modern opozitia dintre loaialitatea particulara fata de familie si cea
generala in raport cu li*ertatea este depasita dialectic intr(o noua forma de supunere
&cea fata de stat ca e4presie a*soluta a li*ertatii umane si conditie fundamentala a
realizarii li*ertatii umane. Din perspecti!a lecturii Islamului pentru Begel9 locul si
rolul gu!ernului este identic cu cel pe care $f. Augustin il acorda *isericii( Begel
1)-
Idem9 p.250
--
fiind mentionat in literatura Islamica atunci cand !or*este de independenta ca prima
li*ertate si glorie suprema a fiecarui popor si cand se declara partizanul li*ertatii
religioase si separarii religiei de stat.
$pre deose*ire de conceptiile anterioare9 de natura filosofica9 mar4ismul a
fost prima filosofie a carei rezultate au putut fi masurate practic( in concordanta cu
cele*ra 'eza a 11 despre @euerbach5
3ilosofii nu au facut decat sa interpreteze lumea. Important este de a o sc,im*a
entru +arl 6ar49 politica9 religia9 filozofia si arta fiecarei epoci a istoriei
umane este produsul modurilor de productie si mai putin produsul modalitatior de
distri*utie. rin cele doua idei de *aza ale sale9 adica relatiile intre munca si
capital si structura sociala9 8uridica9 religioasa si politica a societatilor este
rezultatul economiei sau modalitate de productie9 au fost puse fundamentele
sistemului mar4ist. %l dez!olta teoria teza9 antiteza si sinteza(care se aplica la
diferite si*siteme ale societatii. Conform 'eoriei suprastructurii in orice tip de
societate tipul de putere politica e4istent :supra(structura; este determinat de
specificul relatiilor fundamentale e4istente :*aza; &dintre care cele mai importante
sunt cele economice. entru 6ar49 societatea este un sistem gu!ernat de o structura
reprezentata de interactiunea dintre elementele sistemului. In acest fel9 potri!it lui
6ar4 politicul este detreminat de economic. Relatia politic(su*sistemele sociale este
una dialectica5
1. din punct de vedere genetic politicul este un su*(sistem
determinat de sistemul economic(care il precede si fara de care el nu ar putea e4istaE
2. din punct de vedere structural$functional politicul este
principalul sistem din societate pentru ca el are rolul unic si special de a a sigura
reproducerea *azei in interiorul unui anumit moment isoric. Astfel pouterea
politica este9 pentru 6ar49 un monopol( al clasei care detine proprietatea
mi8loacelor de productie la un moment dat in societate.
1u se poate inc,eia acest su*capitol fara a nu mentiona fie si cat de succint
.i*eralismul ca cea mai solida !ersiune de gandire si realitatea politica din
Occident9 a!and radacina in moti!atia si gandirea omului Occidental despre
autonomia indi!idului. 6. +,atami scrie despre li*eralism5
li*eralismul este un fenomen important in istoria gandirii si destinului omului si cea mai
naturala si permanenta forma a politicii.
1)?
1)?
De la lumea orasului la orasul lumii9 p. 2?#
-?
Departe de a fi un curent unitar9 li*eralismul este e4trem de fragmentat
intern9 e4istand mai multe ideologii politice li*erale care pot fi prezentate
sc,ematic astfel5
0a*el 1.
2i&eralismul clasic 2i&eralismul de tranzitie si
compromis
#Nostalgia li&erala$
2."onstant
4.de 'ocAueville
5.St. Mill
B.Spencer
).*on Misses
*.Ba6eck
Respinge egalitatea politica
si sutine inegalitatea naturala
pe *aza proprietatii
considerata naturala.
Relatia sociala dintre *ogati si
saraci este reglementata politic
prin legi ela*orate de corpul
legiutor9 aceasta find o miscare
contra naturii.
%c,i!aleaza li*ertatea politica
cu proprietatea economica si
!ede statul ca o
constrangere a li*ertatii
indi!iduale.
Desigur9 !iziunile politice in Occident nu se limiteaza la datele prezentate9 dar
cred ca prin acestea se poate o*tine o apreciere cat mai sintetica si cuprinzatoare a
su*iectului. Defintiile sunt numeroase. 1aoli are diferite definitii ale politicii9 dintre
care5
71 F ar3a <o(o4)r)) /o4)2)()3a3)(or=
2 F *-6'rnar'a oa.'n)(or=
3 F (-/3a /'nr- /-3'r'=
4 F a ,-noa43' ,)n', ,', ,an1, ,-. 4) 1' ,' ,a43)*a8=
5 F 1)43r)2-3)a or1)nara a 6a(or)(or=
6 F 3oa3' a,3)6)3a3)(' ,ar' 4-n3 1)r',3' 4a- )n1)r',3' )n o23)n'r'a /-3'r))
*-6'rn-(-), ,on4o()1ar'a 4) <o(o4)r'a ,on,o.)3'n3a a a,'43')a.+
14$
5.2.2. 7Po()3),a+ 1)n /'r4/',3)6a 4o,)o(o*)') /o()3),' O,,)1'n3a('
Din perspecti!a sociologica /o()3),a este definita drept
150
5
procesul prin care un grup uman9 cu opinii si interese initial diferite9 a8uge la
decizii si optiuni colecti!e9 care se impun intregului grup si care sim*olizeaza o politica a
acestuia in intregul lui.
unctul de plecare in intelegerea relatiei societate( politica il constituie
conceptul de putere(termen care cel mai frec!ent este luat in sensul conferit de
6. Ie*er
151
5
capacitatea de a atinge scopuri in ciuda opozitiei altora.
1)/
6entionat in carte 2andirea gu!ernarii religioase9 p. -5
150
Dictionar de $ociologie9 C9Camfir9 ..Alasceanu9 %d. 'a*el9 'ucuresti9 1//#9 p. )#"
151
Introducere in $ociologie9 1. 2oodman9 'ucuresti9 %d. .ider9 1///9p. #0-
-/
$pre deose*ire de teoria politica( ramura cu o istorie !ec,e de mii de ani in
Occident( sociologia politica este o disciplina relati! noua9 cu caracter ,i*rid9 dar
cu o dez!oltare remarca*ila in ultmele decenii mai ales datorita studiilor
comparati!e. Dintre teoriile Occidentale care pot fi su*sumate acestui tip de
a*ordare am ales sa prezint trei mari curente($coli5
1. Sociologii politici liberali$ aici ii am in vedere pe 5. Schumpeter care
apreciaza ca ,democratia- este o ,metoda- de elaborare a deciziilor politice in
care indivizii dobandesc puterea de a statua asupra acestor decizii ca rezultat al
luptei si concurentei pentru votul popular.
2. Sociologii politici adepti ai teoriilor elitiste #C.Mosca! *.%aretoD$in acest
caz autorii postuleaza eistenta distinctiei dintre ,elite- si ,mase- ca membri ai
societatii! sustinand ca ,elitele- au un rol decisiv in societate! constituie un factor
decisiv in istorie! in organizarea si conducerea vietii politice. ,Elitele- politice sunt
astfel concepute sociologic ca grupuri de indivizi cu trasaturi distincte si cu un
traiect actional diferit de cel al ,maselor-.
+. Sociologii politici tehnocrati$ in acest caz poate fi mentionat 5. Ellul care
afirma ca omul politic este dezarmat daca el nu se poate folosi de o ,eperienta
tehnica-$ care! prin ea insasi confera impresia de siguranta. )a baza conceptiei lui
Ellul sta conceptul de ,eficacitate- imprumutat din sociologia /eberiana a
organizatiilor si care este aplicat la domeniul deciziei politice. Decizia politica nu
poate fi luata fara a lua in calcul avanta3ele de tip ,cost$eficacitate-$pentru aceasta
fiind necesare strategii socio$politice complee.
*.3. 'i)erente si asemanari intre viziunea .ccidentala si Islam
Din punctul de !edere al Islamului pentru o apreciere 8usta a gandirii si
efortului fiecarui om9 mai ales in sfera politicii9 se crede ca sunt necesare
urmatoarele ade!aruri5
1. Intotdeauna binele si raul! corect si incorect! deficientele si completarile sa fie privite
impreuna si alaturi de aspecte negative! pentru a nu negli3a partea pozitiva si sa pierdem
dreptatea.
2. Sa facem o clasificare reala si eficienta din doua perspectiveE a esentei si a fenomenului
rezultat.
?0
entru Islam dificultatea in definirea politicii pro!ine din !iziunea si
comportarea ci!ica din care a rezultat politica iar aprecierea politicii este aprecierea
ci!ilizatiei. Alteori pro*lema nu este esenta politicii9 ci folosirea incorecta a teoriei si
rea intelegere sau reaua !ointa a responsa*ililor.
Asa cum am mai mentionat9 este foarte greu de a8uns la o definitie completa9
cuprinzatoare si acceptata de catre toti despre un su*iect atat de important9 am*iguu
si comple4 ca politica.
Diferentele se refera(din punctul de !edere al Islamului( la esenta politicii9 nu
la e4istenta ei9 si la necesitatea a*ordarii in !iziunile religioase :Islamica; si laice
Occidentale. Aplicand aceeasi grila de lectura Islamica despre aceste diferente9 se
pot concluziona urmatoarele5
1. %4istenta unei !iziuni diferite referitoare la principiul e4istentei9 cu alte cu!inte9
doua !iziuni opuse(una pri!ind e4istenta di!ina9 iar cealalta e4istenta
materiala. Cea di!ina este a4ata pe Dumnezeu9 iar cea materiala este a4ata pe
om si materie. In !iziunea monoteista9 sursa su!eranitatii se afla in
Dumnezeu9 iar in cea materiala su!eranitatea este inspirata de natiune.
2. A doua diferenta pri!este omul. In !iziunea religioasa9 omul nu este a*solut
material si are aspecte morale. Aceasta consta in faptul ca politica9 in !iziunea
relgiei9 alaturi de !iata materiala si *unastare9 urmareste aspecte moralo(etice9
iar pentru politica in Occident principiul este administrarea aspectelor
materiale si de *unastare.
#. In !iziunea religioasa9 modalitatile de actiune nu pot depasi principiile religiei9
iar in politica Occidentala scopul este important si pentru aceasta orice este
posi*il.
). Aalta definitie re!ine la scop asa cum este el inteles in politica. $copul in
politica si gu!ernarea religioasa este re!italizarea religiei si traditiilor in
societate asa cum spune primul Imam s,iit ( Ali :A.$.;5
Dumnezeule9 tu stii foarte *ine ca lupta noastra nu este pentru a do*indi puterea9
gu!ernarea9 lumea si a!erea9 ci am !rut sa repunem do!ezile dreptatii si religiei in locul cu!enit9 sa
facem reformele in asa fel incat toti oprimatii sa fie in siguranta si sa re!italizam legile uitate.
152

Dar9 in !iziunea Occidentala9 politica este crearea unei *alante intre li*ertate
si dreptate. Aici9 a4a si argumentele cunoasterii li*ertatii si dreptatii sunt opinia
pu*lica9 mentalitatile si dorintele umane.
152
1a,8ol*alag,9 discursul 1#1
?1
5. Occidentul crede ca ci!ilizatia9 cultura si plitica lui e *azata pe
li*ertate9 dar musulmanii cred ca ci!ilizatia9 politica si cultura lor sunt *azate pe
principiile religiei si pe !alorile traditionale. In Occident9 intaietatea o are
intelegerea dorintelor umane9 iar o persoana li*era este cine!a care9 cautand a(si
indeplini ne!oile9 nu este impiedicata de nimic. $i aceasta li*ertate a a!ut un rol
poziti! in luarea destinului in propriile maini9 iar gu!ernul a de!enit ser!itorul
poporului9 nu stapanul sau.
De mentionat ca diferentele de !iziune nu sunt e4cluse c,iar intre
Occidentalii insisi(dupa cum separatia Occidentali(musulmani se manifesta mai ales
din punct de !edere religios. Astfel de !iziuni functioneaza si intre sa!antii
musulmani9 mai ales in lumea de astazi9 cand ci!ilizatia Occidentala este dominanta.
In lumea Islamica de astazi9 unde ci!ilizatia Occidentala domina lumea. In lumea
Islamica9 studiul politiciinu are e4perienta *ogata si9 mai mult9 a de!enit su*iectul
unor studii e4tinse9 mai ales in ultimele doua secole9 mai mult din cauza e4istentei
gu!ernelor tiranice si totalitare in tarile Islamice si din cauza colonialismului
Occidental. A*ordarea acestor pro*leme este legata si de c,estiunea asigurarii
ne!oilor energetice9 in conditiile in care tarile Islamice au a!ut cele mai *ogate
resurse de petrol si gaze. In principiu9 in rindul ganditorilor musulmani9 in ultimul
timp9 au dominat doua !iziuni de *aza5 implicarea religiei in politica si separarea
religiei de politica.
Dar diferentele nu se limiteaza la !iziunile sus(mentionate9 in randul
ganditorilor contemporani9 mai ales in curentul s,iit9 in cazul caruia implicarea in
studiul religios a fost mai puternica. Aici constatam trei curente5
1. A/(),ar'a n',on1)3)ona3a a *an1)r)) /o()3),' O,,)1'n3a(' n-.)3'
4',-(ar)5ar'a 4o,)'3a3)).
2. R'4/)n*'r'a 3o3a(a a 6a(or)(or O,,)1'n3a(' ,- ar*-.'n3-( ,on3ra1),3)') )n3r'
()2'r3a3'a O,,)1'n3a(a 4) 6a(or)(' r'()*)oa4'. E) ,r'1 ,a 1'.o,ra3)a
O,,)1'n3a(a a.'n)n3a )n3'*r)3a3'a r'()*)') 4) 4' o/-n' or),ar-) '<or3 1'
r'<or.a. A,'43' ,a3'*or)) 4-n3 n-.)3' ,on4'r6a3or) 4a- 3ra1)3)ona()43)
r'()*)o4).
3. V)5)-n'a ,ar' -r.ar'43' ,r'ar'a -n-) ',@)()2r- )n3r' r'()*)' 4) ()2'r3a3'.
A,'43)a 6or2'4, 1'4/r' 1'.o,ra3)a r'()*)oa4a 4) ,r'1 ,a 6)5)-n'a
3ra1)3)ona()43a '43' 1'/a4)3a 1' 3)./ 4) n- ,or'4/-n1' r'a()3a3)(or (-.)) 1'
a5). A,'a43a 6)5)-n' '43' n-.)3a r'<or.a3oar' ,on4)1'ran1 ,a 4o,)'3a3'a
?2
,)6)(a 4) /(-ra()4.-( r'()*)o4 4) /o()3), 6or 4a aC-n*a (a o ,a(' 1' .)C(o, )n
,ar' 4a <)' '6)3a3a a4/',3'(' n'*a3)6' a(' .o1'(-(-) O,,)1'n3a( 1ar 4) a('
1o*.'(' r'()*)oa4'.
Intre aceste trei !iziuni9 un lucru este cert9 ca e4ista o ri!alitate puternica intre
grupurile traditionalistilor si reformatorilor9 dar care dintre acestea cine !a a!ea
castig de cauza este greu de pre!azut. %4ista si un pericol in faptul ca9 daca
ri!alitatea intre aceste doua grupuri de!ine mai in!ersunata9 este posi*il sa ai*a
castig de cauza secularistii.
Care este9 mai e4plicit9 esenta intelegerii politicii in perspecti!a IslamicaL
*.. Politica in Islam
Inainte de a a*orda gandirea politica in Islam9 gu!ernare9 stat9 putere9
su!eranitate9 este necesar un studiu fie si succint referitor la definitia politicii.
olitica9 oricum ar fi a*ordata9 tre*uie sa recunoastem ca este nascuta cu
omul prin e4presia tre*uie. De cand e4ista omul9 !iata sa este asociata cu politica
si9 de fapt9 politica a fost neincetat un su*iect de gandire si analiza pentru
teoreticieni si filozofi. e cat e4istenta politicului este e!identa si concreta pe atat
semnificatia si esenta sa sunt mai greu de inteles.
oitica este insa un fenomen plin de mistere si de am*iguitati. De aceea9 a
gasi o definitie unica si acceptata de toti este e4trem de dificil.
A!ind in !edere ca politica nu este o in!entie noua9 este *ine sa !edem
!iziunile despre acest fenomen destul de greu de descifrat
In lim*a persana9 termenul politica este de origine ara*a si este deri!at din
4a4 si )a4-4
15#
termenul fiind folosit cu mai multe semnificatii9 dintre care ne
oprim la urmatoarele5
1. %olitica este folosita pentru a ordona! a supune sau a opri pe un taran.
1<1
2. %olitica inseamna autoritatea asupra oamenilor.
1<<
+. %olitica presupune a reforma un fapt.
1<=
1. 4 conduce sau a gestiona lucrurile unui taran.
1<?
15#
Dictionar 6are a lim*ii ara*e
15)
$a,a, allog,a,9 !ol.#9 p./#?
155
6ofradat alcoran9 de Rog,e* %sfan,ani
15"
Idem
15-
Idem
?#
<. ,%olitica-! in leic! inseamna gestionarea absoluta! iar ca epresie in relatiile
sociale revine la guvernare si putere.
1<F
De asemenea9 in dictionarul persan9 termenul politica inseamna5
a ordona unei tari si gestionarea unei tari9 gu!ernare9 a conduce9 prezidare9 legiuire9
dreptate si 8udecare.
15/
In lim*a romana9 termenulpolitica deri!a din termenul polis :oras; din
greacaE in realitate politica in 2recia insemna stiinta gu!ernarii unui oras. Iar
orasul insemna locul de !iata al oamenilor. Daca la inceput polisul era o cetate
construita9 ulterior termenul si(a sc,im*at sensul si a fost folosit cu sensul de
societate politica obisnuita.
1"0
A!ind in !edere ca sfera politicului nu este clara9 sensul si conceptia despre
el sunt comple4e si dificile. 3iecare om are conceptia lui despre politica si in cartile
despre politica sunt diferente in definire9 dar toti autorii accentueaza faptul ca o
definitie completa si unica este destul de dificila. Aici9 argumentul este urmatorul5
definitia in stiintele sociale este dificila si in nici o ramura a stiintelor sociale nu
a!em o definitie completa.
1"1
6. +,atami se refera la acest su*iect si este de parere ca5
di!ergentele pri!esc esenta politicului9 si principiul e4istentei ei9 dar interogatia asupra
e4istentei ei poate fi formulata astfel5 Oare politica are e4istenta ade!arata sau acrediti!aL si daca
este o realitate atunci definitia ar tre*ui cautata in esenta si felul ei9 iar cea acrediti!a nu are forma
e4terioara.
1"2

Autorul9 in continuare9 considera ca9 daca politica se refera la c,estiuni ca
organe9 legi si administrare sau institutii de stat9 la raz*oaie si pace9 atunci are
e4istenta reala. Dar9 daca o consideram ca e4presie a gandirii omului rational9 atunci
aceasta acreditare respecta realitatile. De aceea9 politica este o c,estiune concreta9
rezultate9 efecte si mi8loace care sunt concrete.
1"#
6. +,atami in a*ordarea definitiei politicului9 apeleaza la ideile si definitiile
oferite de filozofii 2reciei antice :mai ales laton9 Aristotel; si ale scolasticilor
:Agustin; plus la filozofii musulmani ca 3ara*i si ganditori ca 6ac,ia!elli9 Bo**es9
15?
%lm Alsiase, de 2,apanci9 p./
15/
Dictionar persan9 6. 6oin9 !ol. II9 p.1/""
1"0
3undamentele stiintei politice9 p. 2#9 mentiune de Aristotel
1"1
'azele politicii de A. A*olmo,ammad9 p.10
1"2
De la lumea orasului la orasul lumii9 p.1/
1"#
Idem9 p.20
?)
H. .ocKe si altii. Desigur9 pentru +,atami9 ca si pentru ceilalti ganditori9 gasirea unei
definitii unice a politicului este foarte dificilaE de aceea incearca o a*ordare analitica
a fenomenului. %l este de parere ca pentru a intelege politicul e ne!oie de a sta*ili
sfera gandirii politice9 sfera care cuprinde patru laturi sau aspecte diferite5
1. Po()3),a ,a /ar3' a ,on43))n3') /ra*.a3),,' ,ar' 3)n' 1' 43))n3a=
2. S3))n3a /o()3),)) ,a o ra.-ra a 43))n3') .o1'rn'=
3. A 3r')a (a3-ra ,ar' n- '43' n),) 43))n3a /o()3),a, n),) <)(o5o<)a /o()3),a.
4. 9)(o5o<)a 43))n3') /o()3),' ,a o ra.-ra no-a )n O,,)1'n3 4) )n Or)'n3.
7n alt sens folosit pentu politica este gu!ernare9 prezidare9 8udecare9 educatie9
pedepsire si altele. entru sa!antii musulmani politica inseamna5
6odalitatea conducerii unei societati in asa fel incat sa fie asigurate sau prote8ate
interesele materiale si morale ale componentei sale.
1")
Cu alte cu!inte9 politica inseamna gu!ernarea unei tari si in aceasta definitie
accentul este pus pe sinceritate fapt contrar intelesului comun care identifica
politica cu inselatorie si demagogie. In acelasi timp9 politica pentru teoreticienii
Occidentali este sintetizata in stiinta studiului politicii si a statului cu scopul
asigurarii unei societati sta*ile9 in siguranta si *unastare. Desigur9 aceste !iziuni sunt
*azate pe umanism9 fiind urmarea promo!arii ideilor post(renascentisrte in %uropa.
A. 'a>at este de parere ca acest termen are legatura puternica cu gu!ernarea9
preotia si inseamna5
re!olta sau efortul unei persoane pentru a face reforma. Cand gu!ernatorul se ocupa de
tre*urile unui taran9 are ne!oie de un program de lucru si rezol!area dificultatilor inseamna politica.
$i in spusele religioase scrie ca profetii au a!ut misiunea de a conduce si a directiona afacerile
sociale si politice ale populatiei lor.
1"5
entru a completa definitia mentionata9 el apeleaza la doua e!enimente
importante din perioada aparitiei Islamului si acestea sunt5 Acordul de pace
Bodeibie
P
si mesa8ele scrise adresate de profetul 6o,ammad :$.A.;
conducatorilor politici ai epocii.
A.'a>at scrie despre acest acord5
1")
$tructura politica in Islam9 6.H. 1ourozi9 p.15
1"5
2andirea politica in Islam9 p. ?1
P
Acest acord a fost inc,eiat intre musulmanii si dusmanii lor in anul " :%.$.;9 adica "2? D.C.9 dupa
mai multe raz*oaie intre acestia. Acest acord intre 6o,ammad :$.A.; si 2,oreis,i a a!ut / capitole
si numai ca a pre!enit un raz*oi mare ci a fa!orizat intrarea musulmanior in 6ecca si9 de fapt9
aderarea meccanilor la religia islamica. entru multiganditori musulmani9 acest acord do!edeste ca
islamul9 de la *un inceput9 a a!ut o structura solida a politicii si o gu!ernare puternica.
?5
%ste unul dintre cele mai importante acorduri politice ale Islamului care a a!ut un rol
,otarator in soarta musulmanilor
1""
9 iar despre mesa8ele scrise5 acestea sunt dintre cele mai solide
si puternice documente politice in care sunt prezentate metode de gu!ernare si politico(militare ale
unei structuri politice in primii ani ai responsa*ilitatii rofetului .
1"-
Definitiile despre politica sunt relati!e si astazi aceasta este inteleasa mai
mult ca macro(conducerea tarii9 gu!ernare si9 de fapt9 prote8area intereselor societatii
pe plan intern9 e4tern si in relatiile internationale9 cu alte cu!inte9 astazi politica se
ocupa de gu!ernare si societate care au o esenta economico(politic in sensul
stiintific.
entru a intelege mai *ine sensul politicului in Islam9 este ne!oie sa ne
referim la mai multe aspecte din Coran9 din spusele preotilor9 din NaCo(2a(a*@e
:Carte Imamului Ali :A.$.;; si la teze ale sa!antilor musulmani.
3olosirea termenului politic in spusele preotilor e limitata9 dar9 totusi9 e4ista
cate!a la care ne putem referi
1"?
5
( No) 4-n3'. a('4)) '/o,)) 4) ,on1-,a3or)) 4) /o()3),)'n)) oa.'n)(or 4)
4o,)'3a3)(or=
( I.a.-( '43' 4-6'ran 4) /-3'rn), )n /o()3),a=
( S(a2),)-n'a ,on1-,'r)) ',@)6a('a5a ,- a <) 4(a2 )n /o()3),a=
( Po()3),a 2-na ,on4o()1'a5a .'.2r)) 4o,)'3a3))=
( C)n' ar' o /o()3),a 2-na 6a a6'a o ,on1-,'r' (-n*a=
( Cara,3'r)43),a /o()3),)) 4) ,'a .a) 2-na /o()3),a '43' 1r'/3a3'a=
( C'a .a) r'a /o()3),a '43' o/r'4)-n'a=
( I.a.-( '43' ,on43)'n3 1' /o()3),a 4) ,a/a2)( 1' ,on1-,'r' 4) /ro3',3or a(
or1)n-(-) (-) D-.n'5'- 4) 4'r6)3or-( oa.'n)(or.
Desigur9 acestea constituie mentiuni concrete ale su*iectului9 dar9 in spusele
preotilor sunt foarte multe mentiuni despre aspectele legate de politica9 adica despre
conducere9 reforma9 dreptate9 li*ertate9 drepturile oamenilor si de multe ori miscarile
lor erau *azate pe cunostintele si principiile politice. Dintre acestea9 cea mai
importanta este re!olta celui de(al treilea Imam pentru a lupta impotri!a opresiunilor
si su!eranilor tirani ai timpului. Imam Bossein :A.$.; in testamentul sau scrie5
1""
Idem9 p.1/-
1"-
Idem9 p.20-
1"?
2andirea gu!ernarii religioase9 ianuarie 20019 p.)/
?"
%u nu ma re!olt din egoism9 nici impotri!a coruptiei sau opresiunii9 ci scopul meu este
reformarea enoriasilor musulmani si nu este Imam sau conducator cel care nu aplica Cartea lui
Dumnezeu si nu actioneaza pentru dreptate9 8ustitie si calea cea dreapta.
1"/
In mod cert9 aceasta do!edeste ca spusele si actiunea Imamilor se referea mai
mult la diferite aspecte politice si sociale ale societatii.
0ermenul de politica nu figureaza e4pres in Coran9 dar concepte ca
natiune! etnie! trimis! imam! credincios! calif! tiran! 3ust! reformator sunt destul de
mult mentionate. $a ne referim la cate!a dintre acestea5
( Domnule David! tu esti calif pe pamant si trebuie sa guvernezi poporul in
dreptate.-
1?G
( Hoi am ales profetii si preotii pentru indrumarea oamenilor.
1?1
( Hu trebuie sa oprimati! nici sa acceptati opresiunea.
1?2
( "and 3udecati oamenii! bazati$va pe dreptate.
1?+
( In Islam! dreptul de legiferare si aplicarea legilor revine profetilor.
1?1
Afara de acestea9 in Coran sunt si foarte multe !ersete despre 8ustitie9
casatorie9 di!ort9 comert si altele9 ca legi 8uridice ale gu!ernarii.
Dl 6es*a, Iazdi scrie despre acestea5
Cand facem o lectura a Coranului constatam ca acesta contine legile necesare pentru
managementul unei societati si sta*ilirea relatiilor internationale.
1-5
Iar in Car3'a I.a.-(-) A() :A.S.; mai multe capitole sunt consacrate
politicii9 gu!ernarii9 dreptatii si altor teme. 2anditorul musulman 6. 6ota,ari9
referitor la atentia acordata in Na@Co(2a(o*@' su*iectului politica si gu!ernare9
scrie5
oricine face o lectura a Na@Co(2a(o*@ !ede sensi*ilitatea lui Ali :A.$.; fata de politica9
gu!ernare si 8ustitie. Desigur9 cei care nu cunosc Islamul9 dar stiu despre alte religii9 sunt surprinsi
de faptul cum un conducator religios se ocupa atat de mult de aceste aspecte.
1-"
A. 'a>at9 in a*ordarea spuselor Imamului Ali :A.$.;9 alaturi de accentuarea
principiului gu!ernarii se referea la patru tinte ale gu!ernarii5
1"/
Idem9 p.52
1-0
$ura $ad9 !ersetul 2"
1-1
$ura rofetilor9 !ersetul -#
1-2
$ura Aaca9 !ersetul 2-/
1-#
$ura 3emeii9 !ersetul 5?
1-)
Idem9 !ersetul 105
1-5
2andirea gu!ernarii religioase9 p. 5?
1-"
.ectura in 1a8ol*alag,9 p.101
?-
1. @olosirea bogatiei si bugetului in interesul natiunii Islamice
2. 4pararea Islamului si natiunii
+. 4sigurarea securitatii si sigurantei pentru o viata linistita
1. %rote3area drepturilor celor slabi in fata celor puternici
1??
In Na@Co(2a(a*@ este folosita de doua ori e4presia politica intr(o scrisoare
adresata lui 6oa!ie,9 unde este mentionat ca 6oa!ie, nu are capacitatea gu!ernarii
taranilor si de a face politica si ca el nu este in masura sa faca ce!a pentru a fi un
om mai *un si un politician. Aceste e4emple sunt suficiente pentru a constata ca
acest su*iect era destul de important in !iziunea lui Ali :A.$.; ca primul Imam al
$,iitilor.
Dintre sa!antii musulmani9 A!icenna9 3ara*i9 +a!aKe*i9 +as,efolg,eta9 1aini
si Imamul +,omeini au acordat atentie temei politica. In principiu9 ganditorii
musulmani nu au acordat suficienta atentie gandirii politice9 mai ales in comparatie
cu omologii lor din Occident. 6. +,atami scrie9 referitor la acest aspect5
Cu toate ca in lumea Islamica stiinta si intelepciunea au a!ut un loc destul de inalt9 nu s(a
acordat suficienta atentie filozofiei politicii si nici un filozof9 in afara de 3ara*i9 nu s(a ocupat in
mod serios de politica9 in timp ce supranaturalul9 teologia9 etica si stiintele e4acte au fost *ine tratate
si rezultatele sunt stralucite.
1-?
entru +as,efolg,eta politica inseamna sfatuire si indrumare a gu!ernantilor
si c,iar a intregii natiuni de a nu cadea in blestemul colonialismului si mai adauga
ca fac tot posi*ilul pentru aceasta responsa*ilitate.
1-/
+a!aKe*i9 un alt ganditor9 a fost partizanul dependentei politicii de religie si a
considerat ca Islamul este o religie politica. In cartea sa despre politica scrie5
fiindca stiinta politica inseamna lucrurile comune9 se trateaza cu constiinta si conditia
e4istentei9 in mod firesc unul dintre aceste su*iecte !a fi tirania.
1?0

Iar despre 1aini9 fondatorul conceptului 4E2"I"<%E 6"/@I@
:guvernarea 3urisprudentilor;9 6. 6ota,ari scrie5
Hust este faptul ca nimeni nu a dat un comentariu mai e4act al monoteismului pragmatic9
social si politic al Islamului cu argumente concrete din Coran si 1a,8ol*alag,9 decat sa!antul
1aini.
1?1
1--
2andirea politica in islam9 p.21?
1-?
De la lumea orasului la orasul lumii9 p.1)0
1-/
2andirea responsa*ilitatii religioase9 p. "#
1?0
6entionat in cartea 3undamentele politicii de A*ol 6o,ammad A*ol Bamid9 p.1-
1?1
Islam si gandirea politica contemporana9 p. 15
??
$i A!icenna se referea la politica ci!ila si considera ca scopul final al
societatii ci!ile si politice este fericirea9 iar legea si politica ca doua fundamente de
*aza ale societatii ci!ile re!in profetilor. In cartea cu titlul D'.on43rar'a
/ro<'3))(or9 el afirma urmatoarele5
rofetul este legislator si politician recunoscut al societatii si el este singurul care poate sa
ai*a am*ele calitati.
1?2
3ara*i9 primul si singurul care a luat in serios studiul politicii si9 cu alte
cu!inte9 fondatorul filozofiei Islamice9 considera ca structura politicii este utopia
*azata pe principiile filozofice si politice a!and ca scop fericirea. %l este de parere
ca orasu ratacirilor si al nestiutorilor este oponentul utopiei9 al celor care nu cunosc
fericirea si *inele oamenilor. 6. +,atami scrie despre 3ara*i5
3ilozofia ci!ica a lui 3ara*i este inspirata de clar!iziunile sale in structura politica ce se
afla in marea ordine a creatiei si corespunde acesteia. .umea are legi si un stapan9 iar omul9 cu toate
ca are ratiune matematica9 ratiune pentru cautarea fericirii9 este ratiunea legata de ratiunea acti!a9 si
ratiunea acti!a a lui 3ara*i urmareste progresul si complementaritatea omului.
1?#
In secolul @@ am fost martorii mai multor e!enimente fundamentale si
decisi!e :raz*oaie9 re!olutii9 lo!ituri de stat;9 dar putine au influentat atat de mult
!iziunea mondiala despre religie si principiile ei9 precum Re!olutia Isalmica din
Iran. In 1/-/9 Re!olutia Islamica s(a intins in lumea musulmana si dincolo de ea. A
dat o noua speranta musulmanior si popoarelor asuprite care cautau li*ertatea si
dreptatea9 afectand astfel intelectual si politic epoca noastra. Re!olutia Islamica su*
conducerea Imamului +,omeini a ridicat o furtuna in lumea Islamica si printre toti
oropsitii lumii. 6. +,atami scrie despre Imamul +,omeini5
%l a fost o *inecu!antare de neinlocuit pentru re!olutia noastra si instaurarea Repu*licii
Islamice. 6ostenirea sa ramane o mare rein!iere a religiei lui Dumnezeu in !remurile noastre. Ceea
ce il deose*este de alti reno!atori religiosi este rolul sau central de conducator pe care l(a 8ucat in
instaurarea gu!ernarii Islamice.
1?)
$copul urmarit de Imamul +,omeini a fost lupta impotri!a tiraniei9
dependentei9 coruptiei9 degradarii culturale si a imperialismului american si crearea
unei societati *azate pe principiile Islamice si al dreptatii sociale. Aiziunea Imamului
a fost *azata pe monoteism9 Coran9 rofet si preoti. %l defineste astfel politica5
1?2
6entionat in cartea 'azele gandirii politice in Islam de Amid Can8ani9 p. 1--
1?#
De la lumea orasului la orasul lumii9 p.1))
1?)
Islam9 dialog si societate ci!ila9 p. ?)
?/
politica este indrumarea societatii si cunoasterea prote8arii intereselor societatii. Interesul
este poporul9 interesul sunt oamenii si aceasta re!ine profetilor9 iar altii nu pot gu!erna politic9
aceasta re!enind profetilor9 preotilor si sa!antilor Islamului.
1?5
Imamul +,omeini9 in !iziunea sa politica9 este impotri!a separarii politicii de
religie si in cartea 7G-6'rnar'a C-r)4/r-1'n3')9 la pagina 2#9 afirma urmatoarele5
3aptul ca religia tre*uie sa se separe de politica si sa!antii musulmani sa nu se amestece in
c,estiunile sociale si politice este un z!on lansat de colonialisti. Aceasta o spun laicii. Oare in epoca
profetului 6o,ammad :$.A.; politica era separata de religieL Oare in acea perioada9 unii erau clerici
si altii erau politicieni si gu!ernantiL Oare in epoca califilor9 8ust sau in8ust9 in timpul gu!ernarii
Imamului Ali :A.$.; politica era separata de religieL Au fost doua structuriL Aceste !or*e sunt
creatia colonialistilor si oamenilor politici ca sa separe religia de tre*urile lumii si de conducerea
societatii musulmane. %i !or sa separe sa!antii musulmani de luptatorii pentru li*ertate si
independenta.
De fapt9 Imamul +,omeini este partizanul impletirii religiei si politicii si
accentueaza de mai multe ori aceasta. %l spune5
1u numai ca Islamul nu este separat de politica9 ci Islamul este religia politicii si este o
religie in care legile de rugaciune sunt politice si politica lor este rugaciunea.
1?"
Referitor la putere9 gu!ernare si dreptate in gu!ernarea Islamica Imamul
+,omeini afirma5
persoana nu dispune de gu!ernare. In Islam este lege si toti se supun legii9 iar legea lui
Dumnezeu9 legea si 8ustitia di!ina este legea lui Dumnezeu9 legea 8ustitiei di!ine9 legea coranica si
legea traditionala a rofetului Islamului.
1?-
Rolul si efortul Imamului +,omeini in renasterea Islamului este recunoscut si
de ganditorul Occidental Anne(6arie Delcam*re care9 in 4bordarea problemelor
politice in Islam9 scrie5
In 1/-/9 in Iran9 +,omeini le da o mare speranta Islamistilor prin declararea Islamului ca
religie de stat9 insa raz*oiul
P
cu IraKul9 condus de Imam intre 1/?0 & 1/?? impotri!a micului $atan9
cum il socotea el pe $adam9 se soldeaza cu un semi(esec pentru Iran.
1??
1?5
6entionat in cartea 3undamentele politicii9 de A. A*dol Bamid9 p.10?
1?"
Cartea l7minii9 !ol. 1?9 p."-
1?-
2andirea gu!ernarii religioase9 p."/
P
%ste mentionat ca raz*oiul a fost impus de IraK si in rezolutia 5/? a Consiliului de $ecuritate O17
IraKul a fost recunoscut ca incepator de raz*oi cu Iranul.
1??
Islamul9 editura Coresi9 p.105
/0
+. IS2"MU2 SI /U4ERN"RE" P.2I<IC"
+.1. #/uvernarea politica$% aspecte de)initorii
Inteleasa in mod Occidental ca
1?/
5
%4ercitarea influentei si controlului9 prin intermediul legiui si coercitiei9 asupra unui grup
particular de oameni9 care sunt organizati intr(un stat
#guvernarea9 in doctrinele politice Occidentale9 se diferentiaza prin
urmatoarele caracteristici5
a. Este constitutionala sau non$constitutionala ( in primul
caz puterea este limitata de o Constitutie9 in cel de(a doilea nu dispune de acest
corp de legiE
*. Este absoluta sau limitata ( aceasta distinctie se refera
la masura in care puterea unui gu!ern este limitata de alte institutii ale statuluiE
c. Este politica sau non$politica.
In ceea ce pri!este tipurile de gu!ernare istoria gandirii politice
Occidentale a inregistrat e!olutia acestora in !ariate momente de timp( la ora
actuala cele mai importante fiind5
Monarhia0
Democratia0
4ristocratia0
1?/
A Dictionar> of olitical 0,oug,t9 R.$crutton. 6acmillan9 1/?#9 p. 21?
/1
&ligarhia0
'irania.
3undamentala in cazul gu!ernarii moderne9 arata ganditorii Occidentali
moderni si contemporani9 este aplicarea principiului seapararii puterilor in stat.
Acest principiu stipuleaza ca !ariatele functii ale puterii in societate :8uridica9
e4ecuti!a9 legislati!a; ar tre*ui separate. 3orma pura a acestei doctrine afirma
urmatoarele
1/0
5
uterile e4ecuti!a9 legislati!a si 8udiciara sunt conferite prin Constituitie
unor institutii :corpuri; si persoane diferiteE
Organismele gu!ernarii sunt considerate autonome si egale9 nici una dintre
ele nefiind su*ordonata sau raspunzatoare una fata de alta(de e4emplu9
legislati!ul nu poate inlocui e4ecuti!ul si nici e4ecuti!ul nu se poate su*stitui
legislati!uluiE
1ici un organism al gu!ernarii nu poate e4ercita in principiu puterile acordate
prin Constitutie altor organisme(de e4emplu9 legislati!ul nu(si poate delega in
intregime puterile e4ecuti!uluiE
Hudiciarul actioneaza independent de influenta politica si se *ucura de
securitate fata de putere si are capacitatea de a declara legislatia ca
neconstitutionala.
$i in cazul conceptului de fata ( guvernarea politica ( distinctia dintre
gandirea Occidentala si cea a Islamului este una deose*it de importanta. entru
inceput o intre*are la care am sa caut un raspuns este5 Car' '43' )n3'('4-(
3'r.'n-(-) 1' 7*-6'rnar'+ )n *an1)r'a /o()3),a O,,)1'n3a(a8
+.2. Conceptia ganditorilor .ccidentali despre guvernarea
politica
2andirea politica Occidentala cuprinde numeroase teorii referitoare la
gu!ernare(a4a centrala de(a lungul carora ele se diferentiaza fiind modalitatea in
care !ariati ganditori au sesizat raportul dintre $copuri si 6i8loace in cazul
acestui termen. Cu alte cu!inte9 fiecare mare teoretician al gu!ernarii a cautat sa
ofere un raspuns la dilema5
1/0
2,id de idei politice A. 6iroiu9 6. 6iroiu9 %d. an(0era9 'ucuresti9 1//29 p. ?0
/2
ES<E /U4ERN"RE" UN MI(2.C PEN<RU UN SC.P S"U E" ES<E UN SC.P IN
SINE>
0eoria lui Begel a gu!ernarii este un e4emplu al cazului in care gu!ernarea
este !azuta ca un scop in sine9 in timp ce teroriile li*erala si socialista pot
e4emplifica primul caz..
Istria docrinelor politice Occidentale a legat formele de gu!ernare de
modalitatea in care diferiti teoreticieni au definit statul si puterea politica.
A!and in !edere ca unele dintre aceste aspecte au fost prezentate anterior
1/1
iar la
altele ma !oi referi in e4tenso ulterior9 de aceasta data !oi prezenta succint
principalele idei su*sumate marilor curente de teoretizare Occidentala din secolele
@I@(@@5
L)2'ra()4.-((a fost mult timp9 si inca mai este9 similar cu intelesul :cotidian
al ; unui gu!ern limitat( manifest in incercarile celor gu!ernati de a
micsora puterile gu!ernului si9 simultan9 de a(si mentine pentru ei propriile
forme de reprezentare9 institutiile si drepturile specifice. Aceste tentati!e au
luat forma garantarii legale a drepturilor indi!iduale impotri!a incalcarii
acestora de catre puterea su!erana. rimele semneTindici ai gandirii de
factura li*erala apar in Occident in cadrul 6agna C,arta .i*ertattum
:1215; desi se considera ca ideea moderna Occidentala de acest tip este un
produs specific al secolelor @AII(@AIII. rincipalii e4ponenti ai
li*eralismului din aceasta perioada sunt considerati 5'.$pinoza9 H..ocKe9
I.+ant9 H.'ent,am9 H.$t.6ill9 A de 0ocSue!ille si ganditorii %nciclopedisti.
rincipalele idei care fundamenteaza li*eralismul9 in oricare dintre !ariantele
sale9 sunt urmatoarele5
#1D "redinta in valoarea suprema a individului! in libertatea si drepturile sale0
#2D Individualismul ca valoare suprema a omului0
#+D "redinta ca individul are drepturi naturale! care eista independent de
guvern si care trebuie sa fie prote3ate impotriva imitiunii guvernului0
:); .ecunoasterea valorii supreme a libertatii! care are deseori sensul de
capacitate de a asigura dreptul cuiva! simultan cu conceptia potrivit careia
guvernul trebuie sa fie limitat astfel incat el sa asigure libertatea fiecarui
cetatean.0
1/1
A se !edea in acest sens su*capitolul 5.2. anterior si capitolul ulterior din prezenta lucrare.
/#
#<D & conceptie mai curand antropocentrica si nu teleologica asupra
problemelor politice ! care considera potentialul uman si realizarea umana
ca semnificand esenta adevarata a valorii0
#=D Iniversalismul$ adica credinta ca drepturile si obligatiile sunt universale si
rezulta dintr$o conditie umana care transcende spatiul si timpul0
#?D 4pararea tolerantei in domeniile moralitatii si religiei.
So,)a()4.-(( aceasta teorie politica !iza realizarea unui sistem de
gu!ernamant care era permamenta si adec!ata consitiilor sc,im*atoare ale
e4istentei reale. rincipalele idei ale acestei teorii politice sunt urmatoarele5
#1D %remisa eistentei unei egalitati structurale intre oameni$ accentul de
aceasta data este pus pe faptul ca fiintele umane au drepturi egale intrucat ele
sunt egale in orice aspect care priveste drepturile lor0
#2D Statul este considerat ca principalul administrator al societatii$ idee
care echivaleaza cu a spune ca! de fapt! statul este un ,dispozitiv-
administrativ comple! destinat sa garanteze drepturi individuale si sa
distribuie beneficii intre cetatenii sai in conformitate cu drepturile de care
acestia dispun. Statul este! deci! preocupat in principal cu distributia si re$
distribuita la nivel macro$social. )egea este considerata ca un mi3loc pentru a
obtine o ordine corecta si a reliza o administrate efectiva a vietii cotidiene.
Dar statul nu este un scop in sine! ci! mai curand el este cel caruia i se
incredinteaza functiile administrative0
#+D Eliminarea sistemului de control$aceasta idee care pleaca de la
presupozitia eistentei unei varietati de tipuri ale controlului inter$ si intra$
uman in plan social #prin sistemul de clase! prin instituiile sociale si prin
privilegiile ereditareD. 'oate aceste sisteme sunt considerata ca incalcand
aioma fundamentala a egalitatii in drepturi. Hivelul primar la care ar trebui
sa se manifeste aceasta egalitate intre cetateni este cel al egalitatii in dreptul
de proprietate.! astfel incat statul trebuie sa fie capabil ca in orice moment sa
intervina pentru ,limitarea- inegalitatilor de proprietate intre cetatenii sai.
Con4'r6a3or)4.-(( Aceasta fiind o teorie Occidentala care poate fi dis8unsa
in trei mari su*(capitole5 o atitudine fata de societate9 o idee de gu!ernare si
o politica practica. In ceea ce pri!este teoria asupra formei de gu!ernare
intre*area la care cauta sa se ofere un raspuns este5 Ce sa se conser!e si cumL
Raspunsul !izeaza ideea unei gu!ernari prin institutii si o teorie ulterioara
/)
asupra naturii si functiei institutiilor. Conform teoriei conser!atorismului9
puterea politica tre*uie in!estita in institutii si in indi!izi numai in
momentul in care acestia sunt detinatori ai unei functii. $tatul este institutia
superioara dar el poate urmari scopurile unui gu!ern conser!ator numai daca
detine controlul asupra unei di!ersitati de numeroase institutii care sunt
simultan supuse lui si independente in raport cu el. Aceste institutii9 in
sc,im*9 isi mentin propriile principii de dez!oltare si rolul gu!ernului !a fi
in parte sa le prote8eze in fata ingerintelor ar*itrare si sa furnizeze conte4tul
legal in cadrul caruia ele sa se dez!olte pentru a satisface ne!oile si
asteptarile mem*rilor societatii. $tatul si societatea sunt considerate a fi
entitati comple4e care pot fi mult mai usor deteriorate decat im*unatatite dar
ale carui legi de dez!oltare si auto(mentinere tre*uie respectate.
To3a()3ar)an)4.- Conceptia potri!it careia statul nu tre*uie sa permita
e4istenta nici unei institutii autonome9 deci toate actiunile cetatenilor sai
tre*uie supuse controlului strict al statului. In acest caz nu se poate !or*i de
societate ci!ila&statul inglo*and toate formele de asociere e4istente in
societate. 2u!ernarea se *azeaza pe represiune institutionala si psi,ologica9
cu e4cluderea sistemului drepturilor si institutiilor democratice.
T'o,ra3)a- care inseamna literar 2u!ernarea prin Dumnezeu dar care in
sens politic inseamna gu!ernarea prin intermediul preotilor.In conceptia
Occidentala se considera ca initial aceasta conceptie denota sistemul !ec,ilor
e!rei asa cum este el e4primata in Tora+(caz in care legile di!ine erau
tratate ca producand atat o*ligatii di!ine cat si o*ligatii laice. In cazul acestui
tip de teocratie gandirea Occidentala considera ca nu era !or*a de implicare
directa a preotilor in actul de gu!ernare ci prin ocuparea functiilor 8udiciare
si legislati!e de catre preoti. 0eocratia ca principiu si forma de gu!ernare a
fost e4primata in gandirea Occidentala succint in lucrarea 'ractatus
'heologicus$%oliticus de catre '.$pinoza. In cazul conceptiei lui $pinoza se
considera ca toate o*ligatiile ci!ile rezulta dintr(o intelegere cu Dumnezeu9
aceasta constituind liantul fara de care societatea nu ar putea e4ista. 0otusi9
conform lui $pinoza9 intr(un astfel de stat9 su!eranul nu era de o*ieci9 un
preot9 de unde &spune el( si in cazul teocratiei e4ista o reala separare a
puterilor in stat9 care duce la limitarea puterilor su!eranului teocrat.
/5
2andirea politica Occidentala defineste regimul politic din Iran(sistemul
Islamic de gu!ernamant(drept unul teocratic. %ste aceasta realitateaL Care sunt
particularitatile regimului politic atunci cand acest concept este a*ordat dintr(o
perspecti!a diferita(cea posi*ila prin lectura IslamuluiL Inainte de a oferi un
raspuns la aceasta intre*are este necesara o trecere rapida in re!ista a relatiei
'iserica( $tat din perspecti!a crestinismului.
+.3. 0iserica 1 Stat in crestinism
6.3.1.S,-r3 )43or),
O prima etapa a de!enirii sale ca indi!id constient a constituit(o pentru om
starea sa de !eg,e in pozitie !erticala9 care are o importanta esentiala pentru
intelegerea fenomenului religios.
2ratie pozitiei !erticale spatiul este organizatVin patru directii orizontale proiectate
pornind de la un a4 central sus(8os. Altfel spus9 spatiul se lasa organizat impre8urul corpului
omenesc9 ca intinzindu(se in fata9 in spate9 la dreapta9 la stanga9 sus9 8os9Vsi aceasta e4perienta
originara permite diferite moduri de orientareVsi aceasta e4perienta a spatiului orientat in 8urul
unui centru e4plica importanta di!iziunilor si impartirii e4emplare a teritoriilor9 a locuintelor si
sim*olismul lor cosmologicV
%4perienta spatiului orientat este inca familiara omului societatilor moderne9 desi el nu este
constient de !aloarea e4istentiala a acesteia.
1/2
Dar atunci9 la inceputuri9 acasta orientare a facut ca omul sa gandeasca. $i
astfel9 credinta9 religia9 componenta a !ietii spirituale a omului9 a aparut inca din
cele mai !ec,i timpuri9 cu mult inainte ca omul sa fie socia*il. e scurt9 sacrul
este un element in structura constiintei umane si nu un stadiu in istoria acestei
constiinte. .a ni!elurile cele mai ar,aice ale culturii9 a trai ca fiinta umana este in
sine un act religios9 caci alimentatia9 !iata se4uala si munca au o !aloare
1/2
6ircea %liade9 Istoria credintelor si ideilor religioase9 !ol. 19 %ditura $tiintifica si
%nciclopedica9 'ucuresti9 1/?19 p.1
/"
sacramentala. Altfel spus9 a fi sau mai degra*a a de!eni om inseamna a fi
religios
1/#
6ai tarziu9 omul a folosit unealta9 a facut unelte de facut unelte9 a domesticit
focul9 a de!enit !anator9 pescar9 culegator9 agricultor9 a domesticit animale9 etc.
1/)
aralel9 a acumulat din natura sim*oluri9 intre*ari si a creat religii. 7na din
caracteristicile primelor religii ar putea fi in,umarea9 constatata ar,eologic ca e4ista
acum sute de mii de ani. A aparut apoi arta9 respecti! picturile rupeste9 cantecele
marcind di!erse e!enimente etc. $i toate acestea im*i*ate de sacralitate9 care se
reflecta in miturile primelor colecti!itati de oameni9 mitologia epocii fierului9 a
*ronzului etc.
e masura perfectionarii sale9 lim*a8ul oamenilor comunei primiti!e de!enea
tot mai *ogat in mi8loace magico(religioase. Aceasta caracteristica s(a dez!oltat
enorm cand au aparut satele9 cand omul a de!enit socia*il. Astfel ca9 fiecare
descoperire9 fiecare ino!atie economica9 sociala era du*lata de o semnificatie si
de o !aloare religioasa. aralel cu miturile9 cu di!ersele ritualuri religioase9 apar zeii9
pentru care se construiesc temple.
$i iata ca eminentul orientalist american $.1. +ramer9 ne spune ca istoria
incepe la $umerV
1/5
Acesta descrie9 pe *aza primelor marturii scrise9 credintele
religioase ale acestora9 organizarea o*steasca9 statala9 apar preotii9 apar conducatorii9
regii9 apar cetatile & temple si cetatile & stat.
e *aza unor date ale *a*ilonienilor durata formarii primelor grupari sociale
ar putea fi e!aluata la peste 195 milioane ani. Cat pri!este formatiuni statale9 acestea au
aparut mult mai tarziu si anume in mileniul al IA(lea
1/"
9 in *azinul oriental al 6editeranei9 in
anumite zone ale Asiei(%gipt9 $iria9 alestina9 Iran9 ale Africii9 precum si in India si
C,ina9 de(a lungul flu!iilor.
In general9 in statele scla!agiste cunoscute su* denumirea de despotii
orientale9 raportul intre stat si religie era de suprapunere9 de interdependenta9 unul
fara altul neputind e4ista.
Daca luam ca e4emplu %giptul9 iata ce scrie 6ircea %liade5
1/#
6ircea %liade9 Istoria credintelor si ideilor religioase9 !ol.19 pag. I@9 Cu!ant inainte. Idee
preluata din lucrarea sa anterioara .a nostalgie des Origines9 1/"/9 p./
1/)
In e!entualitatea ca se doreste redarea re!olutiei religioase urmare aparitiei agriculturii9 !ezi
pag. #?9 !ol.19 6ircea %liade
1/5
Aezi lucrarile sale 3rom t,e ta*les of $umer si 0,e $umerians
1/"
Conf. Dr. . 2ogeanu9 Istoria statului si dreptului9 7ni!. din 'ucuresti9 1/-09 !ol. 19 pag.#
/-
Vzeii au fost pusi sa conduca intr(un c,ip mai direct tre*urile statului. Aceasta insemna
ca zeii & in primul rand Amon(Ra & isi comunicau sfaturile prin intermediul corpului sacerdotal.
6arele reot al lui Amon a castigat o autoritate considera*ilaE el se situa imediat dupa 3araon.
%giptul era pe punctul de a de!eni o teocratieV
1/-
Dar daca puterea centrala a iz*utit sa aduca su* ascultare aristocratia funciara si
conducerea oraselor9 nu acelasi lucru se poate spune despre tagma preotilor. 3araonul +eops &
dinastia a IA(a & a incercat sa reduca puterea sacerdotala9 prin unificarea cultelor religioase su*
conducerea lui insusi9 entru o scurta perioada de timp9 regalitatea a reusit sa organizeze cultul
religios9 prin recunoasterea regelui ca fiu al zeului Ra. Dar9 a!ind la *aza cultul9 regalitatea a
transformat clerul intr(o oligar,ie puternica din punct de !edere politic si economic. Clerul a
de!enit o forta de temut9 un ade!arat stat in stat. 0emplele au primit de la faraon intinse latifundii9
cirezi de !ite9 scal!i9 !ase de na!igat pe 1il9 functii in stat9 scutiri de dari si impozite9 donatiuni.
1/?
Alte state teocratice ar fi in anumite perioade9 regatul ,ittit9 'a*ilonul.
Din istoria %giptului antic mai merita mentionat momentul unificarii celor
doua regate & de sud si de nord & de catre regele 6enes9 catre anul #000 i.e.n.
<E.CR"<IE9 etimologic9 este un cu!ant compus care !ine de la cu!intele
grecesti t,eos9 adica zeu9 si Kratia9 adica putere.
Ca forma de gu!ernamant teocratia a fost caracteristica lumii antice9 in
special despotiilor orientale9 precum si Americii precolum*iene. %a se caracterizeaza
prin aceea ca seful statului era si seful *isericii. Acesta a!ea intreaga putere
considerata de origine di!ina. ractic9 preotimea detinea si puterea laica.
entru a intelege mai *ine conditiile in care a aparut crestinismul9 !om aminti
si faptul ca societatea e!reiasca era tot timpul framanatata de con!ulsii interne si de
asupriri straine. .a conducere se ducea o lupta permanenta intre principalele doua
partide de politica religioasa9 respecti! fariseii si saduc,eii.
In afara de aceste doua grupari mari9 mai e4istau unele secte ca esenienii si
terapeutii si populatii distincte etnic.
0ot din structura socio(politica a Israelului9 mai tre*uie mentionati profetii si9
in cele din urma9 le!itii. Ion Dumitru($nago!caracterizeaza astfel aceste grupari
1//
5
1/-
6ircea %liade9 Op.cit.9 p.111
1/?
Conf.dr. aul 2ogeanu9 op.cit.9 p.5
1//
Ion Dumitru($nago!9 Relatiile $tat('iserica9 %d. 2nosis9 'ucuresti9 1//"9 p. "1 &"2.
/?
9ar)4')) & conser!atori ai .egii si traditiei9 ostili romanilor9 cu audienta la
pu*lic9 rigurosi religios9 traditionalisti politic. Impartiti in di!erse orientari
morale si politice5 formalisti9 ceremoniosi9 oportunisti9 fatarnici.
Sa1-,)) & partida clericala aristocratica a *ogatilor li*erali9 cooperanti cu
stapanirea romana9 respectau numai legea scrisa9 a!eau osla*a influenta
populara
Sa.ar)'n)) & un amestec demografic cu nee!rei si respectau numai cele cinci
carti ale lui 6oise :%entaculul;. %i conser!au mesianismul
E4'n)'n)) & secta de asceti de langa 6area 6oarta. racticau comunitatea
*unurilor9 nu admiteau scla!ia9 folosirea armelor. Respingeau in!ierea
corpului9 dar admiteau nemurirea sufletului. Respingeau sacrificiile animale.
Ierar,ii erau celi*atari si a*stinenti
T'ra/'-3)) &adepti ai !ietii contemplati!e. Interpretau alegoric Aec,iul
0estament. Organizau agape religioase cu cantece si dansuri.
Pro<'3)) & cel care !or*esc. %4aminau prezentul si il 8udecau su* inspiratia
di!ina9 condamnindu(l sau incon8urindu(l. Acestia constituiau o institutie
complementara sacerdotilor9 pe care ii sustineau
L'6)3)) ( preotii
6ircea %liade se ocupa si el amanuntit de profeti9 sau !azatori9 ca
componenta esentiala a crestinismului.
200
O alta caracteristica fundamentala a e!reilor era si aceea ca participarea la
raz*oi era o o*ligatie a*solut morala si religioasa9 nu o o*ligatie cetateneasca.
Ca e4presie spirituala9 religia era indi!iduala9 personala9 intima9 iar pentru
pacatele sale fiecare raspunde personal in spiritul 8ustitiar al confruntarilor colecti!e.
Din punct de !edere istoric9 !om aminti cate!a date esentiale premergatoare
aparitiei crestinismului.
1. In anul <+= In Br.! "6rus! regele persilor! i$a eliberat pe evrei din captivitatea
babiloniana! dupa care acestia si$au rezidit 'emplul.
2. In sec. I* In.Br. 4leandru cel Mare a zdrobit regatul persilor si i$a folosit pe iudei
drept coloni in noile orase. Ilterior! %alestina a ramas sub stapanirea seleucizilor
200
6ircea %liade9 op.cit.9 !ol. 19 p.#5/ & #"29 unde9 dupa ce arata cum au aparut profetii9 ii imparte
in 2 categorii5
1. rofetii cultului9 profesionisti9 participa la rituri alaturi de preoti.
2. 6ai important pentru istoria religioasa a lui Israel9 cuprinzind marii profeti scripturari. %i se
declara trimisii lui Dumnezeu9 anunta 8udecata lui Dumnezeu impotri!a lui Israel9 etc
//
sirieni! adversari ai iudeilor! care au incercat sa le desfiinteze religia si sa$i
elenizeze #sec. II In.Br.D.
+. Dupa miscarea Macabeilor s$a format un stat teocratic condus de un fel de organ
politico$eclesiastic! tip senat ; SIHED.II ; compus din ?G de membri si un
presedinte.
1. Datorita unor neintelegeri interne! in anul =+ In.Br. %ompei intervine in %alestina!
cucereste Ierusalimul si evreii intra sub dominatie romana! platind tribut.
<. )a moartea lui Irod cel Mare! %alestina este impartita de romani intre cei trei fii ai
acestuiaE 4rhelan! Irod 4ntipa si @ilip.
=. Dar dupa Irod 4ntipa #11 ; 11 D.Br.D! %alestina este condusa de procuratori
romani. Imparatul roman Hero #<1 ; =F D.Br..D se anga3eaza in razboiul evreiesc si
ocupa Ierusalimul.
?. In anul ?G D.Br.! 'emplul este daramat! fapt foarte important intrucat atunci evreii
s$au raspandit in lume.
Istoric9 religia iudaismului cuprinde urmatoarele perioade mai importante5
1. D' (a A6raa. /ana (a Mo)4'
2. D' (a Mo)4' /ana (a 1ara.ar'a I'r-4a().-(-) :% A.D.;
3. D' (a 1ara.ar'a I'r-4a().-(-), ,an1 '6r')) 4-a- ra4/an1)3 )n (-.'.
In cursul tuturor acestor perioade9 e!reii s(au afirmat in lume ca un popor
e4clusi! monoteist si ca unul din putinele popoare antice care si(au pastrat nestir*ite
identitatea etnica si religia9 cunoscuta9 in special9 din cartile Aec,iului 0estament9
ceea ce a si preluat crestinismul. Dar drumul afirmarii a fost comple4 si dificil.
Pentru a caracteriza crestinismul: religie aparuta acum 2999 de ani in cadrul
descris succint mai sus: il vom de)ini ca religie monoteista revelata: #)n3'.')a3a /'
)n6a3a3-ra, /'r4oana 4) 6)a3a (-) I)4-4 C@r)43o4$.
291
Aparuta in sec. I9 in Imperiul Roman9 pe teritoriul Iudeei9 este consemnata de
istorici latini precum 0acitus :55 & 120 D.Br.;9 $uetoniu :-0 & 12? D.Br.;9 si un
scriitor9 gu!ernator al 'itiniei9 liniu cel 0anar :"1(11) D.Br.;9 precum si un istoric
e!reu9 credincios Romei9 3la!ius Hosep,us :#- & 100 D.Br.; care a descris atat
aparitia9 cat si e4tinderea sa prin misiuni apostolice9 prin misionari. Iz!oarele
teologice ale crestinismului sunt S<an3a S,r)/3-ra a V',@)-(-) 4) No-(-) T'43a.'n3
sau !)2()a.
201
Dictionarul )e .obert9 1//2
100
Cu!antul crestinism$ este deri!at din numele grecesc C-ristus & adica
M'4)a, Un4-( (-) D-.n'5'- 4a <)' Man3-)3or-( (-.))9 iar numele de crestin s(a
dat mai intai credinciosilor din Antio,ia :azi AntaKia;.
Din punct de !edere al raporturilor dintre fondatorul crestinismului9 Iisus
C,ristos9 dintre *iserica creata de el si autoritatile timpului & iudaice si romane9
tre*uie su*liniat faptul respingerii9 nerecunoasterii si condamnarii su* toate
aspectele. In cele din urma5
Iisus este prins de stra8a 6arelui reot9 intarita pro*a*il cu soldati romaniVApoi9
e!ang,eliile infatiseaza doua 8udecati deose*ite. $inedriul l(a gasit pe Iisus !ino!at de *lasfemie.
Caci9 intre*at de 6arele reot5 %sti tu Bristosul :adica 6esia;9 3iul Celui 'inecu!antatL9 el
raspunde %u sunt :6arcu9 1)5"1("29 6atei 2"55-("?9 .uca 2255)9 ""(-1;. 'lasfemia se pedepsea
prin omorare cu pietre Vdar $inedriul nu a!ea dreptul de a condamna la moarteVIisus a fost apoi
8udecat de ilat din ont9 prefectul Iudeei. Acuzat de rasculare :0u esti Regele iudeilorL;9 el a fost
condamnat la moarte prin crucificare9 supliciu tipic roman.
202
3ariseii nu au admis li*ertatile pe care si le lua Iisus fata de Tora. $aduceii
!roiau sa e!ite tul*urarile suscepti*ile a iz*ucni ca urmare a oricarei propagande
mesianice. Din punctul de !edere al romanilor9 s(a dorit suprimarea re!oltei e!reiesti
impotri!a carmuirii lor si a cola*oratorilor lor in Iudeea. Orice proclamare a
apropierii Imparatiei lui Dumnezeu implica9 in oc,ii autoritatilor de la Ierusalim9
restaurarea unui regat e!reiesc.
20#
$i5
cu siguranta ca propo!aduirea lui Iisus si c,iar numele lui s(ar fi adancit in uitare9 in
a*senta unui episod singular si de neinteles in afara credintei5 in!ierea celui rastignitVOricare ar fi
natura acestor e4periente9 ele constituie sursa si temelia crestinismului.
20)
Astfel9 inca din primii ani9 crestinismul s(a raspindit prin martiriu.
ropagatorii noii credinte erau c,inuiti9 sc,ingiuiti9 ucisi. Dar9 totusi9 noua credinta
patrunde in tot mai multe orase si apoi in mediile rurale. Din Antio,ia9 misiunea
crestina iradiaza in lumea elenistica si apoi in cea a Asiei 6ici9 in 6acedonia9 in
imperiul roman. Aom aminti numai ca a!el9 unul din cei mai acti!i apostoli9 a murit
martir la Roma.
202
6ircea %liade9 op.cit.9 !ol. II9 p.#2-
20#
R.6. 2rant9 Augustus to Constantine9 p. )#9 reluat de 6ircea %liade9 op. cit.9 !ol. 29 p.#2-
20)
Idem
101
$i a tre*uit9 asadar9 sa treaca sute de ani pana la recunoasterea oficiala a
crestinismului de catre imparatul roman Constantin :#0"(##-;9 dupa un proces
indelungat de antagonism9 de respingere dintre noua religie si imperiu. Acesta9 in
timpul unor lupte impotri!a lui 6a4entius9 a a!ut o !iziune & cruce si Bristos & si s(
a con!ertit la crestinism. In anul #1#9 prin Edictul de la Milano9 se proclama
li*ertatea de credinta si egalitatea in drepturi pentru crestinii din imperiu.
205
Din anii
urmatori9 prolifereaza sim*olurile crestine9 inclusi! pe monede :#15;. 'iserica primeste
un statut 8uridic pri!ilegiat9 recunoscindu(se !aliditatea sentintelor tri*unalului episcopal9 c,iar in
materie ci!ila. Crestinii acced la cele mai inalte demnitatiV
20"
In anul #25 la 1iceea are loc primul Conciliu ecumenic al *isericii crestine9
unde se pun *azele dogmatice si canonice ale ortodo4ismului9 iar orianismul este
condamnat ca erezie.
20-
Intre timp9 in cadrul marilor reforme9 Constantin
inaugureaza oficial colonia greceasca '>zantion ca noua capitala a Imperiului roman
su* numele de Constantinopole5
$u* 0,eodosie cel 6are :#-/(#/5; crestinismul de!ine religie de stat si paganismul este
interzis definiti!9 prigonitii de!in prigonitori.
20?
In edictul lui 0,eodosie9 din anul #?09 se spunea ca toate popoarele
imperiului tre*uie sa(si declare credinta in apostolul etruVsi crestinismul trece de
la un regim de li*ertate la cel de monopol religios.
20/
De acum9 ar,ireii detin intreaga
putere sacerdotala9 ei urmind direct Apostolilor 6antuitorului
210
si astfel9 din ar,irei
& episcopi9 ar,irei9 preoti si diaconi se formeaza o puternica clasa clericala. rin
edictul din anul #/19 mai mult9 :edictul aceluiasi 0,eodosie;9 crestinismul este
decretat unica religie a impoeriului roman.
211
Intre timp9 asa cum mentioneaza sursa citata mai sus9 la Constantinopol
a!usese loc al doilea conciliu ecumenic al 'isericii crestine9 in cadrul caruia a fost
fi4at definiti! Cr'1o(ul.
'iserica de!ine9 asadar9 forma de institutionalizare a religiei crestine9 ca e4presie ideala de
organizare a relatiilor !ietii spirituale cu !iata materiala9 ceea ce in manifestarea practica a creat un
205
Istoria lumii in date9 coordonator Acad. rof. Andrei Otetea9 %d. %nciclopedica Romana9
'ucuresti9 1/-29 p.)"
20"
6ircea %liade9 op.cit9 p.#/?
20-
Istoria lumii in date9 p. )-
20?
6ircea %liade9 Idem
20/
,ilippe 2audin9 coordonator9 6arile religii 9 %d. OrizonturiT.ider9 'ucuresti9 1//59 p.2-1
210
rof9 Conf. Dr. Ale4andru $tan9 rof. Dr. Remus Rus9 Istoria religiilor9 %d. Institutului 'i*lic si
de 6isiune a 'isericii Ortodo4e Romane9 'ucuresti9 p.#2?
211
Istoria lumii in date9 p.)?
102
ec,ili*ru insta*il intre 'iserica si $tat. 0otodata9 institutionalizarea a conferit *isericii calitatea care9
prin dimensiunile sale sociale9 i(a dat autoritate si perenitate istorica.
212

Astfel9 *iserica9 precum oricare alt tip de autoritate9 si(a afirmat intotdeauna
superioritatea sa asupra statului9 implicind primatul factorului spiritual asupra celui
temporal. De acum9 principiul e!ang,elic dualist5
#DATI CE#ARULUI CE ESTE AL CE#ARULUI SI LUI DUMNE#EU CE
ESTE AL LUI DUMNE#EU+
principiu de gandire aristotelica9 a inceput confruntarea pu*lica dintre
autoritatea statala si cea religioasa care9 in secolele urmatoare a grupat de o pare
inalti prelati :papi9 patriar,i9 episcopi; si de alta marile capetenii ci!ile :imparati9
regi9 principi;.
Din aceasta confruntare s(au nascut9 in consecinta9 tendinte de armonizare a
normelor autoritatilor politice cu normele ecleziastice. De fapt9 tendinta aceasta se
impunea ca necesitate sociala9 amandoua aceste autoritati9 fiecare pe cont propriu9
impunindu(si regulile de comportament aceluiasi grup de indi!izi componenti ai
comunitatii sociale.
21#
In secolele urmatoare9 pana la Marea Schisma din 105) si dupa9 raporturile
dintre stat si comunitatile religioase crestine9 si 'iserica9 au fost reglementate prin
norme diferite9 ci!ile si ecleziastice9 care si(au dez!oltat sisteme 8uridice proprii9
a!and la *aza numeroase interferente. Dind o sintetica definire a procesului de
ela*orae a normelor teologice crestine in primii 2(#00 de ani dupa Bristos9 a
dificultatilor prin care au trecut propo!aduitorii crestinismului9 6ircea %liade
reuseste sa analizeze radacinile9 cauzele Mar)) S,@)4.' care e4istau inca imediat
dupa in!ierea lui Bristos. Astfel9 el9 intr(un capitol intitulat Erezii si ortodoie9
descifreaza comple4a dez!oltare a crestinismului. %rima teologie sistematica este
consecinta crizelor care9 in demersul sec. al II(lea9 au zguduit in mod periculos
'iserica cea 6are. Criticind ereziile sectelor gnostice & in primul rand dualismul
anticosmic si respingerea intruparii9 a mortii si in!ierii lui Iisus Bristos & arintii au
ela*orat treptat doctrina ortodo4a. In esenta9 ortodo4ia consta in fidelitatea fata de
teologia !ec,i(testamentara.
21)
e scurt9 spunea el9 ortodo4ia crestina se definea
prin 5
212
Ion Dumitru $nago!9 op.cit.9 p.1/
21#
Ion Dumitru($nago!9 op. cit.9 p.)?
21)
6ircea %liade9 op.cit.9 !ol.29 p.#?#
10#
1. 3idelitate fata de Aec,iul 0estament si de o traditie apostolica si de o traditie apostolica
atestata de documenteE
2. Rezistenta impotri!a imaginatiei mitologizanteE
#. Re!erenta fata de gandirea sistematica9 adica de filosofia greceascaE
). Importanta acordata institutiilor sociale si politice9 pe scurt9 gandirii 8uridice9 categorie
specifica genului roman. 3iecare dintre aceste elemente a pro!ocat creatii teologice
semnificati!e si a contri*uit9 intr(o maimare sau mai mica masura9 la triumful 6arii
'iserici a Crestinismului. 0otusi9 fiecare dintre aceste elemente a starnit la un moment dat9
in istoria crestinismului9 crize9 adeseori gra!e9 si a contri*uit la saracirea traditiei
primiti!e.
215
entru o mai nuantata apreciere a situatiei din primele secole ale
crestinismului din primele secole ale crestinismului9 ale ortodo4iei sale9 !om retine
mai intii9 aprecierea lui %.BI. 0urner9 care scria5
!ictoria ortodo4iei este a unei anumite logici asupra elucu*ratiilor fanteziste9 aceea a unei
teologii ala*orate stiintific asupra doctrinelor neorganizateV Ortodo4ia apare ca fiind legata de o
institutie 8uridica9 de o societate care isi are istoria si politica ei. %a apare9 de asemenea9 ca legata de
un sistem de gandire9 de o doctrina. %a tine atat de institutia 8uridica9 cat si de teologie
21"
Din lucrarea Mar)(' r'()*))9 coordonata de ,ilippe 2audin9 respecti! din
partea intitulata Cr'43)n)4.-( de Claude 'ressolette9 !om mentiona9 pentru
ilustrarea acestei religii titlurile si su*titlurile care ni se par mai semnificati!e> 7I)4-4
C@r)43o4 F V)a3a /-2(),a F r',-noa43'r'a (-) M'44)a F V'43)r'a /a3).)(or 4) a )n6)'r)) F
Man)<'43ar)(' ,'(-) )n6)a3 F Ta)n'(' ,r'1)n3') ,r'43)n' F O r'()*)' r'6'(a3a F D-.n'5'-
'43' )-2)r' F R'(a3))(' 1)n3r' Ta3a(, 9)-( 4) S<an3-( D-@ F Tr').'a - In3r'r-/'r'a F
I52a6)r'a 4) Man3-)r'a F S,(a6)a 4) n'/-3)n3a o.-(-) F L)2'r3a3'a .ar)r)) <))(or (-)
D-.n'5'- F Man3-)3) /r)n @ar-( 1)6)n F M)C(o,)3or a( no-(-) ('*a.an3 F E'r3<a Cr-,)) F
In3a) na4,-3 )n3r' <oar3' .-(3) <ra3) F !)4'r),a, /o/or a( no-(-) ('*a.an3 F Co.-n)-n' 4)
.ar3-r)' F Ca4a D-@o6n),'a4,a F 3r-/-( ,@ar)4.'(or 4/r' 2)n'(' 3-3-ror F E/)4,o/-( 1'
Ro.a, -r.a4-( (-) P'3r-, 4(-C)3or-( -n)3a3)) F E0)43'n3a ,r'43)na F Cr'1)n3a ,ar' .an3-)'
F Na1'C1'a 4) ,r'1)n3a F I-2)r'a 1' 4'.'n) F I-2)r'a 1' 4'.'n) 4) 6)a3a 6'4n),a F
I.)3ar'a 4) -r.ar'a (-) C@r)43o4 F V)a3a 4a,ra.'n3a(a 4) r-*a,)-n'a ,r'43)n-(-) F
!o3'5-(, /r).-( 1)n3r' 4a,ra.'n3' 4) ,on<)r.ar'a F I./a,ar'a 4) .)r-)r'a 2o(na6)(or F
215
Idem9 p.#?"
21"
%.B.I. 0urner9 0,e attern of t,e C,ristian 0rut,9 .ondon9 1/5)9 p.#0"(#0-
10)
E-@ar)43)a, )n )n).a 6)'3)) !)4'r),)) F H)ro3on)4)r'a 4) ,a4a3or)a - Sar2a3or)(' ()3-r*@)')
,r'43)n' F S'.n-( Cr-,))+.
21
:entru e!identierea unor diferentieri in interiorul crestinismului a se !edea
$c,ema 1 din Ane4a;.
6.3.2. E6o(-3)a ra/or3-(-) S3a3 F !)4'r),a )n E-ro/a
rocesul crestinarii imperiului roman s(a desfasurat in cursul a sute de ani
intr(o continua stare de cola*orare si confruntare cu statul. Dar9 pro*lema in ce
masura a contri*uit acest progres la decaderea imperiului ramane una grea si
delicata. Cu toate acestea9 in opera lui 6ircea %liade gasim raspunsuri demne de luat
in seama. Iata ce scrie el5
Bug, 0re!or Roper scrie ca5
$farsitul antic,itatii9 caderea definiti!a a marilor ci!ilizatii mediteraneene a 2reciei si
Romei consitutie una din pro*lemele cele mai importante ale istoriei europene. 1u e4ista un
consens pri!ind cauzele si nu se stie nici macar data inceputului declinului. 0ot ce se poate constata
este un proces lent9 fatal9 aparent ire!ersi*il9 care pare sa inceapa in %uropa Occidentala in secolul
al A(lea
21?
$i la aceasta intre*are 6ircea %liade raspunde5
rintre cauzele caderii Imperiului si pra*usirii lumii antice s(a in!ocat & si se mai in!oca
si acum & crestinismul. 6ai e4act9 promo!area lui la rangul de religie oficiala in stat.
21/
Desigur9 in continuare9 6ircea %liade se opreste si asupra marilor migratii9 a
na!alirii popoarelor *ar*are :pagane; in %uropa.
%dictele mentionate mai sus pri!ind statutul 'isericii crestine in Imperiul
roman au insemnat un moment istoric deose*it de important pentru raporturile dintre
*iserica si stat.
In primul rand9 aceasta a constituit5
= o aplicare naturala a unui principiu de drept roman
220
. Dar9 in al doilea rand9 aceasta
decizie a demonstrat lumii marinimia statului roman. A pre!alat deci intelepciunea tipica a
mentalitatii romane9 dupa care Roma si maretia ei depind de *una!ointa di!inaVDe aici si interesul
21-
,illipe 2audin9 coordonator9 op.cit.9 p.- ( /
21?
Bug, 0re!or Roper9 0,e Rise of C,ristian %urope9 p.##9 reluat de 6ircea %liade in op. cit.9 !ol
III9 p.))
21/
6ircea %liade9 op. cit.9 p.))
220
Ion Dumitru($nago!9 op.cit.9 p.-"
105
de a nu impiedica9 ci de a culti!a di!ersele confesiuni9 e!itindu(se astfel !endete impotri!a Romei si
a imperiului ei.
221
In al treilea rand9 cele doua Edicte & de la Milano :#1#; si de la Salonic :#?0;
& au facut ca5
principiul unitar teocratic al Romei sa cedeze locul principiului dualistV.a drept !or*ind9
din acest punct incepe framantata istorie a luptei dintre cele doua puteri & ci!ila si religioasa9
disputata prin norme de drept si sortita sa continue pana in zilele noastre.
222
Din momentul acceptarii crestinismului9 statul e4istent in timpul imperiului
roman a tre*uit sa treaca la adaptarea sistemului sau 8uridic. In general9 el s(a
inspirat9 cum era normal9 din ceea ce ela*orase cultura elena9 2recia9 in acest
domeniu. Dar5
repu*lica romana reprezenta o e4perienta politica si 8uridica cu mult mai ampla si mai
comple4a decat cea greaca.
22#

1oile li*ertati acordate de statul roman au facut ca in sanul noii *iserici sa
apara disidente9 !iziuni fundamentale noi manifestate prin sc,isme. Reiese ca paralel
cu adaptarea statului la crestinism9 si 'iserica trecea prin transformari si su*
incidenta e!enimentelor si a confruntarii directe cu puterea de $tat9 s(a restructurat
in etape9 atat in ritualuri9 cat si in componentele sale umane si materiale. %a s(a
indi!idualizat printr(o politica proprie9 interna si e4ternaV
e scurt9 pozitia 'isericii fata de fenomenul statal este conditionata istoric de
parteneriatul de stat cu care ea are sau nu are relatii si de orientarile sale interne
determinate de ierar,ie :curie;.
22)

Data fiind *aza sa dogmatica de nesc,im*at9 ea este o institutie care nu a suferit ca statul
mutatii profunde si succesi!e si si(a conser!at structura si doctrina fundamentala de(a lungul a doua
milenii.
225
Desigur9 in principiu asa este. Insa tre*uie analizat si e!identiat si procesul
inceput curand dupa aparitia crestinismului ca religie9 ca credinta in Dumnezeu a
oamenilor9 dupa ce statul roman a recunoscut(o oficial ca religie de stat9 care a
condus la numeroase conflicte interne si la Marea Schisma din 105)9 iar mai tarziu
la cultele reformatoare si reformate.
221
Idem
222
Idem
22#
Idem9 p.5"
22)
Idem9 p.5"
225
Idem
10"
rocesul acesta s(a caracterizat si prin faptul ca5
Confruntarea dintre imperiu si *iserica era ine!ita*ila9 pentru ca aceasta din urma9 desi isi
facea intrarea oficiala in lumea romana ca o putere distincta fata de puterea imperiala9 dupa
declararea ei ca relgiie oficiala de stat9 era permanent9 in situatia de a risca sa(si piarda propria
independentaV.umea romana eraVputin dispusa sa se desparta complet de clasica notiune de
unitate intre puterea de stat si puterea religioasaV'iserica trece de la toleranta la o protectie din ce
in ce mai periculoasa din partea autoritatii ci!ileVatitudinea imparatilor romani crestini se nastea
nu dintr(un pretins e4clusi!ism religios al crestinilor9 ci c,iar din acea confuzie intre religie si
politica9 care a stat intotdeauna la *aza statului roman.
Aceasta confuzieVa prote8at crestinismul dar9 totodata9 l(a amenintat cu aser!irea lui fata
de autoritatea ci!ila5 si asta9 c,iar daca imparatul9 incepind cu 2aleriu9 a*andoneaza titlul antic de
pontife4 ma4imus9 care indica tocmai du*la putere9 ci!ila si religioasaVintrucat si(a arogat dreptul
de a decide si in c,estiunile teologice9 sa con!oace concilii la care c,iar participa9 sa emane legi in
materie eclesiastica9 sa numeasca episcopi9 etc.
22"
In lucrarea sa Relaiile $tat ( 'iserica9 Ion Dumitru($nago! descrie astfel
cauzele 6arii $c,isme5 e!enimentul acesta a a!ut loc dupa numeroase separari
succesi!e :schisme intermediare;9 pe o perioada de 5#? de ani9 in care cele doua
mari 'iserici au fost in sc,isma 1?- de ani. Cauzele acestor dez*inari au fost de trei
categorii5 cauze politice! cauze conceptuale religioase si cauze cristologice.
Ca-5'(' /o()3),' au inceput cu di!iziunea administrati!a a Imperiului Roman in
Imperiul Oriental si Imperiul Occidental. Dupa secolul AII9 Imperiul Roman
Oriental s(a elenizat tot mai mult9 transformindu(se in Imperiul 'izantin elenizat9 iar
Imperiul Occidental s(a latinizat9 lim*a latina fiind element de unuitate crestina si
una din radacinile culturii europene.
Ca-5'(' r'()*)oa4' pro!in din diferentele culturaleE orientalii erau mai predispusi
spre filozofie si metafizica9 fiind astfel mai e4pusi la greseli de doctrina9 in timp ce
latinii erau mai practici in pro*lemele de morala9 drept si organizarea cultului.
Ca-5'(' ,r)43o(o*),' sunt reprezentate de elemente de doctrina & @I)I&JIE si
4(IM4 in %u,aristie.
22-
22"
Ion Dumitru $nago!9 op. cit.9 p. -- &-?9 dupa 3lic,e A. 6artin 6.9 $toria della C,iesa9 !ol. I9
su* !oce 1ou!elle ,istoire de lJ%glise9 aris9 !ol. 19 1/"#9 Hedin9 B.9 're!e $toria dei Concillii9
'rescia9 1/-/9 1eD Cat,olic %nc>clopedia9 aletine9 1/?29 !ol. #9 p."-?(-?#E I. Ramureanu9
Istoria 'isericii 7ni!ersale9 'ucuresti9 1/-59 p. 1?- ( 1/5
22-
Ion Dumitru($nago!9 op. cit.9 p. 12) ( 12/
10-
ri!ind cauzele rupturii dintre Apus si Rasarit pe plan statal si religios9 !om mai
mentiona9 din opera lui 6ircea %liade9 urmatoarele5
VCauzele sunt multiple5 traditii culturale diferite & greco(orientale9 pe de o parte9 romano(
germanice9 pe de altaE necunoasterea reciproca9 nu doar a lim*ilor9 ci si a literaturilor teologice
respecti!eE di!ergentele de ordin cultural sau eclesiastic & casatoria preotilor interzisa in ApusE
intre*uintarea in cult a azimei in Apus si a painii dospite in Rasarit9 etc ( VAnumite initiati!e ale
Romei displac *izantinilor5 de pilda9 cand9 in sec. al AI(lea papa proclama suprematia 'isericii
asupra puterii temporaleE sau cand9 la anul ?00 ratifica incoronarea lui Carol cel 6are9 desi acest
drept apartinuse dintotdeauna imparatului *izantinV
22?
Din punct de !edere pur religios9 VIn
trinitarismul apusean9 $fantul Du, este garant al unitatii di!ine. In sc,im*9 'iserica rasariteana
su*liniaza faptul ca Dumnezeu & 0atal este iz!orul9 principiul si cauza 0rinitatii.
22/
De asemenea9 in conte4tul unei analize mai ample9 tre*uie acordata atentia
cu!enita & !or*ind despre cauzele destramarii imperiilor de Apus si de Rasarit9 ale
6arii $c,isme9 si aparitia Islamului in sec. al AII(lea.
In!insi in *atalia de la NarmuK9 *izantinii a*andoneaza $iria in "#". Antio,ia cade in "#- si in
acelasi an Imperiul $asanizilor se pra*useste. Cucerirea %giptului are loc in ")2 si a Cartaginei in
"/). Inainte de sfarsitul sec. al AII(lea9 Islamul domina Africa de 1ord9 $iria9 alestina9 Asia 6ica9
6esopotamia si IraKul. 1umai 'izantul mai rezista9 dar teritoriul sau este considera*il diminuat.
2#0
6ai tarziu este puternic zdruncinat si Imperiul de Apus9 $pania aflindu(se su* ocupatie ara*a si la
inceputul celui de(al doilea mileniu.
2#1
O ampla si pertinenta analiza a 6arii $c,isme9 a istoriei *isericilor europene9 in
special a celor ortodo4e9 !om descoperi in lucrarea lui 0impot,> Iare9 Istoria
'isericii Ort,odo4e.
2#2
%l arata astfel urmatorarele elemente5
In cadrul acestui proces indelung si complicat au actionat di!erse influente. $c,isma a fost
conditionata de factori culturali9 politici si economiciE totusi9 cauza fundamentala este de natura
teologica. In ultima instanta9 s(a rezumat la pro*leme de doctrina9 in principal pretentiile papale si
3ilioSueVA e4istat cu mult inainte o sc,isma formala intre est si !est. Cele doua *iserici s(au
instrainat si9 pentru a intelege cum si de ce s(a rupt comunitatea crestinatatii9 tre*uie sa pornim de la
aceasta instrainare progresi!aV7nitatea politica a cazut primaVe urma au !enit in!aziile
*ar*areVrapastia s(a adancit prin aparitia IslamismuluiVContro!ersa iconoclasta a contri*uit9 de
22?
6ircea %liade9 op. cit.9 !ol. III9 p. 22)
22/
Idem9 p. 225
2#0
6ircea %liade9 op.cit.9 !ol. III9 p. ??
2#1
Aezi Istoria .umii in Date9 p.10#
2#2
0imot,> Iare9 Istoria 'isericii Ortodo4e9 %ditura Aldo ress9 'ucuresti9 1//-9 p. )/(5#
10?
asemenea9 la adancirea di!iziunii dintre 'izant si !estV7nitatea culturala a fost singura care s(a
mai pastrat9 dar in mica masuraV$ituatia politica diferita din est si !est a determinat *iserica sa
adopte forme e4terioare diferite de manifestare9 adancind diferenteleVrelatiile dintre crestinatatea
estica si cea !estica au de!enit din ce in ce mai dificile si din cauza lipsei unui lim*a8 comunV
2##
Dar iata si o alta deiferenta intre ortodo4ism si catolicism constatata de
1icolae $tein,ardt. %l9 comentind cazul lui 0eil,ard de C,adrin din epoca
iezuitilor si reactiile unor prelati ortodocsi si catolici9 scrie5
Odata mai mult se manifesta atitudinea dega8ata a ortodo4iei in raport cu stiintaVe cand
la catolici se !adeste o ingri8orare legata de rolul imens pe care il 8oaca materialitatea9 politica in
catolicism & 8ustificata si ea5 de !reme ce Dumnezeu a creat lumea si a lasat(o sa(si c,i!erniseasca
tre*urile9 cine sa se ocupe de ele de nu oamenii si in special cei mai calificati dintre eiL
2#)
Din multitudinea de cauze care au dus la 6area $c,isma tre*uie rele!at si
procesul de creare a noilor state in teritoriile fostelor mari imperii9 Roma sau
Constantinopol. 6ai mult9 inca din anii secolelor I@ & @ incep sa apara si em*rionii
parlamentelor de mai tarziu care au consolidat sistemul statal european ulterior.
Dar sc,isma a insemnat9 de fapt9 mult mai mult.
Istoricii si filosofii secolului .uiminilor & de la 2i**son si Iilliam Ro*ertson la Bume si
Aoltaire & au caracterizat Cruciadele drept o peni*ila deflagratie de fanatism si ne*unie. Aceasta
8udecata9 cum!a mai nuantata9 este impartasita inca de numerosi autori contemporani. 0otusi9
cruciadele au constituit un fapt de prim ordin in istoria medie!ala. Inainte de inceputul cruciadelor9
centrul ci!ilizatiei noastre se gasea la 'izant si in tarile califatului ara*. Inaintea ultimelor cruciade9
,egemonia ci!ilizatiei trecuse in %uropa Occidentala. Istoria moderna s(a nascut din aceasta
deplasare de centru de greutate.
2#5

Dar pretul9 foarte ridicat9 al acestei ,egemonii a %uropei Occidentale l(au
platit mai mult 'izantul si popoarele din %uropa Orientala.
2#"
$i pentru a confirma aceasta concluzie9 tre*uie amintit ca in 10/59 la
conciliul de la Clermont papa 7r*an II predica prima cruciada impotri!a turcilor
selgiucizi
2#-
9 careia i(au urmat celelalte sapte. Deci9 curand dupa $c,isma au loc
cruciadele si apar in tarile Occidentale parlamentele. Iata deci e!enimente in care
*inomul 'iserica & $tat este foarte strans9 se suprapune.
2##
0impt,> Iare9 Istoria 'isericii Ortodo4e9 %ditura Aldo ress9 'ucuresti9 1//-9 p.)/ ( 5#
2#)
1icolae $tein,ardt9 Hurnalul fericirii9 %d. Dacia9 Clu8(1apoca9 1//19 p. 2?)
2#5
6ircea %liade reia din $te!en Runciman9 A Bistor> of t,e Crusades9 !ol. I9 p.I@
2#"
6ircea %liade9 op.cit.9 p.100
2#-
Istoria .umii in Date9 p. 1)0
10/
Raportul dintre $tat si 'iserica poate fi analizat si pe *aza normelor ela*orate
si adoptate de fiecare dintre cele doua componente. %le9 desigur9 difera de la o
societate la alta9 de la o etapa la alta9 de la 'iserica respecti!a sau de regimul politic
al statului respecti!. Dar ele au si unele puncte comune9 intre care9 iz!oarele si
finalitatea. Astfel9 cand o anumita 'iserica se !a ocupa de asistenta sociala ea !a tine
cont de posi*ilitatile materiale ale societatii9 de cadrul 8uridic e4istent. .a randul sau9
statul !a tine mereu seama de gradul de religiozitate al populatiei9 de cultele
e4istente9 de 'iserica ma8oritara9 de traditii si o*iceiuri.
De(a lungul istoriei9 fiecare din cele doua componente ale cuplului $tat(
'iserica si(au creat un drept propriu9 o anumita *aza 8uridica5 statul adopta legislatia
sa9 dreptul ci!il9 dreptul pri!at etc.9 iar 'iserica & dreptul eclesiastic.
Iata o caracterizare a acestor drepturi care ni se pare potri!ita de a fi amintita
aici5
In general9 dreptul eclesiastic are ca o*iect disciplina conditiei 8uridice a cetatenilor9 care
apartin diferitelor confesiuni religioase si recunoasterea conditiei 8uridice si a acti!itatii institutiilor
constituite de catre acesteaV
iar diplomatia eclesiastica este locul unde ade!arul re!elat al religiei se insera
prin institutia general(umana a 'isericii9 in spiritul cel amai uni!ersal al relatiilor
diplomatice9 pentru apararea demnitatii omului..
0otodata9 in sistemul sau de legislatie9 statul emana norme cu scopul de a reglementa in
drept manifestarile sociale ale fenomenului religios9 re!endicind preeminenta sa asupra tututror
persoanelor fizice. Instrumentele prin care statul & ca putere politica & opereaza in materie
eclesiastica sunt urmatoarele5
1. 7n sitem normati! fundamental comun pentru toate religiile practicate in statul respecti! &
.egea cultelor
2. $isteme normati!e proprii fiecarei religii su* forma de statute
#. $isteme normati!e pentru asociatii religioase9 pentru secte nerecunoscute ca culte
). Concordatele care9 prin continutul termenului ling!istic arata ca intre stat si *iserica se
impune concordia9 adica impacarea prin forme 8uridice aparte pentru pro*lemele cu caracter
ad!ersati!
2#?
0oate aceste sisteme au fost ela*orate in decursul a multe secole9 dar
radacinile lor se gasesc in dreptul roman9 in procesul e!oluti! al statului si al
2#?
Ion Dumitru($nago!9 op.cit.9 p.5)
110
'isericii sau 'isericilor9 in e!olutia raportului dintre $tat si 'iserica9 dintre politica
si religie.
e un plan mai concret9 Ion Dumitru($nago!9 in lucrarea sa9 caracterizeaza
sintetic principiile si formele raporturilor $tat('iserica dupa cum urmeaza5
1. Principiul unitatii sau al complementaritatii9 se regaseste in5
a. 'eocratie & orientare politica prin care autoritatile eclesiastice
su*ordoneaza autoritatea de stat . :A se !edea statele confesionale din
cele mai !ec,i timpuri5 statul egiptean9 statul e*raic sau unele state
ara*e contemporane in care se aplica prin Constitutie primordialitatea
Coran-(-) fata de oricare lege de stat;
*. "ezaropapismul(adica su*ordonarea 'isericii de catre autoritatea de
stat :e4emplu tipic fiind 6area 'ritanie unde cine detine Coroana este
si capul 'isericii;
2. Principiul separarii puterilor in stat$practica a statului laic care considera
comunitatile religioase simple asociatii. Acesta poate lua mai multe forme5
a. Separarea pur si simplu5 li*eralismul anglo(sa4on din $tatele 7nite &
nascut ca reactie anticlericala9 fruct al rationalismului.
*. Separarea partiala & in care statul se declara incompetent in materie
eclesiastica9 'iserica fiind tratata ca o societate pri!ata9 cu unele
pri!ilegii :e4emplu9 'elgia;
c. Separarea ostila sau 3urisdictionalismul aconfesional & prezent in
special dupa re!olutia franceza9 autoritatea de stat inter!enind prin
nrome de drept ci!il si inVordine religioase.
#. Sistemul concordator & este construit de reglementari diplomatice intre $tat
si 'isericaV
). "utonomia 0isericii si raportul de sintonie intre Stat si 0iserica fac ca9 in
e4ercitiul sau institutional9 sa se e4prime o multitudine de raporturi in functie de
con8uncturile politice.
1. .egim favorizator & sistemul in care religia domina forma de stat
2. .egim ostil & sistemul antieclesiastic e4primat in ,itlerism9 comunism9 etc.
#. .egim indiferent & tratament li*eral si egal fata de toate religiile :statul laic;
in conditiile Declaratiei uni!ersale a drepturilor omului9 a principiilor
Dreptului international si a integrarii plitice in comunitatile de state9 cu
111
acceptarea reglementarilor O179 71%$CO si altor organisme
gu!ernamentale si negu!ernamentale cu participarea directa a 'isericilor;
2#/
0oate aceste principii si modele de raporturi intre $tat si 'iserica au fost
preluate de catre noile state in formare din ultimele secole ale primului mileniu si
primele secole ale celui de(al doilea mileniu de la caz la caz. %le au fost enuntate su*
di!erse forme 8uridice9 de la constitutii sau legi speciale ale cultelor9 pana la legi sau
norme locale. Dar toate acestea s(au produs in urma supunerii minoritatii de catre
ma8oritate9 pe *aza principiului democratiei parlamentare9 aspru criticat de mult timp
de numerosi ganditori9 dar greu de inlocuit.
7nde sa gasim garantii impotri!a tiraniei ma8oritatiiL In gu!ernarea constitutionalaL 1u9
ea este o gu!ernare a ma8oritatilor si se poate do!edi nedreapta si !iolenta.
2)0
afirma acum peste o suta de ani %douard .a*oula>e9 erudit francez. $i mai
departe el e4plica9 argumenteaza5
Cand pasiunile religioase si politice aprind o tara9 cine impiedica opinia sa indemne la
!iolenta9 cine opreste camerele sa !oteze persecutiaL In sec. al @AII(lea9 legile engleze care ii
afecteaza pe catolici sunt la fel de dure si la fel de nedrepte ca legile franceze care ii zdro*esc pe
protestantiE totusi9 ele au fost facute de un parlamentV
2)1
$i mai departe autorul raspunde astfel la intre*arile puse5
1u e4ista decat un singur mi8loc9 acela de a limita statulVcaruia tre*uie sa(i opunem
li*era gu!ernare a indi!idului de catre el insusi9 self go!ernmentE cu!antul ne lipseste pentru ca nu
a!em lucrul pe care il desemneazaV.i*ertatea indi!iduala9 li*ertatea religioasa9 li*ertatea
in!atamantului9 li*ertatea presei9 li*ertatea municipala9 li*ertatea de asociere !in apoi ca niste
consecinte naturale si necesare ale acestui regim indi!idual.
2)2
$i e4plicind cauza esentiala a sistemelor politice europene de a fi asa cum
sunt9 de a nu se accepta reformarea statului9 autorul raspunde5
Ceea ce i se opune este pre8udecata. $untem patrunsi de ideile grecesti si romane9 ele sunt
cele pe care le gasim la *aza teoriilor democratice si socialiste. 0oate aceste sisteme ii dau poporului
o su!eranitate iluzorie si fundamenteaza in realitate despotismul statului.
2)#
2#/
Ion Dumitru($nago!9 op.cit.9 p.)/(50
2)0
%douard .a*onla>e9 .imitele statului si alte scrieri politice9 Coelctia $ocietatea politica a
%diturii 1emira9 'ucuresti9 20019 p.-"
2)1
%douard .a*oula>e9 op. cit.9 p. -" ( --
2)2
Idem9 p.--
2)#
%douard .a*oula>e9 op. cit.9 p.--
112
$i astfel se e4plica de ce 'iserica a fost mai li*erala decat statul c,iar atunci
cand ea a 8ucat un rol tutelar si a practicat o gu!ernare a spiritelor9 cum spune
%douard .a*oula>e.
Credinta9 cult9 morala9 educatie9 literatura9 arte9 stiinte9 legi ci!ile si penale9 totul a fost in
mainile sale. In felul acesta rezol!a %!ul 6ediu dificila pro*lema a limitelor statului.
2))
Iar in secolele urmatoare9 din confruntarea limitarii statului cu
despotismul statului9 a 'isericii tutelare cu o 'iserica li*erala9 a $tatului9 in
general9 cu 'iserica9 in general9 s(a nascut sau mai *ine zis s(a consolidat *ine
cunoscutul principiu al separarii 'isericii de $tat.
Democratia li*erala are astazi :sec @I@ & n.n.; drept de!iza li*ertatea 'isericii intr(un stat
li*erV.
2)5
Dar sa !edem in continuare9 prin cate!a e4emple9 la ce a dus9 in practica9
principiul separarii.
Italia s(a dez!oltat mult mai tarziu pe calea capitalismului. ul!erizarea
peninsulei Italiei in mici state9 in care se perpetuau relatiile feudale9 au impiedicat
dez!oltarea normala si unificarea. 3iecare stat isi a!ea o dinastie proprie9 cu organe
de conducere proprii.
3ormal9 statele italiene se aflau in situatia de independenta. In realitate9 ele nu
fiintau decat pe *aza contradictiilor dintre puterile Occidentlae de pe atunci9
respecti! Austria9 3ranta9 $pania9 de care depindeau intr(un fel sau altul.
Cu toate ca Re!olutia franceza a a!ut un puternic ecou in statele italiene la
sfarsitul secolului @AIII9 *urg,ezia italiana fiind sla* dez!oltata economic a tre*uie
sa mai astepte.
6ai mult9 in centrul Italiei luase fiinta statul papal & ade!arat stat
pamantesc9 aplicatie a !ointei de dominatie a *isericii catolice9 e4primata prin
scrierile filozofilor teologi Augustin9 0oma dJASuino si altii.
2)"
Anul re!olutionar 1?)? in Italia s(a desfasurat su* lozincile inlaturarea
a*solutismului9 unificarea nationala si eli*erarea nationala. Dar in timp ce
iemontul9 su* conducerea Casei de $a!oia9 si(a capatat si pastrat independenta9
celelalte state italiene au recazut in !ec,ea situatie.
2))
Idem9 p. #/
2)5
Idem9 p.155
2)"
Conf. Dr. aul 2ogeanu9 op.cit.9 !ol. II9 pag. 5)
11#
6ai tarziu9 in 1?5/9 contradictiile franco(austriece au dus la un nou raz*oi
umrare caruia la 1? fe*ruarie 1?"09 la 0orino9 s(a intrunit primul parlament al
intregii Italii9 mai putin Roma9 aflata su* ocupatia 3rantei si Aenetiei & su* ocupatie
austriaca.
Intregirea Italiei s(a facut in 1?""9 cand in urma raz*oiului ruso(austriac a
primit Aenetia si in 1?-19 dupa infrangerea 3rantei de catre rusia9 Roma a de!enit
capitala Italiei.
Drept urmare9 a fost adoptata Constitutia Italiei unite care consacra
catolicismul drept religie de stat.
2)-
In aceasta situatie9 apa9 in semn de protest9 s(a constituit prizonier9 refuzind
recunoasterea statului italian. rin *ulla non e4pedit din ?-1 apa a interzis
catolicilor participarea si cola*orarea cu statul italian9 precum si participarea la
gu!ernul italian.
In aceasta situatie9 gu!ernul a adoptat o lege de garantiecare9 enumerind
prerogati!ele papalitatii9 declara persoana acestuia in!iola*ila. Actiunile impotri!a
papei erau pedepsite ca si cele impotri!a regelui. De asemenea9 apei i se acordau
aceleasi aceleasi onoruri ca si unui su!eran. %l isi pastra o garda personala si primea
o renta anuala.
0eritoriul cetatii Aaticanului si impre8urimile & )) ,a & se *ucurau de
e4teritorialitate.
2)?
7n e4emplu al luptei si legilor anitclericale in sec. @I@ il constitutie
2ermania. Aici9 in legatura cu doctrina infai*ilitatii papale9 pro*lema religioasa a
fost !iu dez*atuta in Reic,stag. Aceasta9 proclamata si sustinuta de functionarii de
stat9 profesori9 preoti care s(au ridicat impotri!a pretentiilor de dominatie ale
Aaticanului.
2u!ernul german a inter!enit aratind ca e4comunicarea unor functionari de stat depasea
competenta autoritatilor papale si era in contradictie cu principiul li*ertatii religioase.
6asurile gu!ernului au fost prompte. In 1?-29 Reic,stagul a !otat e4cluderea ordinului
iezuit din 2ermania si9 totodata9 lic,idarea in!atamantului religios din scolile inferioare.
2)/
Aceste cazuri ca si altele9 demonstreaza prin ce con!ulsii au trecut statele9
popoarele in clarificarea pozitiilor lor fata de religie9 de 'iserica.
2)-
Conf. Dr. aul 2ogeanu9 Istoria $tatului si Dreptului9 !ol. II9 pag.5?9 7ni!ersitatea din
'ucuresti9 1/-0
2)?
aul 2ogeanu9 op.cit.9 !ol. II9 p.)2
2)/
Idem
11)
Dar iata si e4emple de alta natura5
In zilele noastre :sec. @I@ & n.n.; e4ista tari in care 'iserica catolica este cu totul separata
de stat si ea nu sufera din aceasta pricina. $a citam $tatele 7nite9 Canada9 Anglia9 Irlanda9 anumite
cantoane el!etiene9 etc. Oare toate aceste 'iserici nu sunt de o suta de ori mai infloritoare decat
'iserica $panieiL Orice religie de stat este or religie moartaE orice 'iserica separata de stat este o
'iserica !ie5 iata ce ne in!ata e4perienta. utem crede ca9 departe de a elimina influenta
crestinismului9 separarea o !a spori.
250
$i mai departe9 %douard .a*oula>e9 pledind pentru ca 3ranta sa ia e4emplul
tarilor mai sus mentionate9 scrie5
$epararea 'isericii si a statului inseamna separarea religiei si a politicii9 spre marele *eneficiu al
fiecareia dintre ele. Iata ce nu tre*uie uitat niciodata.
251
Dar iata modelele de raporturi intre $tat si 'iserica prezentate de Radu reda
in lucrarea sa5
252
1. PRIMU2 M.'E2; SEPARATIA RADICALA :modelul francez;9
aplicat in Comunitatea %uropeana numai in trei tari5 3ranta :unde se mosteneste
direct doctrina Re!olutiei franceze e4primata in dorinta de descrestinare a spatiului
pu*lic9 de separare fara rest a puterii spirituale de cea a statului;9 Olanda :rezultatul
unei e!olutii secularizante; si in Irlanda :numai in mod formal9 statul recunoscind
prin Constitutie ca 'iserica Romano(Catolica este caminul spiritual al ma8oritatii
populatiei9 insa nu spri8ina financiar 'iserica;.
2. "2 '.I2E" M.'E2; IDENTI9ICARE TOTALA :modelul englez;9
prezent in o treime din tarile comunitare :Anglia9 $uedia9 Danemarca9 1or!egia si
3inlanda;9 unde $tatul este una cu 'iserica9 respecti!ele arlamente reprezentind
instantele supreme in materie religioasa9 iar 2u!ernul sustinind finaniciar acti!itatea
'isericilor declarate de $tat.
3. "2 <REI2E" M.'E2; COOPERAREA DISTINCTA :modelul
german;9 prezent in tarile :2ermania9 $pania9 Italia9 'elgia9 .u4em*urg9 Austria si
ortugalia; in care intre $tat si 'iserica functioneaza un sistem de legaturi si
o*ligatii reciproce.
.UN P.SI0I2 M.'E2 .R<.'.E; MODELUL POST-!I#ANTIN.
Romania nu este numai in faza in care 'iserica isi formuleaza asteptarile fata de
250
%douard .a*oula>e9 op. cit. p.1"0
251
Idem9 p.1"1
252
Radu reda9 'iserica in $tat9 %d. $cripta9 'uc.9 1//9 p.10# ( 11-
115
$tat9 ci si intr(una in care $tatul tre*uie sa(si formuleze propria !iziune asupra
relatiei cu 'iserica. O tara nu poate fi integrata doar economic sau numai militar.
entru Romania9 dimensiunea cultural(spirituala poarta pecetea Ortodo4iei9 ceea ce
nu inseamna ignorarea sau discriminarea confesiunilor minoritare neortodo4e.
6.3.3. S3a3-( 4) !)4'r),a-S3a3-3-( !)4'r),)) )n Ro.an)a
In Dacia precrestina9 din datele care e4ista9 di!initatea suprema((amolis( era
nemuritor si ii primea la el pe cei ce pier9 asigurandu(le nemurirea. In timpul lui
'ure*ista9 religia era politeista9 iar statul era o monar,ie militara religioasa cu multe
similitudini din lumea elenistica. Datele istorice pro!enite de la Berodot si $tra*on
sunt pe larg redate de 6ircea %liade intr(un su*capitol intitulat semnificati! U
Calmo4is si imortalizarea in care se spune5
U e scurt cultul lui Calmo4is este dominat de un mare preot care traieste solitarV fiind9
totodata asociatul si sfetnicul regelui.
25#
6ai mult marele preot9 cu functie de !icerege9 putea urma
c,iar la tronul statului9 cum s(a intamplat cu Deceneu dupa moartea lui 'ure*ista. %l putea fi insa si
rege si mare preot.
25)
0raian sustinea ca marele preot ii transmitea lui Dece*al puteri
supranaturale
255
O caracterizare succinta si pertinenta a acestei perioade gasim la Ion Dumitru
& $nago! care scria5
U Berodot :cca. )?) & cca.))5 In. Br. ; in cele*rele sale UIstorii infatiseaza !iata spirituala
a dacilor si forma lor de organizareeclesiastica de tip elenistic9 pitagorean9
25"
su* conducerea lui
Calmo4is9 care a cladit un edificiu aparte9 ca o *iserica pentru adunarea *ar*atilor in scopul
educatiei lor religioase Calmo4isVimpletea acti!itatea eclesiastica cu cea statala intr(o comple4a
!iziune asupra nemuririi spirituale si cu o profunda responsa*ilitate fata de indatoririle politico(
socialeV
e aceata suprastructura9 Roma si(a implinit imperiul cu normele lui 8uridice aduse prin
numirile imparatului 0raian :sec. I e.n.;
25#
6ircea %liade9 op. Cit.9 !ol.29 p. 1-"
25)
Ion Dumitru & $nago!9 op. Cit.9 p. -1
255
Idem
25"
Dupa relatarile lui 6ircea %liade :op. Cit. Aol.II9 p. 1-#;9 Calmo4is9 potri!it informatiilor lui
Berodot9 ar fi fost un !ec,i scla! al lui itagora si intorcandu(se in Dacia9 unde oamenii Utraiau in
saracie si erau mai degra*a fara in!atatura9 a pornit sa(I ci!ilizeze. Dar tot Berodot mai departe
spune ca9 totusi9 s(ar putea ca Calmo4is sa fie UAnterior anilor in care a trait itagora.
11"
Crestinismul a gasit astfel un teren cultural propice si pro!incia imperiala a Daciei s(a
integrat in cultura europeana su* fermentul de noua sinteza geo(politica9 mai inainte ca masi!ele
in!azii si miscari demografice sa dea continentului alta configuratie etnica.
25-
Confesional9 mai tre*uie mentionat si faptul ca pe teritoriul !ec,ii Dacii9 in
Do*rogea :$citia;9 s(a aflat unul dintre principalii apostoli si anume Andrei
"
9 astfel
ca e4pansiunea crestinismului in Dacia a a!ut loc inca din perioada apostolica9 iar
apoi au !enit romanii.
e scurt5
Uparalela $tat roman & 'iserica crestina a actionat puternic si simultanE $tatul prin forta
armatei si a lim*ii oficiale latine si *iserica prin forta unitatii spirituale.
25?
$u* aspect istoric9 a e4istat un crestinism daco(roman continuat cu un
crestinism constituit local la ni!elul populatiei paleo & !ala,e e4istente la in!azia
sla!ilor & crestinizati mult mai tarziu prin masuri de stat sau ungurilor & crestinati
dupa asezarea in Campia anonica9 la inceputul mileniului doi.
aleocrestinismul romanesc si(a pastrat componentele specifice etno(dacice
in traditii etno(folclorice9 arta religioasa9 muzica9 politica9 dreptul economic9 precum
si o oarecare tenta anistorica9 c,iar de nemurire in gandire si un grad de toleranta in
care se opereaza la sat.
25/
0otodata inca din !ec,ime9 pe teritoriul romanesc a e4istat o pluritate de
acti!itatii mona,ale dintre unele au intrat in patrimoniul uni!ersal5 calugari sciti Ioan
Casian9 Dionisie %4ignul9 misionari.
6ai tarziu pe teritoriul Romaniei a e!oluat mona,ismul *izantin de orientare
pa,o!iana su* influenta traditiilor de la 6untele At,os.
2"0
De(a lungul secolelor9 mileniilor9 unul dintre principiile esentiale ale
raporturilor $tat( 'iserica la romani s(ar putea reda si prin cele spuse de 6iron
Costin9 in sec. al @AII(lea in K)etopisetul 'arii Moldovei de la 4ron *oda incoace
si anume Ubiruit$au gandul9 care include atata gandirea religioasa9 cat si pe cea laica9
precum si cea in care spune ca Udomnitorii sunt de la Dumnezeu lasati.
7n aspect concret al acestui principiu consta in faptul ca domnii romani s(au
in!rednicit mereu sa construiasca *iserici9 manastiri. Aom aminti doar ca $tefan cel
6are a construit dupa fiecare din cele )" de raz*oaie duse de el9 cate o manastire.
25-
Ion Dumitru & $nago!9 op. Cit.9 p. -2
25?
Ion Dumitru($nago!9 op.cit.9 p. ?2
25/
C. Daico!iciu .a 0ransil!anie dans lJantiSuite9 'uc,arest9 1/)5
2"0
Ion Dumitru & $nago!9 op. Cit.9 p. /0
11-
$pecificul e!olutiei raportului $tat('iserica la romani consta si in
dez!oltarea9 pana in sec. @I@9 a trei tari romanesti separate. In aceste conditii9
'iserica9 credinta s(a do!edit a fi un liant permanent al constiintei tuturor romanilor
din 6oldo!a9 0ransil!ania si 0ara Romaneasca. 6ai mult9 'iserica crestin ortodo4a
s(a adaptat in fiecare dintre cele trei tari normelor statale respecti!e ca sa poata
functiona.
0inand seama de aceste aspecte si de faptul ca multe secole intre imperiile
tarist9 ,a*s*urgic si otoman s(a dus o lupta9 s(au dus raz*oaie9 pentru cucerirea9
dominarea teritoriilor romanesti9 !om constata ca rolul credintei9 al 'isericii
ortodo4e la romani a fost esential pentru supra!ietuire9 pentru independenta. 0re*uie
luat in seama9 de asemenea9 ca timp de multi ani & din 1#-1 pana in 1?-? & tarile
romanesti au platit tri*ut turcilorE dar teritoriile romanesti nu au intrat su*
administratie otomana & asa cum s(a intamlat9 dupa infrangerea crestinilor de catre
turci la 6o,acs in 152" & cu alte teritorii *alcanice si europene & si asta s(a datorat
in *una masura si *isericii9 care a sustinut statul in eforturile de supra!ietuire.
Acesta este de fapt firul rosu care stra*ate prin toate etapele istoriei poporului
roman9 a tarilor romane si a Romaniei moderne. .a *aza raporturilor dintre stat si
*iserica au stat spri8inul reciproc9 parteneriatul in interesul am*elor parti9 care nu ar
fi putut sa e4iste9 sa e!alueze9 sa supra!ietuiasca una fara alta.
Cu toate acestea9 a!and in !edere situatia speciala a 'isericii catolice din
0ransil!ania9 un timp s(a aplicat principiul separarii partiale9 de e4emplu9 cand a
functionat
U Status "atholicus 'ransilvaniensis & cand 'iserica catolica din 0ransil!ania a fost lipsita
de episcopi9 preoti si calugari & toti e4ilati intre 15"# si 1-1"9 uterior de!enita prin Concordatul cu
Austria din august 1?559 sfarsind ca ane4a a episcopiei catolice de Al*a(Iulia din 1/#2.
2"1
Dar un e4emplu cu totul e4ceptional de e!olutie istorica a relatiilor intre
puterea de stat si puterea eclesiastica din lumea romaneasca il ofera raporturile
dintre domnul Constantin 'ranco!eanu si mitropolitul Antim I!ireanu9 pe larg
descris in lucrarea sa de catre Ion Dumitru & $nago! si din care e4tragem
urmatoarele5
UDoua personalitati de mare comple4itate amandoi in slu8*a intereselor populatiei unul ca
domn9 altul ca om al *isericii9 unul ca e4ponent politic al luptei pentru emancipare a poporului de
opresiunea otomana9 ruseasca sau ,a*s*urgica9 altul ca print al 'isericii9 dedicat pastoririi
2"1
Ion Dumitru & $nago!9 op. Cit.9 p. )/
11?
comunitatii crestinesti si scuturarii ei de asuprirea statului confesional otoman. %i la inceputul
secolului al @AII(lea au parcurs zile de mare anga8are la carma poporului din 0ronul domniei si din
tronul 6itropoliei.
In 1"??9 Constantin 'ranco!eanu a respins alegerea lui din logofat in domn
2"2
. Asta s(a
petrecut dupa moartea lui $er*an Cantacuzino
2"#
9la inceputul tratati!elor acestuia cu crestinii in
!ederea iesirii de su* suzeranitatea otomana.
Dupa ani de diplomatie acti!a cu oarta si cu Imperiul Ba*s*urgilor9 'ranco!eanu este
declarat oficial Uprincipe al $fantului Imperiu din 1"/5.
In preocuparile sale de a se incon8ura de oameni capa*ili 'ranc!eanu a o*tinut apro*area
atriar,iei de Constantinopol de a aduce in tara pe unul din calugarii sai9 pe Antim :Andrei;
I!ireanul care a tiparit la 'ucuresti in 1"/1 o traducere in greaca moderna a operei lui Brisant
1atazos9 UInvataturile lui *asile Macedoneanul catre fiul sau )eon! viitor patriarh al
Ierusalimului.
In tara Antim I!ireanu a urcat treptele ierar,iei sa fost ales episcop al Ramnicului in 1-059
iar dupa trei ani il urmeaza in scaunul de la 'ucuresti pe mitropolitul 0eodosie. Intre cei doi a a!ut
loc o fructuoasa cola*orare9 dar si conflicte. Oricum9 amandoi au a!ut aceasi soarta9 fiind
asasinati.
2")
entru a ilustra statutul 'isericii9 raporturile sale cu statul9 cu locuitorii celor
trei tari romanesti in sec @I@9 !om reda cate!a e!enimente mai semnificati!e asa
cum sunt de insemnate in Istoria Romaniei in date
2"5
5
( In 13+9 Ale4andru Ioan Cuza da un Decret &rganic pentru
infiintarea unei autoritati sinodale centrale pentru afacerile religiei
romane9 prin care se pre!edea autocefalia *isericii romane9 legatura cu
atriar,ia constantinopolitana pastrandu(se doar su* raportul dogmei9
:Aala,ia cu unele modificari9 pana in 1/2#9 p. 220 cand se adopta o
alta Constitutie; care pre!edea romanilor asigurarea li*ertatii
constiintei9 intr(un sens restricti!9 intrucat5
UImpamantenirea & cetatenia & se o*tinea numai de catre locuitorii de rituri crestine
2""
2"2
Anii de domnie ai lui Constantin 'ranco!eanu sunt 1"?? ( 1-1)
2"#
$u* domnia acestuia s(a terminat tiparirea *i*liei in lim*a romana.
2")
Ion Dumitru & $nago!9 op. Cit.9 p. 1)0 ( 1)5
2"5
Istoria Romaniei in date9 su* conducerea lui Constantin C. 2iurescu9 %ditura %ncilopedica
Romana9 'ucuresti9 1/-1
2""
Aasile 6acini U3ormarea retgimului politic in Romania9 Academia R$ Romania9 $ectia Istorie9
$eria IA9 0om A9 1/?09 %4tras9 p.2#
11/
( In 13,5 .egea de re!izuire a Art. - al "onstitutiei .omaniei9 care in
noua formulare a*roga inegalitatea cetatenilor pe moti!e etnice
( In 1353 este adoptata )egea clerului mirean9 care pre!edea salarizarea
clerului9 intretinerea *isericilor9 fi4area paro,iilor9 numirea si
pregatirea clerului mirean9 controlul administrati! si disciplinar in
*iserica.
O alta parte specifica a credintei9 a *isericilor din tarile romane consta si in
faptul ca din multe populatii migratoare peste teritoriile romanesti o parte a fost
asimilata ca o componenta integrata in etnogeneza daco(romana. O alta parte si(a
pastrat pana in zilele noastre specificul cultural religios. 6ai mult unele populatii
germanice au fost colonizate in 0ransil!ania aducand cu ele elemente ale culturii9
religiei Occidentale. Astfel se e4plica aparitia in tarile romane si a unor culte9
*iserici neortodo4e cum ar fi catolicismul si protestantismul pe langa Islamism si
Binduism.
Dar si in ce pri!este ortodo4ia9 urmare prezentei unor populatii ruse9
lipo!ene9 ucrainiene9 sar*e9 *ulgare etc. e4ista si cultul ortodo4 de rit !ec,i.
0oate acestea au facut ca 'iserica ortodo4asa(si desfasoare in asa fel
acti!itatea ca sa nu deran8eze9 sa nu supere. %a si(a creat9 de fapt9 raporturi si cu
celelate culte si in diferite etape a facut in asa fel ca prozelitismul altora sa nu dea
roade.
De aceste aspecte9 etnico(religioase9 ne !om ocupa mai pe larg intr(un
su*capitol pri!ind recensamantul din 1//2.
Aici consideram necesar sa su*liniem ca in permanenta in raporturile sale cu
statul 'iserica ortodo4a romana a tinut seama si de e4istenta altor culte si cu
toleranta lor recunoscuta a facut totul sa nu se acutizeze di!ersele conflicte sau
neintelegeri. 7n e4emplu in acest sens il constituie Confrumtarile cultelor din
Romania si Adunarile pentru pace si dezarmare nucleare din Romania. Cele dintai9
consfatuirile au a!ut darul de a apropia pe intaistatatorii Cultelor din Romania
pentru ca ei sa(si coordoneze initiati!ele in scopul spri8inirii idealurilor de pace si
progres ale poporului roman9 inclusi! ale credinciosilor lor. Consfatuirile initiate in
toamna anului 1/?1 de catre $fantul $inod al 'isericii Ortodo4e Romane9 de comun
acord cu intaistatatorii celorlalte culte din tara s(au *ucurat de o larga participare
internationala9 de !aloroase contri*utii ale unor oaspeti de alta religie.
120
rimele trei Adunari ale Cultelor din Romania pentru pace si dezarmare au
a!ut loc in anii 1/?19 1/?) si 1/?5.
2"-
In perioada dupa cel de(al doilea raz*oi mondial9 spre deose*ire de Rusia si
celelalte tari comuniste9 in care *iserica a trecut prin conditii deose*it de grele9 asa
cum corect apreciaza 0imot,> Iare9 'iserica Ortodo4a Romana5
Usi(a pastrat cel mai *ine structura.Dupa 1/)? s(au inc,is putine *iserici. atriar,ul roman
si(a pastrat acedemiile teologice si a a!ut dreptul sa(si pu*lice re!istele si cartile pe scara larga.
Aceasta situatie fa!ora*ila s(a datorat in in parte legaturilor de prietenie pe care atriar,ul Hustinian
:a functionat intre 1/)? si 1/--; le(a intretinut cu noii conducatori. In mod represi! a fost desfiintat
in 1/)? cultul greco(catolic din Romania.
1umarul clerului din Romania s(a confruntat si cu persecutia9 mai ales in
1/5?9 cand au fost inc,isi multi preoti9 calugari si calugarite.In ultimii ani9
Ceausescu a inc,is si distrus multe *iserici. Ortodo4ia romaneasca a a!ut multe de
platit pentru aceasta relati!a toleranta5
ana in 1/)?9 in Romania e4ista un mare grup de greco(catolici o*ligati sa se unifice in
'iserica Ortodo4a
2"?
Radu reda in lucrarea sa !)4'r),a )n S3a39 este mult mai critic fata de
perioada dinainte de 1/?/ decat 0imot,> Iare. Intre altele9 el scrie5
URegimul comunist se considera pe sine o !iziune completa asupra !ietii si9 astfel9 o
alternati!a la in!atatura 'isericiiV in timp ce $tatul tinea su* control ierar,ia 'isericii ortodo4e
Romane si 6arturisirea de credinta ramane !ala*il si dupa 1/?/
Conte4tul politic dupa 1/?/ se caracterizeaza prin aceea ca partenerul de
dialog al 'isericii & clasa politica post(comunista & se gaseste intr(o profunda si
!izi*ila criza.
U7na dintre temele dominante de la noi9 in ultimii doi ani9 a fost fara indoiala cea a relatiei
dintre $tat si 'iserica.
In anul 1//? in declaratia de la Al*a Iulia a Ar,iepiscopului 'artolomeu al
Clu8ului acesta a fost intre*at daca isi mai sustine parerea potri!it careia 'iserica
tre*uie sa se mentina distanta fata de politica raspunsul sau fiind ca 5
data fiind situatia actuala nu mai este de parere9 considerand urgenta si *enefica
participarea 'isericii9 intr(o forma specifica la !iata politica.
2"-
rof. Conf. Dr. Ale4andru $tan9 rof. Dr. Remus Rus9 Istoria Religiilor9 %ditura Institutului
'i*lie si de 6isiune al 'isericii Ortodo4e Romana9 'ucuresti9 1//19 p. #)0
2"?
0imot,> Iare9 Istoria 'isericii Ortodo4e9 %ditura Aldo ress9 'ucuresti9 1/--9 p. 1"?(1"/
121
Reactiile la declaratiile Ar,iepiscopului 'artolomeu au aratat precaritatea
legislati!a de care se afla relatia *iserica & stat in Romania de peste un deceniu.
Apoi9 Ar,iepiscopului 'artolomeu al Clu8ului prezinta 11 teze pri!ind proiectul
.egii Cultelor &dintre acestea cele mai importante fiind5
L)2'r3a3'a .
D'52a3'r'a .
D'<)n)r' 2)4'r),a, ,-(3, a4o,)a3)' .
!)4'r),a '1-,a3)ona(a ,on<'4)ona( '3),.
Pro2('.a /o43-,o.-n)43a F $.
Mo1'(' 6'43 '-ro/'n' .
Realizarile proiectului legislati!9 deloc neinsemnate9 pot fi identificate mai
cu seama in recunoasterea 'isericii ma8oritare a statutului de 'iserica nationala9 in
afirmarea principiului proportionalitatii si in ancorarea anga8amentului social al
cultelor intr(un te4t normati! si continutul relatiilor dintre $tat si 'iseric9 confesiuni
sau asociatii cu caracter religios.
In continuare9 autorul prezinta starea de fapt a locului *isericii si analizeaza
raportul dintre *iserica si laicitate. Radu reda citeaza pe C,ristian Dandel9 fost
director pentru relatii internationale la 3undatia de studii in domeniul apararii de la
aris :1//?;
UIn registrul cultural9 romanii sunt din ce in ce mai constienti de necesitatea istorica de
consolidare a identitatii nationale in fata unei insta*ilitati europene in crestere. Demers legitim si
pertinent in sensul in care doreste sa isi aduca o contri*utie poziti!a la ec,ili*rele geopolitice in
regiune. In fapt incon8urata de lumea sla!apreocupata de dereglari etnice9 aflata in a!anposturi in
raport cu lumea turcofona si Islamica9 Romania are tot interesul sa isi promo!eze traditiile
ancestrale de latinitate si ortodo4ie. O teza !aga sta*ileste ca zici e4ista9 poate9 stalpii solizi ai
statului(natiuni romanesc. Cu doua conditii5
1; e de o parte este imperati! ca aceasta reflectie sa nu se complaca in logica trecutului9 ci
sa fie indreptata spre !iitorE
2; e de alta parte9 optiunea tre*uie sa fie laica9 si sa nu se inc,ida intr(o formula religioasa
restrinsa.
2"/
Cat pri!este formula religioasa restransa9 Radu reda este de parere ca
Daudel a !rut pro*a*il sa spuna ca identitatea religioasa ortodo4o(latina nu tre*uie
sa e4cluda recunoasterea unei multiculturalitati confesionale. Ceea ce9 data fiind
2"/
1.n. & Cu e4ceptia granitei de !est unde este 7ngaria
122
toleranta romaneasca pro!er*iala si in conditiile in!ecinarii fertile9 nu a fost
niciodata pusa serios la indoiala. Referindu(se la conte4tul confesional autorul scrie5
Confesiunile nascute din reforma & luterana si reformata sufera in mod !izi*il de
comple4ul minoritar9 confesional si etnic
2-0

Aor*ind despre secte9 Radu reda afirma5
In Romania9 unde9 pe fondul saraciei9 al ineficientei administrati!e si a lipsei unui cadru
legal solid9 secte de toata mana intreprind actini de prozelitism si de tranzactii economice9 nu e4ista
inca un control eficient asupra actiunilor ilegale.
Acestea primesc *ani9 a8utoare din e4terior si su* masca organizatiilor umanitare9 a
caselor de copii9 e gradinitelor si ta*erelor scolare se infiltreaza atat in politica9 cat si in economie9
producind pri!atizarea religiasa.
ri!ind statutul de 'iserica nationala pentru 'iserica Ortodo4a9 dincolo de
resentimentele pe care le incearca orice minoritate n mi8locul coplesitoarei
ma8oritati9 rezistenta minoritatilor confesionale fata de sintagma 'iserica nationala
uzeaza masi! de am*iguitate si ignoranta in domeniu.
Opozitia reformatilor si luteranilor unguri tre*uie !azuta in conte4tul discutiilor din ultima
!reme. %a se opune in conte4tul conceptiei ca Romania nu este un stat national unitar9 ci un pseudo(
imperiu
Dupa cum se e4prima e4trem de sugesti! 2usta! 6olnar
2-1
5
Refuzul catolicilor este moti!at tot politicVcatolicii orientali9 greco(catolicii nu uita ca in
Constitutia Romaniei din 1/2# ei erau recunoscutiVca a doua 'iserica nationala
In actuala Con43)3-3)' a Ro.an)')
2-2
9 la Articolul 2/ & )ibertatea constiintei
se stipuleaza5
L)2'r3a3'a *an1)r)) 4) a o/)n))(or, /r',-. 4) ()2'r3a3'a ,r'1)n3'(or
r'()*)oa4' n- /o3 <) )n*ra1)3' 4-2 n),) o <or.a. N).'n) n- /oa3' <)
,on43ran4 4a 1o/3' o o/)n)' or) 4a a1'r' (a o ,r'1)n3a r'()*)oa4a, ,on3rar
,on6)n*'r)(or 4a('
L)2'r3a3'a ,on43))n3') '43' *aran3a3a= 'a 3r'2-)' 4a 4' .an)<'43' )n 4/)r)3 1'
3o('ran3a 4) 1' r'4/',3 r',)/ro,.
C-(3'(' r'()*)oa4' 4-n3 ()2'r' 4) 4' or*an)5'a5a /o3r)6)3 43a3-3'(or /ro/r)),
)n ,on1)3))(' ('*)).
2-0
Idem9 p.2?
2-1
2usta! 6olnar9 Imperii si pseudoimperii9 Re!ista 229 10 & 1" no!. 1//?9 p. "
2-2
Adoptata de Adunarea Constituanta din 21 noiem*rie 1//1 si pu*licata in 6onitorul Oficial al
12#
In r'(a3))(' 1)n3r' ,-(3' 4-n3 )n3'r5)4' or),' <or.', .)C(oa,', a,3' 4a-
a,3)-n) 1' )n6raC2)r' r'()*)oa4a.
C-(3'(' r'()*)oa4' 4-n3 a-3ono.' <a3a 1' 43a3 4) 4' 2-,-ra 1' 4/r)C)n-(
a,'43-)a, )n,(-4)6 /r)n )n('4n)r'a a4)43'n3') r'()*)oa4' )n ar.a3a, )n 4/)3a(',
)n /'n)3'n,)ar', )n a5)(' 4) )n or<'()na3'.
Par)n3)) 4a- 3-3or)) a- 1r'/3-( 1' a a4)*-ra, /o3r)6)3 /ro/r))(or ,on6)n*'r),
'1-,a3)a ,o/))(or .)nor) a ,aror ra4/-n1'r' (' r'6)n'.
23
+.. /uvernarea politica in viziunea Islamului
6.4.1. R'6o(-3)a I4(a.),a
QRevolutieQ este un termen greu de definit ca !aloare istorica9 sentimentala9
sociala si politica. Desigur9 in a*ordarile istorice sau discutiile politice despre
re!olutie9 socurile ma8ore ale Re!olutiei 3ranceze din 1-?/9 a1e Re!olutiei din
octom*rie 1/1-9 din Rusia9 ale Re!olutiei C,ineze din 1/)?9 sunt cele mai
cunoscute. Dar in secolul 2o am fost martorii mai multor re!olutii9 de diferite
dimensiuni si cu idealuri !ariate.
In D),3)onar-( 1' 4o,)o(o*)'9 termenul de QrevolutieQ are urmatoarea
definitie
2-)
5
QCriza consecuti!a cu o sc,im*are rapida si !iolenta a ordinii sociale si politice a unei
societatiQ.
Domnul +ole!ni9 in cartea sa A1'6ara3-( Cr'43)n)4.9 scrie despre telul
profetilor5
0elul fundamental al profetilor a fost sc,im*area si re!olutia in lume. Astfel9 toti profetii
au urmarit patru tipuri de re!olutie5 culturala :de !iziune si gindire;9 spirituala :de etica credintei;9
administrati!a :de practica; si politica :gu!ernare si stat;.
Intr(ade!ar9 a defini re!olutia este foarte dificil. Incercarile specialistilor in
acest sens nu au a!ut rezultate e!idente. In cartea intitulata QR'6o(-3)aQ9 Banna,
Arendt incearca sa defineasca termenul pe "0 de pagini. $i asa cum spune prof.
A*dol,amid A*ol,amid9 de la 7ni!ersitatea din 0e,eran5
Q... parerea lui Arendt despre re!olutie9 adica innoire(initiati!a(!iolenta9 are legaturi
apropiate cu imaginea noastra despre re!olutieQ.
+rin 'rinton9 in cartea sa QAna3o.)a a /a3r- r'6o(-3))Q scrie ca5
2-#
Romaniei9 artea I &a9 Anul III9 1r. 2## din 21 noiem*rie 1//1
2-)
Dictionar de $ociologie9 ..Alasceanu9 C. Camfir9 %d. 'a*el9 'ucuresti9 1//#9 p. 51)
12)
Qdefinirea termenului de re!olutie este dificila9 dar totusi putem spune urmatoarele5 ceea ce
este in atentia noastra 9adica inlocuirea spontana si !iolenta a grupurilor care au detinut puterea9 de
catre grupuri care nu au fost la putereQ.
De asemenea9 Ber*ert 6arcuse9 in cartea sa QR'6o(-3)a 4a- r'<or.aQ scrie
urmatoarele5
QAiolenta conduce intotdeauna catre o alta forma de !iolenta mai adanca9 si asa !a fi si cu
re!olutiaE raman sanatosi cei care sunt cei mai sarguinciosi in a pastra !iataQ.
$i C,am*ers 2reeson defineste termenul de re!olutie in felul urmator5
QRe!olutie inseamna efortul9 cu sau fara succes9 in !ederea sc,im*arii structurii societatii
prin comportari !iolente.
Re!olutia Islamica din Iran9 din fe*ruarie 1/-/9 a desc,is un orizont nou in
a*ordarea fenomenului in discutie.
rof. Dr. A A*ol,amid afirma9 in analiza sa despre Re!olutia Islamica5
Re!olutia inseamna sc,im*are de fond in toate domeniile sociale9 morale9 economice9
8uridice si9 in mod special9 politice9 in comparatie cu ceea ce a functionat inaintea re!olutieiE iar
aceste sc,im*ari inter!in de o*icei prin rasturnarea unui regim politic9 de multe ori prin !iolenta si
cu sacrificii omenestiQ
2-5
Re!olutia Islamica este o consecinta(e!ident neintentionata( a politicii
marilor puteri9 in special a 6arii 'ritanii9 $tatelor 7nite si fosta 7niune $o!ietica9 in
relatia cu Iranul si9 in acelasi timp9 reactia poporului fata de aceasta politica si de
indepartare a oamenilor puterii iraniene anterioare de la !alorile religioase9 sociale9
culturale si de la interesele economice ale natiunii.
%ste e!ident ca pentru infaptuirea oricarei re!olutii este necesar sa se asigure
mai multe conditii si9 pentru a fi numit re!olutie9 orice e!eniment are ne!oie de
cate!a trasaturi specifice.
6o,ammad +,atami scrie depre Re!outia Islamica5
Re!olutia Islamica a fost un e!eniment monumental in istoria natiunii iraniene si a
comunitatii Islamice si putem spune pe *una dreptate ca gratie re!olutiei noastre ne(am dispensat de
multe !alori imprumutate din Occident ce ne(au dominat gandirea.
2-"
Ant,on> 3iddens sustine in cartea sa QSo,)o(o*)aQ ca9 pentru a se numi
re!olutie9 orice sc,im*are are ne!oie de urmatoarele caracteristici5
2-5
A. A*ol,amid5 U$ociologia politicii9 p.#-2
2-"
6. +,atami9 UIslam9 dialog si societate ci!ila9 p. 1)"
125
1- E6'n).'n3'(' r'6o(-3)') 3r'2-)' 4a <)' /ar3' 1)n3r-o .)4,ar' 4o,)a(a
1' .a4a.
2- R'6o(-3)a 4' )n<a/3-)'43' ,on,o.)3'n3 ,- r'<or.a 4a- 4,@).2ar'a.
3- R'6o(-3)a 4' ,ara,3'r)5'a5a /r)n a.'n)n3ar' 4) <o(o4)r'a 6)o('n3') 1' ,a3r'
/ar3),)/an3)) (a .)4,ar'a 1' .a4a.
Daca insumam cele trei principii9 putem spune ca RE4.2U<I" inseamna in
!iziunea Islamica5
Dacapararea puterii de stat prin instrumente violente de catre conducatorii miscarii
de masa: cu scopul de a in)aptui re)orma sociala si politica in perspectivaD.
Orice re!olutie politica sau sociala are mai multe caracteristici si9 pentru
cunoasterea lor9 este ne!oie de o cunoastere comple4a9 a principiilor re!olutionare
si9 in acelasi timp9 a efectelor si rezultatelor o*tinute. rof. Dr. A. A*ol,amid spune
ca orice studiu si orice a*ordare a unei re!olutii tre*uie sa se *azeze pe trei principii5
1. Or)*)n'a.
2. Ra3)-n'a, '4'n3a 4) 6)o('n3a r'6o(-3)').
3. 9o(o4-( 4) 4,o/-( r'6o(-3))(or.
Originea Re!olutiei Islamice tre*uie studiata din punctul de !edere al
tendintei puternice a musulmanilor siiti din Iran si .i*an de a a8unge la renasterea
!alorilor Islamice. In cartea sa intitulata QGan1)r'a /o()3),a )n I4(a.-( .o1'rnQ
2--
9
prof. Dr. Bamid %na>at scrie ca in formarea modernismului siit e4ista trei conceptii
de *aza9 care au un rol important5
1. Miscarea constitutionala
2. Disimularea sau epedierea #ConcealmentD
+. Sacrificiul vietii sau martiriul.
De la inceputul secolului @@9 si c,iar de la sfarsitul secolului al @I@(lea9 au
e4istat incercari puternice in Imperiul Otoman9 in %gipt si Iran9 in !ederea instaurarii
unui regim politic *azat pe lege sau constitutie9 pentru modernizarea aparatului de
gu!ernare9 in mod deose*it a sistemului administrati! si al armatei.
In Iran9 Re!olutia constitutionala din 1/0" a fost sim*olul confruntarii directe
dintre cultura traditionala Islamica si Occident.
A!and in !edere confruntarile dure dintre fundamentalistii moderni si
traditionalistii conser!atori9 cu pri!ire la necesitatea crearii unui stat Islamic pe *aza
2--
Q2andirea politica in Islamul modernQ9 prof. Dr. Bamid %na>at
12"
principiilor Islamice si intelepciunii elitelor9 re!olutia constitutionala9 nu a a!ut o
!iata lunga.
%secul re!olutiei constitutionale9 e4istenta anar,iei si ultimatumul rusilor din
1/11 au fa!orizat instaurarea unui regim regal dictatorial si9 in acelasi timp9
stagnarea gandirii politice Islamice9 pana pe la sfarsitul celui de al doilea raz*oi
mondial.
Inca din momentul aparitiei sale9 Islamul QmartiricQ a a!ut un rol important
in realizarea !alorilor di!ine. %!enimentul din +ar*al9 in anul "?09 si uciderea celui
de al #(lea Imam $iit reprezinta sim*olului sacrificiului !ietii si martiriul in Islam.
Dupa prof. Dr. %na>at9 e!enimentul din +ar*al are doua conceptii si semnificatii5
1. 1)n /-n,3 1' 6'1'r' a( .an3-)r)), 4'a.ana, ,- .an3-)r'a (-) I)4-4 Hr)43o4=
2. '( ,on43)3-)' -n '('.'n3 6)3a( )n 6),3or)a <)na(a 4) )n a3)n*'r'a 4,o/-(-)
4))3)(or.
2"
e langa credinta in Dumnezeu si unitatea poporului din Iran9 conducerea
Imamului +,omeini a a!ut un rol decisi! in !ictoria Re!olutiei Islamice.
Intr(un inter!iu acordat in 1/-?9 Imamul +,omeini
P
a spus urmatoarele5
QRezumand lucrurile9 pot sa spun ca presiunea nelimitata a sa,ului a aduspoporul intr(o
situatie de re!olta generala. $a,ul a distrus independenta politica9 militara9 culturala si economica9
iar Iranul a de!enit dependent de Occident9 pe toate planurile. $a,ul i(a tinut pe oameni in
inc,isoare9 iar agentii lui au torturat si ucis re!olutionarii. De asemenea9 nu permitea ca ade!arul sa
fie dat la i!eala. 0oate acestea au creat moti!atia poporului musulman din Iran ca sa doreasca un stat
IslamicQ.
2-/
Anul 1/"2 a fost inceputul pregatirii unei acti!itati de perspecti!a9 anul
punerii *azelor miscarilor Islamice in Iran. Dupa moartea a doi conducatori de
seama ai lumii siite9 in 1/"1 si 1/"29 Imamul +,omeini a de!enit conducatorul si
Mar3i al$'aghid. rin scrierea cartii QR'6'(a3)a .)43'r-(-)Q9 Imamul +,omeini a
inceput acti!itatea si lupta politica9 !or*ind despre Re!olutia Islamica si cerand
populatiei sa adere la ideile sale.
2?0
In 1/"29 Imamul +,omeini a inceput atacurile dure impotri!a regimului
monar,ic9 in toate domeniile5 moral9 politic9 economic si social. Din 1/"2 si pana in
1/"5 ( perioada e4pulzarii Imamului din Iran ( an a!ut loc mai multe e!enimente
2-?
2andirea politica in Islamul modern9 p. #11
P
Ane4a U'iografia Imamului +,omeini9 aflata la sfarsitul capitolului
2-/
Cartea Re!olutiei Islamic9 p. 1#5
2?0
Re!olutia Islamica din Iran ( 6adani9 1/""9 p.2#
12-
importante9 dintre care discursul Imamului la $coala Religioasa :@evzieh9 in 6artie
1/"#;9 un e!eniment sangeros in 5 Iunie 1/"# la 0e,eran9 protestul general
impotri!a .egii QCapitalizariiQ9 sunt cele mai semnificati!e. %ste de mentionat ca in
discursul de la 3e!zie,9 Imamul s(a pronuntat impotri!a asa(zisei Re!olutii al*e si
a reformelor agrare promo!ate de $a,. Ratificarea proiectelor de legi9 su* denumirea
de QCapitalizare in 1/")9 de catre arlamentul tarii :Ma3ilis Shura3e Melli;9 a creat
momentul oportun pentru Imam sa lanseze un atac si mai puternic impotri!a
regimului. e *aza acestei legi9 consilierii militari si te,nicienii americani9 precum si
mem*rii familiilor lor9 *eneficiau de imunitate diplomatica9 si nu a!eau nici o
raspundere fata de legile 8uridice ale Iranului. In acea perioada e4istau in Iran in 8ur
de )0000 de specialisti americani. In plus9 fata de statutul diplomatic9 e4pertii ame(
ricani a!eau si o li*ertate nelimitata5 c,iar daca un american ucidea un iranian9 el era
raspunzator doar in fata instantelor 8uridice din $tatele 7nite.
In aceste impre8urari9 in 2" octom*rie 1/")9 Imamul a lansat un atac dur
impotri!a $a,ului9 dar si impotri!a Israelului si a $tatelor 7nite si a c,emat
populatia la o re!olta generala9 considerand adoptarea legii ca fiind momentul c,eie
in pregatirea actiunii pentru rasturnarea $a,ului.
Discursul Imamului a a!ut un larg ecou in randul opiniei pu*lice si al mass(
mediei9 pro!ocand o serie de demonstratii antimonar,ice9 fapt care a condus la
arestarea Imamului si trimiterea sa in e4il9 in 0urcia. opulatia a a!ut o reactie dura
fata de e4pulzarea liderului religios. $i constatand nemultumirea musulmanilor9
gu!ernul 0urciei 1(a trimis in IraK9 in octom*rie 1/"5.
Dupa9 e4pulzarea Imamului9 regimul monar,ic a inceputsa acorde puteri
sporite $er!iciului de Informatii :Savak;9 pentru a com*ate orice miscare de protest.
Din 1/") si pana in 1/"" s(au succedat mai multe gu!erne9 pana cand premierul
Bu!e>da a preluat conducerea9 cu de!iza5 )n1'/'n1'n3a, ()2'r3a3' 4) (-/3a )./o3r)6a
,or-/3)')Q. Acest gu!ern a functionat pana in 1/-?9 adica9 doar eu un an inainte de
!ictoria Re!olutiei Islamice.
In cei 1# ani de e4il ai Imamului in IraK9 lupta impotri!a regimului autoritar
al $a,ului a continuat9 mai ales prin trimiterea de mesa8e scrise si coordonarea
gruparilor secrete9 care luptau impotri!a regimului. In 1/-?9 Imamul a luat decizia sa
plece din IraK catre o tara Islamica9 dar9 a!and in !edere ca nu a primit !iza de
intrare in nici una din aceste tari9 s(a dus in 3ranta. .a 1 fe*ruarie 1/-/ a re!enit din
12?
3ranta si9 din momentul sosirii in Iran9 au fost necesare doar zece zile pentru !ictoria
finala a Re!olutiei Islamice.
In anul 1/-? au a!ut loc o serie de e!enimente9 interne si e4terne9 care au
condus la momentul oportun pentru !ictoria Re!olutiei Islamice. Iata pe cele mai
importante5
1. & atmosfera politica deschisa! dupa o perioada de dictatura totala! mai ales cand
americanii! datorita faptului ca presedintele "arter a pus un accent mai mare pe
drepturile omului! au incercat sa schimbe cursul miscarilor de protest din Iran!
pentru a preveni astfel eplozia sociala.
2. *izita Sahului in Statele Inite #11 noiembrie 1L?=D! cand rezidentii iranieni din
4merica au organizat un protest de strada impotriva Sahului.
+. Intensificarea miscarilor de protest in mai multe orase din Iran! miscari care s$au
soldat eu semnificative pierderi de vieti omenesti.
1. Moartea unui fiu al Imamului 8homeini in conditii suspecte! in eil.
<. %ublicarea unui articol denigrator impotriva Imamului in cotidianul MEttlaatM #2?
ianuarie 1L?FD.
=. Instaurarea noului guvern militar si anuntarea starii de necesitate in cele mai
importante orase #1= august 1L?FD.
?. "aderea guvernului militar si instaurarea unui asa$zis guvern de reconciliere
nationala #septembrie 1L?FD.
F. Evenimentul sangeros din F septembrie 1L?F de la 'eheran! numit Mvinerea
neagraM! in care sute de demonstranti au fost ucisi. 4gentia @rance %ress a
transmis urmatoarele despre acest evenimentE
QIn aceasta dimineata9 s(au folosit arme de foc impotri!a demonstrantilor la 0e,eran9 in piata Q(halahQ.
rimele relatari confirma uciderea a zeci9 c,iar sute de persoaneQ.
L. Creva publicatiilor cotidiene! care a tinut trei zile! incepand din 11 octombrie
1L?FD.
1G. Incidentul de la Iniversitatea din 'eheran #1 noiembrie 1L?FD! cand fortele de
securitate si armata au incercat sa puna capat mitingului studentilor.
11. "aderea guvernului de reconciliere si venirea generalilor la guvernare #<
noiembrie 1L?FD.
12. "riza numita M4llahu 4kbarM #Dumnezeu este cel mai mareD la chemarea Imamului
8homeini #1 decembrie 1L?FD.
1+. @ormarea unui guvern de asa$zisa orientare national$liberala! la ? ianuarie 1L?F.
12/
11. %lecarea Sahului din Iran la 1= ianuarie 1L?L. Desigur! el nu avea alta solutie si de
fapt aceasta a fost o solicitare permanenta! a Imamului si a poporului. Evenimentul
a fost un moment de bucurie si sarbatoare! considerat ca ultima plecare a
dictatorului din Iran. Este de mentionat ca liderul revolutiei in aceasta! perioada a
transmis mesa3e zilnic! prin care dadea sfaturile necesare protestatarilor!
conducand miscarea si revolta populara .
1<. @ormarea "onsiliului .evolutiei Islamice! chiar inaintea venirii Imamului in Iran.
4cest consiliu era alcatuit din cinci personalitati Islamice si a avut sarcina de a
pregati un program corespunzator pentru etapele importante ale revolutiei.
1=. .eintoarcerea Imamului in Iran! la 1 februarie 1L?F in ciuda tuturor amenintarilor
lansate de guvernul 2akht6ar! milioane de oameni! veniti din toate partile Iranului!
au participat la acest eveniment.
1?. Solidaritatea fortelor aeriene cu revolutia. 4ceasta actiune a fost lansata de cel
putin 2FGG de ofiteri superiori ai fortelor aeriene.
1F. @ormarea primului guvern al .evolutiei Islamice! la ? februarie 1L?F. %rimul$
ministru al Cuvernului interimar a fost 2azargan! o personalitate din randul
intelectualilor @rontului Hational.
1L. *ictoria .evolutiei Islamice in ziua de 11 februarie 1L?F!dupa trei$patru zile de
lupte dintre revolutionari si fortele loiale Sahului! in special Savak si serviciul
special din armata.
0oate sursele9 inclusi! cele internationale9 confirma in mod categoric9
caracterul !iolent al Re!olutiei Islamice. Din 1/-#9 cand au inceput primele miscari
ale re!olutiei si pana la !ictoria Re!olutiei Islamice9 in 1/-/9 au fost sacrificati cel
putin sase sute de mii de oameni .
In toate momentele in care si(au e4primat adeziunea fata de re!olutie9
re!olutionarii au scandat urmatoarele sloganuri5
'umnezeu este cel mai mareF
(os Sa-ul: ?os dictatorul: ?os monar-iaF
Independenta: li&ertate si Repu&lica IslamicaF
Idealurile principale ale Re!olutiei Islamice pot fi deci usor de constatat din
aceste lozinci.
Desigur9 pentru a aprecia succesul Re!olutiei Islamice9 in infaptuirea
idealurilor propuse9 este ne!oie de a*ordarea cator!a e!enimente interne si9 mai ales9
a factorului e4tern5 legaturile Iranului cu $tatele 7nite si raz*oiul impus de IraK
1#0
impotri!a Iranului. Dar asta ar insemna o paranteza destul de larga. Cu toate acestea9
succint se poate spune cu certitudine ca independenta si aplicarea regulilor Islamice
in Iran nu sunt contestate in nici un fel9 iar programul democratice in Iran este cel
mai semnificati!9 comparati! cu toate tarile Islamice9 in mod deose*it cu statele care
alcatuiesc zona Orientului 6i8lociu. De asemenea9 rezultatul o*tinut la alegerile
prezidentiale din mai 1//- do!edeste dorinta concreta a populatiei pentru crearea
unei societati ci!ile mult mai desc,ise9 in Iran. 1atiunea iraniana are con!ingerea
totala ca9 noul presedinte al Repu*licii Islamice Iran este potri!it si suficient de
competent pentru progresul mai semnificati! al democratiei si societatii ci!ile9
concomitent cu continuarea procesului de dez!oltare economica a tarii .
6. +,atami9 in a*ordarea crizei in societatea re!olutionara din Iran9 scrie5
rin re!olutia noastra am incercat sa ne eli*eram de catusele dominatiei Occidentale.
Re!olutia ne(a facut introspecti!i9 am ,otarat sa luptam pentru independenta9 sa fim stapanii
propriei noastre sorti. In aceasta pri!inta9 am facut un mare progres in sfera politica9 economica si
culturala.
2?1
6. +,atami9 in aceasta a*ordare9 face o referire importanta la contactul cu
comunitatea internationala9 din moment ce ci!ilizatia Occidentala este dominanta in
lume si pentru orice confruntare cu Occidentul considera necesar distingerea
serioasa intre insusirile politice si intelectuale ale acestuia. %l considera ca in aceasta
directie tre*uie e!itata gandirea rigida despre Islam9 fanatism si !iolenta si orice
actiune sa fie *azata pe ratiune9 !alorile reale ale Islamului9 intelegerea Occidentului
in mod precis si concret9 si importanta li*ertatii in lumea de azi.
6. +,atami9 in descrierea dificultatilor re!olutiei9 scrie5
Oamenii doresc sa stie e4act cum noul sistem le !a organiza !iata si le garanteaza
drepturile. Aor sa stie de asemenea politica sistemului fata de stiinta si te,nologie9 precum si fata de
8ustitie si ec,itate.
2?2
In cartea QIran-( 4) (-.'a .-4-(.ana> R'5)43'n3a 4) R'6o(-3)'Q9 scrisa de
1iKK R. +eddie si aparuta la .ondra9 dupa a*ordarea generala a termenilor de
rezistenta9 re!olta si re!olutie9 autorul spune urmatoarele5
QRe!olutie si rezistenta sunt termeni din inima istoriei lumii noi a Islamului. Acestia se
potri!esc cel mai *ine Iranului9 care a trecut prin mai multe re!olutii noiE cele doua re!olutii
2?1
Islam9 dialog si societate ci!ila9 p.1#/(1)0
2?2
Idem9 p. 150
1#1
populare din secolul 20 din Iran sunt fara precedent in lumea Islamica9 din punct de !edere al
e4tensiei si al efectelorQ.
In continuare9 autorul se ocupa de analiza re!olutiei constitutionale9 facand o
comparatie succinta cu re!oltele populare din %gipt9 cu Re!olutia din 0urcia si
Re!olutia din Alger. Apoi incepe a*ordarea Re!olutiei Islamice din Iran9 precizand
urmatoarele5
Q3ara indoiala9 Re!olutia Islamica din Iran a fost9 din punct de !edere politic si ideologic9
prin participarea maselor de oameni9 o re!olutie(surpriza9 nepre!azuta9 unica su* mai multe aspecte.
Re!olutia Islamica a a!ut doua caracteristici distincti!e5 prima a constat in faptul ca s(a desfasurat
intr(un stat puternic9 considerat ci!ilizat9 iar a doua9 ca a fost condusa de clerici9 fapt fara precedent
in istoria re!olutiilorQ.
Autorul incearca9 de asemenea9 sa e!alueze9 pe parcursul a doua capitole9
argumentele spiritului re!olutionar din Iran9 !or*ind despre unirea clericilor cu oamenii
de afaceriQ9 despre pozitia Iranului ca stat semi(colonizat si despre ura fata de straini9
prezentand si elementele cultural(morale9 mai ales martiriul9 ca fiind cele mai
importante.
Intr(o alta carte scrisa de $andra 6acKe>9 e4perta renumita in pro*lemele
Orientului 6i8lociu9 carte intitulata QIran-(-P'r4)a .I4(a.-( 4) 4/)r)3-( -n-) /o/orQ9
autoarea americana incearca sa a*ordeze Re!olutia Islamica printr(un studiu asupra
istoriei Iranului9 de la inceputuri si pana la aparitia Islamului9 punand in e!identa.
e!enimentele politice din ultimele secole si mai ales aspectele legate de relatiile
dintre Iran si $tatele 7nite9 in timpul regimului a,la!>. +eddie este de parere ca
participarea femeilor in etapele premergatoare re!olutiei si de fapt succesul clericilor
in aducerea lor in strada9 la demonstratiile zilnice9 a a!ut un rol destul de important
in !ictorie9 mai ales daca acest lucru se compara cu !iata sociala a femeilor din tarile
Islamice din zona.
Autoarea este de parere ca in!azia Occidentala9 mai cu seama in!azia
culturala a americanilor9 a fost inceputul declansarii urii poporului iranian fata de
americani. Comportamentul femeilor americane in Iran si imunitatea nelimitata a
consilierilor militari si actiunile clandestine ale $a,ului au alcatuit QS)n1ro.-(
)ran)anQ.
In continuare9 autoarea americana se preocupa de personalitatea dictatoriala a
$a,ului si a ser!iciului de securitate si scrie urmatoarele despre infaptuirea
Re!olutiei Islamice5
1#2
QIn final9 cenzura9 inflatia9 tortura opozantilor9 inlocuirea calendarului solar cu cel regal si
prezenta mult prea semnificati!a a Occidentului9 au asigurat conditiile necesare !ictoriei Re!olutiei
Islamice.
%4ista si alte lucrari ale personalitatilor din Occident despre e!enimentele
importante din Iran9 petrecute in secolul @@. Dintre acestea amintim5 QUn 4',o( 1'
r'6o(-3)' 4) .)4,ar)(' 4o,)a(' 1)n IranQ9 de Ho,n 3oran9 de la 7ni!ersitatea din
6innesotaE QR'6o(-3)a ,on43)3-3)ona(a 1)n IranQ9 de Hanet Afrar>9 de la
7ni!ersitatea Colum*iaE Q9'.')(' 4) /ro,'4-( /o()3), 1)n 4',o(-( 2% )n IranQ9 de
ar!in aider9 de la 7ni!ersitatea Cam*ridge9 etc. In toate aceste lucrari este
confirmata di!ersitatea argumentelor miscarilor sociale si religioase din secolul @@9
*ogatia culturala si a ci!ilizatiei9 participarea femeilor in !iata politico(sociala9 rolul
decisi! al clericilor siiti si importanta aspectului ideologico(religios.
6.4.2. Con43)3-3)a R'/-2(),)) I4(a.),' Iran
3undamentul Con43)3-3)') R'/-2(),)) I4(a.),' Iran se afla in egalitatea in
drepturi intre toti cetatenii tarii. Astfel te4tul .egii iraniene 3undamentale stipuleaza
ca toti oamenii din Iran9 indiferent de gruparea etnica9 sau tri*ala careia ii apartin9 se
*ucura de drepturi egale9 fara9 deose*ire de culoare9 rasa9 lim*a. 0otodata9 toti
cetatenii tarii9 atat *ar*ati cat si femei9 se *ucura in mod egal de protectia legii ca si
de toate drepturile umane9 politice9 economice9 sociale si culturale9 in conformitate
cu criteriile Islamice.
2u!ernul tre*uie sa asigure drepturile femeilor su* toate aspectele9 potri!it
criteriilor Islamice9 si sa indeplineasca urmatoarele o*iecti!e5
sa creeze un mediu fa!ora*il dez!oltarii personalitatii femeii si repunerea ei in
drepturi9 atat materiale cat si spiritualeE
prote8area mamelor9 in special in timpul sarcinii si cresterii copiilor9 cat si
prote8area copiilor fara parintiE
sta*ilirea unor tri*unale competente pentru a prote8a si pastra familiaE
pre!ederea unor asigurari speciale pentru !adu!e9 *atrane si femei singure9 fara
spri8inE
recompensarea mamelor meritorii pentru ingri8irea copiilor9 in scopul de a le apara
interesele in a*senta unui tutore legal.
Demnitatea9 !iata9 proprietatea9 drepturile9 locuinta si profesia indi!idului
sunt in!iola*ile9 cu e4ceptia situatiilor cand sunt sanctionate de lege.
1##
.i*ertatea de constiinta si li*ertatea religioasa sunt garantate prin te4tul
Con43)3-3)') iranieie. Discriminarea pe *aze religoase a indi!izilor este interzisa si
nimeni nu poate fi molestat sau tras la raspundere pentru ca are o anumita credinta.
%ste garantata li*ertatea de e4primare pentru presa cu e4ceptia cazurilor cand
informatiile pu*licate ontra!in principiilor fundamentale ale Islamului sau
drepturilor pu*licului.
Aiolarea corespondentei si impiedicarea trimiterii ei9 inregistrarea si
deconectarea con!or*irilor telefonice9 a comunicatiilor telegrafice si prin tele49
cenzurarea lor si impiedicarea !oita a transmiterii acestora9 intreruperea lor9 ca si
toate formele de in!estigare ascunsa sunt interzise9 cu e4ceptia unor pre!ederi
legale.
3ormarea partidelor politice9 societatilor9 asociatiilor profesionale sau
politice9 ca si a societatilor religioase9 fie Islamice fie apartinand unor alte minoritati
religioase recunoscute9 este permisa9 cu e4ceptia cazurilor in care sunt incalcate
principiile independentei9 li*ertatii si unitatii nationale9 criteriile Islamului sau
principiile constitutionale ale Repu*licii Islamice Iran.
%ste garantata li*era asociere a persoanelor5 1imeni nu poate fi impiedicat de
la participarea la grupuri religioase9 asociatii profesionale sau politice. Adunarile
pu*lice9 marsurile9 se pot tine li*er9 cu conditia ca participantii sa nu fie inarmati si
sa nu se desfasoare in detrimentul principiilor fundamentale ale Islamului.
3iecare este li*er sa(si aleaga profesia dorita daca nu contra!ine Islamului si
intereselor pu*lice si daca aceasta alegere nu conduce la incalcarea altor drepturi sau
la incalcarea drepturilor altor cetateni.
2u!ernul are indatorirea de a asigura fiecarui cetatean oportunitatea unui loc
de munca si tre*uie sa creze conditii egale pentru o*tinerea unui loc de munca9
plecand de la necesitatile societatii iraniene.
0ot Con43)3-3)a contine pre!eder referitoare la urmatoarele aspecte5
4sigurari sociale cu privire la pensii! soma3! batranete! incapacitate de
munca! absenta unui tutore0
4sistenta sociala pentru cei saraci sau handicapati0
Sservicii medicale si de tratament pentru intreaga populatie.
2u!ernul tre*uie sa asigure urmatoarele5
1#)
1. $er!iciile necesare si mi8loacele financiare pentru fiecare cetatean9
gestionand(in conformitate cu legea(!eniturile nationale si fondurile o*tinute din
contri*utiile pu*lice .
2. In!atamant gratuit tuturor cetatenilor9 pana la in!atamantul liceal9 si
tre*uie sa dez!olte in!atamantul superior gratuit corespunzator cerintelor tarii.
#. 0erenul pentru construirea unor locuinte9 dand prioritate celor cu ne!oi
urgente9 mai ales populatiei rurale si muncitorilor. rin Con43)3-3)' este stipulat ca
fiecare indi!id sau familii iraniana tre*uie sa ai*a o locuinta pe masura necesitatilor.
). %galitatea in drepturi in fata legii( fiecare cetatean tre*uie sa fie 8udecat de
un tri*unal competent si nimeni nu poate fi o*structionat in a fi 8udecat conform
legislatiei in !igoare9 fiecare cetatean a!and dreptul legal la a face recurs.0oate
tri*unalele dau dreptul am*elor parti intr(un proces de a(si alege a!ocatulE daca nu
pot face acest lucru9 tre*uie sa do!edeasca9 pentru a li se asigura un a!ocat.
$tergerea sau e4ecutarea unei pedepse tre*uie sa fie facuta de un tri*unal competent9
in conformitate cu legea. 1e!ino!atia tre*uie do!edita9 iar !ino!atia cui!a tre*uie sa
fie sta*ilita de un tri*unal competent9 autorizat. 0oate formele de tortura pentru a
o*tine o marturisire sau o informatie sunt interzise. O*ligarea indi!izilor9 fortarea lor
de a depune marturie sau 8uramant nu este permisa si orice marturisire9 confesiune
sau 8uramant o*tinut prin forta nu are !aloare si credi*ilitate. Aiolarea acestui articol
se pedepseste conform legii. 0oate afronturile la adresa demnitatii sau reputatiei
persoanelor arestate9 detinute9 sau condamnate9 sunt interzise si supuse pedepsei9
indiferent de forma pe care o iau.
1imeni nu este indreptatit sa(si e4ercite !reun drept intr(un mod !iolent9
opresi! fata de altii9 sau in detrimentul intereselor pu*lice.
Cetatenia iraniana este dreptul indiscuta*il al fiecarui iranian9 iar gu!ernul nu
poate sa retraga cetatenia decat la cerere9 sau daca iranianul respecti! o*tine o alta
cetatenie9 de la alta tara.
Cetatenii straini pot o*tine cetatenie iraniana9 numai in cadru legal. Cetatenia
poate fi retrasa unor astfel de persoane daca un alt stat ii accepta ca cetateni9 sau
daca ei o cer.
6.4.3. So,)'3a3'a ,)6)(a )n I4(a.
7nul dintre elementele esentiale ale intelegerii !ietii politice Occidentale in
prezent este definirea cat mai e4acta a modalitatilor de articulare ale relatiei5 putere
politic :gu!ernare politica; si societate ci!ila. Din aceasta perspecti!a teoreticienii
1#5
europeni si americani acuza permanent Islamul de lipsa in plan real a acestei
legaturi. Care este situatia de fapt si9 mai ales9 care sunt cauzele acestei stari de faptL
Din perspecti!a gandirii Occidentale termenul de Usocietate civila apare in
secolul @AIII &odata cu ideile U%pocii .uminilor( si apoi este preluat de Begel si
de gandirea mar4ista. entru ,egel societatea ci!ila este insasi esnta Ucontractului
instituit intre gu!ernati si gu!ernanti9 ea reprezentand o asociere a indi!izilor li*er(
consimtita. In conceptia ,egeliana Usocietatea ci!ila nu este o entitate completa ci
un moment al Uordinii politice :un altul fiind Ustatul;. lecand de la aceasta
conceptie ,egeliana teoreticienii europeni si nord(americani disting actual intre5
1. USo,)'3a3'a ,)6)(a(inteleasa ca o forma de asociere sociala care este
spontana9 o*isnuita si care nu are de o*icei un fundament legal5
2. US3a3(definit ca ansam*lul institutiilor legale si politice care
prote8eaza si permit dez!oltarea fortelor sociale.
ro*lema societatii civile si a relatiei sale cu sfera politica a fost una
deose*it de intens dez*atuta cu referire la statele socialiste :anterior 1/?/;. In
conditiile totalitarismului comunist9 notiunea de societate ci!ila a a8uns sa(si
modifice intrucat!a sensul si sa desemneze un ideal al unei societati organizate pe
*aza li*erei asocieri in afara controlului e4ercitat de stat9 mai e4act o societate de(
politizata complet.
Dez*ateri asupra acestui termen sunt inregistrate si in cadrul gandirii
Islamice actuale. rofesorul iran de la 7ni!ersitatea 4lama 'abatabi este de
parere ca orice incercare in a*ordarea termenului de societate ci!ila tre*uie sa ia in
considerare urmatoarele aspecte5
1. $ocietatea ci!ila pre(industriala &cazul 2reciei antice si a Romei antice.
2. %poca *urg,eziei si aparitia sectorului particular si a pietii.
#. %poca contemporana9 adica intreaga serie de acti!itati institutionalizate si asociatii9
care nu apartin de gu!ern si nu sunt dependente de *uget.
A!and in !edere caracteristicile specifice9 c,iar geografice9 din Orient si Iran
profesorul iran este de parere ca nu se poate face o paralela intre societatea ci!ila
din %uropa si Orient(indeose*i referitor la elementele proprietatii si economiei de
piata.
rofesorul 'e!and9 de la renumita 7ni!ersitate din Iran QImam SadeghQ9
defineste societatea ci!ila astfel5
1#"
Q$ocietatea ci!ila9 este un segment comple49 pe *aza caruia socia*ilitatea si modul de
conlucrare al mass(mediei9 !italitatea informatiilor culturale si9 mai mult9 semnificatia omului9 a
persoanei9 a dreptului uman9 insemnand li*ertatea cu!antului9 li*ertatea scrisului si li*ertatea de
participare la adunari9 in partide9 si altele.
Asadar9 constatam ca un element fundamental pentru crearea societatii ci!il
este li*ertatea. De aceea incerc sa prezint !iziunea Islamului despre acest termen.
$u* aspect istoric9 idealurile democratice9 li*ertatea e4presiei9 adunarile9
arlamentul sau statul prin reprezentare9 sunt rezultatul tendintei de independenta si
unitate nationala9 in !iziunea musulmanilor.
rin esenta lui Islamul9 ca religie9 poate sa fie in contradictie cu unele
principii ale democratiei. $i este firesc ca Islamul sa ai*a9 ca orice religie9 niste
principii indiscuta*ile. rof. Dr. %na>at9 in cartea sa intitulata QGan1)r'a /o()3),a )n
I4(a.-( .o1'rnQ9 arata care sunt acestea 5
R',-noa43'r'a 6a(or),a a <)',ar') <))n3' -.an'.
A,,'/3ar'a n','4)3a3)) ('*)).
E*a()3a3'a ,'3a3'n)(or )n <a3a ('*)), )n1)<'r'n3 1' ra4a, '3n)' 4) ,(a4a 4o,)a(a.
Co./a3)2)()3a3'a 1',)5))(or 43a3-(-) ,- 1or)n3a *'n'ra(a.
Co./or3a.'n3-( .o1'ra3 <a3a 1' *an1-r)(' 4) /o5)3))(' n'o2)4n-)3' 4a-
,on3rar'.
Islamul are mai multe principii de *aza care fundamenteaza intelegerea
specifica a democratiei9 dintre care cel mai important este PRINCIPIU2
E/"2I<"<II. In !iziunea Islamului9 toate fiintele umane au fost create egale9 iar
!aloarea fiecareia este legata de prudenta sau prote8area omului in sine9 lucru
mentionat direct in Coran9 !ersetul 2(#) 5
GE 1r'/3 ,a ,') .a) 2-n) 1)n3r' a) 6o43r) 4-n3 ,') /r-1'n3)G.
Desi te4tul Coran-(-) il recunoaste e4istenta omului9 indiferent de credinta si
pozitia politica a acestuia9 el nu contine un termen pentru cetatean. O alta
similitudine intre Occident si Islam este urmatoarea5 daca idealul democratiei este
un stat anti(dictatorial9 la fel este si in Islam unde nu este permisa gu!ernarea autori(
tara a unei persoane sau a unui grup. 'azele deciziei in gu!ernarea Islamica tre*uie
sa fie Sharieeh9 adica legi si reguli desprinse din Coran si din traditia rofetului. Asa
cum spune prof. Dr. %na>at9 S@ar)''@ inseamna unul din multele aspecte ale
intelepciunii di!ine9 care doreste organizarea tuturor fenomenelor lumii9 adica
morale sau materiale9 naturale sau sociale.
1#-
Desigur9 pentru S@ar)''@ s(au folosit mai muti termeni in Coran9 ca9 de pilda9
Qintelepciunea di!inaQ9 Qtraditia lui Alla,Q9 QdreptateQ9 Q8ustitieQ.
7n alt principiu al Islamului care se afla in concordanta cu democratia
Occidentala 9 este PRINCIPIU2 C.NSU2<"RII SI C.NSENSU2UI9 concretizat
in Coran. In enumerarea caracteristicilor musulmanului cinstit9 Coran-( !or*este
astfel despre consultare9 rugaciuni zilnice si caritate : sustinere materiala;9 prin
!ersetul #?9 Sura ,"onsiliulM :Shaura;5
Qcei care au respectat ordinele mele si au facut rugaciuni zilnic si au facut lucrurile prin
consultare si cei care au donat saracilorQ.
Desigur9 acest principiu9 in afara perioadei rofetului si cati!a ani dupa
aceea9 nu a mai fost aplicat de catre asa(zisele gu!erne Islamice. Dar9 cu toate
acestea9 drepturile cetatenilor9 indiferent de religie9 au fost asigurate9 do!ada fiind
ine4istenta miscarii antisemite9 care in %uropa a a!ut loc. In istoria musulmanilor un
lucru este cert5 moderatia fata de enoriasii altor religii9 moderatie care este legata9 de
comportamentul rofetului.
Desigur9 studiile musulmanilor despre democratie nu au completat toate
lacuneleE sunt inca9 multe de facut9 mai ales un studiu despre modalitatea de
concordanta9 dintre principiile morale9 8uridice9 legale ale Islamului si societatea
traditionala9 cu democratia. %ste de mentionat ca9 orice studiu in Islam incepe prin
niste principii indiscuta*ile. Referitor la aceste principii9 filozoful 0a*ata*a> este de
parere ca unele elemente ale democratiei nu se pot aplica neconditionat. De
e4emplu9 !otul ma8oritatii. entru ca istoria do!edeste contrariul5 toate marile religii
la inceput nu erau primite si acceptate de ma8oritate. In general9 oamenilor nu le
place dreptatea. Acest lucru a fost de multe ori mentionat in Coran. De pilda9 in
Sura Momenum #"redinciosii;9 !ersetele -0(-15
Qrin necunostinta9 au negat rofetii sau au spus ca sunt ne*uni9 si nu au acceptat dreptatea
pentru ca ma8oritatii nu le placea dreptateaQ.
0a*ata*a> a criticat nuanta si analiza li*ertatii si a adaugat ca Islamul permite
omului sa *eneficieze de toate frumusetile !ietii9 cu conditia de a nu iesi din
moderatie9 lucru mentionat in diferite !ersete ale Coran-(-) :Sura 4araf! !ersetul
229 Sura 2agharah9 !ersetul 2/ si Sura D3asieh9 !ersetul 1#;. In acceptarea religiei
nu e4ista o*ligatia de a spune ca Islamul este de acord cu li*ertatea ideii.
In ceea ce pri!este pro*lema specifica a societatii ci!ile9 in momentul de
fata9 nu se poate !or*i de o societate ci!ila care ar e4ista in marea ma8oritate a tarilor
1#?
Islamice. Daca luam in consideratie cele trei centre importante5 0urcia9 %giptul9
Iranul9 constatam ca fiecare a realizat un mic progres9 fiind preocupate de pro*leme
foarte importante. 0urcia s(a preocupat de pro*lema Kurzilor9 %giptul de crizele din
Orientul 6i8lociu9 iar Iranul9 de raz*oiul impus. Din aceste trei tari9 Iranul este cel
mai implicat in promo!area si consolidarea societatii ci!ile9 dupa opt ani de raz*oi si
opt ani de reconstructie si dez!oltare.
De la inceputul anului 1//-9 cu ocazia pregatirii alegerilor prezidentiale9
su*iectul societatii ci!ile a capatat o amploare si a modificat pre!ederile despre
rezultatele alegerilor. 1oul resedinte al Iranului a castigat simpatia oamenilor prin
punerea accentului pe domnia legii si promo!area societatii ci!ile.
Dr.Amir A,mad>9 directorul Centrului de $tudii asupra Orientului 6i8lociu9
de la 7ni!ersitatea Rategres9 este de parere ca poporul si gu!ernul din Iran au
recapatat demnitatea si onoarea tarii in cercurile internationale9 prin alegerile pre(
zidentiale. Cei care au !otat !or reforma si sc,im*are9 pentru ca dupa opt ani de
economie9 oamenii au preferat legea9 societatea ci!ila si democratia.
Dr. Amir A,mad> mai adauga faptul ca noul resedinte al Iranului tre*uie sa
realizeze reforme in trei domenii de *aza5 pe plan politic9 in politica e4terna si in
sfera economicului. $i daca nu se !or simti sc,im*arile asteptate9 populatia nu !a
tinde catre izolare9 ci catre raz*unare9 deoarece peste 50 la suta sunt tineri9 care
doresc sc,im*area.
Asadar9 in Iran9 prin noul presedinte incepe efortul pentru promo!area si
consolidarea societatii ci!ile. rin personalitatea sa cultural(religioasa9 noul pre(
sedinte a promis9 in discursul de in!estitura9 ca !a face un efort semnificati! pentru
promo!area si realizarea urmatoarelor o*iecti!e5
( institutionalizarea legii0
( dreptul garantat si datoria civila0
( critica si cultura de critica! de toleranta0
( atmosfera buna pentru schimburile de idei0
( interventia poporului in deciziile importante si toleranta de participare0
( 3ustitia sociala in toate dimensiunile sale0
( spri3inirea intelectualitatii sociale si politice0
( promovarea increderii Islamice si spirituale0
( promovarea eticii %rofetului si a urmasilor sai0
( prote3area libertatii de epresie0
1#/
( lupta impotriva discriminarii0
( oportunitati egale si garantia accesului egal la facilitati si privilegii0
( cresterea si consolidarea corpului civil0
( incura3area dialogului cultural0
( ridicarea nivelului general de cultura0
( increderea in unitatea nationala si unitatea stat natiune0
( ridicarea nivelului de independenta politica! economica! si culturala a tarii0
( participarea activa in comunitatea internationala0
( prote3area identitatii nationale0
( responsabilitatea statului fata de popor0
( institutionalizarea participarii populatiei! prin diferite forme! de pilda! partidele
politice.
Din prezentarea acestor aspecte mai importante putem constata ponderea
semnificati!a in program a acelor o*iecti!e care tind spre consolidarea societatii
ci!ile. 3ireste ca in realizarea acestui program !or e4ista si o*stacole. Dr. Amir
A,mad> este de parere ca9 in ciuda faptului ca realizarea programului este foarte
dificila9 prin aplicarea legii fundamentale a tarii ( Con43)3-3)a ( mai ales a partilor
care se refera la partidele politice9 la consultare si la promo!area sentimentului de
dominare a legii9 in randul gu!ernantilor si populatiei9 se pot o*tine rezultate
semnificati!e.
6.4.4.!)o*ra<)a I..a.-(-) D@o.')n)
Imamul +,omeini s(a nascut in 2) septem*rie 1/02 :1+2G Bed3rieh
Chamari; si a primit numele de Rudolla,. Imamul si(a pierdut tatal la numai cate!a
luni dupa nasterea sa9 precum si mama9 pe cand el a!ea !arsta de 15 ani. Cu con(
stiinciozitate si multa seriozitate9 Imamul a inceput sa studieze stiintele religioase si
in 1/2- :1#)5; a a*sol!it cel mai inalt Institut de 0eologie9 reusind la scurta !reme
sa a8unga la rangul de %d8te,ad :6od8te,ed;.
In perioada studiilor!iitorul Imam s(a ocupat de trezirea constiintei si
radicalizarea maselor populare. $i9 in cele din urma9 dupa9 cu!antarea din 1/"#
:1#)2; despre regimul despotic al $a,ului si faptele odioase ale Americii si
Israelului9 populatia s(a re!oltat. Dar9 printr(un atac armat9 folosind tancurile si
fortele armate in 0e,eran si in multe alte orase9 recurgand la represune sangeroasa9
regimul despotic de atunci a reusit sa ina*use re!olta. Insa9 aceasta zi a reprezentat
inceputul Re!olutiei Islamice si dupa #00 de zile de inc,isoare9 prin forta
1)0
mi8loacelor de informare in masa si a populatiei9 Imamul a fost eli*erat si apoi
e4pulzat in IraK .
Acolo si(a continuat acti!itatile religioase si politice pentru conducerea
poporului iranian. Atunci cand populatia a demonstrat impotri!a unui articol
denigrator la adresa Imamului9 aparut intr(un ziar9 fostul regim a desc,is focul
asupra manifestantilor. Apoi9 in urma intelegerii dintre regimului a,la!> si cel al
su!eranilor iraKieni :10.-.1#5-; la # octom*rie 1/-? a fost o*ligat sa paraseasca
IraKul. $i9 a!and in !edere ca9 nu a primit !iza de intrare in +uDeit9 a plecat in
3ranta.
.a 1ou!el le C,ateu9 Domnia $a a continuat sa e4prime !alorile de li*ertate
ale Islamului9 pana cand fostul regim a a8uns in impas9 $a,ul fiind o*ligat sa
paraseasca tara. rin aceasta9 temelia regimului monar,ic9 de peste 2500 de ani9 a
fost daramata.
Domnia $a a fost intampinat de milioane de oameni din toate colturile
Iranului9 cand a intrat triumfal in 0e,eran9 la 1 fe*ruarie 1/-/ :12 2ahman 1+<?
anul solar;(dupa 15 ani de e4il.
6ai intai9 Imamul s(a dus la cimitirul eroilor cazuti in timpul Re!olutiei
Islamice :2ehesht$(ahra;.
In cele din urma9 Re!olutia Islamica a do*andit !ictoria la 11 fe*ruarie 1/-/
:22 2ahman 1+<?; cu incredere in Dumnezeu9 prin prezenta conducatorului ei si a
unitatii populatiei. In acea !reme musulmanii din Iran si multi din toata lumea se
indreptau cu totii spre locuinta Imamului pentru a(l !enera.
Conducatorul milioanelor de musulmani din lume si(a ales drept locuinta o
casa mica9 modesta9 in 0e,eran9 sta*ilind modelul de conduita al tarii pe *aza
respectarii si aplicarii !alorilor dumnezeiesti9 al poruncilor Coranului si marelui
rofet Bazrate 6o,ammad.
Dupa o operatie9 in momentul in care rostea propozitia5 QC'r'3) /o/-(a3)') 4a
4' roa*' (-) D-.n'5'- ,a 4a, .a /r).'a4,a )n 2ra3'(' Sa('Q9 la ora 22 si 22 de
minute9 la # iunie 1/?/9cu sufletul linistit9 s(a indreptat catre Dumnezeu.
Ceremonia de inmormantare ( mareata9 istorica9 fara precedent ( s(a
desfasurat la 0e,eran9 cu participarea a peste 11 milioane de oameni.
1)1
,. PR.02EM" 2I0ER<"<II
C' '43' 7L)2'r3a3'a+8( aceasta este una dintre intre*arile pe care gandirea
Occidentala le(a considerat fundamentale pentru intelegerea locului omului in
societate. Raspunsurile oferite au !ariat nu numai intre cele doua mari tipuri de
gandire considerata( Islam !s. Occident( ci si in interiorul fiecareia dintre ele. Ca si
pro*lema puterii politice ea este strans legata de tematica religiei si a raportului in
care poate intra cu necesitatea.
,.1. #2i&ertatea$ in conceptia ganditorilor .ccidentali
.1.1. 7L)2'r3a3'a+ - ,on,'/3 <)(o4o<),o-r'()*)o4 )n *an1)r'a
O,,)1'n3a(a
In cadrul religiilor politeiste antice prima forma de manifestare a necesitatii
este !ointa ar*itrara a zeilor5 e4istenta umana este dominata de necesitate deoarece
zeii9 si nu oamenii9 decid in cele din urma cursul ei. .i*ertatea umana nu este
anulata complet5 nu orice fapta a omului este anulata de zei. Dar orice incalcare a
!ointei acestora este pedepsita(c,iar daca fapta in sine este no*ila( iar infruntarea
dintre zei si oameni se inc,eie de o*icei cu infrangerea celor din urma.
2andirea Occidentala timpurie isi pune astfel intre*area5 In aceasta lume
guvernata de necesitate mai poate fi vorba de libertateN "um s$ar putea realiza
libertatea umana acolo unde domneste fatalitateaN
$olutia la aceasta pro*lema apare in !ariate forme in lumea antica
Occidentala. 7na dintre acestea este solutia lui %picur. Ca filosof atomist el urma
teoria clasica a lui Democrit conform careia miscarea oricarui atom era strict
determinata. Ca filosof moral el cauta insa sa inteleaga omul ca pe o fiinta morala
capa*ila sa aleaga intre *ine si rau. entru a impaca aceste doua conceptii opuse el
a8unge sa defineasca nu numai necesitatea ci si li*ertatea ( inteleasa ca o de!iere
de la linia impusa in mod determinist9 capacitatea oamenilor de a(si atinge scopurile5
eli*erarea de suferinta si frica9 do*andirea placerilor firesti9 rezona*ile9 a fericirii.
1)2
Daca solutia epicuriana se *azeaza pe limitarea sferei de actiune a necesitatii
pentru a definii spatiul li*ertatii9 solutia oferita de ganditorii stoici are la *aza9
dimpotri!a9 limitarea sferei de asipratii si dorinte a caror indeplinire constituie
li*ertatea. unctul de plecare al ideii stoice il constituie recunoasterea neconditionata
a fortei implca*ile a necesitatii9 a destinului9 asupra tuturor fenomenelor reale.In
conceptia stoica e!enimentele nu sunt necesare doar pentru ca au un caracter
predeterminat si ire!ersi*il ci si pentru ca ele alcatuiesc armonia uni!ersala9
cosmica9 de necuprins pentru om. Ceea ce noua ni se pare accidental si nedorit este
de fapt necesar si dezira*il in cadrul armoniei uni!ersale. entru stoici tot ceea ce se
petrece nu este doar ine!ita*il predeterminat9 ci si util9 dezira*il9 indispensa*il
realizarii armoniei uni!ersale. Intelegand ca orice incercare de a sc,im*a cursul
e!enimentelor este impotri!a ordinii uni!ersale9 omul intelept se lasa in !oia
destinului. Dar in aceste conditii mai poate fi !or*a de li*ertate si ce sens capata
aceastaL Raspunsul stoicilor la aceasta pro*lema este e4trem de intreresant5
li*ertatea poate fi atinsa prin adaptarea asipratiilor si dorintelor umane la
posi*ilitatile oferite de cursul necesar al e!enimentelor. Adaptarea dorintelor la
caile naturii presupune ca omul sa se domine pe el insusi ( li*ertatea nu inseamna9
deci9 a stapani cursul e!enimentelor :dat fiind ca ele au un caracter necesar; ci a se
stapani pe sine insusi. $tapanirea de sine inseamna ca omul nu doreste cea ce nu
poate o*tine9 ceea ce contra!ine naturii9 destinului9 ci doreste numai ceea ce are9
*ucurandu(se de ceea ce ii ,arazeste destinul. $olutia oferita de stoici la pro*lema
li*ertatii are la *aza doua premise5
#. .i*ertatea reprezinta o stare interioara a omului9 starea in care acesta
nu doreste decat ceea ce9 conform necesitatii9 poate o*tine9 ceea ce depinde de el
insusi9 iar nu de fortele pe care nu le poate domina.
). .i*ertatea coincide cu fericirea9 dar numai in masura in care aceasta
depinde de !ointa si suflet9 neincluzand comportamente care depind de ceea ce
este e4terior omului9 de soarta.
In perioada moderna unul dintre marii ganditori Occidentali care s(au
preocupat de pro*lematica li*ertatii este '.$pinoza. $copul lui $pinoza a fost
com*aterea tendintei comune de a interpreta li*ertatea ca li*ertatea de manifestare a
impulsurilor neinfranate9 ca li*ertatea ar*itrara pentru a apara ideea li*errtatii ca
manifestare a ratiunii umane. Dupa $pinoza li*er este acel indi!id care se conduce
1)#
numai dupa ratiune. entru a putea promo!a acest punct de !edere el face o
distinctie e4trem de importanta5
a. li*ertatea inteleasa ca a*senta a oricaror
constrangeri e4terioare e4ercitate asupra !ointei umane
*. li*ertatea inteleasa ca a*senta oricarei cauze sau
neceisitati decurgand din insasi natura interna a omului.
In primul inteles al termenului li*ertatea e4ista iar omul poate fi li*erE in
cel de(al doilea insa9 nu. Cu alte cu!inte9 omul poate fi li*rer in sensul ca9 in
nenumarate cazuri9 nici o forta e4terioara nu(l constrange sa faca sau nu un anumit
lucru9 si ceea ce face este e4clusi! rezultatul !ointei sale. Insa aceasta !ointa nu este
ea insasi a*soluti li*era9 caci e4prima o neceistate decurgand din natura interna a
omului. In concluzie9 $pinoza crede ca omul poate fi li*er numai conducandu(se
dupa ratiune9 ratiune ce e4prima neceistatea si legile lucrurilor. .ui $pinoza i se
atri*uie de o*icei formularea Occidentala moderna conform careia )I2E.'4'E4
ES'E HE"ESI'4'E IH'E)E4S4 :sintagma fiind apoi reluata de 3r. %ngles;.
O alta conceptie e4trem de importanta asupra li*ertatii este cea a lui Imm.
+ant
2?#
. otri!it conceptiei lui necesar inseamna deteriminat de o cauza e4terna
unui fenomen sau o*iectE in sc,im*9 li*ertatea se refera la capacitatea omului de a
incepe raportarea la lume plecand din interiorul sau9 fara ca o cauza e4terna sa
produca aparitia sa. Rationamentul lui +ant este foarte simplu5 in lumea sensi*ilaT
reala9 orice e!eniment isi datoreaza e4istenta unei cauze anterioare9 care9 la randul
ei9 isi datoreaza e4istenta unei ale cauze si asa mai departe9 pana la infinit. Deci9 in
aceasta lume reala orice e!eniment este necesar9 fiind determinat de o cauza
anterioara9 e4terioara lui. In sc,im* in lumea noumenala :a ideilor in sine; nu se
mai aplica relatia cauza(efect deci aici se poate concepe ca ce!a incepe de la sine9
deci ce!a poate fi li*er. .i*ertatea umana este posi*ila9 potri!it lui +ant9 deoarece
!ointa umana este conceputa ca o facultate de a se determina pe sine insasi.
Ideea Kantiana a posi*ilitatii e4istentei unei li*ertati a*stracte9 independente
de lumea reala a dus la regandirea9 in secolul @I@ Occidental9 a conditiei omului.
7n rol important in acest sens l(a a!ut conceptia lui A. $c,open,auer
2?)
. Opunandu(
se conceptiei dominante in epoca in care omul era e4plicat prin raportare la natura9
$c,open,auer cauta sa e4plice totul in termeni antropologici(centrati pe om. %l preia
2?#
Critica ratiunii ractice9 Imm. +ant9 %d. $tiintifica9 'ucuresti9 1/-2
2?)
Aforisme supra intelepciunii in !iata9 A. $c,open,auer9 %d. .i*rariei $ocec9 'ucuresti91/10
1))
de la +ant distinctia lucruri in sine(fenomene :adica lumea reala si ideile
a*stracte9 filosofice si teoretice;. Daca pentru +ant lucrul in sine este principial
indescifra*il9 la $c,open,auer el se identifica cu Aointa. 0ot ceea ce e4ista este9 de
fapt9 crede $c,open,auer9 !ointa de a e4ista9 care in natura se manifesta ca forta
:lumea ne(!ie; sau instinct :lumea !ie;. e de alta parte9 fenomenele sau o*iectele
concrete sunt la $c,open,auer identificate cu reprezentarile. De aici orice lucru sau
o*iect este necesar dar in sine9 ca !ointa9 orice lucru este perfect li*er(
nesu*ordonat unui moti! sau temei :caci acestea nu se aplica lumii ideilor;. $(ar
parea ca astfel se a8unge la afirmarea naturii intr(ade!ar li*ere a omului. In fapt9 in
conceptia lui $c,open,auer li*ertarea la ni!elul omului o*isnuit este insa anulata.
Rationamentul lui $c,open,auer este urmatorul5 la *aza ideii filosofice de li*er
ar*itru sta intelegerea omului ca fiinta ganditoare9 ca Ratiune. Aointa e primara si
originaraE gandirea este un simplu instrument al !ointei(ea poate analiza natura
moti!elor implicate dar nu poate determina !ointa insasi. 0a*loul este deci
urmatorul5 omul !oieste si este ceea ce este prin !ointa sa9 ulterior9 prin cunoastere el
se familiarizeaza cu propria sa fire. Decizia luata nu pro!ine din gandire9 ci din
natura interna a !ointei indi!iduale. Omul este in mod fatal ceea ce este9 iar deciziile
sale9 pro!enind din natura sa interna9 apar in mod necesar. Astfel9 identificand
su*stratul cel mai profund al omului cu !ointa pura9 nemodifica*ila9 egoista9
$c,open,auer a8unge la contestarea li*ertatii9 la fatalism. Desi 9 in sine9 omul este
!ointa9 iar !ointa inseamna li*ertate9 orice decizie concreta a omului9 ca fiinta reala9
este determinata si necesara9 decurgand in mod fatal din natura sa interna9 din
egoismul sau definitoriu9 care nu este altce!a decat !ointa care urmareste in mod
nelimitat *inele personal.
Ideea definirii omului prin egoism !a fi preluata si dez!oltata ulterior de 3r.
1ietzsc,e
2?5
. 1ietzsc,e pleaca de la e4istenta unui principiu fondator5 Aointa de
utere. .a randul ei9 !ointa este emotie :si nu gandire; ( de unde li*erul ar*itru este
inteles de el ca emotia suprematiei cui!a aupra altcui!a sau a lui insusi. Aceasta
emotie se e4prima in sentimentul Eu sunt liber! el trebuie sa se supuna. Dorinta
insasi este o comanda adresata de om lui insusi. %4altand !ointa de putere si senzatia
suprematiei personale9 1ietzsc,e !a a8unge la concluzia ca nu e4ista neceistate ci
doar li*ertate a*soluta. De aceea el considera ca ideile de cauza9 succesiune
necesara9 lege9 moti!9 scop9 constrangere sunt in!entii ale omului9 si9 in
2?5
Despre genealogia moralei9 3r. 1ietzsc,e9 %d. $agetatorul9 Clu89 1//#
1)5
cele din urma o parte a unei mitologii. Ca atare9 ideea de lipsa de li*ertate este tot
mitologie. In realitate nu e4ista nimic din toate acestea9 nu e4ista decat !ointe sla*e
sau puternice. lecand de aici 1ietzsc,e critica fatalismul(in special cel propriu
crestinismului si afirma li*ertatea a*soluta a !ointei.
$ecolul @@ Occidental cunoaste numeroase conceptii despre li*ertate una
dintre cele mai intresante fiind cea a lui H..$artre
2?"
. $artre pleaca de la respingerea
e4istentei oricarei legaturi intre li*ertate si necesitate si ea este inlocuita de relatia
li*ertate(constrangere9 caci tocmai prin constrangeri omul isi 8ustifica actele si
conduita. Argumentarea sartriana in fa!oarea ideii de li*ertatea nelimitata a omului
se construieste pe *aza respingerii constiintei comune ca acesta ar putea fi supus
unor constrangeri. $artre contesta e4istenta constrangerilor pe *aza a doua
rationamente5
1. entru ca un lucru sa reprezinte o constrangere la adresa
omului9 el tre*uie sa constituie o amenintare pentru acesta E insa ce!a este o
amenintare pentru mine numai in functie de intentiile si proiectele mele. Deci9
amenintarile la adresa li*ertatii mele de !ointa depind tot de mine9 imi apartin9
deoarece caracterul lor de a fi ame nintari decurge din proiectele si dorintele
personale. Daca eu percep aceste stari de fapt ca amenintari ele se datoreaza
intentiilor mele9 nu unei constrangeri e4terioare. Deci9 nu e4ista constrangeri
e4terioare si omul nu(si poate 8ustifica actele pe *aza lor.
2. Al doilea rationament a8unge la concluzia ca9 in ipoteza
e4istentei unor e!entuale constrangeri9 omul poate totusi oricand sa se eli*ereze de
ele. Deci9 omul nu(si poate 8ustifica actiunile pe *aza e4istentei unei constrangeri
e4terioare. %l se poate eli*era oricand de constrangere si daca nu a facut(o atunci
inseamna ca nu a !rut sa o faca9 nu ca nu a putut.
$artre a8unge astfel la concluzia generala ca9 atata timp cat impre8urarile
e4terioare(constrangerile(pot fi oricand eludate de om9 inseamna ca pur si simplu ele
nu conteaza. Deci9 nu conteaza ceea ce i se inatampla unui om9 ci cum raspunde el la
ceea ce i se intampla.
Ideea ca omul nu poate fi constrans de impre8urarile e4terioare consuce la
concluzia satriana ca el este intotdeauna si pe deplin li*erE de asemenea el este
totdeauna responsa*il de actele sal9 pe care nu le poate 8ustifica e!ocand
constrangeri e4terioare. De aici se a8unge la cele*ra ideea a lui $artre ca &MI)
2?"
.J%tre et le 1eant9 H.. $artre9 ed. 2allimard9 aris9 1/)#
1)"
ES'E "&HD4MH4' )4 )I2E.'4'E9 neputand eluda li*ertatea si responsa*ilitatea
sa9 idea ca libertatea este un blestem si9 totodata9 unica sursa a maretiei
omenesti.
.1.2. 7L)2'r3a3'a+ )n ,on,'/3))(' r'()*)oa4' 4) /o()3),' O,,)1'n3a('
Religiile Occidentale de factura monoteista sunt centrate pe ideea ca tot
ceea ce se afla in uni!ers si tot ceea ce se petrece este necesar si imposi*il de
modificat9 deoarece este rezultatul creatiei Di!initatii. Omul nu numai ca nu poate
modifica nimic din perfecta creatie di!ina9 dar el nici nu poate intelege ce se
intampla in 8urul sau. Astfel in monoteismul iudaic su*ordonarea omului fata de
Dumnezeu este totala si e4ista doar o li*ertate a gandului oamenesc. Oamenii9
conform acestei conceptii9 cred ca ,otararile pe care le iau le apartin lor insisi dar ei
se inseala9 caci acestea sunt dictate de di!initate.
2andirea crestina Occidentala urmeaza acelasi traiect logic9 dar a8unge la
intre*area5 Ma) ar' 4'n4 )1''a 1' ()2'r3a3' -.ana8 Recunoscand atotputernicia lui
Dumnezeu9 teologii Occidentali crestini tre*uiau sa raspunda la intre*area5 Ma)
/oa3' oar' o.-( 4a <)' ()2'r8 ro*lema formulata in termeni moderni !iza
posi*ilitatea omului de a fi dotat cu li*erul ar*itru(adica cu posi*ilitatea de a
alege li*er si a face ceea ce !rea. entru gandirea teologica crestina admiterea
e4istentei acestui principiu era o necesitate9 re!ersul ei :respingerea li*erului
ar*itru; conducand la lipsa moralei in societate( omul care nu are li*er ar*itru nu
poate fi criticat sau *lamat pentru actele sale .
entru a putea sustine ca9 in conditiile atotputerniciei di!ine e4ista totusi
li*er ar*itru9 gandirea teologica crestina a construit un sistem de argumente *azat
pe multiple nuantari si solutii ingenioase. 7n punct de pornire al acesteia l(a
constituit ideea ca li*ertatea acordata omului de di!initate nu se afla in contradictie
cu atot(puternicia di!ina din doua moti!e5
a. Desi Dumnezeu acorda omului li*ertatea de a alege el impiedica faptele
acestuia atunci cand este cazul9 adic atunci cand ele contra!in proiectului
di!in.
*. Cel de(al doilea moti! este mai su*til si mai comple45 Dumnezeu este prima
cauza a tuturor lucrurilor9 deci si a omului si a alegerilor sale. Ca atare9
Dumnezeu este prezent in aceste alegeri(el pune in miscare !ointa fara a(i
dicta ce anume sa aleagaE di!initatea a8uta pe fiecare om sa aleaga ceea ce
acesta9 conform naturii sale9 !rea sa aleaga.
1)-
Cu alte cu!inte9 atotputernicia di!ina(constand in faptul ca Dumnezeu pune in
miscare !ointa omului9 stie dinainte care !a fi alegerea lui9 il a8uta sa aleaga ceea ce
!rea sa aleaga si9 la ne!oie9 impiedica infaptuirea !ointei umane respecti!e( nu intra
in contradictie cu cu li*erul ar*itru9 caci di!initatea nu(l constrange pe om sa aleaga
un anumit lucru si nu un altul.
Omul poseda li*erul ar*itru pentru ca actiunile sale nu ii sunt dicatete de
instinctul natural ci de 8udecata(omul este simultan o fiinta rationala si una morala9
credeau teologii crestini.
Aceasta caracteristica a crestinismului !a face o*iectul unei critic se!ere din
partea gandirii secolului @I@(@@. 3r.1ietzsc,e interpreteaza9 astfel9 in termeni
e4clusi! negati!i su*stratul moral al ideii de li*er ar*itru. %l afirma ca doctrina
li*erului ar*itru este o in!entie pentru ca omul sa fie permenent gasit !ino!at9 facut
responsa*il pentru acetele sale. Interpretarile crestine ale conduite morale sunt
considerate de 1ietzsc,e drept false si cu efecte negati!e in plan social caci ele
sla*esc !ointa umana . Intr(o lume pe care o imagina ca fiind una a luptei pentru
e4istenta9 a selectiei celui mai puternic9 !alorile crestine nu mai au nici un sens
pentru 1ietzsc,e(acesta fiind unul dintre moti!ele pentru care el declara5 Dumenezeu
a murit9 idee care sintetizeaza lipsa de aplica*ilitate a crestinismului la e4istenta
*azata pe !ointa de putere.conform cu conceptia lui 1ietzsc,e.
O alta directie de(a lungul careia este e4plicata notiunea de li*ertate in
cadrul gandirii Occidentale este cea a 3'or)') /o()3),'. 3undamental in acest caz este
identifcarea raportului dintre li*ertate9 necesitate si ratiune. $ecolele @AIII(@I@
regandesc conceptul de li*ertate9 de aceasta data nu in termeni naturali ci in
termeni 8uridici & acestea fiind intelese ca e4primand constrangerile care ordoneaza
!iata in comun a oamenilor. Aceasta relatie !a sta la *aza ideii statului de drept9
stat in care fiecare cetatean este li*er9 deoarece !ointa sa nu se su*ordoneaza nici
unei alte !ointe su*iecti!e9 nici unui ordin ar*itrar9 ci numai necesitatii sociale
o*iecti!e e4primate de legile statului.
H.H. Rousseau9 Imm. +ant si alti mari ganditori ai secolului @AIII considerau
ca rolul legiuitor al statului este de a asigura conditiile necesare con!ietuirii
oamenilor9 desfasurarii normale a !ietii sociale9 prin asigurarea respectarii
drepturilor si li*ertatilor umane. In !iziunea lor9 statul se su*ordoneaza societatii9
slu8ind(o prin crearea cadrului de drept necesar acti!itatii li*ere a oamenilor si a
grupurilor sociale.
1)?
In secolul @I@9 aceasta conceptie asupra li*ertatii in plan politic !a co(e4ista
cu intelegerea li*ertatii in modalitati diferite. Astfel9 in conceptiile etatiste societatea
fiind su*ordonata in raport cu statul se a8unge la minimalizarea li*ertatii
indi!iduale si la suprasolicitarea rolului statului. De e4emplu9 la Begel
2?-
9 !ointa
indi!iduala a omului se identifica cu pasiunea su*iecti!a si interesul particular9 in
timp ce statul reprezinta ratiunea o*iecti!a :fiind intruc,iparea cerintelor o*iecti!e
ale ratiunii; si interesul general :'inele tuturor9 moralitatea;. .i*ertatea indi!iduala
nu poate fi9 deci9 nimic altce!a decat li*ertatea pe care i(o confera statul caci statul
este realizarea libertatii. Conceptia ,egeliana asuupra li*ertatii si(a gasit o
e4presie nedorita9 deformata in aplicarea in mod real a ideilor mar4iste( caz in care9
pentru statele socialiste misiunea statului a fost conceputa ca aceea de a impune o
ordine socialaS ideala9 de a crea o societate noua9 ec,ita*ila. 3unctionarea
optimala a statului presupunea sacrificarea li*ertatilor indi!iduale in numele unui
presupus 'ine general situat intr(un !iitor incert si acumularea unei puteri politice
ma4ime9 nelimitate9 in mainile conducerii e4ecuti!e supreme.
0ocmai constatarea necesitatii de a limita puterea de stat a constituit punctul
de porinire al unor conceptii politice opuse celei etatise in gandirea Occidentala
moderna si contemporana. O astfel de conceptie este cea a indi!idualismului si a
li*eralismului(caz in care scopul e4istentei statului este cel de a asigura apararea
drepturilor si li*ertatilor indi!iduale. Ca urmare9 singurele constrangeri pe care statul
le poate e4ercita sunt cele de a apara drepturile si li*ertatile umane. O restrangere a
li*ertatii unui om este legitima numai atunci cand9 prin intermediul ei9 se pre!in alte
incalcari9 mai mari9 ale li*ertatii oamenilor. Ca rezultat al acestei interpretari
preocuparea acestui curent de gandire este9 nu aceea de a amplifica puterea statului
pentru a(i permite sa modeleze societatea asa cum !rea9 nu aceeea de a multiplica
di!ersele constrageri pentru a diri8a ooamenii in directii presta*iulite conform
Ratiunii sau 'inelui general9 ci aceea de a limita puterea de stat si a minimiza
constrangerile pentru a pre!eni a*uzurile si incalcarile li*ertatilor umane. In aceasta
conceptie nu se sacrifica li*ertatea de dragul egalitatii si ec,itatii9 ci se sacrifica
cerintele de egalitate si ec,itate pentru a se mentine li*ertatea indi!iduala.
%ste9 deci9 e!ident ca in gandirea Occidentala nu a!em de(a face cu o conceptie
unitara asupra li*ertatii 9 ci cu o pluralitate de !iziuni asupra acestui su*ie!ct. Care
2?-
relegeri de filosofia istoriei92.I.3.Begel9 %d. Academiei9 'ucuresti9 1/"0
1)/
ete insa situatia atunci cand un atare concept este a*ordat dintr(o perspecti!a
diferita9 cea a gandirii IslamuluiL
,.2. #2i&ertatea$ in Islam
Cu!antul Q2i&ertateQ9 cu acelasi sens ca si in ziua de azi9 a fost folosit cu
multe secole in urma. 6oti!ul pentru care a fost atat de *atatorit 1(a reprezentat
renasterea europeana9 care a inceput acum doua(trei secole. Dar intelesul acestui
cu!ant a preocupat mintea omeneasca din cele mai !ec,i timpuri si a luat forma unui
ideal de suflet.
$ensul li*ertatii a fost dez*atut de catre multi ganditori si aceasta a a!ut un
loc suprem in filozofie si politica. Din punct de !edere filozofic9 li*ertatea inseamna
a alege in fata fortei. A. 'a>at9 in a*ordarea sensului li*ertatii in Islam9 dupa ce face
o clasificare a comportamentului uman in actiuni de !ointa si ne!ointa9 scrie5
in gandirea noastra9 in actiunile de !ointa9 sunt implicati Dumnezeu9 inteleptul si ratiunea
omului.
2??
rincipiul natural al creatiei de unde pro!ine acest sens este faptul ca omul9
in esenta lui9 este inzestrat cu puterea !ointei. Aceasta putere il face pe om sa9
actioneze. Aointa este o stare a mintii a carei pierdere pro!oaca pierderea puterii de
intelegere si a inteligentei si9 in consecinta9 distruge si celelalte calitati umane .
Dar9 fiindca omul este o fiinta sociala9 natura lui il !a conduce spre o !iata
sociala9 zicandu(si5
QIn individ trebuie sa$si arunce galeata printre alte galeti si sa$si lase vointa si actiunea
sa se amestece cu vointa si actiunea celorlaltiQ.
Acest fel de actiune il face pe om modest si umil in fata legii9 care limiteaza
!ointa si actiunea oamenilor si adapteaza9 toate !ointele si toate actiunile. rin
urmare9 aceeasi natura care permite omului li*ertatea deplina de !ointa si actiune9
impune limite acestora si restrictii li*ertatii preliminare.
A.'a>at9 in definirea li*ertatii scrie5
li*ertatea inseamna prote8area indi!izilor in posi*ilitatile de drept ci!ic9 social si politic9
in fata puterii geu!ernului. De fapt9 li*ertatea politica cuprinde li*ertatea indi!idului si puterea
statului.
2?/
2??
U2andirea politica in Islam9 p.1)"
2?/
Idem9 p.1)-
150
%l9 in principiu9 face o clasificare a li*ertatii in5 filozofica9 politica9
academica si indi!iduala. $i acum9 cate!a definitii oferite de ganditorii Occidentali.
1. .ousseauE
0oti indi!izii sunt creati li*eri si egali si cine renunta la li*ertate inseamna ca renunta la
locul umanitatii si nimic nu poate recupera aceasta pierdere.
2/0

2. 5.St.Mill E
Daca o societate limiteaza li*ertatea indi!iduala inseamna ca oamenii !or creste cu putina
intelepciune si putina !ite8ie9 si lae4trema a8unge intr(un loc in care nu poate sa com*ata macar o
!oce de opozant.
2/1
#. 5. )ockeE
Aceasta li*ertate de putere a*soluta este e4trem de necesara si *enefica pentru e4istenta
noastra9 fara de care pierdem aceasta e4istenta pentru dreptul de a ramaneE nu este in mana omului
ca sa traiasca in conditii si limite.
2/2
Dupa cum se stie9 deoarece legile ci!ice actuale isi *azeaza decretele pe
*unastarea materiala9 rezultatul este sa lasi natiunile li*ere in gandirea si
in!atamintele lor religioase9 sa fie ingradite sau nu de acestea si sa(si aleaga orice fel
de morala doresc in afara legii. In toate aceste domenii au li*ertate9 si acesta este
sensul li*ertatii in oc,ii ci!ilizatiei.
Islamul9 asa cum a mai fost e4plicat9 isi *azeaza legile pe monoteism9 in
primul rand9 si pe morala superioara9 in al doilea randE ca apoi sa se intereseze de
faptele mari sau marunte9 indi!iduale si sociale9 de orice fel. Deci9 nu e4ista
pro*leme de care omul sa nu fie legat9 cu e4ceptia doar a poruncii Islamice care si(a
lasat sau nu amprenta9 mai mult sau mai putin !izi*il. Asadar9 li*ertatea in sensul ei
primar nu(si gaseste loc in !ointa si actiunea oamenilor.
Daca se !or cerceta mai amanuntit metodele si traditiile9 ca si caile practice
care se recomanda si se sta*ilesc intre indi!izi si clasele societatii9 daca se !or
compara caile Islamice cu acelea ale tendintelor dominante si cu nedreptatea
societatilor ci!ilizate9 incluzand relatia intre indi!izi si clasele lor9 ca si pe acelea
intre fiecare natiune puternica si una sla*a9 atunci se !a intelege sensul larg al
afirmatiei ca li*ertatea credintei inseamna eli*erarea de orice limita de di!inizare si
idolatrie a tot ce este ne(dumnezeiesc. $i din punctul de !edere al preceptelor9
2/0
0raducerea UCntractului $ocial de catre $,aKi*anpur9 p.1#
2/1
6entionat in cartea URelatia religie ( li*ertate9 p. 1)0
2/2
Idem9 p. 1)0
151
Islamul s(a e4tins si asupra *eneficiilor unei !ieti cumpatate9 c,i*zuite9 fara e4treme9
lasata de Dumnezeu.
Credinta este li*era in Islam9 asa cum spune si o zicala5
In Dreptul ci!il9 oamenii sunt li*eri de conducerea legii.
Cu alte cu!inte9 credinta inseamna aparenta unei intelegeri confirmata9 in
mintea omului. Credinta nu este o pro*lema de alegere9 care sa fie permisa sau
interzisa. Ceea ce poate fi interzis sau admis este o*ligatia fata de faptele tale care
deri!a din credinta9 cum ar fi sa in!iti la o credinta pe aceia con!insi de o alta si sa
com*ati faptele acelora care se opun credintei. Aceste actiuni pot fi permise sau
interzise.
%ste e!ident ca asemenea actiuni care contra!in articolelor de lege sta*ilite
intr(o societate9 sau care se opun fundamentului legislati!9 !or fi sanctionate de lege.
Islamul9 in toata legislatia lui9 nu se *azeaza decat pe religia monoteista. Aceasta
religie a acceptat trei principii indiscuta*ile si anume5 monoteismul9 profetia si rein(
!ierea. In aceste trei crezuri fundamentale au crezut si e!reii9 Bristos si 6agii.
6.H. 1ouruzi9 dupa ce face o clasificare a li*ertatii in filozofica9 etica si
8uridca9 scrie5
noi credem ca li*ertatea nu poate sa fie mai suprema decat legea si gu!ernarea de!ine fara
sens.
2/#
In continuare prezinta doua tipuri de li*ertate :legitima si nelegitima; si este de parere ca in
religie li*ertatea legitima este acceptata.
Conc,idem deci9 ca in Islam e4ista o alta li*ertate si anume9 li*ertatea
e4primarii in discutie9 iar li*ertatea in Islam este o *inecu!antare di!ina si conditia
de progres si dez!oltarea materiala si morala a omului.
Comentatorii Coranului9 in descifrarea li*ertatii din Cartea $fanta fac referiri
la mai multe !ersete din Coran9 dintre care ne referim la cate!a9 primul fiind cel mai
important5
1. N- '43' a1.)4a 4)(-)r'a (a ,r'1)n3aH Ra56ra3)r'a '43' 1'o4'2)r'a 1)n3r'
,a('a ,'a 1r'a/3a 4) ra3a,)r'.
2$4
2. S) 1'-ar <) 6r-3 Do.n-( 3a-, 3o3) ,') 1' /' /a.an3 ar <) ,r'5-3 (ao(a(3aH S)
oar' 3- )) 4)('43) /' oa.'n) ,a 4a <)' ,r'1)n,)o4)8
2$5
2/#
UOrganul gandirii in Islam9 p.)#
2/)
$ura Aaca9 Aersetul 25"
2/5
$ura Nnnos9 Aersetul //
152
3. S/-n'> 7A1'6ar-( 6)n' 1' (a Do.n-( 6o43r-. C)n' 6o)'43' 4a ,r'a1a 4) ,)n'
6o)'43' 4a n- ,r'a1aH+
2$6
Aici constatam ca primul drept pe care Isalmul il acorda oamenilor este
li*ertateaE li*ertatea este alegerea ideilor si acest drept este fundamentul drepturilor
umane si orice efort de supunere a ideilor oamenilor inseamna lo!irea caracterului
uman al omului.
Deoarece autoritatea si puterea suprema apartin lui Dumnezeu9 oamenii9 in
orice domeniu isi e4ercita autoritatea9 tre*uie sa si(o e4ercite ca supusi si mesageri
ai puterii di!ine. Astfel9 tiranii9 imperialistii9 conducatorii de scla!i si e4ploatatorii
oamenilor sunt in afara legii. Islamul impune fiecarei persoane autorespectulE el
sta*ileste acea unica si ade!arata egalitate desc,isa omului9 egalitatea in fata lui
Dumnezeu pentru ser!iciile $ale printre oameni. O asemenea supunere il indrepta(
teste pe fiecare sa(si gaseasca locul in intreg9 fara factiune sau superioritate. 3iecare
isi este propriul stapan.
Islamul este campionul drepturilor omului si le interpreteaza. %l regleaza in
mod ec,ita*il fiecare detaliu al !ietii personale si sociale. %ste cel in care poti a!ea
incredere9 este protectorul li*ertatii in fata lui Dumnezeu.
rimul si cel mai important gand este unitatea. %l nu e4clude pe nimeni ( desi
unii se e4clud pe ei. %l nu se opune nimanui ( desi unii pot sa i se opuna. 1u face
diferentieri9 desi unii insista sa fie diferiti.
6usulmanii c,eama pe e!rei9 care c,eama magii9 care9 la randul 1or9 c,eama
pe nazarieni9 spunand5
De ce stati de$o parteN Baideti sa ne unim in crezul nostru comun! acela ca Dumnezeu
este unicQ.
Oamenii din ziua de astazi doresc nespus unitatea9 dreptatea si li*ertatea. %i
tan8esc sa fie sal!ati de la e4ploatare si raz*oi. %i ratacesc pierduti ca oaia care
merge aiurea. .asati(i sa se intoarca spre soarele regulilor de !iata ale Islamului. $u*
acest soare comun9 dreptatea9 li*ertatea si egalitatea este aceeasi pentru toti9 fie al*i9
negri9 aramii sau gal*eni. entru Islam9 ade!aratul merit consta nu in realizarile
spirituale sau materiale ale oamenilor inzestrati diferit9 ci in realizarile de ordin
moral ale unei inimi curate. Acestea le sunt desc,ise in mod egal tuturor9 oricare ar fi
celelalte insusiri ale lor. Asa cum este scris in Coran5
2/"
$ura A.(+a,f9 Aersetul 2/
15#
&h! omenire! Hoi te$am creat dintr$un barbat si o femeie si te$am alcatuit in triburi si
natiuni pe care le poti face cunoscute unele altora si! intr$adevar! cel mai onorat in fata lui
Dumnezeu este cel mai virtuos
2/-
rofetul afirma e4plicit5
4rabul nu este mai privilegiat decat ne$arabul! nici albul fata de negru. Meritul spiritual
si adevarata pietate sunt singura distinctie intre oameni recunoscuta de Dumnezeu.
2/?
Dupa !ictoria rofetului la 6ecca9 un grup mandru de ara*i a cerut
pri!ilegiul pentru lim*a si rasa lor. %l le(a spus5
Sa multumiti lui Dumnezeu care! prin doctrinele sublime ale Islamului! El va eliberat de
acele vremuri ale ignorantei! v$a despovarat de mandrie! de pofta puterii si de vanitate. Sa stiti
acum ca! in 'ribunalul lui Dumnezeu eista doar doua grupuriE gruparea celor drepti! care sunt
pretiosi in ochii Domnului! si gruparea pacatosilor! care$si pleaca capul rusinati.
2//
7n om se adresa celui de al #(lea Imam5
Hu eista om pe %amant cu o mostenire mai nobila! decat a voastraQ.
Iar sfantul ii raspunse5
QMaretia si onoarea lor consta! in pietatea lor si in zelul cu care indeplinesc vointa lui
Dumnezeu.
Cu aceste cu!inte9 Imamul i(a inc,is gura omului lingusitor9 care dorea sa
preamareasca originea Imamului. $i i(a intors gandurile spre piosenie.
$er!iciul lui Dumnezeu este li*ertatea perfecta. %a nu limiteaza9 nici nu
o*structioneaza. Restrictiile diminueaza capacitatea omului si fericirea9 dar sa(l
ser!esti pe Dumnezeu9 inseamna sa(ti im*raci sufletul in armura lui Dumnezeu9 care
te prote8eaza cand raul te ataca si alunga toate !icisitudinile raului.
Ade!arat9 sa(l ser!esti pe Dumnezeu este sa(i asculti legile9 poruncile. Dar
aceasta ascultare9 o*edienta9 este li*era alegere a iu*irii. Iar legile lui Dumnezeu
sunt acele standarde morale a*solute care constituie ade!arata esenta a naturii
umane9 deoarece Creatorul l(a !rut pe om sa fie cel mai *un.
1ici un om care si(a plecat grumazul su* 8ugul *anului sau al puterii nu se !a
*ucura niciodata de o !iata li*era9 intr(o societate li*era.
Imamul Ali a spus5
2/-
$ura Aaca9 !ersetul 1"?
2/?
6entionat in U2andirea politica in Isalm9 de A. 'a>at9 p. 15-
2//
Idem
15)
Q%ietatea este cheia cinstei si puritati si a castigarii virtutii in ziua 3udecatii de apoi. Este
eliberarea din lanturile oricarui 3ug! salvarea de la loviturile adversarului. %ietatea il face pe om
sa$si atinga scopul si$1 a3uta sa$si indeplineasca poftele inimiiQ.
De mentionat ca9 acest mesa8 1(a lansat intr(o epoca cand !iolenta9
e4ploatarea9 raz*oaiele dintre clase9 neintelegerile rasiale au starnit oamenii unii
impotri!a altora. Deose*irile care repugnau ratiunii9 !irtutii si li*ertatii erau la
inaltime. Cel sla* si cel sarac erau lipsiti de orice drepturi umane si protectie sociala.
Cu un cura8 moral nemaipomenit9 pionierul Islamului a scos in afara legii toate
aceste deose*iri si conflicte atat de nelegitime9 atat de superstitioase si atat de
gresite. %l le(a inlocuit cu porunca5 toti indi!izii sa respecte egalitatea si ec,itatea in
drepturi. %l a poruncit ca9 su* auspiciile supunerii totale in fata !ointei di!ine9
fiecare li*ertate rationala sa fie pusa la indemana oamenilor. Astfel9 clasele
nepri!ilegiate ale societatii care nu a!usesera inainte nici o putere sa(si e4prime
dorintele9 ci pro!ocasera9 doar reactii de !iolenta si opresiune daca indraznisera sa
protesteze impotri!a !ointei claselor pri!ilegiate9 conducatoare9 acum9 ele tre*uie9
datorita dreptatii !ii a legilor Islamice9 sa(si gaseasca forta politica9 si sociala care le
lipsise si9 umar la umar9 sa inainteze pana ce isi !or recapata locul potri!it in
conducerea natiunilor lor.
In principiu9 referitor la li*ertate in cercurile religioase e4ista doua !iziuni de
*aza5 unii cred in compati*ilitatea li*ertatii cu religia9 ceilalti au !azut
incompati*ilitatea lor. $i in a doua !iziune e4ista doua grupeE primii9 in apararea
religiei9 sunt de parere ca religia inseamna supunere totala si rugaciunea in fata lui
Dumnezeu si aceasta nu promo!eaza li*ertatea9 iar ceilalti9 in apararea li*ertatii cred
ca li*ertatea este in contradictie cu orice limita si conditionare si9 a!ind in !edere ca
religia este in esenta ei limitata9 limiteaza la randul ei li*ertatea9 de aceea9 nu e4ista
!reo compati*ilitate intre acestea.
Desigur9 e4ista si o a treia grupa care crede in consensul dintre religie si
li*ertate in Islam. In continuare facem o prezentare a ideilor prezentate de ganditorii
musulmani contemporani despre acest termen atat de !aloros si9 in acelasi timp9
am*iguu.
6.B. 'e,es,ti scrie in a*ordarea sensului li*ertatii in Islam9 inainte de toate
incearca sa ofere o definitie a omului in Islam5
155
Omul in Islam este li*er si aceasta li*ertate nu e oferita lui in mod gratuit9 de fapt9
!aloarea omului este caracterizata de aceasta9 adica li*ertatea omului in alegerea !iitorului si
destinului sau.
#00
In continuare9 se refera la telurile principale ale Re!olutiei I$.A6ice din
Iran9 adica )n1'/'n1'n3a, ()2'r3a3' 4) r'/-2(),a I4(a.),a si propune clericilor ca in
aplicarea !alorilor Islamice in nici un caz sa nu apeleze la o*ligati!itate si sa
promo!eze li*era alegere a indi!izilor in calea 8ustitiei si proprietatii.
6. +,atami9 intr(un articol intitulat S3a3-( r'()*)o4 4) ()2'r3a3'9 crede ca in
trecut9 mai ales in perioada umaiezilor9 foarte mutli tirani au dominat in numele
IslamuluiE de fapt ei erau impotri!a dreptului de implicare in sta*ilirea soartei de
catre indi!izi. %l este de parere ca religia si li*ertatea sunt compati*ile si in
gu!ernarea religioasa omul tre*uie sa fie mandru de li*ertate.
6. +,atami considera ca oricine com*ate li*eratea9 !a pierde c,iar si religia5
cand religia a stat in fata li*ertatii a suferit si dreptatea9 dez!oltarea si reconstructia au
aceeasi soarta. Cel mai concret e4emplu este e4perienta %!ului 6ediu cand religia a fost in!insa de
li*ertate sau in !remea noastra cand comunismul a fost in!ins pentru ca a pus fata in fata dreptatea
economica si li*ertatea.
#01
%l este de parere ca o coa*itare a religiei si li*ertatii poata sa desc,ida o noua
etapa in !iata umana pentru ca lumea de azi nu este satisfacuta de cele doua
e4periente9 adica religie fara li*ertate si9 in epoca contemporana9 li*ertate fara
religie. +,atami considera ca religia si li*ertatea9 intotdeauna au a!ut rolul
sta*ilizarii societatilor si natiunilor si adauga ca in gu!ernarea Islamica li*ertatea
este com*atuta de doua grupuri ( unul al credinciosilor dogmatici9 iar celalat al
li*ertatii a*solute & care nu !or o !iata lunga pentru aceasta gu!ernare. %l este
partizanul li*ertatii *azate pe lege si scrie5
pentru noi9 limita li*ertatii este lo!irea fundamentelor Islamului si com*aterea dreptului
pu*lic9 deci li*ertatea dorita de noi este aceea care nu lo!este Islamul si nu contra!ine dreptului
pu*lic.
#02
A. A*di9 in a*ordarea relatiei religie & li*ertate in Iranul de astazi9 dupa ce
defineste religia si li*ertatea9 mai mult prin !iziune poziti!a si aplicata9 crede ca o
competitie negati!a intre religie si li*ertate lo!este interesul am*elor parti si in sfera
#00
URelatia intre religie si li*ertate9 colectie de articole9 p. ?-
#01
Idem9 p.//
#02
Idem9 p.11)
15"
religiei este foarte importanta pri!area de li*ertate lo!este interesul am*elor parti si9
in sfera religiei este foarte importanta pri!irea catre li*ertate cu conditia luarii in
seama a realitatilor de timp si spatiu si scrie5
limitarea li*ertatii de opinie9 gandire si comportare a oamenilor duce la dogma in religie
si9 a!ind in !edere ca realitatile sunt in sc,im*are9 religia dogmatica o sa piarda. Iata9 ne putem
imagina ca religia9 in sfera indi!iduala9 pe *aza intelegerii de catre indi!izi a religiei9 este limita
pentru ei9 desigur9 pe *aza !ointei personale si cand omul are acesta intelegere9 in mod cert !a
respecta o*ligatiile religiei.
%l a8unge la urmatoarea concluzie5
cei care fac competitie intre religie si li*ertate in mod consitent sau inconstient9 !or sa
elimine religia.
#0#
7n alt ganditor musulman crede ca li*ertatea are un sens poziti! :adica
capacitatea de actiune a oamenilor; si unul negati! :adica ine4istenta oricarui
o*stacol si eli*erarea de ceilalti;. 6.0. 3azel 6ai*odi este de parere ca o disputa
asupra li*ertatii in Islam are o radacina sangeroasa si com*atantii li*ertatii de multe
ori au mers pana la limita e4ecutarii partizanilor li*ertatii. Ca toti ganditorii9 crede ca
nu ezista o definitie concreta a li*ertatii si adauga ca pana acum e4ista cel putin 200
de definitii despre li*ertate si una din cauzele esecului gandirii reformei in
societatile Islamice in ultimele secole este am*iguitatea sensului li*ertatii in fata
religiei. 6.0. 3azel 6ai*odi scrie5
in teritoriile Islamiste9 prima oara discutia asupra acestui termen a inceput in Imperiul
Otoman unde gu!ernantii nu au tolerat li*ertatea si a inceput tensiunea in societatea turca.
#0)
Autorul !ede li*ertatea ca un castig al umanitatii si este de parere ca una
dintre ne!oile li*ertatii este spiritul critic si li*ertatile politice si sociale9 cu toate ca
sunt produsele ultimelor secole9 dar au radacini in religie si in in!ataturile Islamice9
unde sunt negate orice fel de tiranie9 !iolenta si o*stacol in e4primarea opiniei.
Din punctele prezentate se pot trage aceste concluzii9 ca in Islam li*ertatea
este considerata ca primul drept al indi!izilor si9 a!and in !edere ca gandirea si
!iziunea in mod firesc !or li*ertate9 de aceea Islamul nu sileste oamenii9 mai ales in
acceptarea ideilor9 iar in gu!ernarea religioasa e4istenta li*ertatii are cate!a semne9
dintre care5
#0#
Idem9 p.1#0
#0)
Idem9 p.1#"
15-
1. Par3),)/ar'a oa.'n)(or 4a- .aCor)3a3)) )n a,3)-n)(' /o()3),', 1ar n-
/ar3),)/ar' <or.a(a, ,) ('*a(a 4) 1',)4)6a=
2. D'4,'n3ra()5ar'a /-3'r)) /o()3),' 4a- 4'/arar'a /-3'r)(or )n 43a3=
3. 9-n,3)ona()3a3'a Con43)3-3)') )n ,ar' 4a <)' a4)*-ra3 1r'/3-( oa.'n)(or=
4. Do.)nar'a ('*))=
5. In1'/'n1'n3a C-43)3)')=
6. A(3'rna3)6)3a3'a /-3'r)) /o()3),'
In orice caz9 e4ista o legatura directa intre religie si li*ertate si intr(o societate
li*era se pot prote8a principiile religiei.
15?
3. SECU2"RI="RE" IN 4I=IUNE" IS2"MIC"
3.1. 4iziunea .ccidentala asupra #secularizarii$
In cazul gandirii Occidentale 4',-(ar)5ar'a reprezinta9 in termenii cei mai
generali
#05
5
0ransferul autoritatii de la institutiile religioase la organizatiile seculare
In aceeasi perspecti!a generala se considera ca secularizarea are atat un
aspect su*iecti! cat si unul o*iecti!5
4spectul subiectiv & implica disparitia graduala a gandirii religioase9
sentimentelor si imaginarului de factura religioasa din intelegerea lumii
concrete astfel incat fie religia inceteaza sa e4iste ca o forta independenta9 fie
este atri*uita unuei entitati a*stracte. Ca urmare a acestei sc,im*ari9 oamenii
gandesc o*ligatiile9 tranzactiile si institutiile !ietii cotidiene in termeni care nu
se refera e4plicit la di!initate.
4spectul obiectiv( consta in procesul prin care functiile9 institutiile si
religioase sunt marginalizate in !iata de zi cu zi( in educatie9 domeniul legal9
administratie si gu!ernare
In acelasi timp tre*uie remarcat si faptul ca in cazul societatilor Occidentale
secularizarea este un proces relati! nou9 care de*uteaza in epoca moderna. Din
punct de !edere sociologic procesul de secularizare semnifica aparitia simultana a
unui comple4 de fenomene legate strict de religie5
1. Diminuarea rolului de control social al bisericii$biserica isi pierde rolul de a
organiza tribunale! inchisori! administratii etc$4utonomizarea statului in
raport cu biserica0
2. Scaderea rolului religiei in socializarea indivizilor prin faptul ca religia isi
pierde controlul asupra educatiei formale a oamenilor$)aizcizarea educatiei0
+. Scaderea numarului de credinciosi si cresterea numarului de atei.
ro*a*il ca ateismul este cea mai e!identa forma a secularizarii in paln
social. 7nul dintre moti!ele cele mai e!idente ale ateismului in epoca moderna este
inlocuirea sistemului religios de gandire cu unul stiintific(*azat pe rationalitatea
aplica*ila si in plan social
#0"
. $e considera astfel
#0-
ca9 pentru a(si mentine conditia
#05
A Dictionar> of olitical 0,oug,t9 Roger $crutton9 %d. 6acmillan9 1/?#9 p.)/?
#0"
Dictionar de $ociologie9 C.Camfir9 ..Alasceanu9 %d. 'a*el9 'ucuresti9 1//#9 p. 5#5
#0-
%sentele sociologie9 1.2rosu9 %d. 6ilitara9 'ucuresti9 1//-
15/
de institutie fundamentala in societate9 in epoca contemporana9 religia tre*uie sa se
compati*ilizeze cu celelalte institutii legela9 deci sa se adapteze. 2andirea
Occidentala considera ca acesta este un proces dificil9 care implica deplasarea
intereselor religiei de la functiile manifeste :strict religioase; la cele latente :sociale9
comunitare si indi!iduale;. $e considera ca9 in cazul Occidentului9 religia in sine
nu a de!enit o intre*are sau o pro*lema decat in momentul in care este posi*il
ateismul. In cazul gandirii ateiste Occidentale trei ganditori sunt considerati ca fiind
e4trem de importanti & conceptiile lor stand la *aza intelegerii laice a fenomenelor
religioase5
a. 8.Mar( a considerat si a declarat clar ca5
Religia este opium pentru popor
Ideea fundamentala a lui 6ar4 este ca religia are o determinare istorica9 ea
apare in conditiile in care e4ista o determinare a *azei de catre supra(strucura9 o
relatie de dominare a unor calse de catre o alta clasa care detine principalele
mi8loace de productie. In locul religiei ca sistem de credinte si norme despre lume
si gandirea umana9 mar4ismul propune a*ordarea stiintfica a lumii reale( o ontologie
si o filosofie actionala simultan.
*. S. @reud( pentru care religia reprezenta pur si simplu5
psi,ologie proiectata in lumea e4terioara.
rin aceasta9 el destrama aparenta suprapamanteasca a religiei si a
reprezentarilor despre di!initate. In !iziunea sa9 religia a aparut istoric din
conflictele intra(psi,ice ale omului9 iar in epoca moderna ea este un simptom al
ne!rozei deterimnata de conflictul dintre interesele indi!iduale si cel colecti! din
societate. Religiozitatea este in conceptia lui 3reud o modalitate functionala de
canalizare a ne!roze in directii care sa nu do*andeasca aparenta anormalului si sa
pre8udicieze !iata persoanei.
c. @. Hietzsche( considera ca progresul omenirii este ine!ita*il si ca
urmare religia !a fi a*andonata pentru ca omenirea se !a impaca
ine!ita*il cu ea insasi.
%lementele e!identiate de analizele sociologice contemporane drept factori care au
dus la e4tinderea secularizarii in Occident sun
#0?
t5
1. 4firmarea individualismului! a valorilor liberale0
#0?
Dictionar de $ociologie9C.Camfir9 ..Alasceanu9 %d. 'a*el9 'ucuresti9 1//#9 p. 5#5
1"0
2. Dezvoltarea stiintei eperimentale si a tehnicii! a gandirii
rationalist$stiintifice si a progresului tehnico$stiintific0
+. Subordonarea normelor sociale celor economice0
1. %resiunea societatii moderne pentru controlarea si
organizarea timpului liber al indivizilor.
P-3'. )n4a 6or2) 1' 4',-(ar)5ar' )n a,'43 4'n4 a3-n,) ,an1 a2or1a. r'(a3)a
743a3+-7r'()*)'+ )n ,a5-( I4(a.-(-)8 Iata o intre*are la care mertita oferit un raspuns
dintr(o perspecti!a diferita de cea mult prea cunoscuta9 asa cum est cazul gandirii
rationalist(stiintifice Occidentale. Care este pozitia corpusului teoretic al Islamului
in aceasta pro*lemaL
3.2. #Secularizarea$ in conceptia Islamului
%4tinderea sferei secularizarii a ingreunat definitia acesteia si de aceea
constatam e4istenta mai multor definitii9 mai mult sau mai putin corecte. 7nele
definitii9 fara a a*orda esenta si su*stanta secularizarii9 au amintit unele elemente ale
acesteia.
Oprima pro*lema cu care s(a confruntat gandirea Ismaului a fost gasirea in
lim*a persana a unui ec,i!alent corespunzator pentru secularizare. entru a
e4plrima acest sens au fost au fost folosite e4presii ca5
1. .a3'r)a()5ar', 3'n1)n3a 1' a )-2) 6)a3a, 4'/arar'a r'()*)') 1' 6)a3a .a3'r)a(a(in
sens larg5
2. /r)6a3)5ar'a r'()*)'), 1'r'()*)5ar' 4a- )5o(ar'a r'()*)')(in sens restrans
0otusi9 nici unul dintre acesti termeni nu clarifica esenta si realitatea
secularizarii. Din perspecti!a Islamica e4ista o diferenta intre5
Secularism ca viziune de gandire si cunostinta0 si
Secularizare ca un proces social si ca un fenomen eterior in care simbolurile
religioase isi pierd treptat locul si rolul in societate
Dl. 2,olamreza A!ani scrie intr(un articol5
secular9 cu alte cu!inte9 inseamna lumea fata de raiE de aceea secularizare inseamna
tendinta de a iu*i lumea fata de a iu*i raiul si !iata omului este concluzionat in lume si pe *aza
acestei definitii inseamna eliminarea religiei cu sensul specific si general din !iata materiala si in
acelasi timp eliminarea lui Dumnezeu si a lumii de dupa moarte de !iata pamanteana.
#0/
#0/
Ciarul E3'(aa3 9 nr. 22)"- din 2-.0).2002
1"1
Asa cum am aratat anterior(in sectiunea dedicata $ecularizarii in Occident(
un element central al secularismului este separarea religiei de politica &mai e4act9
separarea religiei de gu!ernare. $ecularistii sunt de parere ca gu!ernarea tre*uie sa
fie religioasa si religia nu tre*uie sa fie *azata pe structurile politice9 economice si
sociale9 pentru ei religia este incadrata in relatia lui Dumnezeu cu omul si nimic mai
mult.
In te4tul dedicat secularizarii9 domnul A!ani face o referire la apropierea
secularizarii cu umanismul si rationalismul5
Dupa opinia noastra9 Dumnezeu isi iu*este enoriasii si le(a oferit li*ertate pentru progres
si le(a trimis profeti pentru indrumare. De aceea9 cunostintele omului despre e4istenta9 despre
creatie9 lumea de apoi si despre eulogie tre*uie *azata pe religie si intelepciune si sa nu ai*a
comportamentul ca animale crescute.
#10
entru acest autor este foarte importanta relatia secularizare(religie9 el
aratand ca acest proces de secularizare duce in mod cert la destramarea religiei &
mentionand in acest sens ca o cauza a aparitiei fenomenului in Occident tocmai
negarea intelegerii religiei ca dat si separarea ratiunii de credinta.
Referitor la mentiunea secularismului la separarea sferei religiei de politica9
dl. 6.H. 1ouruzi scrie5
Insuficienta intelegerii *i*liei si crestinismului9 dominarea *ar*atilor asupra *isericii si
nepermiterea pu*licarii c,estiunilor incompati*ile *i*liei9 contradictia stiintei si ratiunii cu religia si
caderea societatii crestine9 dominarea tiraniei si dictatura *isericii au dus la izolarea religiei in
societate si9 in fine9 miscarea reformata religioasa a sla*it dominatia *isericii *isericii si prin lectiile
secularismului au !enit la putere regi si domnitori care au izolat *iserica si pe oamenii religiei.
#11
In continuare9 referindu(se la pozitia Islamului fata de secularism 6.H.
1ouruzi arata ca5
Islamul9 nu tolereaza !iziunea secularista9 pentru ca in secularism dreptul de legiferare si
su!eranitate re!ine omului in timp ce in !iziunea monoteista proprietatea9 su!eranitatea ade!arata
re!in omului9 in timp ce in !iziunea monoteista proprietatea9 su!eranitatea ade!arata re!ine e4clusi!
lui Dumnezeu.
#12
Referindu(se la sensul religiei in Islam9 ca un corpus de legi practice si
teoretice care acopera cele trei sfere a relatiei om ( Dumnezeu9 omul cu sine si omul
#10
Idem
#11
$tructura politica in Islam9 p. #)
#12
Idem9 p.#5
1"2
cu ceilalti9 care cuprinde de fapt etica9 dreptul si politica autorul arata ca principiile
Islamului nu sunt de fapt compati*ile cu secularismul.
lecand de la relatia sta*ilita intre secularizare si filosofia aristotelica
sa!antul si profesorul Hafari scrie5
secularismul9 in modalitatea de !iata sociala este rezultatul contradictiei puternice intre
oficialitatile *isericesti9 politice si sociale.
#1#
Analizand cauzele aparitiei secularismului in Occident profesorul Hafari
identifica trei e!enimente5
1. primul ; disputa dintre %apa si monarhia franceza intre anii 12=L si 1+G+0
2. al doilea ; disputa intre 5ean al OOII$lea si 2avier care a durat 2< de ani! in care s$
a manifestat clar pozitia de opozitie fata de papalitate0
+. al treilea ; prima incercare de reforma in istoria crestinismului #prima disputa in
interiorul bisericii si clericilorD.
Hafari9 ca si ceilalti ganditori musulmani9 crede in pozitia Islamului referitor
la aceasta tema si pentru aceasta el face trimitere la trei ade!aruri religioase5
1 ; In viziunea Islamului! viata inseamna un fenomen cu intelepciune de
completare care prin eforturi constiente urmareste teluri supreme0 de aceea! asa
cum inceputul vietii e Dumnezeu si miscarea lui e bazata pe Dumnezeu si sfarsitul
lui este Dumnezeu0
2 ; .eligia! in viziunea Islamului! are trei principii fundamentale si acestea
suntE
credinta in unicitatea lui DumnezeuE
credinta in puterea a*solutaa lui Dumnezeu E
e4istenta legilor si programelor aplicati!e pentru !iata omului :8urisprudenta9 o*ligatiile si
drepturile si in ultimul rand c,estiunile care curpind toate realitatile si fenomenele care pun pe
picioare !iata omului;E
+ ; %olitica! in viziunea Islamului! reprezinta administrarea vietii oamenilor
in sfera individuala si sociala pentru a atinge unele obiective supreme supreme
materiale si morale.
Analiza profesorului Hafari mai cuprinde si o enumerare a rezultatelor
negati!e in cazul sta*ilirii secularismului in societatile musulmane si introduce cel
putin 1# rezultate negati!e ale acestui proces in cazul Islamului. Dintre acestea pot fi
enumerate succint urmatoarele5
#1#
6entionat in $ociologia religiei de Hean(aul Iillaine9 p. 1?/
1"#
1. Imposibilitatea eplicarii adevarului si radacinii principale a frumusetii
rationale si simturilor0
2. Suferinta dreptatii0
+. .estrictia in libertatea personalitatii omului de a a3unge la sfera suprema 0
1. Sacrificiul pentru ceilalti devine fara sens0
<. Slabirea sentimentului unitatii supreme a oamenilor0
=. "ele = intrebari de baza ale omului #adica cine suntN de unde am venitN
unde am venitN cu cine suntN pentru ce am venitN unde ma ducND raman fara raspunsuri0
?. Suferinta divinitatii si suveranitatea sa0
F. .espectarea legilor nu se va face printr$o atitudine sincera0
L. 4ctiunile revolutionare care cer sacrificii devin fara sens0
1G. Devin fara sens sentimentul de obligatie umana fata de ceilalti0
11. %ersonalitatea omului nu se dezvolta in mod complet0
12. @raternitatea si egalitatea oamenilor isi pierd valoarea0
1+. %rin negarea valorilor supreme umane! toate scrierile de glorie despre
locul si valoarea suprema a omului in milioane de carti orientale si &ccidentale vor fi
distruse.
+11
5. IS2"MU2 SI S<"<U2
#1)
Idem9 p.220 ( 22/
1")
5.1. #Statul$ din perspectiva gandirii .ccidentale
$.1.1. 7S3a3-(+ 1)n /'r4/',3)6a *an1)r)) /o()3),' O,,)1'n3a('
0ermenul de Stat in acceptiunea sa moderna Occidentala isi are originea in
gandirea lui 6ac,ia!elli
#15
( care pentru prima data distinge $tatul de cetate
:polis; si de *iserica in lucrarea sa Pr)n,)/'('
#1"
. Daca in cazul gandirii politice
grecesti :mai ales artistotelice; era statuat un ideal al organizarii politice in plan
social9 6ac,ia!elli !a respinge aceasta separare si propune in loc o forma mi4ta
de gu!ernare &care tre*uia sa fie simultan mona,ica9 artistocratica si democratica.
Aceasta prima e4primare a principiului separarii puterilor in stat si a gu!erarii
limitate ca o conditie fundamentala a li*ertatii politice este intalnita si in
Constitutiile Occidentale contemporane. 6ac,ia!elli considera ca statul este o
entitate cu du*la forma5
1. 6ateria statului & colecti!itatea indi!izilor sau materialulul uman
si teritoriul pe care traiesc indi!izii sau grupurile.
2. 3orma statului & reprezinta in fapt realitatea statului si ea
reprezinta9 dupa cum supune 6ac,ia!elli un ordinamento :o oranduiala; su*
o autoritate9 in!estita cu o autoritate proprie.
.a 6ac,ia!elli $tatul este un instrumentum regni caracterizat prin
di!iziunea dintre conducatori si condusi9 caz in care e4ista o corespondenta intre
legi9 institutii9 morala si forme de gu!ernamant. In conceptia ganditorului italian
statul a cunoscut o e!olutie ciclica( care cuprinde in fapt trei tipuri de miscari.5
1. miscarea proprie insusi regimului lor9 de la modul sanatos la modul corupt9
care face ca monar,ia sa se transforme in tiranie9 aristocratia in oligar,ieE
2. marea re!olutie cicilica a celor trei forme fundamentale de gu!ernamant9 prin
care monar,ia9 artistocratia si democratia se succed rand pe randE
#. miscarea de atractie a statului sanatos fata de statele *olna!e :corupte; si
cucerirea acestora din urma de catre !ecinul sanatos
In perioada care a urmat dupa 6ac,ia!elli istoria gandirii politice
Occidentale a cunoscut o e!olutie sinuoasa9 dar care apoi a permis separarea a doua
mari conceptii despre stat5
#15
A se !edea $ectiunea 5.2.1. din prezenta lucrare
#1"
rincipele9 1. 6ac,ia!elli9 %d. $tiintifica9 'ucuresti9 1/"0
1"5
A. 'eoria politica a drepturilor(de e4emplu Begel considera ca statul este
actualizarea unei idei etice si de 8ustitie siE
'. 'eoria puterii( in acest caz poate fi citat 6.Ie*er care a considerat statul
drept organizatia care monopolizeaza !iolenta legtima asupra unui teritoriu dat : in
acest caz puterea legitima este cea care se *azeaza numai pe ea insasi si ia forma
puterii legii;.
Am*ele perspecti!e pleaca de la aceasi distinctie fundamentala9 cea dintre
stat si societate9 si am*ele recunosc ca daca in cazul statului fundamentul este
legea9 acest lucru nu este o*ligatoriu si esential in cazul celei de(a doua.
In secolul @@ s(a dez!oltat un nou tip de intelegere asupra statului & sensul
pe care il ia statul in cadrul dreptului international. De aceasta data statul este
considerat a fi
#1-
5
o asociere de persoane care traiesc intr(o parte determinata de teritoriu9 sunt organizate din
punct de !edere legal si se asociaza pentru a a!ea propria lor forma de gu!ernare.
In gandirea politica actuala Occidentala statul desemneaza5
#1?
forma normala de organizare a colecti!itatilor sta*ilite pe un teritoriu.
In acest fel in cadrul notiunii de stat actual intra5
1. puterea su!erana(care e4prima sau reprezinta colecti!itateaE
2. cadrul 8uridic si administrati!( care defineste regulile de organizare a
e4istentei socialeE
#. instanta gu!ernalmntala(care ia deciziile referitoare la tre*urile
comune.
.iteratura politica Occidentala recunoaste doua forme distincte clasice de
stat5
1. .rasul%stat 7/o()4--(8%in 2recia antica acest termen desemna un sistem al
8urisdictiei independente asupra unui oras. De o*icei populatia polisului era
destul de mica pentru ca cei mai multi cetateni sa ii cunoasca pe cei care
detineau puterea si de o*icei !iata economica a orasului implica sc,im*urile
cu !ecinii9 spri8init de teritoriile mai mult sau mai putin e4tinse din
!ecinatate. %olis(ul a a!ut urmatoarele caracteristici5
#1-
A Dictionar> of olitical 0,oug,t9 R.$cruton9 6acmillan9 1/?#9 p. 52?
#1?
Conceptiile politice ale secolului @@9 3r. C,atelet9 %. isier9 %d. Bumanitas9 'ucuresti9 1//)9
p. -0
1""
era incon8urat de alte state ai caror cetateni !or*eau aceeasi lim*aE
intra in competitie pentru pri!ilegii teritoriale si economice numai cu !ecinii
saiE
institutiile sale erau supuse criticii9 o*ser!atiei si emulatiei numai din partea
cetatenilor saiE
in interiorul sau relatiile de rudenie erau la fel de importante ca cele legale
2. Statul national% adica o forma de gu!ernare organizata in cazul unei unice
natiuni :sau poate a doua sau mai multe natiuni inrudite;9 al carei teritoriu era
determinat de ,otare nationale si ale carui legi erau determinate9 cel putin in
parte9 de o*iceiurile si asteptarile nationale
#1/
. $copul e4istentei unui astfel
de stat este mentinerea identitatii nationale prin actiunea politica. In acest caz
centrala in definirea statului este identitatea nationala care semnifica mai
mult decat simpla integritate teritoriala9 lim*a comuna9 o*iceiurile si cultura
comuna. %a se refera mai ales la constiinta acestora &aceasta stare de
constientizare a identitatii nationale determinand setul de reglementari legale
pe care se fundamenteaza e4istenta statului national.
rincipalele diferente intre intelegereile concurente ale statului in epoca
moderna si contemporana a gandirii Occidentala rezida in intelegerea diferita a
doctrinelor politice care fundamenteaza organizarea statului. In acest fel secolul @@
Occidental a cunoscut urmatoarele forme de stat in plan real
#20
5
0a*el 2.
Statul administratorGli&eral Statul partidGcomunist
2u!ernarea are misiunea sa reprezinte
colecti!itatea si sa e4prime consensul si sa
inter!ina pentru a asigura independenta si
su!eranitatea natiunii
$tatul este administratorul societatii.
$tatul reprezinta puterea politica e4istenta la un
moment dat in societate
$tatul este instrumentul politic al dominatiei
unei clase :cea care detine ma8oritatea asupra
principalelor mi8loace de productie; asupra
acestor clase9 respecti! Dictatura
proletariatului.
O alta forma de stat( statul &te,nocrat :sau sa!ant; isi are radacinile
doctrinare in literatura sociologica de factura politica. Care sunt astfel caracteristicile
gandirii sociologice Occidentale referitoare la statL
#1/
I*idem9 p. #""
#20
I*idem9 p.-2
1"-
$.1.2. 7S3a3-(+ 1)n /'r4/',3)6a 4o,)o(o*)') O,,)1'n3a('
Din punctul de !edere al sociologiei Occidentale o definitie generala si
sintetica a statului poate fi considerata urmatoarea
#21
5
o comunitate politica9 un corp politic
si care ar a!ea unele caracteristici uni!ersale9 a(temporale5
1. /r)n 43a3 4' ,r''a5a ra/or3-r) 43a2)(' )n3r' )n1)6)5) 4) 2-n-r)(' /' ,ar'
a,'43)a (' /o4'1a- a1),a o an-.)3a -n)3a3' )n3r' oa.'n) 4) 4o,)'3a3'=
2. a,3)6)3a3'a 43a3-(-) /r'4-/-n' o an-.)3a or1)n', o <or.a 1' *-6'rnar'4) o
an-.)3a )'rar@)'=
3. a,3)6)3a3'a 43a3-(-) n- '43' '0,(-4)6a )n ra/or3 ,- ,') ,ar' n- a/ar3)n a,'43')
,o.-n)3a3).
rimul sociolog care a prezentat o teorie sociologica referitoare e4plicit la
poloitic9 si implicit la stat este A. areto( a carui esenta a fost preluata de 2.
6osca si dez!oltata in cea ce ulterior s(a numit teoria politica a elitelor. In
conceptia lui areto orice societate poate fi reprezentata ca un sistem de ecuatii care
tre*uie sa reflecte ec,ili*rul dinamic real al spatiului social glo*al. rincipala
caracteristica a acestui ec,ili*ru o reprezinta cicilicitatea sa generala 9 permanenta
cautare a ec,ili*rului intre mase si elite. In sociologia lui areto termenul de elita
este folosit in doua sensuri5
a. :in sens larg; el ii inglo*eaza pe cei mai dotati in domeniul
lor de acti!itateE
*. :in sens restrans; el defineste clasa dominanta9 pe cei care9
indiferent de performantele lor profesionale9 detin puterea si(si e4ercita dominatia
supra maselor.
.egitimarea politica a elitelor in raport cu masa nu se afla in profesie9 ci in
a*ilitatile lor & din care areto identifica doua drept decisi!e5 !iclenia si
!iolenta. Indiferent de tipul acestor calitati9 elitele a8ung la conducerea politica a
societatii prin intermediul ratiunii( aici aflandu(se9 in conceptia sociologului italian9
diferenta dintre ele si mase :acestea din urma nu pot accede la gestionarea puterii
pentru ca ele sunt caracterizate prin irationalitate in planul actiunii sociale;.
#21
Dictionar de $ociologie9 ..Alasceanu9 C. Camfir9 %d. 'a*el9 *ucuresti9 1//#9 p. "02
1"?
$ociologul care a dat o prima formularea importanta a statului este 6.
Ie*er. Refetindu(se la puterea politica el discuta astfel conceptul de autoritate si
distinge trei tipuri ale acesteia5
a. autoritatea legal$rationala( in care acetele sunt autorizate prin reguli
normati!e. %a da nastere la un tip de putere care se legitimeaza prin dominatia
ade!arului(acesta fiind inteles ca o reflectare corecta a realului( si ca o stipulare a
actiunii colecti!e si indi!iduale 8uste si eficace si care asigura tuturor li*ertatea si
egalitatea ma4ime.
*. autoritatea traditionala(in care traditiile imemoriale confera
legitimitate. In acest caz e4ercitarea puterii presupune aceptarea consensuala a
importantei trecutului ca un element constituti! al semnificatiei prezentuluiE
c. autoritatea charismatica( puterea de acest tip e4ercitandu.(se prin
raportarea la o transcendenta si pre!alandu(se de aceasta pentru a cere o supunere
moti!ata prin respectul pe care sefii comunitatii il au fata de respecti!a
transcendenta.
Dupa 6.Ie*er sociologul cel mai in!ocat atunci cand se !or*este de statul
politic este 0. arsons. 0eoria comple4a a lui arsons nu poate fi rezumata in
prezenta lucrare9 dar merita sa refacem traiectul e4plicatiei sale referitoare la
politicTstat in societatile Occidentale moderne. In conceptia lui arsons puterea
este
#22
5
utilizarea unei capacitati generalizate care consta in a o*tine de la mem*rii colecti!itatii
indeplinirea o*ligatiilor legitimate de scopurile colecti!e si care permite e!entual constrangerea
reclacitrantului prin aplicarea unor sanctiuni negati!e
In societatile moderne9 arata arsons9 acceptarea consensuala a asigurarii
legitimitatii prin intermediul unui anumit grup de indi!izi se datoreaza capacitatii
te,nice a acestora de a gestiona mai *ine afacerile colecti!e. Cand este !or*a de o
decizie legata de interesul general el considera ca sistemul democratiei
reprezentati!e este suficient pentru a(i desemna pe conducatori. In orice caz9 ierar,ia
este necesara9 pentru ca ea reprezinta forma autoritatii in actiune9 adica statul. Ca
e4emplu9 arsons in!oca simplul act de a !ota9 care 9 in conceptia lui reprezinta de8a
e4ercitarea unui anumit tip de putere. In conceptia lui9 actul de !ot prin care un
#22
Conceptiile politice ale secolului @@9 3r. C,atelet9 %. isier9 %d. Bumanitas9 'ucuresti9 1//)9
p.52#
1"/
cetatean care nu se ocupa in mod cotidian cu gestionarea pro*lemelor politice decide
sa delege puterea sa unui reprezentant9 el face aceasta in mod constient9 rational. %l
aseamana acest tip de incredere in oamenii politici cu cea pe care orice indi!id o
are in *anci
#2#
5
Conducatorii politici sunt asimilati *anc,erilor sau agentilor de *ursa capa*ili sa
mo*ilizeze anga8amente ferme ale mandatelor lor astfel incat anga8amentele intregii colecti!itatii
sa se poata realiza.
In fine9 un curent nou si interesant din interiorul sociologiei este cel al
Sociologiei relatiilor internationale( dintre reprezentantii careia se cu!ine a fi
mentionat aici R. Aron. In lucrarea %enser la gurerre Aron analizeaza modalitatile
in care statele pot sa se afle in ec,ili*ru pe plan international. $ociologul francez
pleaca de la doua idei fundamentale5
1. societatile9 la fel ca si indi!izii9 sunt dominate de trei pasiuni5 interesul(
dorinta de *ogatii si de placeri pe care le dau acestea(9 frica(de a fi sarac9
supus sau distrus(9 gustul gloriei( de a fi demn de cei mai *uni dintre
stramosi9 de a fi admirat si in!idiat de contemporani9 a ramane un
e4emplu pentru generatiile !iitoareE
2. e4ista o logica interna a oricarei puteri politice. Initial te temi sa fi aser!it
si te inarmezi pentru a rezista unui e!entual ad!ersarE apoi iti e4erciti cu
moderatie aceasta forta pentru a o pro*aE dupa care iti dai seama ca
mi8locul cel mai *un pentru a nu risca sa fi supus este de a in!inge in
raz*oi si a supune un prim ad!ersar9 apoi un al doilea9 si tot asa pana la
dominarea lui sau la infrangere.
In conceptia lui R.Aron raz*oiul intre state apare astfel ca un mi8loc in
slu8*a unui scop(politica9 al carei scop este pacea sau mentinerea ec,ili*rului. De
aici Aron analizeaza prin intermediul referirilor *ogate la ClauseDitz si 0ucidide
relatiile internationale actuale9 a8ungand la concluzia imposi*ilitatii unui stat
mondial si a co(e4istentei pasnice intre !ariate state. De aceea9 spune Aron9
principiul ec,ili*rului &aplica*il de fiecare stat in plan intern( tre*uie sa fie aplicat
in realtiile de putere in plan international.
In general9 conceptiile sociologice Occidentale referitoare la stat
e!identiaza urmatoarele elemente distincti!e ale acestuia in plan social5
#2#
I*idem9 p. 52)
1-0
1. 7S3a3-(+r'/r'5)n3a a-3or)3a3'a /o()3),a )n3r-o 4o,)'3a3',
2. S3a3-( '43' n','4ar /'n3r- a/(),ar'a nor.'(or 4o,)a(', /'n3r-
r'*('.'n3ar'a ,on<(),3'(or 4o,)a(' )n3'rn', /'n3r- a4)*-rar'a
/(an)<),ar)) 4) ,oor1onar)) n','4ar' -n-) 43a3 .o1'rn 4) /'n3r-
,oor1onar'a r'(a3))(or ,- a(3' 43a3'.
Care sunt caracteristicile conceptiei Islamului asupra acestui su*iect(atat de
dez*atut in Occident in ultimile mileniiL Care sunt diferentele si asemanarile
:posi*ile; intre aceste doua mari familii de gandiri teoreticeL
5.2. Evolutia istorica a statului si statul divin in conceptia
Islamului
Islam$: #stat$ si #guvern sunt deri!ate din termenul CUN.S<IN<" sau
CUN."S<ERE" C.REC<": PRECIS"$ sau #"R"N("RE" C.REC<" "
2UCRURI2.R SEP"R"<E. A. 'a>at scrie despre stat si gu!ernare5
statul si ordinea inseamna stiinta increderii si 8udecata pe *aza dreptatii9 dar astazi9 in
lim*a8ul politicienilor9 are sensul conducerii politice si administrati!e.
#2)

ri!ind a*ordarea gu!ernarii9 el crede ca gu!ernarea a*soluta re!ine lui
Dumnezeu si ordinii lui9 iar orice gu!ernator este loctiitorul lui Dumnezeu pentru
aplicarea legilor Islamice si di!ine9 de aceea ordinea lor este aceeasi cu ordinea lui
Dumnezeu si respectarea este o*ligatorie.
6.H. 1ourouzi defineste astfel statul5
este un organ oficial care monitorizeaza comportarile sociale si le diri8eaza. Daca oamenii
nu accepta diri8area in mod tolerant9 atunci statul foloseste forta pentru realizarea scopurilor propuse
si acceptarea legilor si regulamentelor de catre oameni9 iar in epoca contemporana statul are puterile
e4ecuti!a9 8uridica si legislati!a.
#25
In Coran termenii de stat si gu!ernare sunt folositi de mai multe ori. Aici
ne referim la cate!a5
7C'( ,ar' n- 1o.n'43' /' 2a5a ('*)(or 1)6)n' 4) D-.n'5')'43) '43' 1)n3r' a/ar3)n' 1' /a*an)
4) 3)ran).+
326
#2)
U2andirea politica in Islam9 p.-?
#25
UOrganul politic in Islam9 p. /- ( /?
#2"
$ura 9 !ersetele ))9 )59 )"
1-1
7E'1',a3a n- '43' 1',a3 a (-) D-.n'5'-. E( 6-a /or-n,)3 4a n--( a1ora3) 1',a3 /' '(.
Ho3arar'a *-6'rnar)) n- a/ar3)n' 1',a3 (-) D-.n'5'-.+
32
7D-.n'5'- 6a /or-n,'43' 4a 1a3) )na/o) 43a/an)(or (or (-,r-r)(' )n,r'1)n3a3' (or )ar 1a,a
C-1',a3) )n3r' oa.'n) 4a -r.a3) ,ar3'a ,-/r)n5an1 a1'6ar-(, /' ,ar' 6-a. 3r).)4-o, ,a 4a
C-1',) )n3r' oa.'n) a4a ,-. a ara3a3 D-.n'5'-, 4) 4a n- <) a/ara3or a( ,'(or @a)n).+
32"
0ermenul domnitor a fost folosit mai mult de 1? ori in Na@Co(2a(a*@a9 iar
stat- si teritorii mai mult de 2) de ori. 0ot acesti termeni au fost folositi de 2#"
de ori in Coran9 su* aspectul gu!ernarii9 a gu!erna9 stat9 apropiati ai lui Dumnezeu9
etc.
#2/
In carte 9)(o5o<)a Po()3),)) apare urmatoarea definitie a statului in forma
contemporana5
o putere politica organizata pentru indrumarea si sta*ilirea in forma structurilor puterii
generale in tara cu scopul asigurarii ordinii9 sigurantei si administrarea afacerilor interne si e4terne
intr(un nod puternic.
##0
Acum patru secole9 istoricul si sociologul Hean 'odin a introdus o e4presie
care de atunci s(a generalizat in societatile nationale si internationale. Aceasta
e4presie a fost DS<"<U2D prin care a definit urmatoarele5
Statul inseamna puterea infinita si absoluta a guvernului0 si
Cuvernul nu este raspunzator in fata nimanui! decat in fata lui Dumnezeu.
Hean 'odin a asemuit statul cu o na!a care9 fara comanda9 nu a8unge nicaieri.
De atunci a inceput istoria statelor opresi!e9 regilor si a sultanilor9 de atunci a
inceput disparitia statelor *urg,eze.
Dupa o 8umatate de secol9 olandezul Bugo 2rotius a scris urmatoarele5
Quterea statului sta in comportarea si actiunile sale9 independent de orice putere superioara9
in asa fel ca nimeni sa nu o poate incalcaQ.
##1
.a o suta cincizeci de ani dupa Hean 'odin9 Hean HacSues Rousseau9 ganditor
francez9 a reusit sa puna fata in fata principiul li*ertatii umane si supunerea si a
comentat teoretic contractul social. Cu toate ca a confirmat dreptul statului si
acceptarea principiului lui9 el a transferat9 de la conducator la natiune si !ointa
#2-
$ura Iosif9 !ersetele )09 "-
#2?
$ura 3emeii9 !ersetele 5? si 10?
#2/
U2andirea gu!ernarii religioase9 p.??
##0
Idem9 p./?
##1
6entionat in U2u!ernare in Islam9 p.-
1-2
pu*lica9 alaturi de !ointa personala. In acelasi timp9 a pus accentul pe educatie
pentru eli*erarea omului de instrainarea lui.
Referitor la formarea statului s(au pronuntat si diferite aprecieri care au
corespuns in diferite grade cu realitatile istorice. De pilda 1ietzsc,e9 filozoful
german9 a scris in legatura cu *azele si principiile de formare ale statului5
Q0 categorie de sal*atici au dominat popoarele9 si9 acesta este principiul gu!ernariiQ.
##2
%ste de mentionat ca si alti filozofi9 ca .ester Iard9 $umner9 +arl 6ar4 si
.enin9 au definitii diferite despre stat9 si nu in ultimul rand9 Iill Durant9 istoric
contemporan din $tatele 7nite9 care spune ca raz*oiul este radacina statului si
adauga ca gu!ernantii declanseaza raz*oaiele pentru a a!ea puterea in mana9
intotdeauna.
Cu toate ca filozofii si sociologii au dat aprecieri diferite despre stat9 toti sunt
insa de acord cu necesitatea lui. +,aldoun9 cunoscut filozof si sociolog9 este de
parere statul si conducerea sunt unele dintre principiile si elementele necesare
ci!ilizatiei si9 atata timp cat populatia nu asculta de un conducator9 ci!ilizatia si
dez!oltarea sunt imposi*ile. %l asemuieste statul cu zidul unei gradini9 care se opune
,otilor. $a!antul englez $pencer spune ca fara un stat autonom9 societatea nu poate
e!olua. De asemenea9 A*u 1asr 3ara*i9 cunoscut filozof al lumii Islamice9 este de
parere ca statul este pentru societate cum este inima pentru om. $i alti sa!anti
musulmani9 ca $o,ra!ard> si 0ans> au su*liniat necesitatea statului.
In cartea Or*an-( /o()3),9 referitor la necesitatea statului dupa a*ordarea
su*iectului in comparatie cu anar,ia9 autorul scrie5
In Islam necesitatea statului si su!eranitatii este recunoscuta ca fiind dintre ne!oile cele
mai acute ale societatii si pentru acestea e4ista argumente rationale9 !ersete si spusele religioase.
###
rin urmare9 e4ista un consens in ceea ce pri!este necesitatea statului si
gu!ernarii9 dar e4ista si di!ergente referitoare la modalitatea ela*orarii si aplicarii
legilor si formelor9 la continutul si scopul statului. Cu alte cu!inte9 di!ergentele se
refera la urmatoarele5 cine sta*ileste regulile sociale si ci!ile9 cine tre*uie sa !eg,eze
la respectarea lor9 si9 in ultimul rand9 care este cea mai *una forma de gu!ernare L
De fapt9 acestea sunt intre*arile de *aza9 care au constituit preocuparea de capetenie
a filozofilor si sociologilor.
##2
Idem9 p.10
###
De 1.H. 1ourouzi9 p.101
1-#
$i gandirea Islamului reia distinctiile si e!iolutia istorica a modalitatilor de
gu!ernare. Astfel in te4tele ganditorilor Islamului se arata ca de la prima forma de
gu!ernare9 adica Q"etateQ9 din secolele AI9 A. IA In.Br.9 care a fost a*ordata de
laton si Aristotel9 apoi 4utocratia&sustinuta de $ocrate( pana la altele ca
4ristocratia! @inocratia! %lutocratia! Democratia si 'eocratia9 preocuparea
principala a fost si a ramas pana azi e4plicarea si definirea cat mai comple4a a
statului democratic.
$i astazi constatam ca pro*lema importantei statului se afla in atentia
sociologilor si politologilor. Dar9 in ceea ce pri!este !iziunea sociologilor Islamului5
cea mai recunoscuta forma de gu!ernare si a statului in lumea contemporana este 0eo(
cratia. 7neori este definita ca 2u!ernarea apei9 numai ca aceasta nu are nici o legatura cu sensul
real al 0eocratiei9 adica cu gu!ernarea di!ina.
##)
<eocratia inseamna guvernarea a&soluta a lui "lla- si: de )apt: )orma
reala a statului Islamic. 1oi credem ca9 Islamul este fondatorul unei astfel de
gu!ernari superioare. Intr(un stat in care legiuitor si gu!ernator a*solut este
Dumnezeu9 si reprezentantii lui gu!erneaza9 scopul acestui stat este asigurarea
intereselor multilaterale si a soartei *une a oamenilor si popoarelor9 in toate
generatiile si timpurile. 7n astfel de stat a fost imaginat9 pentru prima data9 de pro(
fetii care au im*ogatit cunostintele oamenilor cu legile di!ine.
2ucrul cel mai important in statul <eocratic este ca guvernul nu tre&uie
sa depaseasca limitele legilor divineC intotdeauna legile sa corespunda
principiului respectarii comandamentului lui 'umnezeu si al pro)etilor Sai: iar
in momentele di)icile sa consulte elitele: sa se tina seama de legile constante ale
divinitatii .
5.3. .mul si 4iata sociala in conceptia Islamului
0oate studiile istorice si cercetarile ganditorilor Islamului despre !iata
omului9 in diferite etape9 arata ca omul a trait9 peste tot si intotdeauna9 intr(un climat
socialE dar inca nu sunt clare argumentele legate de semnificatia acestui dat.
2anditorii au prezentat diferite ipoteze5
##)
Idem9 p. 1)
1-)
1. O.-(, 1)n <)r'a 4a, '43' 4o,)a( 4), ,a '0/r'4)', ,)6),-na3-ra(= a1),a
ar' -n 4'n3).'n3 1a3 1' Cr'a3or /'n3r- a 4' )n1'/ar3a 1' )5o(ar' 4) a
/ro.o6a 3'n1)n3'(' 1' 6)a3a 4o,)a(a.
2. O.-( n- ar' 4'n3).'n3-( -n-) 3ra) 4o,)a(, )ar a3'n3)a (-) ,a3r'
4o,)'3a3' '43' r'5-(3a3-( <r),)) 1' a(3)), 4a- 1or)n3a 1' a-4) a4)*-ra
n','4)3a3)('.
3. O.-( n- ar' 1or)n3a <)r'a4,a 1' 6)a3a 4o,)a(a, 4) )n3o31'a-na
)n,'ar,a 4a <-*a 1' a(3)), )ar 4o,)'3a3'a '43' -n .)C(o, a( oa.'n)(or ra),
,@)ar .a) .-(3, -n .)C(o, /'n3r- '().)nar'a (-).
%ste firesc ca fenomenul aparitiei si continuarea oricarei societati sa fi fost
influentate de mi8loacele naturale9 rationale si sentimentale. Cu toate ca omul poate
trai in singuratate9 con8uncturile sociale si rationalo(sentimentale indruma omul catre
o !iata comuna. 6. H. 1ouruzi scrie despre acest lucru5
In general9 e4ista doua !iziuni principale despre !iata sociala9 prima este faptul ca pentru
!iata sociala se poate lua in considerare un scop si posi*ilitatea de alegere9 iar al doilea9 sa spunem
ca !iata sociala nu are un scop.
##5
Cu alte cu!inte9 orice societate si popor sunt indreptate catre o structura
specifica care sa corespunda cat mai *ine posi*ilitatilor si ne!oilor lor pentru a a!ea
o !iata mai *una. Caracterul specific al fiecarui organ si structuri este sc,im*area si
faptul de a nu fi permanent.
Concomitent cu ipotezele mai sus mentionate9 sursele religioase au afirmat ca
creatia omului a inceput cu un *ar*at si o femeie9 adica Adam si %!a. %i au trait mai
intai in Rai $i dupa aceea au fost trimisi pe amant. %i au format prima familie9 si9
treptat9 s(a alcatuit o mica societate. %!ident ca aceasta societate a fost plina de
*unatate9 de intentii *une si rele9 de prietenie si dusmanie9 de opresiune9 nera*dare si
ratacire9 lucruri confirmate in repetate randuri si de Coran.
In principiu se poate spune ca rofetul 6o,ammad si urmasii sai au acordat
atentie mare !ietii colecti!e si crearii unei societati sanatoase. 7n argument graitor
este faptul ca in Islam9 rugaciunile colecti!e au efecte si rezultate nelimitate. De
pilda9 daca participantii la o rugaciune sunt mai mult de trei9 toate apele marii si
lemnul padurilor9 toate zanele si ingerii nu pot cuprinde *unatatile o*tinute. 6ai
mult9 Islamul pune un accent deose*it pe intelepciunea omului care impartaseste
!iata colecti!a.
##5
Idem9 p."#
1-5
5.. "paritia statului si necesitatea sa % . perspectiva Islamica
Concepia Islamica arata ca toate studiile istorice si cercetarile sociologilor
Occidentali cauta sa demonstreze ca !iata societatii9 de la inceputuri si pana9 astazi9
a fost supusa unei serii de norme si reglementari sta*ilite si aplicate de o singura
persoana9 sau de diferite grupuri. 6omentul si modalitatea in care aceste norme si
reglementari au inceput sa fie aplicate nu este insa clar. 7nii il apreciaza ca pe un
fenomen natural9 altii il asociaza cu o re!elatie9 iar unii cred in ad!ersitatea dintre
aspectele naturale si intelegerile sociale.
In te4tele de interpretare ale gandirii Islamice este mentionat Aristotel9 marele
filozof al secolului IA In.Br.9 in opinia caruia o gu!ernare este un lucru firesc si
natural. In cartea sa Q%oliticaM scrie5
QA da ordine si a urmari ordinele este nu numai necesar9 ci9 in acelasi timp9 si *enefic pentru
societateQ.
Ipotezele care fac9 pentru prima oara9 legatura intre gu!ernare si re!elatie sau
,otararea di!ina au fost in centrul atentiei dupa aparitia si dominatia Crestinismului.
$i teoria lui 'odinisi are radacini in filozofia crestinaE el spune ca su!eranul sau
conducatorul este alesul si lumina lui Dumnezeu9 ca aparitia statului este decizia si
!ointa di!ina.
Ho,n .ocKe9 filosoful englez9 este mentionat in te4tele Isalmului ca un
ganditor Occidental care considera ca omul este intelept si respecta9 in mod firesc9
legile e4istentei. %l adauga ca omul este li*er si ca primul stat a fost creat din dorinta
si !ointa lui.
7nele grupuri sunt de parere ca gu!ernarea si formare statului au inceput cu
!iata familiei si dominatia parintilor in familieE ca prin dez!oltarea familiei si
crearea marii familii9 a tri*urilor9 s(au pus *azele primelor forme de natiuni si
gu!erne.
Interpretarea conferita de Islam gandirii lui laton este urmatoarea5 laton
considera ca inceputul gu!ernarii a fost familia. Aceasta are o stransa9 legatura9 cu
ipoteza intelegerii sociale9 si nu poate fi a*ordata9 ca o treapta independenta.
1-"
Dar unii sa!anti sunt ad!ersarii teoriilor mai sus mentionate si considera ca
prima forma a societatii umane a fost clanul9 care este cu totul altce!a decat familia.
Iill Durant spune5
QCea mai !ec,e forma cunoscuta a societatii este clanul9 care inseamna un grup de oameni
inruditi9 ce traiesc pe un teritoriu9 a!and trasaturi comune9 ce urmeaza o lege si o serie de o*iceiuri
si traditii. Cand cati!a indi!izi din clan sunt in su*ordinea unui conducator unic9 se constituie un
tri*9 care este a doua treapta in e!olutia gu!ernarii si a statuluiE dar la aceasta treapta s(a a8uns intr(
un ritm foarte lent.
##"
7nii ganditori Occidentali apreciaza ca statul este rezultatul raz*oiului si al
stapanirii celui puternic asupra celui sla*9 iar altii cred in fenomene si cauze
economice9 din di!erse moti!e9 care nu erau unice pentru toate locurile.
0ot Iill Durant scrie9 in Istoria civilizatieiPPP5
Raz*oaiele sunt moti!ele aparitiei regilor9 a sefilor si gu!ernelorQ.
Dupa ce pune intre*area5 ,&are cum a creat razboiul guvernulN- el a8unge la
urmatoarea concluzie5
WWDaca proprietatea este in mana statului9 tre*uie spus ca si raz*oiul este tatal luiQ .
##-
Aersetele din Coran9 ceea ce se spune in Cartea $fanta a lui 6oise in legatura
cu creatia lumii si a omului9 confirma ca9 la inceputul formei sociale9 !iata omului s(
a intemeiat pe familie. De aceea9 se poate spune ca ipotezele asocierii statului cu
!ointa di!ina si cu familia au si confirmare religioasa.
In orice caz9 un lucru important este faptul ca !iata sociala nu este posi*ila
fara legi si reglementari cu pri!ire la drepturile si limitele oamenilor9 cu pri!ire la
relatiile intre ei. Ori9 aceste legi si reglementari sociale tre*uie sta*ilite si aplicate de
cine!a .
$e poate spune ca *aza aparitiei tuturor regimurilor sociale are legatura cu
Dumnezeu9 dar pentru punerea lor in practica este ne!oie de o persoana sau de un
grup din randul oamenilor. De aceea se accepta faptul ca in societatile umane9 in
diferite etape9 au e4istat persoane sau grupuri care au aplicat reglementarile si9 in
acelasi timp9 au pazit regimurile sociale. Aplicarea legilor este in stransa legatura9 cu
puterea si dominatia oamenilor9 cu alte cu!inte9 cu gu!ernarea lor.
##"
6entionat in cartea U2u!ernare in Islam9 p.5#
##-
Idem9 p.5)
1--
Din cercetarile stiintifice pri!ind diferitele etape ale istoriei9 mai ales secolele
contemporane9 nu rezulta ca a e4istat !reodata o societate umana fara persoane sau
grupuri de conducere9 o societate dominata de populatie.
$curtele perioade de anar,ie in di!erse societati arata ca natura societatii nu
accepta anar,ia. Anar,ia si studiul diferitelor etape ale anar,iei do!edeste ca societa(
tea era pregatita pentru organizare si ordine. 'a mai mult9 uneori a fost preferata
c,iar dictatura9 in detrimentul anar,iei .
De aceea9 in orice forma a sa9 societatea umana are ne!oie de gu!ernare9
c,iar in orasul ideal :Itopia; sau in societatea ideala9 c,iar si in raiul de !is al lui
laton9 in care gu!erneaza filozofii.
In societatea muncitoreasca :statul proletar;9 proiectul pre!azut de a!angarda
comunismului international a a!ut in !edere principiul de gu!ernare9 structurile
necesare si diferite forme de asociatii mestesugaresti si locale.
0oate tipurile de stat si gu!ernare implica administrarea societatiiE !edem
acest lucru de(a lungul a douazeci si sase de secole9 in datele e4istente in religiiE
necesitatea gu!ernarii prin administrarea societatii a ramas un Qprincipiu constantQ.
Daca nu reusim sa demonstram prin argumente stiintifice si filozofice9 suntem
o*ligati sa acceptam urmatorul principiu5
QIn !iata sociala a omului9 gu!ernarea unui om sau a unui grup de oameni este necesara.Q.
%4ista unii ganditori Occidentali(arata analizele Islamului(care tin sa
demonstreze :cu toate do!ezile istorice cu pri!ire la forma corecta9 dreapta si
accepta*ila pentru gu!ernarea societatilor umane9 care a e4istat si tre*uie sa e4iste;
ca nu este !or*a de gu!ernare9 ci de QmanagementQ. Cu toate acestea9 ei sunt de
acord cu necesitatea statului.
Aiziunile Islamice afirma ca in orice societate este ne!oie de un set de
reglementari si norme pentru institutionalizarea de fapt a unei !ieti mai decente a
oamenilor9 care este o necesitate fireasca9 legata de caracterul innascut al omului. 1u
este important aici ce e4presie sau termeni se folosesc5 gu!ernare9 conducere sau
administratie.
Desigur9 nimeni nu este de acord cu sla*a administrare. %4ista un consens ca
administrarea fara putere si: intr(un fel9 fara su!eranitate si reprezentare9 nu poate sa
sta*ileasca ordinea socialaE dar in nici un caz Islamul nu este de acord cu gu!ernarile
de tip sa,ist9 dictatorial si autoritar9 dupa cum necesitatea gu!ernarii este fireasca9 si
caracterul uman si neopresi! al gu!ernarii este normal.
1-?
Din analiza e4acta a normelor sociale si a reglementarilor 8uridice si
predictiilor de comportare ale Islamului rezulta ca9 continuarea9 solidaritatea si
functionarea corecta a societatii depind de stat si gu!ernare9 adica9 de o gu!ernare
care sa functioneze pe *aza opiniilor9 credintelor si a *unei comportari a ma8oritatii
oamenilor9 a intereselor si *inelui tarii si natiunii .
In acelasi timp tre*uie sa se asigure conditiile economice9 social(politice
pentru promo!area si progresul afirmarii omului9 iar li*ertatile si !alorile umane sa
fie prote8ate pentru toti.
5.*. 6ormele de guvernare
De la inceput gasirea celei mai *une forme de gu!ernare a fost in atentia
teoreticienilor si fiecare a incercat sa ofere gu!ernarea ideala care corespunde
conditiilor e4istente in societate. rin !ersetele din Coran se poate intelege un fel de
clasificare a formelor de conducere cu toate ca in cursul istoriei in societatile
Islamice unii au gu!ernat societatea in numele Islamului9 dar in esenta gu!ernarea
lor a fost *azata pe dictatura si tiranie :Omeiazi si Otomani;.
0e4tele de analiza Islamica arata ca9 in plan general9 primele studii e4acte si
sistematice despre gu!ernare si formele ei au fost ela*orate de sa!antii si filozofii
din 2recia antica9 adica in secolele de aur ale ci!ilizatiei elene5 secolele AI9 A9 IA In.
Br.
7nitatea societatii politice din perioada respecti!a9 in 2recia si zonele
apropiate9 era QCetateQ :oras;. Din punctul de !edere al suprafetei si populatiei9
orasul era ca o pro!incie mare. 0otodata9 functionau societatile politice mai e4tinse
ca de e4emplu QIranul BakhmaneshiQ9 ec,i!alentul unui imperiu nou si a1
repu*licilor federale de azi.
Cum !ad ganditorii Islamului contri*utia gandirii Occidentale la acest aspectL
2recii au acordat atentie la trei forme de gu!ernare5 gu!ernarea persoanei9
gu!ernarea de clasa si gu!ernarea pu*lica9 sau generala.
$ocrate a impartit gu!ernarea persoanei in doua feluri5 gu!ernarea
conducatorului drept si gu!ernarea conducatorului dictatorE sau9 in e4presii mai
cunoscute9 in 4utocratie si 4narhie.
##?
Astfel de gu!ernare se concentreaza la o
singura persoana9 care actioneaza dupa dorintele sale personale9 8uste sau cu caracter
##?
Idem9 p.)"
1-/
opresi!9 departe de dreptate si 8ustete. Cand discutam despre gu!ernarea persoanei9
tre*uie sa tinem cont de faptul ca9 de o*icei9 o astfel de gu!ernare tinde catre pre(
siune9 forta si9 pana la urma9 catre dictatura. utine sunt persoanele care9 intr(o astfel
de gu!ernare9 au actionat pe *aza principiilor dreptatii9 egalitatii si 8ustetei.
In gu!ernarea de clasa sau a unei categorii de oameni9 puterea este de multe
ori do*andita printr(o serie de a!anta8e morale9 sociale9 sau onoruri relati!e9 sau
*ogatie si a!ere9 sau forte militare9 s .a .m .d .
7rmatoarele tipuri se disting in gu!ernarea de clasa5
1. "ristocratia :*-6'rnar'a ,(a4') 1' '()3a, 1' /)(1a, a <)(o5o<)(or;.
2. <imocratia:
3. .ligar-ia :*-6'rnar'a 2o*a3a4)(or 4) a oa.'n)(or )n<(-'n3);, n-.)3a 4)
Plutocratie.
335
4. G-6'rnar'a *'n'ra(a 4a- /-2(),a, )n ,ar' <-n,3))(' 4) r'4/on4a2)()3a3)(' n-
r'6)n -n') an-.' ,(a4' 4a- /'r4oan', ,) or),)n' /oa3' 4a o23)na, /r)n
,a/a,)3a3'a 4a /'r4ona(a, o a43<'( 1' *-6'rnar', 4' n-.'43' DEMOCRATIE.
$ociologii Occidentali9 arata ganditorii Islamului9 au constatat si o altfel de
gu!ernare9 si anume T'o,ra3)a. In teocratie9 gu!ernarea este oferita de Dumnezeu
unei persoane care este numita Mreprezentantul lui Dumnezeu9 cum sunt9 de
e4emplu9 profetii si imamii.
In miscarile stiintifico(sociologice contemporane gandirea Islamica descopera
ca democratia a fost in centrul atentiei9 mai mult decat toate formele de gu!ernare.
Desigur9 discutiile au fost in 8urul cunoasterii puterilor in stat si separarii lor9
c,estiune care a fost pe larg dez*atuta9 in prima 8umatate a secolului al @AIII(lea9 de
catre 6ontesSuieu9 in cartea sa QSpiritul legilorQ. Aici s(a mentionat9 pentru prima
data9 separarea puterilor in stat :e4ecuti!a9 legislati!a si 8udecatoreasca;9
administrarea si supra!eg,erea complementara a puterilor.
In toate formele de gu!ernare mai sus mentionate este !or*a de participarea
oamenilor si a claselor la gu!ernare9 de relatiile populatiei cu statul. Dar in teocratie
inter!ine un factor important9 adica Dumnezeu9 relatia Dumnezeu(oameni9 ce are o
importanta primordiala. Aici este !or*a de asigurarea intereselor oamenilor de catre
Creator si gu!ernarea a*soluta re!ine lui Dumnezeu9 care prote8eaza !iata
oamenilor.
##/
Idem9 p.)-
1?0
A!and in !edere ca in teocratie !ointa populara nu poate sta*ili gu!ernarea si
o persoana este aleasa9 pentru a conduce9 de multe ori acest lucru este apreciat ca o
dictatura personala. 1umai ca nu tre*uie uitate doua aspecte esentiale5
2. %articiparea populara la stabilirea guvernarii are ca scop principal
asigurarea intereselor generale! fapt care este asigurat in fundamentele teocratiei.
%entru ca oricine este ales de Dumnezeu pentru guvernare prote3eaza! fara
indoiala! interesele natiunii! in cel mai bun mod posibil.
+. Intotdeauna Dumnezeu nu alege persoana care actioneaza impotriva
vointei populare.
7na dintre formele de gu!ernare care difera de formele susmentionate este
statul Islamic unde caracterul de *aza este sta*ilirea legilor de catre Dumnezeu si9
din punctul de !edere Islamic9 cea mai oportuna forma de gu!ernare este aceea
condusa de persoana inocenta.
In Islam9 care a prezentat cea mai completa forma de teocratie9 e4ista aceasta
incredere de *aza ca QI.a.-(Q este ales de profeti si Dumnezeu9 indiferent daca9
este acceptat de populatie sau nu.
6.H. 1ouruzi scrie despre sensul statului religios5
1. Stat care al carui fundament este bazat pe religie
2. Stat in care se respecta legile religiei
+. Statul religiosilor.
+1G
%l este de parere ca9 dintre cele trei9 in epoca contemporana din cauza
a*sentei Imamului inocent. Cea mai *una forma a sa se poate gasi in statul in care se
respecta legile religiei si aceasta este posi*ila prin gu!ernarea 8urisprudentilor. %l
consemneaza5
Islamul doreste un stat pentru toti musulmanii in care fundamentul de *aza sa fie e4istenta
unui Islamolog 8ust si cunoscator pentru aplicarea legilor religioase.
#)1
Dintre ganditorii musulmani contemporani9 !iziunile lui I.6. $adr si ale
Imamului +,omeini sunt dintre cele mai apreciate. $adr este de parere ca statul
Islamic este mult mai apropiat de forma de prezidare in care conducatorul o*tine
legitimare prin constitutie9 8urisprudenta si alegerea directa sau indirecta a poporului.
6.H. 1ouruzi scrie despre !iziunile lui $adr5
#)0
UOrganul politic in Islam9 p.1-0
#)1
Idem9 p.1/1
1?1
$tatul Islamic tre*uie sa fie legitim si conditionat9 adica conducatorul sau cel care
prezideaza tre*uie sa respecte Islamul in strictete9 fiindca in Islam gu!ernatorii si gu!ernantii sunt
egali si nici unul nu are prioritate in fata legii.
#)2
Imamul +,omeini9 fondatorul Repu*licii Islamice Iran9 scrie despre statul
Islamic5
$tatul Islamic nu este a*solut9 nici tiranic9 ci este conditionat9 dar nu in sensul democratiei
Occidentale. Aici gu!ernantii sunt o*ligati sa respecte conditiile si regulile mentionate in Coran si
$una,9 de aceea $tatul Islamic este asemanator cu statul legilor Dumnezeiesti.
#)#

5.+. Scopul guvernarii 7Statul8
Cu cat scopul si tinta unui institut sau organizatii este mai precis9 cu atat
structura si conditiile de actiune si modalitatea alegerii mem*rilor de!ine mai lucida.
Atunci cand e !or*a de scopul gu!ernarii9 este ne!oie sa facem o referire la
aspectele concrete dintre care mentionam5
( a4)*-rar'a or1)n)) 4) 4)*-ran3') )n 4o,)'3a3' /'n3r- /r'6'n)r'a anar@)')
( /ro3'Car'a r'4/',3ar)) ('*)(or 4) a4)*-rar'a )n3'*r)3a3)) na3)ona('
( a4)*-rar'a n'6o)(or *'n'ra(', 1' /)(1a '1-,a3)', 4ana3a3', /ro4/'r)3a3', '3,.
( In1r-.ar'a 4) a4)*-rar'a ,on1)3))(or 1' /ro*r'4 4) )na(3ar'a .ora(a.
6.H. 1ouruzi9 referitor la scopul gu!ernarii sau su!eranitatii in Islam9 scrie5
$u!eranitatea inseamna legiferare in interiorul tarii si independenta fortei de puterile
straine.
#))
%l considera9 pe plan international9 ca su!eranitatea are ca tinta independenta9
iar pe plan intern egalitatea oamenilor in fata legii.
6.'. $adr9 referitor la scopul statului9 afirma urmatoarele5
noi refuzam ca scopul gu!ernarii sa fie *azat pe indi!idualism sau principiul neimplicarii
a*solute a indi!idului si pe socialism. 1oi credem ca scopul gu!ernarii este comparat cu legea
di!ina care a creat o *alanta intre om si societate si spri8ina societatea nu din !iziunea Begelista9 ci
relati! cu reprezentati!itatea indi!izilor. In Islam9 principiul de *aza in !iata omului este su*scriptia
di!ina si etica comportarii.
#)5
#)2
Idem9 p.2")
#)#
U$tatul IslamicJ9 p.)1
#))
UOrganul politic in Islam9 p. 10/
#)5
6entionata in U2andirea politica in Isalm9 p.2"-
1?2
entru $adr scopul $tatului Islamic este a*ordat in doua sfere & interna si
e4terna & si el crede ca pe plan intern acesta are urmatoarele scopuri5
( A/(),ar'a I4(a.-(-) )n 4<'r'(' 6)'3))
( I.a*)n'a 4/)r)3-(-) I4(a.-(-) /' 2a5a a4)*-rar)) 4o,)a(' 4) 2a(an3')
4o,)a(' 4), 1' <a/3, 1r'/3a3'a 4o,)a(a
( E1-,ar'a 4) <or.ar'a )1'n3)3a3)(or I4(a.),'
Iar pe plan e4tern9 crede in aceste scopuri5
( Pro.o6ar'a I4(a.-(-) )n (-.'
( S/r)C)n)r'a 1r'/3a3)) /' /(an )n3'rna3)ona(
( S/r)C)n)r'a 4ara,)(or 4) r'5)43'n3a <a3a 1' ,o(on)a()4. 4) 1),3a3-ra,
.a) a('4 )n (-.'a I4(a.),a.
Diferite state ale lumii nu au a!ut si nici nu au un scop unic9 ci constatam mai
multe scopuri. $copul gu!ernarii poate fi impartit in trei tipuri de *aza5
(. G-6'rnar'a )n ,ar' 4,o/-( /r)n,)/a( '43' a4)*-rar'a )n3'r'4'(or 4)
1or)n3'(or *-6'rnan3)(or= ('*)(', r'*('.'n3ar)(', or*an'(' 1' 43a3 4) 43r-,3-r)('
4o,)a(' a- -n 4)n*-r 3'(, a1),a a/ro<-n1ar'a <-n1a.'n3a(a a /-3'r)) 1' 43a3 4)
/ro3'Car'a 2-na43ar)) 4) 4)*-ran3') .a3'r)a(-4/)r)3-a(' a *-6'rnan3)(or 4), 1' ,' n-,
4a3)4<a,3)a (or 1'/()na.
Daca e4ista9 tendinta de reconstructie9 dez!oltare9 progres si asigurarea
protectiei sociale9 toate fortele sunt mo*ilizate pentru un stat sta*il si prosper. Dar
daca e4ista o tendinta de e4pansiune9 raz*oi si ocupare a lumii9 prioritate a*soluta
este raz*oiul si inarmarea. In astfel de gu!ernare9 principiul de *aza este asigurarea
dorintelor unei singure persoane si nu conteaza9 cine ar fi aceasta persoana. 1ero sau
6arc Aureliu.
2anditorii Islamici se refera si ei la 1iccolo 6ac,ia!elli9 politolog si
cunoscut scriitor italian9 care spune in cartea sa Q%rincipeleQ5
Q6odalitatea corecta a gu!ernarii este faptul ca9 pentru pastrarea puterii si realizarea
dorintelor sale9 su!eranului nu(i este teama de nimic si face tot posi*ilul9 nefiind niciodata
prizonierul !alorilor morale si al credintelor religioaseQ.
#)"
entru 6ac,ia!elli9 no*il si sacru este faptul care asigura indeplinirea
dorintelor si succesului total. Din pacate9 in lumea de astazi acest fapt este !ala*il in
relatiile inter(statale si in legaturile politico(economice gu!ernamentale si pri!ate9
#)"
6entionat in carte U2u!ernarea in Islam9 p."-
1?#
mai ales in societatile democratice9 cu toate ca acestea sunt partizanele respectarii
!alorilor si principiilor traditionale.
2. G-6'rnar'a 2a5a3a, /' /r)n,)/)-( a4)*-rar)) ,'r)n3'(or /o/-(ar' 4) a('
43a3'(or na3)ona(' se incadreaza in aceasta categorie. De fapt, /r)n,)/)-(
<-n1a.'n3a( 4) '4'n3a *-6'rnar)) 1'.o,ra3),' '43' a4)*-rar'a ,'r)n3'(or 4) 1o('an-
3'(or /o/-(ar'. Dar acest lucru corespunde oare cu realitatea sau nuL O analiza a
gu!ernelor democratice din trecut si din prezent ne do!edeste ca ma8oritatea
cazurilor nu corespunde principiilor enuntate.
3. G-6'rnar'a 2a5a3a /' /r)n,)/)-( a4)*-rar)) 4) /ro3',3)') )n3'r'4'(or
/o/-(ar'= a),) <-n1a.'n3-( ,on43an3 4) ,a3'*or), '43' r'4/',3ar'a )n3'r'4'(or
*'n'ra('. In3r-o a43<'( 1' *-6'rnar' 3r'2-)' /ro3'Ca3' )n3'r'4'(' .a3'r)a(', .ora(',
,o./or3a.'n3a(-r'()*)oa4' a(' 3-3-ror *'n'ra3))(or.
In toate formele de gu!ernare prezentate9 teocratia anunta ca este singura care
are o !iziune clara asupra tuturor principiilor decretate. In teocratie9 seful gu!ernarii
este profetul care se implica in toate aspectele politico(economico(sociale ale
societatii9 prin inspiratiile di!ine.
In teocratie9 scopul suprem al gu!ernarii si institutiilor statului este progresul
omenirii. Aici9 nu dorintele personale ale gu!ernantilor sunt importanteE c,iar si
comportamentul de zi cu zi al sefului statului si inaltelor personalitati tre*uie sa
corespunda intereselor pu*lice. Intr(o astfel de gu!ernare orice fel de discriminare si
nedreptate sociala este interzisa. 0eocratia asigura o !iata decenta si un trai normal
tuturor categoriilor sociale.
%ste de mentionat ca teocratia9 intre li*ertatea si democratia Occidentala9 pe
de o parte9 si gu!ernarea dictatoriala9 pe de alta parte9 a ales calea moderata si de
mi8loc9 pentru ca statul suprem di!in nu este partizanul li*ertatii a*solute si
nelimitateE in acelasi timp9 este impotri!a supunerii a*solute si a ina*usirii
initiati!elor particulare si a intelepciunii umane.
19. IS2"MU2 SI <ER.RISMU2
1?)
6enomenologia si implicatiile atacului terorist din 11 septem&rie 2991:
din SU" % . lectura din perspectiva Islamica
In acest din urma capitol !oi incerca sa prezint o interpretare a
e!enimentelor din 11 $eptem*rie 2001 din perspecti!a gandirii Islamului.
Din acest punct de !edere se poate spune(intr(un mod specific(ca e!enimentul
din 11 septem*rie 2001 a fost o crima din care a rezultat uciderea si nimicirea
cator!a mii de oameni ne!ino!ati si9 in acelasi timp9 suferinta pentru sufletul si
spiritul a mii de familii. Dupa acest e!eniment9 lupta cu terorismul si legitimarea
acestei lupte a de!enit primordiala in toate cercurile sociale9 culturale9 politice si de
securitate9 dar nu in institutiile responsa*ile internationale. Raz*oiul cu terorismul a
luat amploare si a fost considerat ca o actiune sacra si ta*u fara a ramine loc de du*ii
si intre*ari. Astfel de defectiuni psi,ice si preocuparea mentala de gandire in lumea
plina de inamici si ura nu este fara precedent. Dr. A. A. Bad8 $eidd8a!adi scrie
despre aceasta amploare5
In lumea noastra si crimele facute de nazisti si Bitler impotri!a e!reilor a !azut si teama
%uropei pentru aceste crime9 dar aceasta 8ena a fost e4agerata la un ni!el irational incat oricine
critica actiunile de forta ale gu!ernului din Israel impotri!a populatiei din alestina este considerat
un critic antisemit si c,iar fascisto(rasist.
#)-
Autorul considera ca un caz asemanator trimite la perioada Raz*oiului rece
unde orice efort in tarile comuniste pentru democratie era considerat un spri8in
pentru capitalismul si colonialismul American9 iar miscarile de eli*erare9 mai ales in
tarile ara*e si musulmane9 era drept o actiune comunisto(stalinista.
Dupa pra*usirea Cidului 'erlinului9 America a ramas o superputere militara9
politica si economica a lumii9 iar Rusia a de!enit o tara in prag de faliment9 care
a!ea ne!oie acuta de spri8inul financiar al institutiilor monetare internationale9 de
aceea tinta actiunii politicii e4terne americane s(a indreptat de la comunism spre
terorism. Dr. A. Bad8seidd8a!adi scrie5
pentru America a4a de *aza o reprezinta interesele proprii si al structurii politice din
aceasta tara. Cu alte cu!inte9 pentru ei nu sunt importante pagu*ele altor tari sau popoare9 asa cum
pentru ei nu era importanta suferinta popoarelor din Iran9 C,ile9 'razilia9 IraK9 Aietnam9 Argentina9
unde dictatorii erau spri8initi de $7A in perioada raz*oiului rece.
#)?

#)-
'uletinul Iran E.roo59 05.0).20029 p.1
#)?
Idem9 p.2
1?5
.upta impotri!a terorismului este legitima9 dar care terorismL 0eoria ciocnirii
ci!ilizatiilor ela*orata de $. Buntington si afirmatiile presedintelui 2.I. 'us, ca
America este intr(un raz*oi de lunga durata si multilateral9 marirea *ugetelor
militare9 lansarea sintagmei A0a ra-(-) si reluarea ideii asupra necesitatii
inlaturarii lui $adam de la putere in IraS9 e!oca faptul ca cine nu este cu noi este
impotri!a noastra si este dusmanul nostru. Aici9 in opinia Islamului sunt oferite
unele raspunsuri incorecte si ireale opiniei pu*lice internationale.
%ste important sa cunoastem cauza terorismului$. 0erorismul de orice fel9
cel politic9 religios9 cel etnic sau de rasa9 si cel economic nu este *un si nici in
interesul societatiiE importanta este sursa si radacina acestuia. Autorul considera
drept cauze ale terorismului inconstienta si saracia9 de aceea9 orice lupta cu acest
fenomen fragil fara a gandi la ridicarea ni!elului de cunostinte si de trai al
oamenilor9 este tot o actiune inconstienta. %l apeleaza la un citat al lui Aictor Bugo5
!oi doriti sal!area oamenilor de nenorocire9 dar eu !reau distrugerea nenorocirii si adauga
faptul ca in lupta impotri!a terorismului nimeni nu se gandeste la nenorocirea a trei patrimi din
omenire9 ceea ce este un moti! de ingri8orare si panica.
#)/
O alta cauza a terorismului este lipsa perspecti!ei si a sperantei pentru
milioane de tineri. $ociologul si cercetatorul german 2unnar Bernso,n spune intr(un
inter!iu pu*licat in saptamanalul Die (eit din aprilie 2002 cu titlul .azboaie in
cale- referitor la sursa terorismului5
,in tarile Islamice si africane! traiesc peste doua miliarde din care mai mult de +GG de
milioane sunt tineri masculini si dintre acestia mai mult de o treime nu au nici un fel de speranta de
viitor! ei sunt resursa interminabila a terorismului
9
! de aceea multi strategicieni! ca directorul "I4!
Ceorge 'enet! banuiesc ca lupta cu terorismul dureaza cateva decenii bune-.
+<G
Desigur9 2. Beinso,n face o a*ordare a terorismului prin demografie si
adauga ca moti!ul incordarilor in tarile unde o treime si o cincime din populatie o
constituie copii nu este foametea si saracia9 ci este puterea si locul lor. 0inerii !or sa
ai*a un loc de merit si !aloare in societate. %l adauga ca la inceputul secolului @@9
populatia %uropei9 de )00 milioane9 era un sfert al populatiei lumii si de trei ori mai
mult decat musulmanii9 iar acum9 musulmanii sunt 192 miliarde.
#)/
Idem9 p.#
P
Aezi ane4a 1
#50
Idem9 2/.0).20029 traducere de A $amini
1?"
In partea finala a inter!iului la intre*area daca strategia Europei de neimplicare
militara si implicarea .usiei! "hinei si 4mericii in varsarea de sange si uciderea tinerilor mai est
valabila siastaziN9 el raspunde poziti! si adauga ca intotdeauna constatam ca este
tarzie orice actiune si dupa !arsarea de sange in!itam partile *eligerante in
conferinte de pace.
$e spune ca intotdeauna in istoria $7A cetatenii au ales li*ertatea in locul
securitatii. Aceasta s(a datorat faptului ca pe teritoriul $7A9 in comparatie cu
%uropa9 Asia9 Africa9 nu au fost raz*oaie. 0ocmai de aceea He/ Qork $ Cemenii9
11 septem*rie 20019 este comparat cu unicul atac asupra $7A9 respecti! earl
Bar*our9 ) dec. 1/)1.
P
$e pare ca acum9 americanul de rand a simtit necesitatea securitatii. $e pare
ca el !a tre*ui sa aleaga intre li*ertatea de pana acum si li*ertatea ingradita
PP
de
necesitati de securitate in interiorul frontierelor $7A.
Aceasta pro*lema este pusa si in editorialele9 reporta8ele9 articolele pu*licate
in ultimul timp de pu*licatia franceza )e Houvel &bservateur de care ne !om
ocupa in cele ce urmeaza.
%ditorialele lui Hean Daniel constituie o analiza multilaterala a e!enimentului
din 11 septem*rie 20019 a implicatiilor fenomenologice ale acestuia. $tilul sau este
o*iecti!9 analitic9 cu trimitere la istorie9 la politologie9 cu idei9 concluzii clare si
precise.
,4tentatele din 11 septembrieN 4cestea au avut loc acum peste patru luni si de atunci nu s$
a incetat de a se pune intrebarea ce trebuie schimbat pe planeta noastra. Dupa anchete! analize!
bilanturi se fac diverse constatari intre careE nu mai eista natiuni! tari invulnerabile! sau imperii
invincibile. Hici o putere! cat ar fi ea de ,super- sau ,h6per -! nu se va mai afla in siguranta! la
adapost-.
+<1

,@iind ele insele atacate! SI4! se intelege! se vor apara folosind toate mi3loacele de care
dispun-.
+<2

In cadrul su*capitolului Antieroii distrugerilor9 autorul enumera
cunoscutele cazuri ale antic,itatii9 cum ar fi %rostrat9 1ero9 Caligula si rele!a9 insa9
P
De a!ut in !edere unde este earl Bar*our si unde este 1eD NorK9 ce(i unul si ce(i celalalt.
PP
De remarcat ca aceasta presupune o sc,im*are de mentalitate si masuri multiple su* cele mai
di!erse aspecte5 mintal9 militar9 financiar9 etc.
#51
L' No-6'( O24'r6a3'-r9 nr. 1) & 209 ianuarie 2002
#52
Idem
1?-
ca acestia nu s(au sinucis9 ci s(au e4taziat. .a 11 septem*rie9 ca si in cazul altor
atacuri teroriste contemporane9 s(a recurs la sinucidere.
,.ezulta ca ideea atentatului sinucigas releva o schimbare psihologica al carui caracter
straniu pare radical! total-. #IdemD
Hean Daniel aminteste scriitorii ni,ilisti9 operele ni,iliste care au descris
asemenea cazuri :Dostoe!sKi9 etc; si conc,ide5
,Islamistii nu au inventat nimic nou-!
$aint 'ernard adaugand prin egu> ca
,fericiti sunt cei ce mor intr$un razboi 3ust! drept-.
+<+

Autorul analizeaza metoda sinucigasa9 legatura intre moarte si sinucidere.
6ai mult9 autorul mentioneaza ca in Coran sunt precepte9 propagand ideea ca5
,sinuciderea este interzisa. 4ceasta adevarata dorinta de moarte inchide o conceptie
morbida de mantuire-.
+<1

Intre alte concluzii din analiza e!enimentelor din 11 si 1) septem*rie 20019
autorul rele!a ca recrudescenta antiamericanismului care9 se stie9 intr(o *una parte a
lumii ara*o(musulmane9 latino(americane9 asiatice este un fapt politic serios9 a
facut ca 8umatate din omenire9 cand la 1) septem*rie se comemorau !ictimele9 traia
o euforie admirativa fata de faptele eroice ale teroristilor si o satisfactie revansarda tradusa
prin sentimentul ca SI4 au fost bine alese9 multi fiind mai de graba fericiti ca s$a dat
superputerii americane o asemenea lectie.
#55

Autorul aminteste si teze ale unor analisti ca $amuel Buntington9 OsDald
$pengler si Arnold H. 0o>n*ee9 concluzii din $,aKespeare si 3aulKner9 si a8unge la
intre*area5
daca fiecare civilizatie
9
are propriul sau scop! propriul sau obiectiv! sau aceste civilizatii
pot avea si valori universale spre care trebuie si pot sa tinda toate popoarele lumii-.
+<=

Hean Daniel comenteaza si pro*lema9 necesitatea modernizarii unor tari9 unor
popoare care inca nu au facut(o9 pentru a se trai impreuna in pace si citeaza autori
pro si contra.
#5#
Idem
#5)
Idem
#55
Idem
P
a se intelege si cultura9 religie
#5"
Idem
1??
In concluzie la su*capitolul ,)ovitura de teatru la IHES"&- pri!ind un
seminar din ? decem*rie 2001 cu tema ,Incotro evolueaza valorileL dupa ce rele!a
ca orientalii si Occidentalii si(au in!ersat rolurile9 su*liniaza ca5
,se pune problema sa stim daca un anumit fel de anticolonialism ; respectul pios pentru
diferentieri ; nu este cumva pe cale de a se transforma in ceva ,la fel de fascist ca
colonialismul--.
+<?
In fine9 el aminteste ca nu este pentru prima data cand se in!erseaza rolurile9
urmare a e!enimentelor din 11 septem*rie9 a celor din Afg,anistan9 in sensul ca5
,intelectualii &ccidentali procedeaza la o autocritica puritana! iar omologii lor orientali
apeleaza la apararea valorilor universale in detrimentul fidelitatii fata de izvoare! de radacini! de
traditii-.
+<F

Amintind un comentariu al lui 3rancis Beis*urg9 director al 3undatiei pentru
cercetari strategice9 din ziarul L' 9)*aro9 in care se spri8ina integral actiunile
$7A9 concluziile strategice ale lui 2eorge I. 'us,9 autorul conc,ide ca5
,Europenii au datoria de a intelege bine ca a evoca o ,aa a raului- inseamna a face
3ocul lui 2en )aden si se da o sansa de conflict intre civilizatii-.
+<L

Autorul mai arata ca discursul agresi! al lui 'us, fata de IraK9 Iran si Coreea
de 1ord9 a facut ca participantii unor reuniuni internationale sa fie ingri3orati de
aroganta SI4 aparuta dupa succesele din 4fghanistan-.
+=G

,)umea are nevoie de SI4! dar! in acelasi timp! se teme-
arata autorul9 rele!and comple4itatea consecintelor e!enimentelor din 11
septem*rie si din perioada urmatoare din Afg,anistan.
A*ordand pro*lematica Orientului 6i8lociu9 autorul rele!a ca in conte4tul
acestei comple4itati ,este indiscutabil ca continuarea conflictului israelo ; palestinian!
compromite grav lupta impotriva terorismului9 pune Israelul9 pe Ariel $,aron9 intr$un
impas tragic- #idemD! faptele facand sa ne gandim la rasism9 acesta putand fi re!igorat9
surescitat in di!erse forme.
Dar si mai gra! decat pro*lema palestinienilor sau a israelienilor9 rele!a in
continuare Hean Daniel9 este pro*lema raportului Islamism & Occidentalism atent si
o*iecti! analizat. De asemenea9 el pune si pro*lema pacii.
#5-
Idem
#5?
1.O.9 1) & 20 fe*ruarie 20029 p.)?
#5/
Idem
#"0
Idem
1?/
%l spune ca nu trebuie sa se faca nimic ce ar putea dauna pacii :Idem; si
analizeaza in acest conte4t consecintele modului cum sunt redate in Occident
e!enimentele din Orientul Apropiat de mi8loacele de difuzare in masa.
,Hu se promoveaza pacea daca in cercurile diasporei ebraice din Europa se flutura mereu
sabia istorica sau religioasa-.
+=1

Intr(un ultim editorial intitulat Doua revanse ale lui 2ush-! autorul
su*titreaza5
Infrangerile lui 2en )aden
Islamismul
legitimitate noua
%l rele!a ca5
,presedintele american a castigat o lupta contra terorismului si alta impotriva ideii
egoiste! meschine ca aceasta se datoreaza lui. Dar! el spune ca este inca departe de a fi castigat
razbiul-.
+=2

Referindu(se la pro*lema retrezirii religioase9 la teza 1'56raC)r)) (-.))9
autorul9 la un moment dat9 su*liniaza5
,4ceasta retrezire! la Islamici! considera ca fiind de neconceput! cu un adevarat sacrilegiu
orice separare a bisericii de stat! a religiei de cetate! a credintei de comunitate. Si aceasta da o
forta inimaginabila tuturor celor care! in cadrul marii opozitii dintre Hord si Sud! se considera
abandonati! eclusi! dezradacinati-. #IdemD
$i mai departe autorul spune ca
,4cum totul s$a schimbatR-
9

si pentru prima data9 pentru o anumita cauza s(a format cea mai larga9 cea mai
cuprinzatoare alianta formata din $7A9 intreaga %uropa9 inclusi! Rusia si multe9
multe alte tari.
,Este adevarat ca Ceorge 2ush a manevrat asa de abil! in special cu Moscova si 2ei3ing!
cu He/ Delhi si Islamabad! cu "airo si Damasc! cu %aris si 2erlin incat a devenit dificil de a i se
mai opune argumentul potrivit caruia terorismul antiamerican nu este decat produsul ecesului de
putere al Statelor Inite si de impacientare al tarilor sarace-.
+=+

#"1
Idem
#"2
L' No-6'( O24'r6a3'-r9 22 & 2? no!. 20019 p. 5"
P
respecti! fata de perioada raz*oiului rece
#"#
Idem9 p.5-
1/0
In numarul sau din 10 & 1" ianuarie 20029 la pag. -?(-/(?09 re!ista L'
No-6'( O24'r6a3'-r pu*lica o con!or*ire cu Andre 2lucKsmann despre cartea sa
Dostoievski la Manhattan9 in care ziarul su*liniaza5
,"are este spectrul care obsedeaza lumea din momentul distrugerii centrului '/in 'o/ersN
Hihilsmul
99
.
In cartea sa Dostoievski la Manhattan9 Andre 2lucKsmann se lasa prada
unei pasionante meditatii istorice si filozofice pri!ind furia distructi!a9 pre!alata de
ali*i
PPP
religiosi si ideologici.
Din con!or*ire9 mentionam cate!a idei e4primate de autor5
( %rin ce nerozie s$ar putea considera ca Bomo economicus ar putea pacifica
planeta! si ca eistenta conflictelor n$ar fi decat un vestigiu al trecutului! al tentelor
eoticeN
Autorul da e4plicati ce,o!iene5
.aul este furia binelui.
Reporterul spune5
& alta teza pe care Dvs. o combateti in carte este cea a ,socului civilizatiilor-.
Autorul raspunde5
'eza lui Buntington este mai putin evident absurda decat altele! dar privite de aproape ele
se ingemaneaza0 autorul recunoaste ca in cartea sa combate absurditatea! spune ca foloseste
termenul nihilism in sensul aratat de DostoievschiE ,Daca Dumnezeu moare! totul este permis-.
$i adauga ca acest fel de ni,ilism9 de a te *ucura de raul altuia9 nu poate fi o
componenta a modernismului. %l considera ca americanii nu tin cont de conceptiile
ad!ersarilor lor si nimic nu mai este ca inainte9 teama de a fi lo!ite pri!ind toate
tarile. unind pro*lema daca un e!entual alt 11 septem*rie !iitor !a fi tot Islamic9 A.
2lucKsmann a raspuns negati!9 ca ar putea !eni din partea unor atei. %l conc,ide ca
poate raz*oiul9 lupta din Afg,anistan !a lua sfarsit9 dar lupta de idei nu se !a termina
niciodata.
7n alt set de materiale din L' No-6'( O24'r6a3'-r din 10 & 1" ianuarie
2002 se ocupa de e!olutia raz*oiului din Afg,anistan9 de desfasurarea
e!enimentelor9 de infrangerile tali*anilor9 etc.9 pu*licand reporta8e de la fata locului.
PP
in sens de manie9 furie9 pe care Dostoie!sKi a numit(o ni,ilism
PPP
in sens de ascunsa
1/1
7n ultim set de materiale reda9 in numerele din noiem*rie si decem*rie 20019
puncte de !edere ale reprezentantilor di!erselor cercuri & intelectuali9 muncitori9 etc.
& pri!ind e!enimentele din 11 septem*rie 2001.
( 4merica a pierdut naivitatea sa
( 4merica este o directie! un conducator care si$a pierdut sensul! iar
Islamul este un sens care si$a pierdut directia.
( In SI4 sunt ? milioane de musulmani si Islamul este religia care are cele
mai mari progrese! asa incit in ? ani! numarul moscheilor a crescut cu 2<S si +LS din
americani cred ca SI4 trebuie sa$si prote3eze relatiile cu tarile arabe si +<S cred ca
relatiile cu Israelul sunt importante.
( Samuel Buntington! autorul cartii ,"iocnirea civilizatiilor-E ,4cum
trebuie sa se apeleze la dialog-
A!and in !edere amploarea luata de masurile de distrugere a retelei teroriste
care a pro!ocat atacul din 11 septem*rie 20029 declaratiile di!ersilor lideri de stat9
politici etc9 au pri!it aproape toate aspectele !ietii sociale9 dar mai ales pro*lema
pacii si securitatii internationale.
Adrian 1astase5
4tacul terorist din SI4 a creat ,o situatie de nesiguranta! de alerta si de tensiune si va
avea efecte negative in ceea ce priveste pacea si stabilitatea in zone importante ale planetei.-
2ra,am Iatson9 deputat european9 autorul raportului asupra rolului 7% in
lupta impotri!a terorismului5
,avem dovada foarte clara ca am esuat in actiunile pe care le$am organizat pana acum in
lupta impotriva a ceea ce se dovedeste azi o miscare terorista internationala-.
19.1. 'e)intia terorismului in mass media dupa evenimentele
din 11 septem&rie 2991
$(a declansat o larga dez*atere pri!ind definirea terorismului. Dupa 11
septem*rie 2001 a inceput un efort semnificati! in redefinirea aspectelor politice9
8uridice si de securitate a terorismului. T'ror)4.-( '43' ,on4)1'ra3 ,a o a,3)-n' 1' a
,r'a /an),a 4) @ao4 /'n3r- a aC-n*' (a 4,o/-r)(' /o()3),'. Acum este clara o
diferenta dintre terorismul traditional din ani X-0(J?0(cu scopuri si mi8loace clare(si
ceea ce constatam in momentul de fata &unde e4ista am*iguitatea scopurilor si
mi8loacelor teroriste de dupa e!enimentele din 11 septem*rie 2001.
1/2
Dr. 6aleK>9 rofesor al 3acultatii de Relatii Internationale din Iran spune5
K'erorismul a devenit o ingri3orare internationala! fapt care s$a motivat prin conventia
luptei impotriva terorismului in comunitatea natiunilor-
+=1
Desigur atentia semnificati!a in c,estiunea terorismului se refera la anii
1/"09 cand a fost studiat pe plan international si in toate tarile. Dr 6aleKi considera
ca terorismul9 din punct de !edere al esentei si su* aspectul instrumentelor si
instigatorilor este de doua feluri5 terorismul de sus :stat; si de 8os. %l face si o
clasificare istorica a terorismului 5
K De la inceput si pana la sfarsitul secolului al O*II$lea! din sec. al O*III$lea pana la cel
de$al II$lea .azboi Mondial si in fine de dupa al II$lea .azboi Mondial.-
+=<
7n alt aspect al definitiei terorismului se refera la aspectul 8uridic9 aici mai
multa greutate re!ine laturii criminale a terorismului. Dr.Dei,im9 referitor la
definitia 8uridica a terorismului spune ca este5
K&rice act de violenta si forta! in orice loc! cu orice intentie si mi3loc pentru a obliga o
tara sau persoane pentru a renunta sau a apela la un fapt.-
+==
0ermenul terorism este un termen de origine franceza9 intrat in literatura
politica din 1225 si care in sens initial se referea la activitatile de violenta si panica.
In momentul de fata9 fiecare tara studiaza aceasta c,estiune din punct de !edere al
interesului propriu9 de aceea nu e4ista un consens in definitia terorismului.
Din punctul de !edere al centrului de interes al prezentei lucrari se poate
spune ca el este strans legat de lumea Islamica. Dr. De,es,iar considera e4istenta a
doua categorii de definitii ale terorismului5 definitia academica si cea operationala.
%l enumara trei scopuri ale terorismului5
1. guvernul!
2. societatea
+. indivizii.
e *aza acestor trepte el considera trei trepte de operatiuni teroriste5
terorismul rezultat din radicalizarea unei persoane sau grup0
terorismul rezultat din reactile individuale sau de grup0
terorismul ca instrument al schimbarii fundamentale in toate
structurile societatii.
+=?
#")
R'6)43a 9a,-(3a3)) R'/-2(),)) Iran9 anul II9 nr."9 p.?
#"5
Idem p. ?
#""
idem p./
#"-
Idem p./
1/#
0erorismul de orice fel si mod9 creaza genocid uman si distruge lim*a8ul
comunicarii si dialogul dinte oameni. resedintele 6. +,atami considera ca
terorismul9 atat cel din 11 septem*rie cat9 si cel in forma genocidului palestinian este
un fenomen modern9 si pentru a se pre!eni are ne!oie de !iziuni si metode moderne.
%l considera ca afara de !iolenta *azata pe putere9 care ameninta lumea de azi9
tre*uie creat un lim*a8 comun de intelegere si acceptare reciproca. Aici 6. +,atami
este de parere ca acest lim*a8 comun se poate crea prin dialog9 prin doua pre(
conditii5 e4istenta factorilor de dialog cu identitate independenta si separata9 si
loialitatea partilor in rationalitatea generala a omenirii pentru depasirea aspectelor
ultra personale9 ultra culturale si ultra etnice. :Din discursul lui M. 8hatam6 in
Iniversitatea @arab6 din 4lmat6 8azakhstan;
Intre altele9 asa dupa cum scrie ziarul C-r)'r-( Na3)ona( din 15 noiem*rie
20019 arlamentul %uropean a adoptat o rezolutie pri!ind definirea terorismului in
care se spune ca terorismul este5
,orice act comis de indivizi sau grupuri care! recurgind la violenta impotriva unor tari! a
institutiilor sale sau a populatiei in general sau a unor indivizi anume! care! sub pretetul unor
aspiratii separatiste! prin conceptii ideologice etremiste sau pe baza fanatimsului religios sau
manate de setea de bani! au ca scop sa supuna la un climat de teroare puterea publica! anumiti
indivizi sau societatea sau! in general! intreaga populatie! iar asociatie sau organizatie terorista
este orice grup compus din doua persoane sau mai multe care actioneaza in vederea comiterii de
acte teroriste-.
Aceasta este o definitie interesanta si larga si cere statelor mem*re ale
7niunii %uropene si candidatilor la aderare sa adopte masuri eficace impotri!a
aparitiei sau mentinerii unui mediu propice teroristilor9 interzicind orice participare
la acte teroriste si impiedicind orice sustinere intelectuala9 logistica9 materiala sau
financiara in spri8inul actiunilor teroriste.
In acest act gasim si o alta precizare importanta referitoare la actele teroriste
in 7niunea %uropeana care tre*uie considerate ca actiuni criminale care !izeaza
modificarea9 la ni!elul statelor de drept9 a structurilor politice9 economice si
societate9 c,iar daca moti!ul in!ocat este eminamente politic9 ele nu pot fi
considerate decat acte criminale sau c,iar crime impotri!a umanitatii.
De fapt9 aici constatam un nou climat de securitate cu principiile9 standardele
si cerintele sale specifice intre care9 o noua !iziune asupra a ceea ce !a insemna
1/)
culegerea de informatii9 intrucat uriasele in!estitii in sistemul glo*al de
supra!eg,ere electornica %CB%.O1 s(au do!edit insuficiente.
$e pare ca nu e4ista inca o definitie unanim recunoscuta9 unanim acceptata.
7nii incearca sa delimiteze terorismul de raz*oiul partizanilor9 miscarile de
eli*erare nationala.
Criteriile de definire a unui act terorist9 miscare terorista9 grup terorist9
organizatie terorista sunt multiple si acum au aparut unele noi. Cea mai mare parte a
acestor criterii sunt de drept pu*lic9 ci!il9 penal si international. $i se mai pune
pro*lema cine este indreptatit sa dea definitia definiti!a.
In definitia cunoscuta a terorismului ca fiind national! adica intern!
international si de stat! s$a adaugat cel privatizat.
Aceasta caracteristica !izeaza9 cum a mentionat $cotland Nard9 ?0 de
companii para!an9 in toate domeniile de acti!itate9 nuclee ale retelelor teroriste in
peste 50 de tari.
$e mai pune si pro*lema amploarei actului9 atacului terorist9 a mi8loacelor
folosite. De la acte de !iolenta9 rapiri9 asasinate9 e4ecutii sumare9 torturi9 !iolente
oar*e & e4plozii9 incendii9 sa*ota89 de distrugere a edificiilor pu*lice & s(a trecut la
atacuri sinucigase de mare amploare.
.a un moment9 0on> 'lair a declarat5
,Stim ca daca ar putea! grupurile teroriste ar merge mult mai departe si ar folosi armele
de distrugere in masa! chimice! biologice sau chiar nucleare. Evenimentele din 11 septembrie au
fost un semnal si va trebui sa actionam in consecinta-.
Intr(un material pu*licat de ziarul *ritanic T@' G-ar1)an se spune ca
reteaua terorista a lui Osama *in .aden este acti!a in #) de tari.
Drept urmare a acestui fapt9 intr(un raport al Congresului american se rele!a
ca va fi foarte dificil ca organizatia lui bin )aden sa fie anihilata-.
$7A s(au pus imediat dupa 11 septem*rie 2001 pe picior de raz*oi si au
lansat teza ca ,terorismul este problema intregii lumi civilizate.
$e spune ca se !a pune pro*lema sanctionarii celor care au spri8init financiar
sau altfel teroristii9 ceea ce a produs reactii.
Decizia presedintelui 'us, de a ing,eta fondurile unor organizatii si indi!izi
care acopera operatii teroriste sau care sunt doar *anuite de astfel de legaturi9 tinteste
la 8ugularea arterei !itale a terorismului glo*al9 artera sa principala. In prima etapa a
1/5
fost pu*licat lista celor 2- de organizatii si indi!izi care au acti!itate in mai mult de
)0 de tari9 dar aceasta lista este departe de a fi inc,eiata.
1u este o intimplare ca tocmai ziarul el!etian Tr)2-n' 1' G'n'6'
considera intr(un editorial ca5
,trezirea Statelor Inite a venit prea tarziu. Ele aveau la indemana orice posibilitate
legala sa inceapa sanctionarea financiara pentru fondul lui 2in )aden inaintea actualei tragedii-.
19.2. 'e)inirea #terorismului$ si a #)undamentalismului$
con)orm Islamului
.umea Islamica a suferit in ultimul timp din cauza unei noi propagande anti(
Islamice9 ei fiindu(i asociati termeni ca teroristi Islamici! fundamentalisti
musulmani! etremisi musulmani si terorismul Islamic. O cauza a acestei stari de
fapt poate fi identificata in efectele negati!e ale actului terorist din 11 septem*rie
2001 din America.
In mod cert9 in Islam actiunile de !iolenta9 terorism9 atingerea sigurantei
sociale si securitatea oamenilor de orice credinta nu sunt permise pentru ca Islamul
pune accent pe indrumarea oamenilor prin pace9 toleranta si ra*dare. 0otusi9 de
multe ori9 comentariile incomplete despre .upta sfanta :5ihad;9 despre 8urisprudenta
Islamica si traducerea incorecta a termenului fundamentalism au condus la idei
preconcepute legate Islam.
Asa cum am aratat anterior :A se !edea in acest sens Capitolele 2 si # din
prezenta lucrare; dogma Islamica este centrata pe om astfel incat Coran-(9 cartea
$fanta interzi!ce omorul. Iata9 spre e4emplificare9 trei !ersete din Coran5
7No) )-a. ,)n43)3 /' <)) (-) A1a.+
36"
7A1'6ar-( 6)n' 1' (a Do.n-( 6o43r-H C)n' 6o)'43' 4a ,r'a1a 4) ,)n' 6o)'43' 4a n-
,r'a1aH+
36$
7C@'a.a (a ,a('a Do.n-(-) 3a- ,- )n3'('/,)-n' 4) 2-na )n1'.nar' 4) 1)4,-3a ,- ') ,-.
' .a) <r-.o4+
3%
#"?
$ura Al(Isra9 !ersetul -0
#"/
$ura Al(+a,f9 !ersetul 2/
#-0
$ura Am(1a,l9 !ersetul 125
1/"
Conditiile concrete istorice ale secolelor @I@(@@ au adus insa in atentia
societatilor musulmane lupta pentru eli*erare9 pentru drepturile omului si
re!italizarea principiilor Islamice pri!ind dreptatea sociala.
In Islam .upta $fanta :Hi,ad; are un rol important.Din punctul de !edere al
terminologiei Islamice E)@a1-( inseamna are doua semnificatii clare5
#-1
7'<or3-( 4-/r'. /'n3r- r'a()5ar'a -n-) o2)',3)6+=
7a 1'4,o/'r) 4) a -r.a ,a('a 4a,r)<),)-(-) /'n3r- ,a-5a (-) A((a@, a1),a /'n3r-
'()2'rar'a oa.'n)(or 1' n'1r'/3a3' 4) 4-2C-*ar', /'n3r- r'43a-rar'a ,r'1)n3') )n A((a@ 4)
r'43a2)()r'a -n-) 4)43'. 4o,)a( 1r'/3+.
$copurile 5ihadului Islamic sunt numeroase dar merita a fi amintite cate!a
#-2
5
1. Islamul are un program re!olutionar e4tins care are drept
o*iecti! sta*ilirea unitatii societatii umane pe *aza dreptatii si iu*irii reciproce.
$copul sau este restaurarea li*ertatii umane si umanizarea lumii. rin urmare Islamul
lupta impotri!a oricarei forme de politeism9 nedreptate si su*8ugare. Immah$ul
musulman se considera responsa*il nu numai in a(si duce !iata indi!iduala si
cole!ti!a pe *aza principiilor unicitatii lui Alla, si a dreptatii ci si in a face tot
posi*ilul pentru a propaga dreptatea9 a trzi pe ignoranti9 a lupta pentru cuza celor
oprimati si a celor fara pri!ilegi9 de a termina coruptia si a resta*ili li*ertatea.
2. 6usulmanii au datoria fundamentala de a indeparta o*stacolele
din calea dez!oltarii umane si de a nu fi indiferenti in fata acestor o*stacole.
#. 6usulmanii nu numai ca tre*uie sa(si apere aria de influenta
religioasa ci tre*uie sa incerce sa o e4tinda.
). 3iecare 6usulman are datoria de a rezista agresiunii inamicului
in orice fel posi*il si sa coopereze cu altii in aceasta pri!inta.
Iata cum sunt prezentate in Coran scopurile 5ihadului Islamic
#-#
5
a. %4pansiunea credintei in Alla, si a acceptarii comandamentelor $ale5
.uptati in modalitatea prescrisa de Alla, impotri!a celor care lupta impotri!a !oastra
:$ura, al('aSar,9 251/0;
.uptati pentru cau>a lui Alla, cu ,otarare :$ura, al(Ba889 225-?;
*. A8utorarea celor sla*i si nea8utorati5
#-1
,ilosop,> of Islam9 'e,ec,ti Y 'a,onar9 Ansari>an u*licatons9 .O.'o49 1?-9 Islamic
Repu*lic of Iran9 p. 5"-
#-2
I*idem9 p.5"?
#-#
I*idem9 pp.5"?(5"/
1/-
ce !a opreste sa luptati pentru cauza lui Alla, si a oamenilor9 femeilor si copiilor
lipsiti de aparareL : $ura, al(1isa9 )5-5;
c. A pune capat persecutiei5
.uptati pana nu mai e4ista persecutie :$ura, al(Anfal9 ?5#/;
0otusi9 Hi,adul pre!ede ca un luptator pentru credinta lui Alla, tre*uie sa
ai*a mereu gri8a ca in zelul si ardoarea sa sa nu depaseasca limitele dreptatii.
.uptati pentru credinta lui Alla, impotri!a celor care lupta impotri!a !oastra9 dar nu
comiteti agresiuni9 pentru ca Alla, nu(i iu*este pe agresori :$ura, al('aSara,9 251/0;
Cu alte cui!inte9 in Islam9 raz*oiul are un caracter specific si pentru
eliminarea inamicului nu se poate apela la orice mi8loace. 1.$.6o,ag,eg, Domad
scrie referindu(se la conditiile raz*oiului dus de musulmani
#-)
5
musulmanii nu au li*ertate in folosirea oricaror arme si unele arme de tipul celor
c,imice9 arderea oamenilor de !ii si morti9 distrugerea padurilor si animalelor si poluarea apei in
raz*oiul sfant sunt interzise
7na dintre rezer!ele tarilor Islamice in pro*lema terorismului se refera la
miscarile de eli*erare. entru acest caz sunt mentionate !ersete din Coran unde
musulmanii9 in mod corect sunt indrumati in a8utorarea acestor miscari
#-5
5
cat despre aceia care a8uta si iz*andesc9 cand sunt nedreptatiti9 impotri!a acestora nu
este drum
De ce nu !a a8utati !oi unii altoraL
In .upta $fanta au e4istat si ganditori musulmani &mai ales din secolul @@(
care au accentuat latura de rezistenta si raz*oi in Islam. Dintre acestia cel mai
renumit a fost $.Hamal Asada*adi potri!it caruia
#-"
5
3undamentul religiei Islamice este a4at pe in!ingerea si forta pentru promo!area
!alorilor Islamice9 in ridicarea cu!antului lui Dumnezeu9 lupta sfanta este o*ligatorie.
Dr. %naiat scrie despre spiritul lui Asada*adi
#--
5
0endintele lui $. Asada*adi in prezentarea Islamului ca religie de lupta si efort l(au
condus la !iziunea anti(engleza si de aceea el a pus un accent deose*it pe o*ligati!itatea raz*oiului
sfant. In !iziunea lui9 in fata oricarui stat care nu doreste decat sa distruga Islamul9 musulmanii nu
au decat calea fortei si a raz*oiului sfant
#-)
Dreptul International Islamic9 anul 1//19 p.?-
#-5
$ura $ura9 !erste )1 si $ura $affert9 !erset 25
#-"
6entionat in cartea Aiziunea reformata in miscarile islamice9 de 6.H.$a,e*i9 p.202
#--
I*idem9 p.2)
1/?
O alta dez*atere contemporana este cea din 8urul termenilor de Islam si
Islamism. Aceasta e4presie a fost folosita mai ales dupa anul 1/?0 cand @ratii
Musulmani :miscare creata in 1/2? de Bassan al 'anna; s(au declarat partizani ai
Islamismului. otri!it lui Anne(marie Delcam*re Islamismul ar fi5
#-?
un demers politic9 reclamandu(se de la Islam si urmarind sa apere unele optiuni ale
societatii9 marcat de un !iguros anti(Occidentalism. Islamismul transforma religia in ideologie de
lupta si de eli*erare.
In principiu9 Islamistii9 in lupta lor din ultimele decenii9 au ales trei cai5
a. 1' <or3a-6)o('n3a=
2. ,-(3-ra(a-1' *an1)r'=
,. /o()3),a.
In Occident9 e4presia fundamentalism- a fost deseori sinonima cu dogma
protstanta la inceputul secolului @@(plecandu(se de la un !olum crestin aparut in
1/10(1/15 in America 5T@' 9-n1a.'n3a(4. Intre timp aceasta miscare s(a e4tins9
iar gandirea Islamica !or*este la ora actuala de 3undamentalismul mondial definit
de A.$aderi astfel
#-/
5
infrastructura comuna a miscarilor fundamentaliste este rezistenta fata de procesul de
secularizare si inegalitate in lumea de astazi9 adica el este un fenomen care doreste stergerea
diferentei intre structurile religioase si cultura dominanta dintr(o societate.
In continuare9 el a*ordeaza modalitatile de cunoastere a miscarilor
fundamentaliste si adauga
#?0
5
3undamentalismul este un efort sustinut pentru folosirea conditiilor religioase care sa fie
in concordanta cu lumea contemporana9 aflata in sc,im*are si9 in acelasi timp9 sa o a8ute sa
progreseze.
1a!a* $afa!i9 teoreticianul fundamentalist al Re!olutiei Islamice din Iran9
fondator al Organizatiei sacrificatii Islamului a fost o personalitate conser!atoare9
decis sa lupte cu coruptia si cu dominatia strainilor9 ferm in pozitia folosirii luptei
armate pentru promo!area si aplicarea legilor di!ine.
Conceptia lui 1a!a* $afa!i poate fi rezumata astfel5 din punct de !edere
social el credea ca !iata inseamna munca in e4teriorul casei9 !iata de familie si
rugaciune religioasaE religia ocupa o mare parte a !ietii si e4istentei omului si pentru
#-?
Islamul %d. Coresi9 p. -1
#-/
3enomenul 2lo*alizarii 6ondiale9 p.11-
#?0
I*idem9 p.11?
1//
aceasta doctrina Islamului tre*uie promo!ata peste tot(c,iar si in fa*rici. In plan
politic el credea in su!eranitatea lui Dumnezeu si a legilor di!ine9 e4trase din Coran.
Din aceasta perspecti!a el a fost influentat de ideile lui Bassan al('anna9 fondatoru
l@ratilor Musulmani. Din punct de !edere economic doctrina lui era 51ici !est9 nici
est9 ci Repu*lica Islamica(condamnand9deci9 si comunismul si capitalismul si militand
pentru un stat Islamic.
In inc,eiere tre*uie deci precizat ca din punct de !edere al gandirii Islamice
<-n1a.'n3a()4.-( nu are conotatii negati!e ci eeste antiteza secularizari(inteles ca
teza in sens dialectic. Astfel fundamentalismul este o incercare de a conferi un
aspect sacru ordinii sociale9 o renastere religoasa a intelegerii !ietii politice.
19.3. Pozitia Uniunii Europeene re)eritoare la evenimentele din
11 septem&rie 2991
O caracterisitica a e!olutiei spiritului de solidaritate a aparut la o luna dupa
11 septem*rie 2001. Aceasta ar consta in renationalizarea politicilor e4terne a
tarilor 7.%. In continuare9 o*ser!atiile mass(mediei internationale in legatura cu
acest fapt.
K)upta impotriva terorismului provoaca fisuri in interiorul IE- & in
cotidienele americane s(au pu*licat analize in care se arata ca9 in loc sa consolideze
7niunea %uropeana intr(o forta politica9 campania impotri!a terorismului a pro!ocat
disensiuni9 indepartand 7% de telul sau de a de!eni o !oce unica9 operati!a in
pro*lemele pe cat de ample9 pe atat de sensi*ile ale pacii si raz*oiului. 7% s(a
transformat intr(o multitudine de grupari cu !ariate pareri in pri!inta securitatii
internationale. Aceste di!izari nu fac decat sa confirme ade!arata relatie dintre
%uropa si $tatele 7nite9 dupa atentatele din 11 septem*rie5 declaratia initiala pri!ind
spri8inul politic este depasita99 la fel cum depasite au fost si 7%9 si componentele
europene ale 1A0O9 $7A preferind contacte directe9 de la stat la stat9 a4ate pe
a8utorul militar *ilateral pentru fortele anga8ate in Afganistan. In fine9 Quimitoarele
e!olutii de la 2and9 scrie ziarul su*liniaza de fapt actuala atomizare a 7% si pun in
e!identa ceea ce pare a fi rationamentul Americii9 potri!it caruia %uropa ar putea fi
folositoare campaniei sale doar in termeni de unitati nationale9 singulare9 izolate de
ezitarile si contradictiile Celor 15 in ansam*lul lor. In spatele liniei franco(germano(
*ritanice9 careia ei insisi i(a fost de altfel greu sa(si do!edeasca unitatea9 summitul a
200
scos9 la i!eala un grup al celor ma,niti :$pania si Italia9 dar si 'elgia si ortugalia;
care9 desi s(au oferit sa acorde asistenta militara9 au fost e4cluse din discutiile
liderilor9 apoi un grup al celor neutri :3inlanda9 $uedia9 Austria si Irlanda;9 dornice
sa su*linieze ca 7% nu are nici o autoritate in domeniul9 si9 in fine9 un alt grup al
celor ce se intrea*a daca toate acestea se !or sfarsi sau nu curand.
Marile puteri strang randurile in fata terorismului international $ su*
acest titlu L' Mon1'+ pu*lica la randul sau o serie de articole. 7nul in special9
referitor la summitul informal de la 2and. Cu!aintul de ordine a fost9 potri!it
cotidianului fiancez de stanga9 acela de a nu face nimic ce ar putea sla*i eforturile
coalitiei de a lupta impotri!a terorismului. %uropenii au !rut sa(si afirme
solidaritatea cu Ias,ingtonul9 in ciuda faptului ca in mai multe capitale s(au facut
auzite critici cu pri!ire la consecintele operatiunilor americane. Discordantele sunt
insa marginale si adesea limitate :la partidele Aerzilor9 spre e4emplu9 in 'elgia.
2ermania sau 3ranta;9 scrie ziarul. ro!ocatoare s(au do!edit a fi insa initiati!a
franceza de organizare a unui Qsummit in treiQ :3ranta9 6arca 'ritanie si 2ermania;9
cu o ora inainte de inceperea Consiliului european. Ciarul citeaza surse diplomatice
franceze si germane care au e4plicat ca 2er,ard $c,roder9 0on> 'lair9 HacSues
C,irac si .ionel Hospin se sfatuiesc regulat de la inceputul crizei9 nefiind prin urmare
anormal sa ai*a o discutie care sa nu capete neaparat o dimensiune comunitara.
$u*iectele a*ordate nu au pri!it9 de altfel9 potri!it surselor citate de )e Monde! decat
tarile cel mai acti! anga8ate in operatiunea condusa de $tatele 7nite5 sc,im* de
informatii cu pri!ire Ia situatia de pe teren9 rolul ser!iciilor speciale9 raspunsul
pentru ultimele cereri formulate de Ias,ington. rin urmare9 nu ar fi !or*a c,iar de
fisuri.
QEste prima data cand Iniunea actioneaza in mod colectiv intr$o criza
internationalaM! apreciaza 2u> Aer,ofstadt9 prim(ministru al 'elgiei si presedinte in
e4ercitiu al 7niunii %uropene9 intr(un inter!iu acordat ziarului )e Monde. otri!it
premierului *elgian9 Cei 15 au pozitii comune clare atat in pri!inta atentatelor9 a
legitimitatii ripostei si a !ointei de a participa la aceasta9 cat si cu pri!ire la masurile
ce tre*uie luate pentru a lupta impotri!a terorismului.Aer,ofstadt insista nu atat pe
rolul de actor principal al %uropei in aceasta criza9 cat pe cel specific al sau9 Qaltul
decat cel 8ucat de americaniQ.
KIniunea trebuie sa fie solidara si sa participe la actiunile cerute de partenerii nostri!
insa ea are de asemenea si alte sarcini! mai specifice! pe care le poate indeplini mult mai bine decat
201
altii. In acest sens! principala sarcina a Europei ar fi aceea de a lucra in plan diplomatic pentru
crearea celei mai largi coalitii impotriva terorismuluiM
este de parere premierul *elgian. Atat americanii9 cat si europenii doresc o
cooperare stransa9 dar americanii nu pretind atat actiuni militare9 cat initiati!e
diplomatice :spre e4emplu in Orientul 6i8lociu;9 actiuni in plan 8udiciar si
politienesc menite sa stopeze finantarea terorismului si desigur9 nu in ultimul rand9
actiuni cu caracter umanitar. Q%ste ade!arat ca 7niunea este compusa din state care
au influente istorice in plan diplomatic9 economic si militar9 dar aceste aspecte nu o
impiedica sa actioneze intr(o maniera colecti!a in actuala criza internationala9
conc,ide premierul *elgian.
6ulti analisti sunt de parere ca actuala criza a pro!ocat o Urenationalizare a
politicilor e4terne ale principalelor tari europene9 in detrimentul politicii e4terne si
de securitate comune.
3ranta9 care alaturi de 6area 'ritanie9 s(a aflat la originea relansarii politicii
europene de aparare9 in 1//?9 a fost printre primele state care s(au intre*at cat de
adec!ata este forta de reactie rapida aflata inca in faza de constructie :si programata
sa de!ina operationala in 200#; ( la noile amenintari reprezentate de terorism.In fata
Institutului de Inalte $tudii ale Apararii 1ationale9 premierul francez de atunci9
socialistul .ionel Hospin9 sugera o adaptare a instrumentului militar european. Ideea
a fost primita insa cu prudenta la 'ru4elles9 atat de europenii mai rezer!ati :care
pri!esc nu fara o oarecare reticenta e4tinderea competentelor 7niunii;9 cat si de
partizanii cei mai con!insi :care se tem de o e!entuala um*rire a progreselor de8a
realizate;.
Intr(un fel sau altul9 7niunea insa tre*uie sa se miste. %clipsarea europeana
despre care se !or*este nu are cum sa fie nici descura8anta9 nici iremedia*ila. In
criza internationala declansata dupa atentatele din 11 septem*rie9 ea corespunde unui
moment. ro!ocarea este insa pregatirea acestei 7niuni pentru QrundaQ urmatoare.
#?1
19.. Reasezari si reactii la nivel international
#?1
6adalina $tanescu Ro.an)a L)2'ra9 2-.10.2001;
202
In timp ce $7A au fost tot mai spri8inite in actiunile lor de aliati9 de
simpatizanti9 s(au emis pareri care spun ca un asemenea raz*oi9 cu inamici in!izi*ili9
sunt necesare arme noi.
Intr(un editorial al ziarului A1'6ar-(9 intitulat ,4rme vechi la un razboi
nou- se arata intr(un raz*oi cu totul nou9 asa cum este cel impotri!a terorismului9
nu se poate lupta doar cu armele !ec,i.
In aceasta pri!inta9 desigur9 la*oratoarele corespunzatoare situatiei sunt de8a
in actiune in multe tari.
$ecretarul apararii Donald Rumsfel a declarat pentru ,T@' Aa4@)n*3on
Po43-E
, metodele atacului din 11 septembrie au fost o surpriza pentru noi. In deceniile viitoare!
vom mai fi cu siguranta surprinsi-.
In continuare !or*este despre strategia in domeniul apararii9 adaptata
secolului al @@I(lea9 a4ata pe patru domenii(c,eie
#?2
5
1. A4)*-rar)(' 1a3' /r)'3'n)(or 4) a()a3)(or S3a3'(or Un)3' )n ('*a3-ra ,-
a3)n*'r'a o2)',3)6'(or /ro/-4'.
2. D'4,-raCar'a a16'r4ar)(or /o3'n3)a() 4a 3r'a,a (a a1o/3ar'a -nor /ro*ra.'
4) 4a (an4'5' o/'ra3)-n) ,ar' /'r),()3'a5a )n3'r'4'(' SUA 4) a(' a()a3)(or.
3. Con3ra,arar'a a,3)-n)(or a*r'4)6' 4) r'43r),3)6' /r)n <or3' 1' r'a,3)' ra/)1a.
4. In ,a5-( )n ,ar' 1'4,-raCar'a n- <-n,3)on'a5a, )n<ran*'r'a ,a3'*or),a a
3-3-ror a16'r4ar)(or.
%4primarea pozitiilor di!erselor state9 di!ersilor lideri de stat9 politici9 ale
multor personalitati a pro!ocat si reasezari in cadrul !ietii politice din numeroase
state. Acestea se o*ser!a mai ales in tari in care au loc alegeri electorale sau se
pregatesc asemenea campanii.
e *aza Art.5 al Cartei 1A0O9 mem*rii acesteia s(au solidarizat cu $7A.
Dar iata unele reactii pentru a intelege e4act esenta9 continutul acestei
solidaritati5
1. Declaratia de accept ca situatia se incadreaza in 4rt. <
2. Momente de reculegere in toata Europa
+. Declaratii politice orientate spre ,real politic-! in functie de interesele fiecarui stat.
( Spania va sustine SI4 ,cu toate fortele-.
( %urtatorul de cuvant al premierului britanicE ,nu este vorba de un cec in alb-
#?2
C-r)'r-( Na3)ona(9 15.12.2001
20#
( 5oschka @ischer! ministrul de eterne germanE retinut in a anunta un spri3in
neconditionat.
( 5ospin! premierul @ranteiE ,"ombatem terorismul! dar nu combatem lumea
Islamica! unde avem prieteni si parteneri-.
( %apandreou! ministrul de eterne grecE ,trebuie luptat impotriva terorismului!
dar nu cu isterie-.
( 2erlusconi premierul Italiei a pedalat mai mult pe ,raspunsurile politice- decat
pe cele in favoarea unei ,riposte militare-.
1. %e parcurs! in cursul celor ? luni care au trecut de la atacul terorist! fiecare tara a
procedat la reevaluari in functie de ineresele proprii! unele constatind ca nu sunt
amenintate de atacuri precum cel din SI4.
$ocul undei e!enimentelor din 11 septem*rie 2001 din $7A a mers mai
departe9 in cadrul conducerilor di!erselor companii9 mai ales transnationale9
financiare9 dar si in cercurile culturale9 religioase9 stiintifice si c,iar sporti!e.
Opinia pu*lica a fost orientata9 in general9 prin presa9 radio9 tele!iziune9 spre
condamnarea atacului de la 11 septem*rie 20019 a autorilor acestuia9 a celor care l(
au ela*orat9 finantat si pregatit. 0otodata9 s(a proiectat pentru o perioada indelungata
de timp necesitatea spri8inirii cu orice pret a contracararii altor e!entuale atacuri de
amploarea celui din 11 septem*rie 2001.
0oate mi8loacele de informare in masa Occidentale au tinut luni de zile cu
sufletul la gura milioane de oameni. Acestea s(au ocupat pana la detaliu de cum s(au
petrecut lucrurile9 de forma reactiilor9 de sus si pana 8os9 de e!olutia e!enimentelor
militare si politice din Afg,anistan9 de consecintele si implicatiile ce !or mai urma.
19.*. Pozitia intelectualilor americani % . interpretare Islamica
$olidaritatea inspirata de e!enimentul din 11 septem*rie 2001 s(a e!identiat
in luarile de pozitii ale oamenilor politici9 a celor de cultura9 scriitorilor9
reprezentantilor di!erselor culte religioase etc.
Referitor la argumentele inregistrate e!enimentul din 11 septem*rie 2001 din
$7A si reactiile si !iziunile intelectualilor si teoreticienilor constatam o di!ersitate
semnificati!a9 cel putin greu de clarificat prin formele con!entionale de stanga sau
de dreapta. Intre intelectualii de dreapta au fost unii9 care au apreciat corecta reactia
de forta a Americii si in centrele uni!ersitatre9 culturale9 in politica am constatat !oci
20)
care au considerat lupta impotri!a terorismului fara rezultate de lunga durata. 3oarte
interesanta este si declaratia a "0 de intelectuali teoreticieni americani in spri8inirea
luptei importi!a terorismului. A!and in !edere ca dintre senatori sunt $. Buntington
: cel care a lansat teoria ciocnirii intre ci!ilizatii; si 3. 3oKo>ama :cel care a declarat
!ictoria finala si decisi!a a li*eralismului prin pra*usirea fostei 7niuni $o!ietice;
merita sa fie enumerate punctele importante si argumentele mentionate in
declaratie.
P
Inter!ine un moment cand un popor este o*ligat sa apeleze la crime pentru
aparare. Dar a!and in !edere ca9 raz*oiul inseamna pierderi umane si !iata plina de
!aloarea oamenilor9 noi accentuam cinci ade!aruri dorite de toti oamenii5
#?#
1. )ibertatea si dreptul primordial la egalitate0
2. &mul este aa oricarei orinduiri sociale si orice guvern are datoria de a
consolida bunastarea si prosperitatea cetatenilor sai.
+. &amenii au datoria de a fi cautatorii sensului real al vietii si scopului final0
1. )ibertatea de a trai si libertatea religioasa sunt drepturi indispensabile ale
oamenilor0
<. Iciderea in numele lui Dumnezeu este in contradictie cu credinta si inseamna
falsificarea drastica in clarviziunea credintei religioase.
3oarte importanta este declaratia in care se fac referiri la un raz*oi 8ust.
KHoi consideram ca orice razboi e groaznic si e rezultatul ineficientei si iresponsabilitatii
politice a oamenilor. .atiunea si intelepciunea ne invata de mult! ca prima si cea mai importanta
reactie la rau este stoparea lui-.
3inalul declaratiei face referire la *in .aden si al & Oaida ca o retea
internationala Islamica acti!a in )0 de tari si al(Oaida este considerata ca un *rat al
unei miscari Islamice mai !aste.
KHoi folosim epresii ca Islamism si Islamisti etremisti pentru a vorbi despre o miscare
politico$religioasa violenta cu etreme infleibile care sunt o amenintare totala a lumii.-
+F1
Desigur despre aceasta declaratie e4ista mai multe semne de intre*are ca de
pilda de ce nu a aparut in mass media americanaL De ce a aparut pe la sfarsitul
raz*oiului din Afg,anistanL si altele9 dar un lucru este cert9 ca dupa aceasta
P
De mentionat9 aceasta declaratie de 1? pagini a fost semnata dupa inc,eierea relati!a a raz*oiului
din Afganistan si a fost distri*uita in e4clusi!itate in teritoriul $7A
#?#
!-('3)n-( Po()3), Iran)an E.roo59 p.29 1?T02T2002
#?)
Idem9 p.)
205
declaratie 2.I.'us, a !or*it de Ua4a raului si posi*ilitatea atacarii tarilor cu putere
nucleara9 inclusi! Rusia si C,ina si ine!ita*ilitatea unui atac asupra IraKului.
$a trecem de aceste aspecte si sa !edem reactia intelectualilor la declaratie.
e la sfarsitul lunii aprilie 20029 12? de intelectuali americani9 printre care
%duard Berman au pu*licat o scrisoare ca replica la declaratia susmentionata .
%duard Berman spune despre scrisoare5
,unii din prietenii nostri europeni doreau sa stie daca apare vreun raspuns la scrisoare! =G
de intelectuali in spri3inirea politicii de razboi a presedintelui 2ush! si asta este raspunsul
nostru.-
+F<
Aceasta scrisoare apare cu titlul & scrisoare de la cetatenii americani catre
prietenii europeni si contine mai multe aspecte dintre care
#?"
5
( punctul de baza alpornirii razboiului e considerarea egalitatii valorilor
interne ale 4mericii cu comportarea economica si mai ales militara a
4mericii in lumea eterioara.
( )upta totala impotriva terorismului pentru distrugerea totala a acestuia
va dura mai mult decat capacitaea lumii de azi! mai ales in aspectul
folosirii armelor de distrugere! atomice si altele.
( Dimensiunea materiala si umana a luptei impotriva terorismului si mai
ales indignarea milioanelor de oameni va fi mai mare decat asteptarile.
( "a cetateni ai 4mericii avem datoria de a combate aceasta viteza nebuna
a luptei impotriva terorismului.
( Si voi europenii aveti aceeasi datorie! fiind in pericol viitorul vostru.
( Multi europeni sunt constienti de pericolul coalitiei cu 4merica in lupta
impotriva terorismului! da putini au cura3ul de a face public cu
sinceritate! pentru ca le e frica de acuzatii anti$americane.
( "ritica sincera si rationala a europenilor fata de politica de razboi a
guvernului 2ush! poate spri3ini vocatia anti$razboi in interiorul 4mericii.
Aceasta declaratie are meritul su*linierii unei dimensiuni largi si nepre!azute
a rezultatului raz*oiului contra terorismului. Cu toate ca acest mesa8 si altele
asemanatoare fac parte din democratia americana si nu poate introduce modificari
esentiale in pozitia administratiei 'us,9 pot sa !ina in a8utorul !ocilor care tin la
ratiunea si constiinta in lupta impotri!a terorismului. O asemenea !ocatie o gasim si
#?5
DDD.iran(c,a*ar.com 9 din 1 mai 2002
#?"
Idem
20"
in initiati!a dialogului intre ci!ilizatii si alianta de pace in loc de alianta de raz*oi a
presedintelui iranian 6. +,atami.
In continuare9 facem si o referire la comentariul unui alt intelectual american
de origine ara*a.
%duard $aid
P
drintr(un articol cu titlul! K4menintarea repetata despre
revenirea epocii 3enante! Istoria Intelectualilor 4mericani9 considera scopul de
*aza al declaratiei ca fiind spri8inirea si argumentarea politicii gu!ernului si a
Administratiei 'us,.
%l scrie5
,In 4merica nu am cunoscut un arab sau un musulman 4merican! care simte ca se afla
inclus in tabara dusmanilor! in moment ce suntem tinta unui atac neplacut! cu toate ca declaratiile
vorbesc ca musulmanii si Islamul nu sunt inamici ai 4mericii-.
+F?
Autorul este de parere ca America este altce!a decat ceea ce spun 'us, si
Rumsfeld si adauga5
,Hu pot accepta ca 4merica duce un razboi 3ust impotriva terorismului. 4merica este tara
migratorilor in care legile nu sunt inspirate de Dumnezeu ci stabilite de cetateni.-
+FF
%. $aiid in continuare face referire la legea patriotica :atriot Act; si este de
parere ca prin aceasta lege au fost incalcate articolele 19 )9 5 si ? ale Con43)3-3)')
A.'r),an'9 prin legea patriotica a fost eliminat dreptul la a!ocatul apararii si la o
8ustitie 8usta. Autorul intrea*a pe *aza carui argument 'us, si Administratia lui si(au
marit *ugetul de aparare annual la )00 de miliarde de dolari si face mentiune la
declaratia congressman(lui Denis +ucinic :democrat din $tatul O,aio; care spune5
KHoi nu am cerut ca rasplata sangelui oamenilor nevinovati din 11 septembrie sa fie
uciderea taranilor nevinovati din 4fganistan.-
+FL
In continuare el face referire la situatia din Orientul Apropiat si este de parere
ca dupa 11 septem*rie a inceput era de israelizarii diplomatiei americane si prin
aceasta diplomatie A. $,aron a inceput actiunea de genocid palestinian. Ceea ce nu
s(a sc,im*at este !iziunea Americii9 unde 'us, si apropiatii lui se considera Husti si
*uni9 iar identitatea inamicului lor este raul.
P
originar din alestina9 a studiat la rinceton si Bar!ard9 cu o e4perinta de predare in mai mult de
150 de uni!ersitati din $7A9 Canada si %uropa si autorul a 10 carti si traduceri in mai mult de 1)
lim*i straine
#?-
'uletinul olitic Iranian U Iran E.roo59 p.1 din 05.0).2002
#??
Idem9 p.2
#?/
Idem9 p.#
20-
%. $aiid nu considera pozitia Administratiei una de neinteles prin interesul si
esenta ei politica9 ci este de parere ca5
Kdeclaratia intelectualilor este o mare deformare fiind folosite argumente ambigue! adica
intr$o parte compasiune mare pentru oamenii nevinovati din 11 septembrie! iar pe cealalta parte
uciderea oamenilor nevinovati din 4fganistan si %alestina ca o actiune 3usta.-
+LG
Autorul mai adauga ca aceasta declaratie a fost creatia U Institutului Aalorilor
Americane si mai concret prin persoana lui Hean 'et,Ke %ls,tain :feminista
conser!atoare; si inspirat din ideile profesorului 6ic,ael Ialzer :socialistul
recunoscut ca un lo**>st al Israelului;9 si scopul de *aza al declaratiei este crearea
unui front comun in lupta impotri!a terorismului intre America si Israel.
#/1
In partea finala %. $aiid incearce sa raspunda la intre*area de *aza9 adica de
ce aceasta declaratie nu a fost pu*licata in interiorul Americii si considera ca e4ista
doua argumente de *aza5
Kprimul daca ar fi fost publica in 4merica! criticile deveneau atat de aspre si suficient de
puternice pentru a aluneca in alta directie si al doilea fiind faptul ca aceasta declaratie este o parte
dintr$un plan larg al %entagonului ca un act de propaganda de razboi in opinia publica eterna.-
+L2
Concluzionand studiul declaratiei si reactiile par!enite se poate intelege ca
aceasta declaratie seamana cu o petitie din partea intelectualilor americani adresata
musulmanilor fara o e!aluare corecta de catre intelectualitate a folosirii incorecte a
puterii si este considerata ca primul glont in Raz*oiul rece9 intre America si
Islamisti9 care sunt de parere ca raz*oiul lor este cu Occidentul si America.
Declaratia9 cu toate ca face referire la !alorile umane si democratice9 de fapt este o
incercare de a pacali cititorii.
Dar paralel cu o atitudine unitara9 unanima9 am zice9 au aparut9 pe parcurs si
diferente9 nuante.
In timp ce analistii9 comentatorii americani9 englezi9 germani folosesc un stil9
un ton pragmatic9 cei din 3ranta9 Italia9 $pania9 de e4emplu9 par mai preocupati de
analize istorico(filozofice9 lansindu(se in presupuneri9 pre!iziuni9 etc.
%ste e!ident insa ca cei care se preocupa de gasirea9 descifrarea cauzelor
e!enimentului din 11 septem*rie 2001 sunt foarte putini.
#/0
Idem9 p.)
#/1
Idem9 p.)
#/2
Idem9 p."
20?
'ogdan C,ireac9 in editorialul din 1) septem*rie 2001 al ziarului Ade!arul
scrie5
,Eliminarea fizica a fundamentalistilor Islamici fara sa se elimine si cauzele care au
determinat niste tineri sa$si dea viata savarsind crime abominabile nu va opri atacurile teroriste.-
19.+. Pozitia iraniana )ata de evenimentele din 11 septem&rie
2991
Dupa e!enimentele din 11 septem*rie 20019 am constatat si reactii de mai
mare sau mai mica amploare a popoarelor. 0oti fug de termenul terorismului si act
terorist9 dar 11 septem*rie a fost condamnat in acelasi timp de presedintele Americii
si c,iar de conducatorul tali*anilor9 dar fiecare cu moti!ele sale proprii. 0ali*anii au
condamnat pentru a scapa de e!entualele sanctiuni9 iar presedintele aKistanului
pentru legitimarea lo!iturii de stat si continuarea luptei impotri!a inamicilor lui
interni.
$criitorul iranian BaKimpoor9 intr(un articol cu titlul Spiritul iranian si
ignorarea istorica a terorismului- scrie5
,chiar si cei mai duri inamici ai 4mericii din Iran! dupa 2+ de ani sub lozinca ,5os
4mericaT-! au condamnat actul terorist din 11 septembrie 2GG1! fapt care dovedeste eistenta unui
spirit antiteroritm si in randul fundamentalistilor Islamici-.
+L+
Cu toate ca condamnarea actului a a!ut diferite moti!e si argumente9 dar daca
tinerii iranieni cu lumanari in mina in nordul 0e,eranului au e4primat compasiune
pentru familiile care au suferit9 do!edeste spiritul antiterorist al poporului iranian
care are radacini in istoria9 cultura si ci!ilizatia tarii. Autorul9 in efortul sau de a
demonstra spiritul antiterorist iranian9 scrie5
,fiecare popor si natiune are un erou istoric si national! iar pentru iranianul .ostam
#eroul ,"artii regilor- lui @erdousiD este eroul national si istoric! iar Imamul 4li #4.S.D este eroul
religios. In ,"artea .egilor-! .ostam este un comandant si luptator care lupta pentru bunastarea
si linistea oamenilor! desigur lupta si razboiul sunt prima alegere a inamicilor lui in moment ce
pentru .ostam este ultima solutie-.
+L1
Desigur9 s,iiti iranieni au inca si un erou religios in persoana lui Imam Ali
:A.$.;9 a carui !iata este plina de e!enimente eroice si9 ca o lectie de mare iertare9
#/#
DDD.alliran.net din 15.0).20029 p.1
#/)
DDD.alliran.net din 15.0).20029 p.2
20/
c,iar si martirii lui au multe lectii cand dupa primirea lo!iturilor de sa*ie otra!ita9
Imamul este ingri8orat de situatia atacatorului.
7n alt scriitor iranian9 6.R. 1iKfar este de parere ca actul terorist nu are
radacini in saracia9 criza din Orientul 6i8lociu sau prezenta fortelor Americane in
2olful ersic9 ci apartine de o ideologie numita ideologia distrugeriiE el considera ca
planul teroristului rezuma la teroare9 nu altce!a. Autorul9 in continuare9 scrie5
,Hu este clara eistenta unei legaturi intre actorii din 11 septembrie 2GG1 si prabusirea
cladirilor gemene din SI4! ambele actiuni nu sunt de rezistenta sau eprimarea nemultumirii! ci
sunt inspirate de ideologia de distrugere-.
+L<
Autorul este de parere ca 11 septem*rie 2001 este do!ada unei lipse a*solute
a sperantei9 a ni,ilismului si adauga5
,4ctorii principali ai actului sinucigas au combinat metafizica si tehnica moderna si au
creat o surpriza si panica inspirate din doua elemente! adicaE nihilism si tehnologia-.
+L=
Desigur9 spiritul iranian este pasnic si antiterorist9 fapt do!edit si in literatura
si poezia persana9 unde renumitul poet iranian Bafez9 spune5
7L)n)43'a (-.)) '43' 4)n3'3)5a3a )n 1o-a ,-6)n3'
Dr'/3a3' ,- /r)'3'n)) 4) 1-4.an)) ,- 3o('ran3a+
11. C.NC2U=II
.ucrarea de fata a incercat sa realizeze un prim Udialog intre ci!ilizataia
Occidentului si cea a Islamului. 0raditia si gandirea iraniana considera ca Udialogul
este necesar pentru ca se *azeaza pe li*ertatea si !ointa independenta a persoanelor.
Intr(un dialog tre*uie respectata independenta identitatii celuilalt si independenta
credinetelor religioase plus a culturii fiecarei partiparticipante la el. Incercarile de
acest tip sunt inca timide9 fiecare parte incercand sa(si impuna punctual de !edereZ
rezentul te4t a incercat astfel sa puna fata in fata doua Ulumi diferite9 doua
#/5
DDD.iran(c,a*ar.com din 22.11.20019 p.#
#/"
Idem)
210
conceptii si sisteme dogmatice care(aparent(nu au a!ut nici un punct de interferenta
ci numai nenumarate elemnete de di!ergenta.
In acest ultimo capitol !oi incerca sa realizez o sinteza a perspecti!elor %st
!s. !est in intelegerea relatiei dintre RE2I/IE si PU<ERE" P.2I<IC". Am
aratat astfel ca din perspecti!a te4telor fundamentale si a comentariilor teologilor
Islamului acesti doi termeni nu sunt separati ci se afla intr(o legatura compe4a5 unul
neputand e4ista fara celalat. Cu alte cu!ine9 daca in Occident oliticul & si9 de aici9
gu!ernarea politica9 statul etc( sunt dis8unse de aspectele sacrului in !iata sociala9 in
cazul Islamului ele co(e4ista in mod natural9 sunt identice. In cazul Islamului
Coran-( cuprinde in!ataturi referitoare la !iata de zi cu zi cum sa(ti faci rugaciunea9
cum sa platesti pentru *unastarea celorlalti musulmani si cum sa(ti faci
pelerina8ul: sau si percepte referiotare la conducerea unui stat9 formarea unui gu!ern9
inc,eierea tratatelor cu alte state si administrarea economiei.
entru a sintetiza aceste diferente am decis sa mentionez pentru prima data
conceptiile care prezinta deformat !iziunea Islamica si9 ca o contra(pondere la
acestea9 teoriile moderne Islamice care accentueaza necesitatea innoirii intrne a
acestei doctrine(incercand astfel o sinteza propusa inca din primul capitol al
prezentei lucrari.
11.1. Sinteza; Esenta civilizatiei Islamice con)orm conceptiei
traditionale 7Coranul8
6u,ammad a lasat o uriasa mostenire spirituala9 care a in!aluit lumea in
lumina sa si a calauzit ci!ilizatia omenirii de(a lungul multor secole9 o mostenire
care !a cuprinde lumea din nou si !a calauzi ci!ilizatia umana inca o data pana ce
lumina lui Alla, !a cuprinde intreg uni!ersul. 6ostenirea lui 6u,ammad a a!ut un
efect grandios in trecut si !a a!ea un efect la fel de important9 *a c,iar si mai mare9
in !iitor9 in mod sigur9 deoarece 6u,ammad a pus *azele religiei ade!arului si ale
singurei ci!ilizatii care garanteaza fericirea omului. Religia pe care a transmis(o
6u,ammad si ci!ilizatia pe care a fondat(o9 la porunca Domnului sau si spre *inele
omenirii9 sunt insepara*ile. Ci!ilizatia Islamica a fost ridicata pe *aza ratiunii si a
stiintei9 aceeasi *aza pe care se intemeiaza in prezent ci!ilizatia Occidentala. In plus9
Islamul ca religie s(a *azat pe gandirea indi!iduala si pe intentia si !ointa logica.
Relatia intre religie si scopurile ei9 pe de o parte9 si ci!ilizatie si fundamentarea ei9
211
pe de alta parte9 este una foarte stransa. Islamul leaga gandirea metafizica si
simtamintele personale cu regulile logicii si principiile stiintei9 cu acea legatura pe
care tre*uie sa o descopere toti musulmanii si sa o respecte9 daca !or sa ramana cu
ade!arat musulmani. $u* acest asnect9 ci!ilizatia Islamului este radical diferita de
cea Occidentala care domina lumea de astazi. Cele doua sunt diferite in ceea ce
pri!este infatisarea !ietii ca si din punct de !edere al fundamentului pe care se
intemeiaza o astfel de infatisare. Diferenta dintre cele doua ci!ilizatii este atat de
importanta incat ele s(au dez!oltat in forme si directii radical opuse.
11.1.1. D'3'r.)n)4.-( I4(a.), 64. a2or1ar)(' O,,)1'n3a('
Ias,ington Ir!ing9 unul dintre cei mai mari scriitori pe care i(au dat $tatele
7nite ale Americii in secolul @I@9 are o reputatie *inemeritata si se *ucura de mare
incredere in randul cititorilor sai. %l9 a scris o *iografie a rofetului 6a,omed in
care materialul este prezentat intr(o maniera eloc!enta si capti!anta. Desi tratarea
su*iectului si a*ordarea pro*lemelor in general este corecta9 uneori lucrurile sunt
prezentate plecand de la idei preconcepute. Cartea lui se inc,eie cu o concluzie in
care el prezinta principiile Islamului si ceea ce a considerat el drept surse istorice
ale acelor principii. Dupa ce mentioneaza credinta in Alla, ( IMAN ( 9 credinta in
ingerii $ai9 in Cartile $ale si in profetii $ai9 in Ciua Hudecatii9 Ias,ington Ir!ing
scrie5
QCel de al saselea si ultimul principiu al Islamului este redestinarea 9 si in mod e!ident pe
aceasta 9 si(a *azat 6u,ammad increderea in succesul actiunilor sale militare. %l a sustinut ca fie(
care e!eniment si fiecare intamplare erau ,otarate dinainte de Alla, si scrise in Cartea de dinaintea
crearii lumii9 ca destinul fecarei fiinte si ceasul mortii sale au fost fi4ate ire!oca*il si nu pot fi nici
modificate si nici e!itate prin nici un efort al inteligentei sau prin clar!iziune. $u* aceasta putere de
con!ingere9 musulmanii se anga8au in *atalie fara teama si cum moartea in *atalie ec,i!ala cu
martira8ul care le dadea dreptul la admiterea imediata in aradis9 acestia a!eau atat in alternati!a
mortii cat si in cea a !ictoriei9 certitudinea castigului. Q
QAceasta doctrina9 conform careia oamenii9 prin propria lor !ointa li*era9 nu pot e!ita
pacatul9 nici pedeapsa9 este considerata de catre unii musulmani ca ftind contrarie celei pri!ind
dreptatea si clementa lui Alla, si multe secte care au aparut s(au straduit sa atenueze aceasta dogma
care nedumereste9 dar numarul celor care se indoiesc este mic si ei nu sunt considerati ortodocsi. Q
212
QDoctrina Predestinarii a fost una din acele re!elatii miraculoase care(i soseau la timpul
potri!it lui 6u,ammad. Aceasta a !enit imediat dupa *atalia dezastruoasa de la 7,ud9 in care multi
dintre adeptii sai9 printre care si unc,iul sau 1amza9 au fost ucisi. Atunci9 intr(un moment intunecat
de disperare9 cand adeptii si sustinatorii lui erau descura8ati9 el a declarat aceasta lege9 spunandu(le
ca fiecare om tre*uie sa moara la ceasul sta*ilit9 fie in pat fie pe campul de *atalie. %l a declarat ca
ar,ang,elul 2a!riil 1(a instiintat de primirea lui Bantza in cel de al saptelea cer9 cu titlul de .eu al
lui Alla, si al rofetului. 6u,ammad a mai adaugat9 cu pri!ire la trupurile celor morti5 Q%u sunt
martor pentru acestia si pentru toti cei care au fost ucisi in slu8*a cauzei lui Alla,9 ca ei se !or ridica
cu glorie in Ciua In!ierii9 cu ranile stralucitoare ca purpura si inmiresmate ca moscul. Q
Ce doctrina ar fi putut fi ela*orata si mai *ine calculata9 astfel incat sa(i
incura8eze si sa(i impinga inainte9 intr(o actiune sal*atica de cuceriri9 pe mem*rii
acelui grup de luptatori ignoranti si 8efuitori9 decat asigurarea o*tinerii prazii9 daca
supra!ietuiau si aradisul9 daca ar fi cazut in luptaL Aceasta doctrina a facut armele
musulmanilor aproape irezisti*ile9 dar a continut in esenta ei si otra!a care a!ea sa
distruga mai tarziu stapanirea lor. Din momentul in care succesorii rofetului au
incetat sa mai fie agresori si cuceritori si au !arat sa*iile in teaca in mod definiti!9
doctrina redestinarii a inceput sa(si faca simtite efectul9 actiunea si influenta ei
noci!a si distrugatoare. 6olesiti9 sla*iti de pace si de senzualitatea permisa de Coran
( care deose*este atat de clar doctrina Islamica de religia pura si plina de a*negatie a
lui Iisus ( musulmanii au considerat orice napasta sau calamitate ca fiind ,otarata de
Alla, si ine!ita*ilaE sa te nasti stoic si cu toate acestea efortul si stradania omului9
precum si pre!ederea sa fie in !an. QA8uta(te singur si Dumnezeu te !a a8utaRQ este un
precept si care nu a functionat si nu a fost niciodata !ala*il pentru adeptii lui
6u,ammad9 iar re!ersul lui a fost QsoartaQ lor. $emiluna a sla*it9 a cunoscut declinul
si a palit in fata crucii9 si mai e4ista in %uropa9 unde cand!a fusese atat de puternica9
numai cu consimtamantul9 sau mai de gra*a9 din cauza geloziei marilor puteri
crestine9 si pro*a*il9 in curand9 numai pentru a furniza inca o ilustrare pentru
dictonul care spune QCei ce scot sa*ia de sa*ie !or pieriQ.
11.1.2. T'.'()a ,)6)()5a3)') I4(a.),'- No) /'r4/',3)6'
$pre deose*ire de ci!ilizatia Occidentala9 ci!ilizatia Islamului este construita
pe o *aza spirituala9 in care omul este primul c,emat si cel mai important9 sa
recunoasca realitatea suprema si sa inteleaga pozitia lui in lume fara de aceasta
21#
realitate. Ori de cate ori constiinta omului atinge punctul certitudinii si con!ingerii in
legatura cu aceasta rela8ie9 con!ingerea ii !a cere sa se disciplineze si sa se
controleze pe el insusi9 sa(si curete inima si mintea lui cu principiile su*lime ale
maretiei9 multumirii9 fratiei9 iu*irii9 caritatii si credintei. e *aza unor astfel de
principii9 omul isi !a organiza !iata lui economica. 7n astfel de progres se afla la
*aza ci!ilizatiei Islamice9 asa cum ne(a transmis(o noua re!elatia lui 6u,ammad.
Aceasta ci!ilizalie este inainte de orice o ci!ilizalie spirituala. In ea9 ordinea
spirituala constituie temelia sistemului educational9 al moralitatii personale si
sociale. rincipiile care constituie ordinea morala sunt in acelasi timp si temelia
sistemului economic. De aceea9 in aceasta ci!ilizatie nu este permis sa fie sacrificat
!reun principiu moral de dragul sistemului economic.
Opinia autorului este ca aceasta conceptie e4traordinara9 specifica ci!ilizatiei
Islamice9 este cea care poate conduce omenirea la do*andirea fericirii. Daca aceasta
conceptie !a fi ferm inradacinata in mintea oamenilor si !a domina aceasta lume (
asa cum ci!ilizatia Occidentala o determina astazi ( omenirea !a a!ea o cu totul alta
!iata. Idologiile actuale !or fi eliminate iar principiile morale no*ile !or gasi
rezol!area si solutionarea crizelor economice ale lumii de credinta insasi. Alla, a
spus5
MC') ,ar' r'4/)n* ,r'1)n3a 4-n3 ,a a,'(a ,ar' 4' 43r)*a, )n4a '( n- a-1'
1',a3 -n 3)/a3 4) o ,@'.ar'> 4-r5), .-3) 4) or2). E) n- /r),'/ n).),HM.
Comentand acest !erset9 $ei, 6u,ammad A*do scria5
QAcest !erset sustine clar ca taAlid fara ratiune si calauzire este prerogati!ul
necredinciosilor9 deoarece omul nu este un musulman con!ins9 daca nu gandeste si nu 8udeca religia
lui9 nu o cunoaste personal si nu de!ine personal con!ins de ade!arul si !aliditatea ei. Deci9 acela
care a fost crescut astfel incat sa recunoasca fara sa 8udece si sa actioneze fara cunoastere si ratiune9
c,iar daca este un !irtuos9 nu este in nici un caz un musulman con!ins. Con!ingerea religioasa nu(si
propune ca scop su*8ugarea omului numai *inelui pur si simplu9 ca si cum ar fi un animal.
Dimpotri!a9 scopul ei este acela ca omul sa poata9 cu a8utorul ratiunii si cautarii cunoasterii9 sa se
ridice la ni!elul la care el sa faca *inele9 cunoscand pe deplin faptul ca este *un prin el insusi si
accepta*il in fata lui Alla,9 si ca e!ita raul deoarece cunoaste perfect consecintele lui nedorite si
dauneleQ.
Ideile de mai sus sunt punctate de $ei, 6u,ammad A*do in e4egezele
acestui !erset si care se pot gasi toate in Coran9 aflandu(se mentionate in di!erse
!ersete. Coran-( a c,emat oamenii sa pri!easca uni!ersul si sa descopere structura
21)
lui. %l a poruncit omului sa faca asta cu con!ingerea ca in!estigarea structurii
uni!ersului il !a conduce la descoperirea lui Alla, ca si a 7nicitatii sale ( 6arire lui
Alla, caci a lui este sla!a si gloriaR Iar %l a spus5 .
GIn <a,'r'a ,'r-r)(or 4i a /a.an3-(-), )n 4,@).2ar'a no/3)) 4) a 5)('), )n ,ora2))(' ,ar'
/(-3'4, /' .ar), ,- ,''a ,' <o(o4'3' oa.'n)(or, )n a/a /o*ora3a 1' A((a@ 1)n ,'r, ,- ,ar' a )n6)a3
/a.an3-(, 1-/a ,' a <o43 .or3 4) a ra4/an1)3 /' '( 6)'3a3)(', )n 4,@).2ar'a 6an3-r)(or 4) no-r)(or
4-/-4) 1)n3r' ,'r 4) /a.an3 4-n3 ,- a1'6ara3 4'.n' /'n3r- n)43' oa.'n) ,ar' /r),'/+.
$i mai departe Alla, spune5
Q$i un semn pentru ei este pamantul cel mort pe care 1oi il aducem la !iata si scoatem din
el grane9 din care ei mananca.T $i 1oi facem pe el gradini de palmieri si !ii si facem sa tasneasca pe
el iz!oare9T entru ca ei sa manance din rodurile $ale si din ceea ce au facut mainile lor. Oare ei nu
!or fi multumitoriLT 6arire celui care le(a creat pe toate perec,i9 din ceea ce face pamantul sa
creasca 9ii din ei insisi si din cele pe care ei nu le cunoscRT $i un semn pentru ei este si noapteaR 1oi
tragem din ea ziua si iata(i pe ei in intuneric9T iar $oarele alearga catre un salas al lui. Aceasta este
randuiala Celui Atotputernic si AtoatestiutorR iar pentru luna am oranduit 1oi faze9 pana ce ea
de!ine ca un ciorc,ine *atran de palmier.T 1ici $oarele nu poate sa a8unga la .una9 nici noaptea nu
poate sa o ia inaintea zilei si toate plutesc pe or*ite :proprii;.T $i un :alt; semn este pentru ei acela ca
1oi i(am purtat pe sco*oratorii lor intr(o cora*ie incarcataR $i le(am facut lor altele asemenea ei9 pe
care ei sa se suie.T $i de am !oi 1oi9 i(am ineca pe ei si ei nu ar a!ea nici un a8utor :ca sa auda
tipetele lor; si nici n(ar fi ei mantuiti.T Decat prin indurarea 1oastra :ii lasam sa mai traiasca; si sa
se *ucure pentru un timpQ.
Intr(ade!ar9 c,emarea de a pri!i in uni!ers9 pentru a descoperi legile lui si a
a8unge la con!igerea ca Alla, este Creatorul lui9 se repeta de o suta de ori in diferite
sure ale Coran-(-). 0oate aceste c,emari coranice sunt adresate facultatilor rationale
ale omului9 in asteptarea ca el sa o*ser!e9 sa cerceteze pentru a descoperi ade!arul9
astfel incat con!ingerea lui religioasa sa poata fi rationala si in totalitate sustinuta de
fapte. Coran-( il pre!ine pe cititorul lui constant sa nu adopte idei si principii de la
stramosi in mod necritic9 or*este9 ci sa ai*a incredere numai in capacitatea personala
a omului de a a8unge la ade!ar.
11.2. Elementele unei paradigme Islamice a intelegerii relatiei
religie%societate
215
ro*lema finala pe care intentionez sa o a*ordez este cea a a religiei in lumea
de azi si a c,emarilor si dificultatilor cu care se confrunta credinciosul religios
Islamic. Aceasta ultima sectiune a lucrarii de fata !a fi redactata de pe o pozitie
specifica(cea a unui musulman practicant. Din punctual de !edere al unui lector
european sau nord(american ea se indeparteaza de tipul de scriitura academica9
riguroasa9 im*racand mai mult forma literara a unui eseu. 0recerea de la lim*a
persana spre una dintre lim*ile indo(europene nu este nicicand usoara :do!ada sta
dificultatea traducerii poeziei sau nu!elelor persane Uclasice; iar in cazul unui te4t
cu trimiteri spre religie ea a incercat permanent sa fie depasita prin a*ordarile
Occidentale contra(puse in te4t a*ordarilor Islamice.
In3r',ar'a (a ,ar' a,-. ,a-3 -n ra4/-n4 '43'> Car' '43' 6))3or-( /o()3),o-
r'()*)o4 a( (-.)) I4(a.),' a,3-a('8
1e putem referi la toti credinciosii religiosi9 fie ei musulmani9 crestini sau
e!rei9 dar9 in primul rand9 ma gandesc la musulmani9 cu toate ca ea se ridica si
pentru nemusulmani9 care cauta demnitate si respect pentru sine.
Ca un musulman ce doreste sa traiasca in propriul timp9 dar orientat si catre
!iitor9 pentru care doreste sa fie folositor9 in timp ce ramane demn9 a!ansez
interogatia mea pri!ind religia. %ste o intre*are personala9 dar in care nu !or*esc ca
o persoana impartiala si neutra9 ci ca un musulman interesat si curios9 c,iar daca !a
fi necesar9 in unele cazuri9 sa pri!esc religia din e4terior9 astfel e!itand caderea in
pre8udecati si co*orarea in a*isul etnocentrismului. Astfel9 cand ma intre* care este
conditia noastra de musulmani9 am*ele parti ale intre*arii9 interna si e4terioara9
tre*uie clarificate.
1oi9 musulmanii9 am a!ut odata o ci!ilizatie dominanta si modelam istoria
omenirii intr(un mod de care nu mai suntem capa*ili astazi. Arem sa ne recastigam
locul in istorie si9 daca e posi*il9 sa construim un !iitor care este diferit de prezentul
si c,iar de trecutul nostru9 fara a(i respinge pe cei ce sunt diferiti de noi si fara a
ignora gandirea stiintiifica si realizarile practice ale umanitatii.
Dar ce inteleg eu prin lumea de astaziQL e scurt9 inteleg ci!ilizaltia
OccidentalaQ9 care domina lumea. Aceasta inseamna ca !iata noastra economica9
politica9 sociala si culturala este puternic influentata de OccidentE fara mostenirea si
realizarile sale9 !iatia este imposi*ila pentru noi9 musulmanii. Aedem efectele
Occidentului pretutindeniE aspectele si gestiunea orasului in care traim9 te,nologiile
de comunicare si multe altele pe care le folosim zilnic sunt toate creatii Occidentale.
21"
.umea de astazi e Occidentala in orientare9 te,nica si gandire9 astfel ca9 daca
cine!a traieste in afara granitelor geografice ale Occidentului9 tre*uie sa incorporeze
Occidentul in !alorile si !iata sa. Occidentul a adus intr(ade!ar mari realizari
umanitatii9 insa a creat si mari dificultati. Insa9 aici9 pro*lema esentiala este ca
dificultatile noastre sunt mult mai comple4e decat ale OccidentuluiE pentru ca9 cel
putin9 Occidentalii au o cultura care este in armonie cu ci!ilizatia lor si astfel nu
sufera de o identitate precara. Dar pro*lemele noastre sunt comple4e tocmai pentru
ca9 pe de o parte9 !iata noastra personala si sociala e direct influentata de Occident9 o
ci!ilizaliie ale carei fundatii noi nu le(am a*sor*it si integrat. e de alta parte9
aspecte ale culturii noastre apartin unei ci!ilizatii al carei timp a trecut. C,iar daca
nu e4ista o parere definiti!a9 ultimati!a cu pri!ire la ceea ce sunt ci!ilizatia si
cultura9 in opinia mea9 ci!ilizatia consta in aspectele materiale ale !ietii sociale si
toate institutiile si organizatiile care actioneaza in cadrul politic9 economic9
industrial pentru organizarea sociala. Cultura9 in modul in care o concep eu9 este
ansam*lul credintelor inradacinate9 precum si al o*iceiurilor de gandire si de
sensi*ilitate din societate.
7nii pot !edea criza Occidentului ca fiind cauzata de antagonismul intre
moti!atiile sale si natura umana. $i noi suferim de aceeasi pro*lema9 c,iar daca pe al
doilea plan. Dar pro*lema neoccidentalilor este mult mai acuta9 deoarece cultura
care domina mintile noastre nu se potri!este realitatilor !ietii acestei epoci. 1oi
suferim mult mai se!er de aceste contradictii decat Occidentalii.
Intr(ade!ar9 este posi*il sa diferentiem cultura de ci!ilizatie. O cultura care
este adaptata unei ci!ilizatii poate ramane in !iata oamenilor mult dupa ce acea
ci!ilizatie a disparut. Ci!ilizatia este *aza si fundamentul unei culturi. e *aza
sc,ismei sale cu cultura9 ci!ilizatia isi pierde puterea ino!atoare si creati!a9
de!enind un impediment in calea dez!oltarii9 pentru ca nu este inradacinata si se
izoleaza treptat.
7na din pro*lemele noastre centrale este ca aspecte importante ale culturii
noastre apartin unei ci!ilizatii al carei timp a trecut de mult9 iar !iata noastra este
influentata de ci!ilizatia moderna9 care necesita o cultura adec!ata ei.
Ca musulmani ce doresc sa tina capul sus si sa(si mentina identitatea istorica9
care pentru noi e Islamul9 ce tre*uie sa facemL
21-
1u !a asteptati sa ofer un manifest pentru aceasta9 pentru ca(mi recunosc
incapacitatea mentala in fata unei asemenea mari sarcini9 si9 in al doilea rand9 !iata
oamenilor nu poate fi corectata prin manifeste.
0re*uie sa recunoastem cu toata sinceritatea ca !iata este un efort colecti!
care nu poate inainta fara dez*ateri9 critici si cooperare si prin recunoasterea limitarii
si relati!itatii tuturor perspecti!elor. Ceea ce propunem noi aici reprezinta doar o
serie de posi*ilitalii9 nu o solutie finala si definiti!a. A!em ne!oie de dez*ateri mai
desc,ise si de participare sincera si serioasa in procesul de cautare serioasa9 si un
efort mult mai concertat pentru gasirea raspunsurilor. 6ai intai9 sa pri!im religia.
Religia este printre cele mai !ec,i institutii umane. In a*senta credintei
religioase si renuntarea la o ordine mai inalta9 religia este lipsita de inteles. 3ie ca
!or sau nu9 oamenii au un sens al adancimii infinite supranaturale in fiinta lor si
inteleg aceasta din adancul sufletului lor. Oamenii sunt creaturi care pot intelege
esenta si secretul fiintei si de aceea ei !or sa descopere natura fiintei ( marturie stau
multele secrete dez!aluite pana acum prin eforturile umane. Insa e4istenta este atat
de comple4a9 incat de indata ce se raspunde la o intre*are9 apar mai multe imediat
dupa aceea. Oamenii traiesc constient intr(o mare de mistere si curiozitate legata de
fiinita9 or*iti de e4istenta9 de toata comple4itatea si complicatiile ei. Religia este cel
mai sta*il9 ,otarat si sincer raspuns la admiratia omului in fata e4istentei. Cred ca
atata timp cat e4ista rasa umana !a fi si admiratie9 si9 cat !a e4ista admiratie9 locul
religiei in !iata si mintea oamenilor este mai sigur decat al oricarei alte institutii sau
fenomen9 pentru ca religia intareste mintea incompleta9 dar ciudata a omului pentru
a(. intelege pe creatorul atotstiutor. 1u e4ista nimeni care in adancul inimii sale sa
poata nega e4istenta infinitului si transcendentului. Insa oamenii sunt afectati de
ni,ilism9 ignora realitatea transcendenta ( atitudine la fel de daunatoare ca si cealalta
e4trema9 care gandeste despre fenomenul trecator si sc,im*ator ca fiind etern si
static. 6ulte dintre catastrofele istoriei si(au a!ut originea in aceste doua greseli.
O !iata fara Dumnezeu9 in special fara religiile monoteiste si Dumnezeul
misticismului musulman sau EnUan ( care este diferit de Dumnezeul superstitiosilor
sau de Dumnezeul filozofilor ( este intunecata si ingusta. Acesta este un Dumnezeu
care este in !arful no*letii si maretiei. Cu toate limitarile si incapacitatile lor9
oamenii pot sa ai*a contact direct cu acest Dumnezeu si sa sta*ileasca o relatie
emotionala si ling!istica sincera cu el. Intr(o lume stapanita de an4ietate si plina de
incertitudine9 oamenii pot sa intre in contact cu centrul fiintei si sa primeasca sfaturi
21?
si indrumari de la aceasta sursa. Acesta e un Dumnezeu care e magnific si maiestuos.
Oamenii il iu*esc9 dar sunt si respectuosi fata de el. Aceasta relatie este diferita de
teama celui sla* fata de cel putemic9 similara an4ietatii celui neimplinit9 in cautarea
realizarii in fata unei fiinte ce este completa si li*era de ne!oi. Respectul este *aza
corectitudinii. Ade!arata corectitudine este tot respectul si re!erenta li*era de
legaturile de a apartine pamantului. amantenii sunt dependenti de aceasta lume9 dar
cei cu ade!arat respectuosi !ad lumea ca fiind a lor9 o sursa de im*ogatire a
aspectelor spirituale ale fiintei lor.
Desigur9 noi am a!ut si Erfan si pietate negati!e. 0oate acestea sunt semne
ale limitarii si supunerii oamenilor la greseli care tre*uie e4plorate. %ste e!ident ca
un credincios care e!ita aser!irea fata de lumea materiala are mai multa liniste si
gratificatie decat cel care poseda doar confortul si *ogatia materiala9 intrucat
fericirea primului este eterna9 a celui de(al doilea ( mancare si dorinta se4uala ( e
tranzitorie9 si pentru ca mi8loacele atingerii acesteia depind de mii de factori9
ingri8orarea de a pierde placerea !iitoare o ucide pe cea prezenta.
Conform Coran-(-) S<an39 constitutia omului e religioasa si monoteista.
%senta religiei este sfanta si transcedentaE iar daca eliminam aceste doua calitati9 nu
!om 9 mai a!ea religie deloc. $i pretutindeni unde este sfintenie si transdescendenta9
e4ista si perfectiune. Aici !reau sa ating unul dintre marile c,inuri ce ameninta !iata
religioasa a oamenilor.
Inima umana este in contact cu cea di!ina si transcendenta9 si cand constiina
umana realizeaza uniunea cu acest spirit9 acesta este el insusi un semnal ca esenta
umana este in contact cu aceasta realitate transcendenta la care s(a facut referire ca
fiind spiritul lui Dumnezeu. Dar e4istenta umana are doua fatete5 naturala si
Dumnezeiasca. Oamenii au capul in cer9 dar picioarele pe pamant9 fiind predestinati
sa traiasca pe aceasta planeta. $i9 pentru ca traiesc pe aceasta planeta9 !iata si inima
lor sunt intr(un flu4 constant9 reflectand natura dinamica a acestei lumi. entru ca
sunt fiinte naturale9 nu sunt tul*urati. Oamenii sunt limitati de timp si spatiu9 si astfel
gandirea lor este relati!a si supusa greselii9 afectata de istorie si9 deci9 dinamica. 1ici
trupul9 nici mintea nu raman constante. 'ineinteles9 nu cred ca toate perceptiile
umane sunt relati!e si ca nu e4ista constante in !iata umana9 dar cred ca toate
constructiile umane si toate cunostintele teoretice sunt limitate de timp si temporare.
Cunostintele noastre sunt relati!e si in flu4 constant. 1u e4ista posi*ilitatea de a
scapa de relati!itatea credintelor si cunostintelor noastre9 iar oamenii nu au de ales
21/
decat sa mearga mai departe cu aceasta incertitudine si sa(si supuna cunostintele si
talentele testului incercarii si erorii si sa le modifice.
Istoria ne ofera imaginea e!olutiei credintelor si a presupunerilor legate de
lume. A ramas mintea umana aceeasi de(a lungul istorieiL Di!ersitatea diferitelor
traditii9 opinii si religii9 c,iar si a acelor secte ale aceleiasi religii9 este o do!ada ca
nimeni nu poate pretinde ca intelege intreaga realitate din toate ung,iurile. De
e4emplu9 cand !or*im de Islam9 la care Islam ne referimL .a cel al lui A*uzar9 al lui
A!icenna9 al lui Oazali9 al lui I*n Ara*i9 al poetilor sau al sufistilorL 0oate acestea
sunt aspecte indiscuta*ile ale istoriei9 care atesta relati!itatea intelegerii umane9 si
c,iar a religiei. Astazi9 indiferent de crez9 diferim de parintii nostri in gandire si
fapte.
7na din principalele dificultati ale comunitatii credinciosilor este ca9 pe de o
parte9 ei iau unele realitati ca fiind a*solute9 transcendente si sfinte9 iar pe de alta
parte9 intrucat sunt ei insisi relati!i9 !ad toate astea prin prisma corpului lor. Atat
timp cat admit limitarea si radacina acestei contradictii9 pro*lemele interne nu !or
genera o catastrofa. Cu atat pare mai mare indispozitia credinciosilor cand
perfectiunea si sfintenia religiei sunt afectate de timp ( si de spatiu (9 supunand
greselii interpretarile omului asupra religiei9 astfel incat poruncile9 indemnurile
unora pot fi !azute ca religiozitatea insasi. 7n credincios este !azut doar ca cine!a
care su*scrie acestei opinii specifice. 6ulte frictiuni isi au radacinile aici.
A!em religiozitate si o capacitate pentru rationalitate care este instrumentul
comunicarii si intelegerii reciproce intre oameni9 iar daca noi credem9 asa cum fac
multi filozofi9 ca mintea omului e stapanita de unele concepte a*solute care sunt
!ala*ile in toate timpurile si locurile9 sa acceptam si ca intelegerea omului e atat de
limitata incat aceste interpretari relati!e sunt supuse greselii. $pectrul larg al
opiniilor si credintelor intre diferitele scoli si in interiorul scolilor este cea mai *una
do!ada pentru ade!arul acestei idei.
Inseamna asta ca toate usile spre a*solut sunt inc,ise mintii umaneL $tim ca
o serie de filozofi moderni din Occident au raspuns afirmati! la aceasta intre*are.
3ie ca au negat e4istenta realitatii a*solute sau cel putin au afirmat nu a!em o cale
de a intelege aceste realitati9 si astfel multi ganditori Occidentali au a8uns la
concluzia ca cel putin in aceasta !iata sociala lumeasca9 religia tre*uie lasata
deoparte.
220
Dar pentru piosii care cred in omnipotenta lui Dumnezeu acest fapt nu poate
fi niciodata con!ingator9 c,iar daca nu e4ista nici o cale de a sti acest lucru cu cer(
titudine. 1u ar fi intelept a c,ema oamenii intr(un loc la care nu pot a8unge.
In opinia mea singura cale sigura de a(. intelege pe Dumnezeu trece prin
inima9 nu prin intelect. 0oate religiile au accentuat putemic aceasta. .iderii Islamului
ne(au in!atat ca intetectul poate fi folosit pentru a(. !enera pe Dumnezeu9 nu pentru
a(. intelege.
In alte scrieri au sugerat ca drumul pentru a atinge a*solutul este !enerarea9
nu e4trapolarea de la cunoscut la necunoscut. Asa cum se spune in Coran9 calea
a*solutului si iluminarii este !enerarea si *una conduita9 curatirea interioara9
insemnand ca drumul preferat de a(. cunoaste pe Dumnezeu este e4perienta
contactului afecti! direct9 nu intelegerea. 'ineinteles9 asta nu neaga in nici un fel
importanta intelectului filozofic si stiintific9 mai ales in Islam9 care su*liniaza rolul
lor important. Dar e necesar sa recunoastem limitarile intelectului9 iar un ade!arat
credincios tre*uie sa urmeze calea inimii. Ade!arul credintei religiei este o
e4perienta9 nu un gand9 o e4perienta *azata pe dez!oltarea proprie9 controlarea
dorintelor pamantesti si resemnare fata de cel iu*it. Daca acest drum este parcurs9
oamenii !or a8unge la Dumnezeu. Intelegerea e o calitate intelectuala9 incat prin
concepte cunoscute9 cine!a poate atinge necunoscutul9 dar corespunzator pozitiei
persoanei in timp si spatiu9 intelectul este relati!.
Ceea ce am spus nu este nou9 dupa cum e e!ident din multe in!ataturi
religioase. 0oti marii mistici au a!ertizat in legatura cu incapacitatea intelectualilor9
spunand ca mintea rationala e *azata pe o situatie insta*ila. Ceea ce e important este
ca mari filozofi9 precum A!icenna9 care a a!ut mare incredere in puterile deducti!e
si inducti!e ale intelectului9 nu au pretins niciodata ca intelectul conceptual nu poate
duce la Dumnezeu. Intelectul9 daca poate patrunde oriunde9 nu poate atinge decat
!ecinatatea transcendentului9 nu di!initatea in sine.
Calea inimii este o cale ce ne conduce catre ade!ar si dreptate. %4perienta
religioasa !ine din adancurile sufletului. 6ulti filozofi si mistici au incercat sa
scoata in relief spri8inul intelectual al e4perientei religioase9 dar calea ramane
efecti!(e4perimentala9 nu intelectuala.
Aici9 punctul delicat este ca drumul inimii9 care este drumul sigur de a
a8unge la Dumnezeu9 tre*uie stra*atut de unul singurE nu poate fi realizat prin
delegat si nici cine!a nu poate transmite aceasta iluminare altora. In acelasi timp9
221
oamenii sunt fiinte sociale care tre*uie sa traiasca pe pamantE o asemenea fiinta are
ne!oie de instrumente pe care sa le imparta cu altii9 astfel incat sa se poata comunica
cu ei. .im*a este un agent important de contact intre oameni9 dar lim*a este o
manifestare e4terioara9 o e4presie a realitaii psi,ologice care e4ista in mintea
omului. Oamenii sunt capa*ili de interpretari si sa transmita interpretarile lor
celorlaltii prin lim*a. rin intelect se poate intelege ca legatura intre intelect si
iluminare este intelegerea umana9 iar aceasta intelegere este dincolo de controlul
oamenilor. 0alentele umane nu cunosc limite9 si9 intr(ade!ar9 maretia e4istentei
umane nu poate fi limitata la lucruri materiale si naturale9 insa oamenii sunt limitati
in timp si spatiu si astfel au o !iziune trunc,iata. Oamenii sunt afectati de emotii si
iluminarea lor tre*uie sa !ina din aceasta emotionalitate9 insa9 intrucat aceasta
emotionalitate este relati!a si supusa greselii9 interpretarile umane nu pot fi perfecte.
Oamenii au semne ale fiintei superioare in ei9 dar tre*uie sa(si foloseasca
intelectul supus greselii cu care sunt inzestrati pentru a se descurca in natura. Cu
acest intelect9 oamenii incearca sa dea sens pentru doua lucruri separate5 lumea
naturala si cea supranaturala. In ciuda relati!itatii intelegerii umane9 unii credinciosi
!ad perfectiunea religiei ca fiind aceeasi cu opinia lor limitata si incompleta asupra
religiei. Dar9 cu trecerea timpului si transformarea !ietii umane9 !ec,ile interpretari
nu mai sunt de a8uns. In loc sa lase la o parte !iziunea lor trunc,iata si sa caute
su*iecte religioase cu desc,idere mentala pentru a fi capa*ili sa dez!olte o !edere
mai completa si dinamica asupra religiei9 incearca sa impuna gandirea lor
dezarticulata asupra realitatii. Aceasta este imposi*il pe termen lung si e sursa
multor nenorociri pe termen scurt.
Opiniile umane asupra naturii in ziua de azi sunt foarte diferite de
interpretarile din trecut. 7nii au incercat9 desigur9 sa dea o spoiala sfanta
interpretarilor umane. In istoria crestina9 o interpretare speciala a lumii naturale a
fost adoptata de 'iserica Catolica si9 pentru secole9 aceasta !edere statica nu a
permis ca noi raze sa fie proiectate asupra ei9 aceasta de!enind o piedica prin faptul
ca a fost impusa ganditorilor si oamenilor de stiinta. Dar9 aceasta gandire a fost incet
transformata9 iar astazi9 putini oameni9 fie ei musulmani9 crestini sau de alta religie9
cred ca $fintele Carti si contactul direct cu Dumnezeu pot g,ida umanitatea in
inltelegerea fenomenelor naturale. In sc,im*9 toti au acceptat ca pentru a intelege
lumea si natura tre*uie sa folosim ratiunea si intelectul pentru a a8unge la teorii care
sunt !ala*ile si capa*ile sa raspunda intre*arilor si sa satisfaca ne!oile. Aceste teorii9
222
in mod constant9 se confrunta cu falsitatea9 dar aceasta opinie nu este inca receptata
de stiin8ele umaniste. 0re*uie9 desigur9 sa facem distinctie intre teorie si o*ser!area
e4perimentala9 sa acceptam pozitia ganditorilor care cred in principii constante si
generale in domeniul stiintei.
0oate interpretarile sunt limitate9 nu doar in ceea ce pri!este cunostintele
legate de lumea naturala9 dar si de religie. 0otusi9 natura limitata a intelegerii umane
a religiei nu !a su*mina religia9 doar daca credinciosii confunda interpretarile lor
despre religie cu religia insasi. Din aceasta greseala s(au i!it multe frictiuni de(a
lungul istoriei9 facand oamenii sa fie suspiciosi in legatura cu religia9 din cauza
sc,im*arii interpretarilor.
A ser!i religia in aceasta epoca cere a distinge in mod cura8os intre esenta
religiei si interpretarile incomplete ale oamenilor9 astfel incat religia sa(si mentina
locul central in adancul inimii credinciosilor9 intr(un mod in care sa putem modifica
gandirea religioasa pentru a se adapta cererilor epocii noastre. Data fiind
multiplicitatea opiniilor asupra religiei de(a lungul istoriei9 tre*uie sa e!itam a crede
ca opinia noastra asupra religiei este singura.
0re*uie sa !edem ca referirea noastra la sursele religioase este g,idata de
logica adec!ata si de metode definite clar9 care sunt ele insele in flu4 constant.
Ade!arat9 acestea sunt pro*leme sacre9 dar interpretarile noastre asupra lor sunt
umane. 1umai prin aceasta constientizare9 oamenii isi !or desc,ide mintea pentru
e4perientele si ino!atiile altora.
1umai in acest caz putem atinge o intelegere mai folositoare a religiei9
proportional cu intre*arile si ne!oile care se reinnoiesc in mod constant. 'ineinteles9
nu putem considera toate interpretarile religioase ca fiind egal !ala*ile9 asa cum nu
putem considera interpretarile laicilor asupra lumii naturale ca fiind fizica sau
*iologie a!ansata. Interpretarile religioase !ala*ile9 similare gandirii stiintifice9
necesita ca noi sa fim loiali surselor autentice9 care9 pentru musulmani9 sunt $fantul
Coran si cunoasterea metodelor din trecut pentru a a8unge la iluminarea religioasa.
0otusi9 tot ceea ce ne(a ramas sunt interpretarile noastre religioase9 iar !iata eterna a
religiei este asigurata de constientizarea faptului ca religiozitatea nu poate fi limitata
de interpretarile legate de timp si spatiu. O asemenea opinie !a desc,ide usa catre
e!oluiia tuturor fatetelor !ietii credinciosilor9 fara a permite o gandire gresit
directionata pentru a in,i*a gandirea si dez!oltarea9 incura8and simultan esenta
religiei.
22#
In acelasi timp9 o opinie dinamica si folositoare asupra religiei depinde de
prezentarea in mod inteligent in aceasta lume9 intr(un mod capa*il de a formula si de
a forma realitaliile actuale9 fara a ne pierde identitatea istorica. In opinia mea9
ci!ilizatia Occidentala este realitatea puterica a epocii noastre9 c,iar daca Occidentul
nu pare prietenos fata de noi din punct de !edere politic. utini sunt neOccidentalii
care n(au cunoscut durerea opresiunii politice si economice a Occidentului9 fie su*
forma !ec,iului colonialism sau a politicii ,egemonice a Occidentului din ziua de
azi. Dar Occidentul politico(economic este doar o fateta a acelei ci!ilizatii. Intregul
Occident este o ci!ilizatie care are propria sa cultura9 iar aceasta ci!ilizatie e *azata
pe o opinie specifica asupra lumii si pe un sistem de !alori. 3ara a intelege aceste !a(
lori9 intelegerea de catre noi a Occidentului !a fi superficiala si gresita. In momentul
e!aluarii9 tre*uie sa lasam deoparte cele doua e4tremitati de a uri sau de a fi complet
incantati de Occident9 astfel ca9 pe de o parte9 sa ne putem feri de pericolele
Occidentului9 iar pe de alta parte9 sa(i folosim realizarile umane. 0oate acestea !or fi
posi*ile numai daca a8ungem la stadiul de maturitate intelectuala si istorica pentru a
castiga capacitatea de a distinge si a alege9 si de a accepta responsa*ilitatile inerente
acestei alegeri.
22)
"NEE"
225
<a&el 1. Repere istorice 1 Iran
Iranul prea-emenid Inainte de
-00 i.Br.
C )000(2000 Asezari ale epocii *ronzului la 0eepe, $ialK9 $usa9 0eepe, 2>ian9 0eepe,Bassanlu9
0eepe, Bessar
C 1200 Apogeul regatului elamit. %poca fierului
?)) rima mentiunea cu pri!ire la iranieni in te4tele assiriene
?25 Ascensiunea mezilor
-2? Deioces intemeiaza imperiul mezilor
-22 3ondarea cetatii ,agmatana :%gmatana;
Iranul a-emenid -00(##0 i.Br c."00("-5 Ac,amenes
c. "-5(")0 0eispes
")? Assirienii distrug $usa elamita
c. ")0("00 C>rus I
C "#0(5## Coroastru si intemeierea zoroastrismului
"12("0" 6ezii si *a*ilonenii rastoarna imperiul assirian. Distrugerea orasului 1ini!e
"00(5// Cam*>ses I
c.55/(52/ C>rus al II(lea9 Cel mare
550 C>rus ii infrange pe mezi la sargadae
5)- C>rus il infrange pe Cresus si ocupa .>dia
5#/ C>rus cucereste *a*ilonul si $iria
52/(522 Cam*>ses cucereste %giptul
522()?" Darius I9 Cel mare. Darius isi e4tinde imperiul de la Indus pana la 1il
)0/ .upta de la 6arat,on castigata de greci
)")()25 Arta4er4es I
)20()0) Darius II
)0)(#5? Arta4er4es II
##"(##0 Darius III
##0 Ale4andru cel 6are patrunde in Iran9 distruge ersepolisul si cucereste Imperiul
Iranian
#2# 6oartea lui Ale4andru cel 6are
Iranul seleugid si part #12(2?1 $eleucos I 1icanor9 intemeietorul dinastiei seleucide9 de origine greaca
22"
#12 i.Br(22)
d.Br
2?1(2"1 Antioc, I $oter
2"1(2)" Antio, II
250 Dinastia arsacida a partilor captureaza +,orasanul de la seleucizi
2)"(225 $eleucos II Callinicos
225(22# Antioc,os Biera4
$eleucos II $oter
22#(1?- Antioc, III cel 6are
1?-(1-5 $eleucos IA ,ilopator
1-5(1"# Antio, IA
1"#(1"2 Antio, A
1"1(1#? 6itriade I intemeiaza imperiul art
1#?(12) 3raate II
12/ 3raate II si partii ii infrang pe $eleucizi
12)(12# Arta*an
12#(?- 6itriade II
Apogeul Imperiului art
?-i.Br(2))d. Br. Declinul Impreiului art si ascensiunea Romei
Iranul sasanid 22)("51 22)(2)1 Ardas,ir I rastoarna dinastia parta si fondeaza imperiul sasanid9 cu capitala la
Ctesip,on
2)1(2-2 $,apur I ataca Imperiul Roman :252(2"1;9 lunadu(l prizonier pe imparatul !alerian
in anul 2"0
2)2(2-# redicile lui 6ani :e4ecutat in 2-#;
250(#00 Crestinarea Armeniei
2-2(2-# Bormudz I
2-#(2-" 'a,ram I
2-"(2/# 'a,ram II
2?# Imparatul carus cucereste orasul Czesip,onE da Romei Armenia si nordul
6espotamiei
#02(#0/ Bormudz II
#0/(#-/ $,apur II
#"# $,apu II
$,appur II il in!inge pe Iulian Apostatul9 recastigand Armenia si nordul
6esopotamiei
22-
#-/ Ince,ierea pacii cu Roma
#-/(#?# Ardas,ir II
#??(#// $,apur III
#??(#// 'a,ram IA
#//()20 Nazdgir I
)10 Alaric cucereste Roma
)21()#? 'a,ram A
)25 Bunii al*i prada +,orasanul
)#?()5- Nazdgir II
)5-()5/ Bormuzd III
)5/()?) eroz :3iruz;
)?)()?? 'alas,
)??()/- +a!ad,
c.)?/ Intemeierea *isericii nestoriene
)//(5#1 +a!ad, re!ine la domnie
52/ Hustinian inc,ide scolile. In!atatii emigreaza in Iran
5#1(5-/ +,osroD I
C5-0 1asterea rofestului ma,omed. Nemenul se afla su* stapanire iraniana
5-/(5/0 Bormuzd IA
5/0("2? +,osroD II
"0? $asanizii ataca 'izantul
"1) +,osroD Ii ocupa damascul si Ierusalimul9 aducand Ade!arata cruce la Ctesip,on
"22 +,sroD Ii este in!ins de Beraclius
Anul emigrarii rofestului din 6ecca :Begira;
"#2 6oartea rofetului 6a,omed
"#2("51 Nazdgird III9 ultimul monar, sassanid
"#5 Ara*ii cuceresc Damascul
"#" Ara*ii ii infrang pe iranieni la Oadisia
"#- Ara*ii cuceresc Ctesip,onul
")2 Ara*ii ii infrang pe iranieni la 1a,a!end
Iranul este ane4at oficial Imperiului Ara*
"51 6oartea lui Nazdird IIIE familia si adeptii lui se refugiaza in C,ina
Isalmul timpuriu ""1(10#" ""1 Imam Ali este ucis la +ufa de catre fanatici +,ari8ia
22?
""1(-50 Califatul umma>ad :omeiad; cu capitala la Damasc
-))(-)/ Rascoala s,iita9 condusa de A*u 6uslem9 urmarind realizarea califatului A**asid
-50(125- Califatul a**asid9 cu capitala la 'agdad
-5"(10#1 Califatul apusean de la Cordo*a9 fondat ca urmare a refugierii aici a ultimului
7mma>ad
?"1(?-2 Dinastia 0a,irda in +,orasan
?-2(/0# Dinastia $affarida in +,orasan
/0#(/// Dinastia samarida in +,orasan
/#?(1055 Ascensiunea 'u!a>,izilor de langa $,iraz9 care au in stapanire +erman9 +,uzistan9
3ars9 %sfa,an9 Re>9 ,amadan si 'agdad
C/50(1020 3erodoDzi :3erdousi; autorul epopeii Shahname
/"2(10)0 Ascensiunea dinastiei 2,azna!izilor in Orient9 ri!alizand cu samanizii
/?0(10#" 3ilosoful si medicul A!iccena
Selgicizii si mongolii 10#-(1##5 10#- 0urcii selgiucizi9 condusi de 0og,ru 'eg9 in!adeaza Iranul
1055 0og,rul pune capat stapanirii 'uizilor
10"#(10-2 Alp Arslan
10-2(10/2 6aliK $,aK. Apogeul puterii selgiucide
10/0(125- 2ruparea ismailita a ,asisisnilor:assasinilor; condusa de $tapanul 6untilor9
terorizeaza nordul Iranului9 pornind din !alea Alamut
111?(115- $an8ar. $farsitul stapanirii selgiucide in Iran
11#"(115- oetul mistic Attar9 autorul lucrarii MantiA at$'air
11)0(c.1202 oetul 1izami9 autorul lucrarii Makzan al 4srar
c.11?)(12/2 $aJdi9 autorul culegerilor de poezii 2ustan si Culistan
120-(12-# oetul Rumi9 autor al lucrarii Mansavi
121/(122- C,ing,iz +,an pustieste Iranul
125"(12"5 Bulagu
125? 6ongolii 8efuiesc 'agdadul.
$farsitul califatului A**asid
12"0 6ongolii ocupa Alepul9 Bama si Damascul
12"5(12?2 A*ag,a
12/1(12/5 2eai,atu
12/5 'aidu
12/5(1#0) 2,azan9 cel mai mare dintre IlK,ani9 con!ertit la religia musulmana
22/
1#0)(1#1" Ol8aitu
1#1"(1##5 A*u saJid. Caderea statului IlK,anid
1#20(1#?/ Bafez9 poetul din $,iraz
Iranul timurid 1#?0(1500 1#?0(1#/# 0imur cucereste Iranul.
'iserica nestoriana este interzisa
1#/? 0imur in!adeaza India
1)05 6oartea lui 0imur
Ascensiunea lui $,a,roK,
Anar,ie in Iran
1)11(1)/2 oetul Hami9 autor al lucrarii Baft 4/rang
1))-(1)52 7lug, 'eg
1)52(1)"" 0imuridul A*u $aJid
1500 Rasturnarea de la puterea a 0imurizilor
Iranul sava)id 1502(1-#" 1502(152) Ismail I.
Iranul adopta Islamul $,iit
151)(1555 Raz*oiul cu impreiul Otoman
152)(15-" 0a,masp I
15-"(15-- Ismail II
15--(15?- 6o,,amad +,oda*de,
15??(1"2/ A**as I.
6utarea capitalei la %fa,an.
Apogeul puterii sa!afide
1"2/(1")2 $afi I
1")2(1""" A**as II
1"""(1"/) $uleiman I
1"/)(1-22 Bossein
1-22(1-#2 0a,masp II
1-2) 6a,mud cucereste $,irazul
1-#2(1-#" A**as III.
ra*usirea $afa!izilor
Iranul modern 1-2/(1/-/ 1-2/ 1adir Ouli ii alunga pe afg,ani
1-#"(1-)- 1adir Ouli intemeiaza dinastia Afs,arizilor
1-)-(1-)? Adil
2#0
1-)?(1-50 $,a,roK afs,aridul
1-50(1--/ +arim +,an intemeiaza dinastia Cand
1--/(1-?5 Ali 6urad
1-?5(1-?/ HaJfar
1-?/(1-/) .utf Ali +,an
1-/5(1-/- 6o,amad Oua8ar rastoarna dinastia Cand si intemeiaza dinastia Oua8ar
1-/-(1?#) 3at, Ali $,a,
1?1# 0ratatul de la 2ulista.
Iranul cedeaza unele teritorii Rusiei
1?2- Rusia ia 0a*rizul
1?#)(1?)? 6o,amad $,a,
1?)?(1?/" 1aser as(Din $,a,
1?/"(1/0" Re!olutia pentru Constitutie
1/0" romulgarea constitutiei
1/0-(1/0/ 6o,amad ali s,a,
1/0? Insurectia nationalista
1/0/ $e formeaza Compania etroliera Anglo(Iraniana
1/0/(1/25 A,mad $,a,.
Reza +,an este numit prim ministru :in 1/2#;
1/25(1/)1 Rasturnarea dinastiei Oua8ar
$e fac pregatiri pentru proclamarea repu*licii9 cu Reza +,an presedinte
1/25(1/)1 Reza +,an se proclama sa, si fondeaza dinastia pa,la!i
1/)1 In!azia fortelor Aliatilor
Reza $,a, a*dica in fa!oarea fiului sau
1/)1(1/-/ 6o,amad Reza $,a,
1/)# Conferinta de la 0e,eran
1/51 Dr. 6osaddeS a8unfe prim ministru si solicita nationalizarea industriei petroliere
1/52 $a,ul fuge din tara9 numindu(l prim(ministru pe generalul Ca,edi
1/5# CIA organizeaza o lo!itura de stat impotri!a lui 6osadeS
Dr. 6osaddeS este arestat
1/5) etrolul este concesionat unui consortiu de companii in care pac,etul ma8oritar este
detinut de 'ritis, etroleum si Ro>al Dutc, $,ell
2#1
1/55 Iranul intra in pactul de la 'agdad
1/5/ Iranul semneaza un acord de aparare cu $7A
1/"# Re!olta religioasa la scara nationala condusa de A>atolla,ul +,omeini9 ca reactie la
asa(numita Re!olutie Al*a
1/"- Incoronarea lui 6o,amad Reza si a reginei 3ara,
1/"/ Inundatii catastrofale in Azer*aid8an.
Relatiile dintre IraS si Iran sunt din nou incordate datorita pro*lemei Ar!and Rud
1/-1 $e ani!erseaza 2500 de ani de monar,ie in Iran
Epoca Islamica Din 1/-/
pana astazi
1/-?(1/-/ 1oi !aluri de re!olta Islamica in intreaga tara
$a,ul fuge din Iran
1/-/ 1atiunea !oteaza pentru proclamarea Repu*licii Islamice a Iranului
2u!ern condus de A>atolla,ul +,omeni :1/00(1/?/;
1/?0 rimele alegeri li*ere il desemneaza pe *anisadr primul presedinte al tarii.
$e rup relatiile cu $7A
IraSul ataca Iranul dinspre sud si sud(!est
1/?1 'anisadr este demis din functie
este saptezeci de oameni politici9 inclusi! A>atolla, dr. 'e,es,ti9 sunt ucisi intr(un
atentat cu *om*a la sediul artidului Repu*licii Islamice Iran
6o,amad Ali Ra8aJie este ales presedinte
6o,amad Ali Ra8aJie si primul ministru9 dr. 'a,onar9 sunt ucisi intr(un atentat cu
*om*a la sediul primului ministru
Bo88at ol(%slam $e>ed Ali +,amenei este ales presedinte
1/?2 Orasul(port +,orrams,a,r este recucerit de iranieni
1/?5 resedintele +,amenei este ales pentru un nou mandat de patru ani
1/?- %ste lansata ofensi!a iraniana de la est de podul 'asra9 cea mai ampla si mai
indelungata actiune din raz*oiul cu IraSul
1/?? IraSul accepta Rezolutia O17 1r.5/?
Iranul declara armistitiul final
1/?/ A>atolla,ul 6usa!i +,omeni9 intemeietorul si liderul Repu*licii Islamice a Iranului9
moare
A>atolla,ul +,amenei este ales noul lider al tarii
Bo88at ol(%slam Rafsan8ani este ales presedinte al Iranului
1//# Bo88at ol(%slam Rafsan8ani este reales presedinte
2#2
<a&el 3. <a&el cronologic% Primele decenii ale Islamului
In Islam In afara Islamului
5-0 1asterea lui ma,omed
"12 Inceputul predicilor lui 6a,omed
"1? Inceputurile dinastiei 0ang9 in
C,ina
"22 6a,omed la 6edina. Bagira
"#0 Intoarcerea lui 6a,omed la 6ecca
"#2 6oartea lui 6a,omed Omar este Calif
"#) Infrangerea *izantina la Ad>ana>an
"#5 Cucerirea Damascului
"#" Infrangerea *izantina la NarmuK
"#? Cucerirea Ierusalimului
")0 Cucerirea Belipolislui
")2 ra*usirea imperiului sassanid
")) Omar asasinat. Ot,man calif
")" Cucerirea Ale4andriei
"55 Infrangerea na!ala a *izantinilor
"5" 6oartea lui Ot,man. Ali este calif
"5- 'atalia de la $iffrin. Barid8iti il parasesc pe
Ali
""1 Asasinarea lui Ali la +ufa. 6oaDia calif la
Damasc
2##
Sc-ema 1% 'e)initii ale di)eritelor curente din interiorul crestinismului in
lumea contemporana 7Con<or. Vo(. 7 I43or)a R'()*))(or+- E.. Va4)('4,-, E1. D)1a,3),a 4)
P'1a*o*),a, !-,-r'43), 1$$";
!)4'r),a :(a3. !a4)(),a; ; Institutia crestinismului0 "omunitate a crestinilor care tin de
acelasi cult.
Or3o1o0)' :1r'/3-*an1)r';. "onfesiune crestina care a pastrat neschimbate dogmele!
traditia! cultul si organizarea bisericeasca fiate prin cele sapte sinoade ecumenice din sec.
I* ; *II. Denumirea de ortodo s$a impus definitiv dupa Marea Schisma din 1G<1 pentru
biserica rasariteana.
Ca3o(),)4. ; "onfesiune crestina organizata in apus di oficializata in 1G<1 care recunoaste
primatul papei! infaibilitatea lui in materie de credinta! purcederea sfantului Duh si de la
Dumnezeu$fiul! eistenta pugatoriului! etc.
Pro3'43an3)4. ; "onfesiune crestina desprinsa de catolicism in prima 3umatate a sec. 1=
prin miscarea .eformei. Inglobeaza biserica luterana #evanghelicaD! reformata #calvinistii
si z/inglieniiD! anglicana! unitara si alte secte.%rotestantii au simplificat ritualul! au
suprimat cultul fecioarei Maria si al sfintilor! au limitat traditia sacra la 2iblie! etc.
Ca(6)n)4. ; Sistem teologic protestant! intemeiat in prima 3umatate a secolului O*I in
@ranta! de "alvin. In 1<1L s$a unit cu adepti ai lui (/ingli! formand 2iserica reformata ;
2elgia! Elvetia! @ranta! &landa! Ingaria. 4re un ritual simplificat. %redica credinta in
predestinare.
L-3'ran)4. ; doctrina protestantismului german creata de Martin )uther in 1<+G.
"onsidera esential pentru mantuire credinta si nu cultul religios! pe care l$a simplificat.
%roclama autoritatea eclusiva a 2ibliei si respinge traditia sacra si recunoaste numai
doua taineE botezul si impartasania #2iserica evanghelicaD
An*(),an)4. ; religia de stat a 4ngliei cu caracter reformat! constituita in 1<=2 sub
Elisabeta I.
2#)
Sc-ema 2% Situatia actuala a di)erentelor inter%religioasa in lume
7Con<or. Pr. Con<. Dr. A('0an1r- S3an, Pro<. Dr. R'.-4 R-4- I43or)a R'()*))(or- E1. In43)3-3-(-)
!)2(), 4) 1' M)4)-n' a( !)4'r),)) Or3o1o0' Ro.an', !-,-r'43), 1$$1;
%e baza unor date din anii 1LFG! autorii au intocmit urmatorul tabel privind numarul
credinciosilor pentru cele 11 religii mai importante #&p. "it. %.+11$+1=D
Cr'43)n) F 1 14% .)()oan', 1)n ,ar'
.omano$catolici ; <?G milioane
%rotestanti si anglicani ; +2< milioane
&rtodocsi ; 2<G milioane
M-4-(.an) F 1 .)()ar1
H)n1-4) F 45% .)()oan'
Con<-,)an)43) 4) 3ao)43) F 33% .)()oan'
An).)43) F 13% .)()oan'
S)n3o)43) F 5% .)()oan'
Mo5a),) F 1 .)()oan'
S)?@)43) F 1% .)()oan'
Ea)n) F 3 .)()oan'
#oroa43r)'n) F %,3 .)()oan'
2#5
Sc-ema 3 % 4ersete din Coran
<aHid%Unicitatea lui "lla-
#"lla-FNu e altul demn de adoratie decat El: cel NemuritorF$
Somunul nu%2 cuprinde: El nu doarme.
<ot ce se a)la in ceruri si pe pamant ii apartine 2ui.
Cine pledeaza pentru El )ara permisiunea 2ui>
El stie ce se a)la si ce este in spatele lor: in timp ce ei nu prind nimic din
cunoasterea lui decat ceea ce El vrea.
"utoritatea 2ui se e!tinde asupra cerurilor si pamantului. "%i )eri pe
amandoi nu%2 suprasolicita.
El este Su&limul: E!altatul$ 72;2**8
Risala-%Pro)etia
a. #"m timis un mesager )iecarei natiuni. Slu?iti%2 pe "lla- 7Singurul8 si
intoarceti%va )ata de la )alsii zei$ 71+;3+8
&. #"lla- i%a )avorizat pe credinciosi trimitindu%le un mesager dintre ei
insisi pentru a le recita versete: pentru a%i puri)ica si pentru a%i invata cartea si
intelepciunea in timp ce inainte se a)lau in ratacire$ 73;1+8
c. #El este cel care a trimis mesagerul 2ui cu calauza si religia
adevarului. Pentru ca El sa trium)e asupra celorlalte religuu: c-iar daca
necredinciosii urascacest lucru$ 7+1;58
"Iira-%4iata dupa moarte
d. #Credeti ca v%am creat pentru nimic si ca nu va veti intoarce la
noi$ 723;11*8
e. #Cei care nu cred spun; cand vom deveni tarana asemenea tatilor
nostri: vom )i: intr%adevar: ridicati din nou>$ 72,;+,8
). #"lla- a creat Cerurile si pamantul cu adevarat: ca toti sa )ie
rasplatiti pentru ce au castigat. Si nu vor gresi$ 7*; 228
2#"
0I02I./R"6IE
1. PPP & Aiata lui 6o,ammad9 traducere in lim*a romana de rof.
1icolae Do*risan9 'ucuresti9 1///
2. PPPCORA17.9 traducere in lim*a romana9 'ucuresti9 2002
#. A'O.BA6ID A'DO.BA6ID ( $ociologia politicii
). A. & 0A10AII Ali & Introducere in Islam9 traducere in lim*a
romana9 'ucuresti9 2000
5. A.7A$ I.9 DRA2A1 I.($ociologie franceza contemporana9 %d.
olitica9 'ucuresti9 1/-1
". 'ANA0 A.& Analiza gandirii politice in Islam9 0e,eran9 1//?
-. '%B%CB0I and 'ABO1AR (,ilosop,> of Islam9 Ansar>an
u*lications9 1//0
?. '%B%$B0I Dr. 6.B. & 2u!ernarea in Islam9 1/?"
/. 'O00O6OR% 0om & $ociologia politicii9 traducere in lim*a
persana
10. 'RO1 eter & 'iserica Ortodo4a in Romania9 2001
11. CBA0%.%0 3r.9 I$I%R %.(Conceptiile politice ale secolului @@9
%d. Bumanitas9 'ucuresti9 1//)
12. C7CI7C C. (Introducere in $ociologia Religiilor9 %d.2nosis9
'ucuresti9 1//59
1#. D%.CO6'R% Anne & 6arie & Islamul. Repere. 0raducere in
lim*a romana
1). DHA3ARN .6.0. & $ecularism. Repere
15. %1ANA0 BA6ID ( 2andirea politica in Islamul modern
1". 2I.D%1$ Ant,on> & rincipiile $ociologiei9 traducere in lim*a
persana9 1//?
1-. 2RO$7 1. ( %sentele sociologie9 %d. 6ilitara9 'ucuresti9 1//-
1?. B%2%. 2.I.3 ( relegeri de filosofia istoriei9 %d. Academiei9
'ucuresti9 1/"0
1/. BO$$%I1A'A0A'II $AI%D 67BA66AD ( Relatiile sociale in
Islam
2#-
20. +A109 Imm.( Critica Ratiunii ractice9 %d. $tiintifica9 'ucuresti9
1/-2
21. +BA0A6I $.6. & Islam9 dialog si societatea ci!ila9 'ucuresti9
2001
22. +BA0A6I9 $.6. & De la lumea ci!ilizatiei la ci!ilizatia lumii9
1//5
2#. +BO6%I1I I6A6 ( rincipiile Re!olutiei Islamice
2). +BO6%I1I I6A6 & $ocietatea Islamica9 1//2
25. +BO6%I1I I6A6 ( Aeneratie si autoperfectiune
2". +7B1 0,.( 0ensiunea esentiala 9 %d. $tiintifica si %ncicopedica9
'ucuresti9 1/?2
2-. .ARI $AI%D 67$0A3A 67$AAI% ( Ci!ilizatia !estica
2?. .ARIHA1I 6.0. & 2u!ernare. .egitimare si Competenta9 0e,eran
1//5
2/. 6ACBIAA%..I 1. ( rincipele9 %d. $tiintifica9 'ucuresti9 1/"0
#0. 6ADA1I B. ( Cartea Re!olutiei Islamice
#1. 6%.3ORD $piro(Religia si c,estiunile aferente9 .ondra9 editura
0a!istocK
#2. 6%$'ABN 6. H. & Aiziunea reformata in miscarile Islamice9
1//2
##. 6IROI7 A.9 6IROI7 6. ( 2,id de idei politice9 %d. an(0era9
'ucuresti9 1//2
#). 6O0ABARI 67R0%CA ( $copul !ietii
#5. 1%2R70 aul & 'iserica si statul9 2000
#". 1%$'AB NACDN 6. 0. & Drept si politica in Islam9 1///
#-. 1I%0C$CB% . 3r.( Despre genealogia moralei9 %d. $agetatorul9
Clu89 1//#
#?. 1O7RO7CN 6.0. & olitica in Islam9 2000
#/. R%DA Radu & 'iserica in stat9 1///
)0. $CR700O1. R. (A Dictionar> of olitical 0,oug,t9 6acmillan9
1/?#
)1. R7$D I*n & Cu!ant ,otaritor9 traducere in lim*a romana9
'ucuresti9 2001
2#?
)2. $AR0R% H.. (.J%tre et le 1eant9 %d. 2allimard9 aris9 1/)#
)#. $ARIAR 2,ulam ( Islam(Credinta si in!atatura9 Asociatia
$tudentilor 6usulmani di Romania9 1///
)). $CB6I00 Carl & 0eologie politica9 traducere in lim*a romana9
1//"
)5. $CBO%1BA7%R A.( Aforisme supra intelepciunii in !iata9 %d.
.i*rariei $ocec9 'ucuresti91/10
)". $1A2OA Ion Dumitru & Relatiile $tat & 'iserica9 1//"
)-. 0A'A0A'AI Allama, $a>>id 6u,amad Busa>zn ($BIJA9
Ansar>an u*lication9 1///
)?. 0A'A0A'AN %. ( .i*ertatea politica
)/. 0AB%RN Dr. A. & Istoria gandirii politice in Occident9 1//"
50. AA$I.%$C7 %milian & Istoria religiilor9 1//?
51. IACB Hoac,im ( $ociologia Religiei9 traducere in romana9 1//"
52. I%'%R 6.( %tica protestanta si spiritul capitalismului9 %d.
Bumanitas9 'ucuresti9 1//#9
5#. II..AR6% Hean aul & $ociologia religiilor9 traducere in lim*a
persana9 1//?
5). CA63IR C9 A.A$C%A17. ..( Dictionar de $ociologie9 %d.
'a*el9 'ucuresti9 1//#
55. CARI3IA1 2,olamreza & Religie si stat in Islam9 1//-
.evista trimestriala .ahbord #StrategiaD! editia vara ; toamna 2GG1
.evista trimestriala Hame$e s6asat #Scrisoarea politiciiD
.evista lunara Etelaat$e S6as6 #Informatiile politiceD
.evista lunara 8e6han$e @arhangi #Inivers culturalD
999 $ "onstitutia .epublicii Islamice Iran
2uletinul ,Iran Emrooz-! G<.G1.2GG2
)e Houvel &bservateur
)e Houvel &bservateur
2#/
2)0