Sunteți pe pagina 1din 39

N

Ulei essential de Nard Nardostachys jatamansi



Uleiul esential de nard (Nardostachys jatamansi), este un ulei rar,
picant parfumat cu note de mosc si condimente, recunoscut in
aromaterapie pentru favorizarea starii zen, a pacii interioare stabilind
echilibrul emotional.
Util in caz de insomnie, anxietate, eliberarea stresului acumulat peste
zi.
O planta originara in regiunile muntoase din nordul Indiei si in China,
face parte din familia Valerianaceelor si are o radacina aromata picanta cu
parfum cald, mistic.
Nardul a fost cunoscut inca din antichitate, fiind unul dintre ierburile
aromate utilizate de egipteni in diverse ritualuri precum si pentru scopuri
medicinale si parfumare.
Prezinta un profil interesant de constituenti bio-chimici cu terpene,
cetone si aldehide mai rar intalnite.
In aplicatii cutanate este interesant pentru actiunea sa
antiinflamatorie, antibacteriana si flebotonica.
Descrierea olfactiva: condimentata, calda, cu note de mosc si
lemnoase
Componenti principali: gurujene, seychellene, aristolene, valerianol,
nardosina, patchoulene
Proprietati - ulei esential de Nard
- antibacterian
- antiinflamator
- calmant respirator
- imbunatateste circulatia venoasa
- stimulant ovarian
- detensionant nervos
Recomandari in cosmetica si in aromaterapie
- psoriazis
- varice
- ingrijirea parului si scalpului
- tensiuni nervoase, insomnie, psihoze
- migrene, cefalee
- meditatie
- parfumerie
Utilizare cosmetica ulei de nard
- dozaj uzual recomandat in compozitiile cosmetice 0,5 - 2%
- inclus in baza uleioasa pentru masaj detensionant, pe coloana,
tample, zona cervicala, umeri
- uleiuri sau creme pentru imbunatatirea circulatiei venoase
- creme, unguente, cataplasme in aplicatii locale pentru psoriazis
- componenta pentru formularea de parfumuri cu note lemnoase,
condimentate, in special barbatesti
In aromaterapie
- in candele si vaporizatoare pentru atmosfera ce favorizeaza
meditatia
- in baza de ulei vegetal pentru masaj de-a lungul coloanei vertebrale
pentru tratarea insomniilor si tensiunilor nervoase
- diluat in ulei pentru masaj in zona plexului solar ca si calmant
respirator si cardiac
Sinergii speciale
- ca si componenta parfumanta barbateasca se poate combina cu
neroli, patchouli, vetiver, lamaie verde
- cu ulei esential de lavanda si smirna in baza uleioasa pentru stari de
hiperactivitate
- cu ulei esential de menta pentru formularea unui unguent
anticefalee
- cu ulei de tamanu pentru efectul circulator benefic pentru vene
Pastrare:
- inchis ermetic, in loc uscat, ferit de caldura si lumina

Ulei Napraznic Geranium robertianum
(essential, ceai, tincture, tablete)

l ntlnim mai ales n zonele muntoase, la marginea pdurilor de
brad sau molid, pe albiile prurilor, pe rupturile malurilor i n zonele
umede ale drumurilor forestiere. Practic este o plant necunoscut pentru
medicina modern, efectele sale revigorante, puternic afrodisiace,
antitumorale i antivirale rmnnd neexplicate prin compoziia chimic.
Denumirea tiinific ''Geranium robertianum'' provine de la Robert, numele
unui preot francez, care a trit n anul 1000 . Ch. i care a vindecat mii de
credincioi utiliznd aceast plant. n medicina popular romneasc
npraznicul este un adevrat panaceu, el fiind ntrebuinat pentru
vindecarea diferitelor boli rezistente la terapiile clasice.
COMPOZIIE CHIMIC: geraniin, acid elagic, acid cafeic, ulei
esenial (alctuit din linalool, -terpinen, limonen, geraniol, -terpineol),
flavonoide (hiperozid, rutozid, izoquercitrin, quercitrin, kempferol),
vitamine (A,B,C), minerale (Ca, K, Mg, Fe, P, Ge), etc.
Actiuni
ACIUNI MAJORE: stimulent i reglator al activitii aparatului
reproductor masculin i feminin, afrodiziac puternic (att masculin ct i
feminin), emenagog, antihemoragic, antitumoral, revitalizant,
remineralizant, virilizant, tonic general puternic, antidiareic, regleaz ciclul
menstrual, prezint efecte radioprotectoare (la pacienii care fac
radioterapie) .
ALTE ACIUNI: antiinflamator, antispastic, diuretic, hipotensiv,
hipoglicemiant, depurativ, emolient.
Indicatii se utilizeaz ca adjuvant n: sterilitate masculin i feminin,
impoten, frigiditate, tulburri menstruale (amenoree, dismenoree), fibrom
uterin, chisturi ovariene, hemoragii uterine, tumori (uterine, mamare,
pulmonare, intestinale), iradiere, sechele dup iradiere, astenie, anemie,
diaree, colit de fermentaie.
ALTE UTILIZRI:
Npraznicul este indicat n medicina tradiional popular i n: dureri
de gt, rgueal, catar bronic, dureri pe traiectul nervilor, hemoragii
nazale, gut, icter, leucoree, enterit i gastroenterit hemoragic.



Ulei de Nuca Juglans regia

Uleiul de nuca este un ulei consistent, cu un gust si un miros deosebit
de placute.
Cu un continut foarte bogat de acizi grasi polinesaturati (73-84%)
acid linoleic, linolenic, oleic si putini acizi grasi saturati (palmitic si stearic),
uleiul de nuca se situeaza pe primul loc intre uleiurile nesaturate, inaintea
uleiului de soia (50-60%) si a celui de porumb (40-50%), pentru
proprietatile sale anticolesterolice. De uleiul de nuca ar putea profita toti cei
care sufera de hipercolresterolemie si sunt predispusi la arteroscleroza.
Datorita continutului bogat in acizi grasi polinesaturati sau esentiali
este indicat in curele de protectie a aparatului cardio vascular, precum si in
dieta persoanelor cu activitati intelectuale si fizice intense.
Are proprietati tonice. Este indicat doar uleiul presat la rece
Poate fi folosit si in tratamentele teniazei, caderii parului (alopecie),
varice, rani cronice, mastoza, afectiuni hepatice.
Frectia cu ulei de nuca a intregului corp este indicata in tratamentul
copiilor anemici si rahitici.
Doza de consum curent oscileaza intre 20 si 40 g pe zi, in functie de
necesarul de lipide.
Tenie - se administreaza timp de trei zile consecutiv, in locul mesei
de seara, o salata de cartofi preparata cu 60 g de ulei de nuca.
Enurezisul - este combatut in urma consumului, in fiecare seara, a
cate unei felii de paine prajita si imbibata apoi cu ulei de nuca (o lingurita),
timp de 15 zile.
Litiaza renala - tratamentul cuprinde un amestec impreuna cu ulei de
migdale dulci si infuzie de paie de ovaz. O bautura energizanta si foarte
sanatoasa se prepara intr-un pahar cu suc de fructe (natural 100%!), caruia
i se adauga o mana de miez de nuca maruntit sau tocat si o lingurita cu
miere.
Hipercolesterolemie - este indicata o cura cu durata de 8-10 zile pe
luna cu doua linguri administrate dimineata pe nemancate.
Mastoza - masaj local.
Varice - se maseaza zona varicoasa.
Caderea parului - se aplica 10-20 de picaturi la radacina parului, se
maseaza, se asteapta 10-15 minute dupa care se spala cu un sampon din
plante, de doua ori pe saptamana, timp de trei luni.
Uleiul de nuca un plus de echilibru
Uleiul de nuca devanseaza considerabil, in ce priveste efectul asupra
sanatatii noastre, uleiul de soia, de floarea-soarelui si de porumb.
In urma unei analize comparative intre uleiul de nuca presat la rece si
uleiul de masline presat la rece, a rezultat ca uleiul de nuca are un continut
in acizi grasi omega 3 de peste 21 de ori mai mare decat uleiul de masline
si ca nivelul acizilor grasi omega 6 este de 5 ori mai mare in cazul uleiului
de nuca fata de cel din uleiul de masline.
Datorita continutului in acizi grasi -polinesaturati omega-3 si omega-6
din uleiul de nuca presat la rece sunt reglate functiile organismului, cum ar
fi cele cardio-vasculare, reproducatoare, imunitare si ale sistemului nervos.
Rincezeste foarte usor si trebuie pastrat la frig si intuneric.
Circulatia sangelui - Uleiul de nuca este bogat in grasimi
mononesaturate cum ar fi acizii grasi omega-9, ce sustine elasticitatea
arterelor si implicit ajuta la imbunatatirea fluxului de sange din organism,
reducand sansele de rigidizare a arterelor.
Reduce riscul aparitiei bolilor cardiace - Uleiul de nuca este
benefic pentru sanatatea inimii in special datorita nivelului extrem de ridicat
de acid alfa-linoleic care este un tip de acid gras omega-3.
Acidul alfa-linoleic este transformat in acid eicosapentaenoic si acid
docosahexaenoic. In urma unui studiu s-a demonstrat ca la persoanele
care au consumat zilnic ulei de nuca, a avut loc o imbunatatire
semnificativa a sanatatii vaselor de sange, fapt ce stimuleaza o functionare
adecvata a inimii si reduce riscul de boli cardiace.
Ameliorarea inflamatiei - Uleiul de nuca este o sursa buna de
grasimi polinesaturate, cum ar fi omega-3 si omega-6, care sunt extrem de
utile pentru reducerea inflamatiei care apare in cazul unor boli, cum ar
fi artrita.
Reglarea nivelurilor hormonale - Nucile sunt o sursa extrem de
bogata de fitonutrienti. Acestea contin minerale precum seleniu, magneziu,
fier, calciu, fosfor si zinc. Toate aceste substante ajuta la mentinerea
echilibrului hormonilor din organism.
Frumusetea pielii - Uleiul de nuca este o sursa buna de vitamina B
(contine vitaminele B1, B2, B3) dar si vitamina E si niacina. Toate aceste
vitamine contribuie la infrumusetarea si mentinerea sanatatii pielii.
Unii dintre fitonutrienti precum si acizii grasi din compozitia uleiului de
nuca fac pielea mai elastica si ii imbunatatesc textura.
Eczeme - O lingurita de ulei de nuca pe zi ajuta la
vindecarea eczemelor si eruptiilor pielii.
Beneficii antiimbatranire (antiaging) - Uleiul de nuca este bogat in
antioxidanti care ajuta la reducerea efectelor radicalilor liberi si previne
deteriorarea celulelor, prevenind procesul imbatranirii.
Tratamente cu miez de nuca:
Miezul de nuca este unul din cele mai consistente si sanatoase
alimente cunoscute. Este un inlocuitor perfect al carnii, mai bun si decat
soia. Miezul de nuca dat prin masina de tocat inlocuieste perfect carnea
tocata in aproape orice, de la chiftele, la sarmale sau rulade. Fiind foarte
bogata in grasimi si proteine, nuca intrece carnea si ca valoare calorica,
avand in schimb o toxicitate de cateva ori mai mica si fiind foarte digerabila.
In plus, nuca este fructul cel mai bogat in cupru si zinc, motiv pentru care
este folosita in tratarea bolilor vasculare, tulburarilor de crestere si
maturizare, deficientelor imunitare.
Accident vascular consumul regulat de nuci neprelucrate termic
intareste vasele de sange si previne, mai ales la persoanele in varsta,
ruperea lor. Iata o reteta foarte eficienta: 3 miezuri de nuca pisate, 1
lingurita de polen de albine si 2 linguri de miere de albine se amesteca
foarte bine, modelandu-se sub forma unor bomboane. Se ia zilnic tot acest
amestec, pe stomacul gol, dimineata. Boli de piele miezul a 20-30 de nuci
consumate zilnic grabeste vindecarea bolilor de piele (psoriazisul, eczeme
alergice rebele, infectiile cu ciuperci la nivelul pielii) si refacerea pielii dupa
arsuri, opreste procesele degenerative.
Constipatie se consuma miezul a patru nuci prajite usor la 10
minute dupa ce am consumat 1-2 pahare de compot de prune sau 2 linguri
de miere lichida cu apa. Tratamentul se face pe stomacul gol.
Diabet la fel ca si alunele, nucile sunt foarte sarace in zahar, ceea
ce le face un aliment de baza in diabet, unde se recomanda in mod special
cruditatile si renuntarea la carne. In plus, fata de alune, nucile au chiar si o
actiune usor hipoglicemianta, contribuind la ameliorarea acestei afectiuni.
Greutate corporala sub cea normala datorita continutului mare de
grasimi usor de asimilat si care nu cresc colesterolul, nucile consumate in
cantitati mari sunt o piesa de baza in curele de ingrasare. Persoanelor care
vor sa-si mareasca greutatea fara a risca o crestere brusca a colesterolului,
o suprasolicitare a aparatului cardiovascular ori aparitia unor probleme cum
ar fi celulita ori vergeturile, le este calduros recomandat acest aliment.
Hipertiroidie nucile au un efect reglator asupra activitatii tiroidei si,
in plus, aduc un supliment considerabil de calorii, care se stie ca in aceasta
afectiune sunt consumate in mari cantitati, de unde si starea de devitalizare
pronuntata care apare frecvent. Sterilitate, impotenta aportul de vitamina
E, prezenta unor substante reintineritoare si care protejeaza si curata
vasele de sange fac nucile un aliment foarte indicat in tratamentul acestor
doua afectiuni. Este de notat efectul benefic al nucilor in prevenirea
impotentei vasculare (care reprezinta peste 50% din cazurile de
impotenta).
Reumatismul, guta cojile de nuca au un puternic efect depurativ,
favorizand mobilizarea si eliminarea toxinelor din organism. Se face o cura
cu extract hidroalcoolic (tinctura) de coji de nuca, din care se iau cate doua
lingurite diluate in jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi. Tratamentul
dureaza 40 de zile si se face de preferinta toamna tarziu si primavara
devreme.
Extractul hidroalcoolic de coji verzi de nuca este cel mai activ
preparat obtinut din nuc, fiind foarte bogat in iod, flavonoide si taninuri. Se
obtine astfel: se pun intr-un borcan cu filet 20 de linguri de pulbere de coji
verzi de nuca, peste care se adauga doua cani (500 ml) de alcool alimentar
de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme
de doua saptamani, intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura
rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza din
acest remediu, de patru ori pe zi, cate o lingurita diluata in putina apa.
Pulberea de frunze de nuc se obtine prin macinare cat mai fina cu
rasnita electrica de cafea. Depozitarea pulberii de frunze de nuc se face in
borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o
perioada de maximum 2 saptamani (deoarece substantele sale volatile se
evapora foarte rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi, cate o
lingurita rasa de pulbere de frunze de nuc, pe stomacul gol.
Uleiul de nuca Se obtine doar pe cale industriala, prin presare la
rece. Are un puternic efect de reducere a colesterolului, fiind, de
asemenea, tonic vascular si vermifug. Se administreaza 3-4 lingurite pe zi,
de preferinta pe stomacul gol. Ateroscleroza se face o cura de lunga
durata (jumatate de an minimum) cu ulei de nuca, din care se iau 3-4
lingurite pe zi. Ajuta la diminuarea colesterolului, curata vasele de sange de
depuneri, ajuta la redobandirea elasticitatii si rezistentei acestora, stopand
procesul de sclerozare.
Uleiul de nuca reduce acumularea de colesterol si riscul
instalarii aterosclerozei
Fructe oleaginoase deosebit de nutritive si vitalizante, foarte indicate
in perioada rece a anului, nucile contin 15 g la suta proteine, 60 g la suta
lipide, 15 g la suta glucide si 2,4 g la suta celuloza. Sunt bogate in minerale
ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc si iod.
Contin vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP si caroten. Dupa cum ne-a
spus dna dr. Alexandrina Petrea, de la cabinetul medical Asclepios din Iasi,
pe linga faptul ca sunt foarte hranitoare, nucile au si valoare terapeutica
bine definita: Le sunt recunoscute atit proprietati laxative cit si antidiareice,
virtuti antitoxice la nivelul pielii si circulatiei limfatice. De asemenea, au
actiune vermifuga, in special asupra teniei.
Cura cu miez de nuca este indicata, ca adjuvant, in tulburarile de
stomac si intestine: ulcere, dispepsii, iritatii, pirozis, diaree, constipatie. Unii
spun ca miezul de nuca le provoaca afte si inflamatii bucale, iritatii ale
mucoasei anale si inducerea de crize hepatice. Aceste neajunsuri pot fi
evitate daca dupa consum clatiti gura cu un decoct de salvie sau luati o
lingurita de miere de albine. Sfarimat la mixer sau facut pudra, miezul de
nuca nu provoaca iritatie. In cura, doza maxima, nu trebuie sa depaseasca
100 g pe zi, timp de o luna, sau 100 g o data la doua zile, timp de doua
luni. Se mesteca indelung. Nucile proaspete sunt foarte apreciate pentru
gustul lor. Pentru a le reda, iarna, nucilor uscate savoarea celor proaspete,
dna Petrea recomanda sa punem miezul la muiat in lapte cald, timp de 5-6
ore.
Tot in acest scop, nucile in coaja se tin la inmuiat in apa rece, timp de
10 zile: Prin continutul bogat in cupru, nucile sunt indicate in dieta
persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism si artroze, in stari
precanceroase si tuberculoza, in special tuberculoza osoasa si, de
asemenea, la bolnavii de sifilis si blenoragie. Constituie un excelent
adjuvant in scrofuloza, pentru ca favorizeaza drenajul limfei si al pielii.
Aceasta calitate recomanda consumul miezului de nuca in tratamentul
adenitelor supurate, in eczeme si impetigo. Continutul bogat in zinc
recomanda miezul de nuca in astenie, intirzieri de crestere, tulburari ale
sistemului nervos, afectiuni ale pielii, psoriazis si impotenta.
Nucile sunt un adjuvant excelent in tratamentul disfunctiilor
endocrine, tulburarilor hipofizei, insuficientei suprarenale, tulburarilor de
ciclu menstrual si de menopauza. Nucile contin tanin si, de aceea, au un
efect astringent, folositor in tratamentul diareei. La persoanele constipate,
pentru eliminarea materiilor fecale, nucile trebuie tinute in apa citeva ore,
apoi uscate si mancate.



Ulei essential de Negrilica Nigella sativa


Nigella sativa (Negrilic) este o plant cu o larg rspndire n
bazinul mediteranean i amintit din antichitate pentru proprietile sale
benefice. Uleiul seminelor de negrilic conine acizi grai saturai i
nesaturai, uleiuri eseniale, vitamine, aminoacizi, enzime i sruri minerale,
saponine i nigellone (substane specifice plantei Nigella sativa, dintre care
cea mai cunoscut i studiat este timoquinona).
Uleiul de negrilic este folosit n mod tradiional pentru a crete
capacitatea de aprare a organismului att la copii, ct i la aduli. Prin
componentele antioxidante, antiinflamatorii, antitusive, bronhodilatatoare i
nutritive, uleiul de negrilic este un supliment foarte util pentru sntatea
aparatului respirator i poate fi un suport optim pentru imunitate att la
copii, ct i la aduli i vrstnici.
Mai mult dect att, numeroase studii, att de laborator ct i clinice,
arat c uleiul de negrilic, n special datorit coninutului de timoquinon,
are un efect antitumoral remarcabil, n foarte multe linii de cancer. Nu
ntmpltor, o afirmaie din Coran spune despre seminele acestei plante
c ele conin un leac pentru orice boal.
Timoquinona este o substan cu totul special, care pe lng
efectele antioxidante are i efecte de remodelare epigenetic, efecte care
se fac simite mai ales asupra celulelor tumorale, crora le declaneaz
apoptoza (moartea programat), prin restabilirea funcionalitii lanurilor de
semnalizare implicate n acest proces.
Uzual, dozele aa-zis de ntreinere, sunt de circa 3 ml ulei pe zi (3
lingurie). n cazul bolilor grave, precum cancerul, doza necesar de
substane active (inclusiv timoquinona), se obine din circa 25-30ml ulei, n
mai multe doze, pe parcursul ntregii zile.
Atenie! n cazul n care gustul este neplcut, uleiul de negrilic poate
fi amestecat cu suc de portocale, miere de albine, polen, tincturi din plante
medicinale, dup gust, i mai ales n funcie de care dintre cele enumerate
mai sus sunt permise (n cazul n care suferii de o afeciune anume).
Atenie! Uzual, se gsesc spre comercializare trei sortimente relativ
diferite de ulei de negrilic:
- ulei de negrilic presat la rece, cu o culoare mai deschis, i ceva
mai puin picant i aromat. Acesta este uleiul cel mai natural i sntos,
dei procedeul de extracie este mai dificil i mai puin eficient.
- ulei de negrilic presat la cald, cu o culoare mai nchis, i o arom
mai puternic. Acest tip de extracie este mai eficient, i micoreaz
costurile de producie, ns uleiul sufer o anumit degradare datorit
temperaturii (uzual 100-110 grade C).
- ulei de negrilic extras cu hidrocarburi (uzual hexan), cu o arom
mai puternic i o culoare mei deschis. Acest tip de extracie este cel mai
eficient, cu costurile de producie cele mai mici, ns solvenii utilizai la
extracie sunt de cele mai multe ori mai mult sau mai puin cancerigeni.
Uleiul de negrilica este:
stimulent imunitar puternic,
antioxidant,
antiinflamator,
antispastic,
calmant,
nutritiv,
detoxifiant,
antitusiv, antibacterian,
antiviral, antimicotic,
hipoglicemiant,
antihelmintic, antialergic,
tonic cardiac,
emenagog,
vermifug,
carminativ,
bronhodilatator,
vasodilatator cerebral,
antitumoral,
galactogog (stimulent al lactatiei),
energizant, afrodiziac
analgezic, sedativ, antiseptic, stimulent blnd al glandelor
suprarenale i al gonadelor,
diuretic
cicatrizant, dezinfectant al pielii,
astringent, hemostatic
Uz intern:
litiaz urinar, infecii urinare
sindrom premenstrual, tulburri de menopauz, sterilitate, deficit de
hormoni sexuali
infecii virale
stri de anxietate, depresie, nemulumire, iritabilitate, stres, tensiune
nervoas
litiaz biliar,
anorexie,
colite spastice,
colite infecioase, diaree, insuficien hepato-pancreatic,
hemoroizi
hemoragii
Uz extern:
boli de piele: arsuri, rni, ulceraii, eczeme, acnee suprainfectat,
herpes, zona zoster, celulit, micoze;
nevralgii
ngrijirea pielii (n special pentru ten gras, congestionat)
Contraindicatii:
Atenie! Nu se va utiliza nediluat, deoarece este dermocaustic!
Administrare:
- intern: 1-2 picturi de 3 ori/zi, ntr-o linguri cu miere
- extern: masaj (3 picturi la 10 ml ulei de baz), inhalaii (1-3 picturi
de ulei volatil, puse ntr-o batist. Durata procedurii este de 5 minute),
aromaterapie.
Nigella sativa, numit popular negrilic, este specific vestului Asiei,
fiind popular n India, Pakistan, Turcia, Grecia, Egipt sau Tunisia, unde se
i cultiv, dei se gsete i n flora spontan. De altfel, n rile islamice se
desfoar cele mai avansate cercetri privind utilizrile medicinale ale
speciei. Pe vremea faraonilor, negrilica era la mare cinste, despre ea un
proverb spunnd chiar c ar fi un remediu pentru toate bolile... exceptnd
moartea. Pentru medicina islamic, Nigella era piatra de temelie, fiind
prezent n toate tratatele vremii sub denumirea de barakah, ceea ce
nsemna semine binecuvntate
Trateaz astmul i alte afeciuni alergice
Mai puin folosit n Romnia din cauz c nu se regsete n flora
spontan, negrilica este un excelent adjuvant ntr-o serie de probleme de
sntate cum ar fi glicemie mrit, infecii virale sau bacteriene, libidou
sczut sau poten nesatisfctoare.
Nigella are o puternic aciune antihistaminic i bronhodilatatoare,
prevenind n acest fel accesele de astm, bronit, emfizem, rceli i grip.
Unele componente ale uleiului esenial determin reducerea congestiei
bronhiolelor i un moderat efect expectorant. Folosirea plantei n afeciunile
cronice de natur alergic sau hormonal nu mai constituie de mult o
noutate.
Amelioreaz neplcerile cardiovasculare
mbuntirea semnificativ a strii de sntate a bolnavilor cardiaci
crora li s-au administrat semine sau ulei de negrilic este consecina
activrii unor mecanisme specifice, cum ar fi reducerea nivelului seric al
glucozei, prolactinei, trigliceridelor i colesterolului, creterea numrului de
hematii i de leucocite, precum i a hemoglobinei, relaxarea miocardului i
reducerea ritmului cardiac.
Crete potena i echilibreaz activitatea hormonal
Ca plant de leac, negrilica are puternice efecte antibacteriene i
antivirale, scade valorile glicemiei, echilibreaz activitatea hormonal,
mrete potena sexual, avnd i efecte afrodiziace. Astfel, dac dorii s
scpai mai repede de o rceal sau de o afeciune bacterian, dac
intenionai s diminuai nivelul glicemiei sau dac vrei s v mbuntii
viaa sexual apelai cu ncredere la fina de negrilic. Aceast pudr se
ia, ntr-o cantitate de un vrf de cuit, amestecat cu o linguri cu miere
Omoar paraziii intestinali
Fina de negrilic (o parte), amestecat cu cea de susan (trei pri)
se administreaz n cazul afeciunilor cutanate eruptive - cte o linguri de
dou ori pe zi.
Planta este considerat unul dintre cele mai puternice leacuri
mpotriva viermilor intestinali. Pentru a obine un rezultat satisfctor n
acest sens, punei la macerat, timp de 12 ore, trei linguri cu pulbere de
semine ntr-un litru de zeam de varz. Dup acest interval strecurai
lichidul i bei dou pahare la micul dejun, iar restul, de-a lungul unei zile,
nainte de prnz i de cin.
ntrete imunitatea
Concluzia oamenilor de tiin este c negrilica sprijin i menine
sistemul imunitar al persoanelor sntoase i contribuie la refacerea
acestuia la persoanele cu imunitatea compromis. Mrete rezistena la
boli, avnd efect imunostimulator i imunomodulator.
Vinul, benefic pentru stomac
Din seminele de negrilic se poate prepara i un vin, recomandat n
bolile de stomac, astm, ameeli i stimularea poftei de mncare, dar i
pacienilor care sufer de afeciuni cardiace. Pentru a obine acest
preparat, care are i capaciti afrodiziace, trebuie s fierbei ntr-un litru de
vin de cas (produs doar n gospodriile rneti) dou lingurie cu pudr
de semine. Se las zece minute la infuzat i apoi se strecoar. Se bea
cte un phrel nainte de mesele principale. Atenie! Dup administrare,
evitai s ofai.
Pont! Seminele de negrilic pot fi folosite i pentru a condimenta
diverse mncruri. Spre exemplu, pulberea obinut din acestea se
folosete n industria alimentar, pentru condimentarea unor sortimente de
brnzeturi.
- Uleiul volatil de negrilic se folosete n industria parfumurilor, datorit
mirosului deosebit de plcut, asemntor celui de mucat sau de camfor.









O

Ulei essential de Oregano Origanum vulgare

Uleiul esential de oregano este considerat ca unul dintre cele mai
puternice antivirale, antibacteriene si antifungice substante obtinute pe cale
naturala.
Actioneaza mai eficient decat antibioticele, distrugand si bacteriile
rezistente la unele antibiotice.
Aplicatii externe:
Ca ulei de masaj (1-2 picaturi de ulei de oregano la 10 ml de ulei
vegetal):
tratamentul durerilor reumatice si musculare, luxatii, artrita
reduce durerea si rigiditatea articulatiilor
celulita
scade febra
furuncule, negi (se acopera cu un plasture)
acnee
psoriazis
probleme digestive indigestie, constipatie, crampe, ulcer
regleaza ritmul cardiac si scade tensiunea arterial
stimuleaza circulatia sangelui
calmeaza durerile menstruale
dureri de cap
previne raul de mare
trateaza micoza piciorului (piciorul atletului)
impotriva paduchilor si a altor paraziti ai pielii.
Ca inhalant (2-3 picaturi de ulei de oregano la 1 litru de apa
clocotita), pentru bronsita, tuse seaca, sinuzita si astm.
Se adauga cateva picaturi in sampon, inainte de spalarea parulu -
pentru scalp iritat, impotriva matretii. Se lasa pe par samponul astfel
preparat pentru cateva minute, dupa care se clateste.
Apa de gura pentru a dezinfecta si deparazita total zona bucala,
pentru a trata sau preveni paradontoza (o picatura la un pahar cu apa)
Ca baie pentru sezut (1-2 picaturi de ulei de oregano intr-un lighean
de apa calda) pentru tratamentul ciclurilor menstruale neregulate, infectii
urinare, prostatita, dar si in dusuri intime pentru eliminarea micozelor
vaginale (inclusiv Candida).
In aparatul de aromaterapie:
are efect calmant si de echilibrare pentru persoane timorate,
foarte agitate, carora le este foarte greu sa-si gaseasca echilibrul emotional
recomandat pentru persoanele detasate de lumea reala
induce confort emotional, inlaturand sentimentele de tristete,
suparare sau deprimare
bun remediu pentru toate stadiile anxietatii
va da curaj si energie
are un puternic efect germicid (important in perioade de gripa)
Avertisment: A nu se folosi in timpul sarcinii! Se foloseste in dilutii
mici, foarte iritant pentru piele.
Proprietile terapeutice ale uleiului de oregano

Antiseptice
Antiinfecioase i antivirale att intern, n cazul infeciilor, virozelor,
diareii provocate de infecie etc. ct i extern n cazul infeciilor pielii,
a scalpului
Antifungice intern extern ntr-un tratament complex impotriva
infeciilor fungice, inclusiv candida.
Antiparazitare
Vasodilatatoare i nclzitoare eficient n cazul rcelilor, nevralgiilor,
problemelor legate de circulaie deficitara, alergie la frig
De eliminare a toxinelor i a mucusului eficient n cazul afeciunilor
respiratorii, bronitelor, sinuzitelor, rinitelor, alergiilor de primavera
Antiinflamatoare i analgezice eficient n cazul nevralgiilor, artritei,
reumatismului, durerilor de cap, durerilor menstruale i altor tipuri de
dureri
Imunomodulatoare
Antidiabetice
Hipotensive
Anticancerigene poate fi folosit ca adjunvant n tratamentul unor tipuri
de cancer sau formaiuni tumorale pentru efectul de cetinire a
dezvoltrii celulelor canceroase. Nota. n acest caz, consultarea unui
specialist este obligatorie.

Cum funcioneaza?

Studiile recente arat c proprietile uleiului de oregano se datoreaz n
mare parte principiului activ numit carvacrol care se pare c reuete s
distrug membrana care protejeaza bacteriile de sistemul nostru imunitar.
Uleiul de oregano este la fel de eficient ca i un antibiotic alopat sintetizat i
este din ce n ce mai mult n atenia medicilor pentru c reprezint a
alternativ viabila pentru medicamente mai ales n cazul agenilor patogeni
care au dobndit rezisten la antibiotice.
Din punct de vedere ayurvedic, uleiul de oregano crete Pitta, are
proprietatea de a nclzi i elimina rapid excesul de Vata. Tocmai de aceea
este utilizat n dezechilibre de acest tip, cum sunt rceli de tip Vata,
nevralgii, simptone n care predomin durerea, probleme generate de o
circulaie deficitar, dificultatea de adaptare la frig etc. n acelai timp,
oregano scade i Kapha dosha i de aceea este foarte util n rcelile
sezoniere, sinuzite, alergii, elimin congestiile i mucus, imbunatete
digestia. Are un spectru larg de utilizare pentru c arde ama (toxine) care
sunt cauza majoritii bolilor.
Cum se utilizeaz?
1. Pentru a beneficia de proprietile sale antiseptice, putem aduga uleiul de
oregano n diverse substane. De exemplu, o crema antiseptic pentru
mini poate fi preparata din nite unt de cocos n care se adaug cteva
picaturi de ulei de oregano.
2. Ca antibiotic pentru diverse infecii bacteriene sau micotice, uleiul de
oregano se ia intern, cteva picturi de ulei de cteva ori pe zi. Pentru a fi
luat mai uor, poate fi adugat n 1 liguri de miere. Nota. n ceea ce
privete doza exact i durata tratamentului, recomand consultarea
terapeutului personal.
3. Pentru stri acute, dureri puternice (prima faza a rcelii, nevralgie, abces
etc) se ia cte 2 picturi din 2 n 2 ore, tot aa, cu miere.
4. Ca antibiotic pentru tratament extrern se adaug ntr-o crem, loiune sau
ulei potrivit. Spre exemplu, poate fi adaugat n ulei de neem care la rndul
lui este un antiseptic bun. n general nu se recomand aplicarea direct a
uleiului esenial pe piele.
5. Pentru decongestionarea cilor respiratorii se folosete i sub forma
de inhalaii sau aromaterapie.
6. Extern, pentru decongestionarea, mbuntirea circulaiei, efect analgezic,
nclzitor i antiinflamator local poate fi aplicat sub forma de comprese sau
prin masaj (adugat ntr-o subtan de legtur, cum ar fi ghee).
7. Pentru igiena oral, uleiul de oregano poate fi adugat n pasta/pudra din
plante pentru dini sau ntr-o soluie de cltire.
Nota. Nu recomand folosirea uleiului de oregano de ctre femeile
nsrcinate i n cazul unor afeciuni, cum ar fi gastrita, persoane
predispuse la iritaii.
In ceea ce priveste administrarea pentru copii, sunt de pararea ca nu
trebuie administrat doar copiilor foarte mici, insa numai medicul vostru va
poate spune daca e ok sau nu sa-l folositi. O alta chestiune este ca uleiul
de oregano este foarte puternic si de aceea greu de administrat intern unor
copii mici.
O optiune este ulei de oregano sub forma de capsule moi. Iar daca
copilul este foarte mic si nici varianta asta nu merge, va recomand sa
apelati la alte antibiotice naturale, cum este argint coloidal, pau d'arco,
propolis (de verficat daca nu e alergic!) etc. Mai potrivita pentru copii este
probabil utilizarea externa a uleiului, de exemplu adaugat intr-un ulei de
baza pentru masajul talpilor, pieptului etc.



Ulei de Obligeana - Acorus calamus


Numita "trestie mirositoare" sau "obligeana", planta a fost adusa cu
mii de ani in urma din indepartata Indie, aclimatizandu-se perfect la noi in
tara. Acum o intalnim crescand spontan prin baltile din Banat si din Oltenia,
ori in Delta Dunarii, unde exista suprafete imense de obligeana salbatica -
adevarate comori de sanatate, din pacate prea putin cunoscute la noi
Dovezile arheologice arata ca aceasta planta era cunoscuta si
folosita in scopuri medicinale si magice de acum... 5000 de ani, pe aproape
toate meridianele planetei. Ramasite ale radacinilor ei au fost descoperite
in vechile temple din India, in mormantul lui Tutankamon din Egipt, in
vetrele satelor indienilor din America de Nord. Trestia mirositoare este
mentionata in "Vechiul Testament" si in lucrarile marilor medici ai
Antichitatii, cum ar fi Hipocrate sau Dioscoride, in tratatele savantilor
medievali si in lucrarile consacrate alchimiei.
Insusirea principala a obligenei, cu totul exceptionala, este aceea de
armonizare a planului psihic si a celui mental cu corpul fizic, de unde si
folosirea ei in tratarea celor mai diverse tulburari psihice, de la banala
insomnie, la depresii grave si la psihoze. Vindecatorii populari de la noi din
tara au folosit cu mult succes obligeana intr-o serie de boli digestive, de la
ulcer si gastrita, la cancer gastric si intestinal. In cele ce urmeaza vom
cunoaste cateva din tainele acestei trestii de leac imortalizata in multe
legende si mituri.
Daca majoritatea plantelor medicinale pot fi adunate intr-o drumetie la
munte sau in padure, obligeana este complicat de recoltat din flora
spontana, datorita preferintei sale pentru locurile mlastinoase si greu
accesibile, chiar periculoase. In consecinta, va trebui sa ne multumim sa
achizitionam radacinile de obligeana din farmacii si din magazinele
naturiste, ele fiind partea activa a plantei.
Atentie, insa, la vechimea lor, deoarece isi pierd intr-un timp relativ
scurt anumite proprietati terapeutice. In general, este bine sa nu folositi
radacini mai vechi de un an - aspect care poate fi verificat prin citirea datei
fabricatiei, care este obligatoriu inscrisa pe ambalajul plantelor medicinale
vandute in comert. Uneori, insa, fabricantii nu noteaza data recoltarii, ci a
ambalarii plantei, caz in care vom verifica continutul ei de uleiuri volatile:
radacinile culese de curand contin mult ulei volatil si au un miros extrem de
puternic, patrunzator si - trebuie sa recunoastem - destul de neplacut, in
vreme ce radacinile recoltate cu mai mult timp in urma au pierdut mare
parte din uleiurile volatile si ca atare au un miros mult mai palid, "sters".
Radacinile de obligeana mai vechi de un an nu sunt toxice, insa au o
eficienta foarte redusa in tratament.
Cum preparam si cum administram obligeana
Pulberea de obligeana
In medicina chineza este forma clasica de administrare a obligenei,
cu care erau vindecate o serie intreaga de boli nervoase si digestive.
Radacinile de obligeana se macina fin cu rasnita de cafea sau se
piseaza in piua, dupa care se cern prin sita pentru faina alba. Pulberea fina
se pastreaza intr-un borcan de sticla ermetic inchis, nu mai mult de 8 zile,
deoarece, fiind o planta aromatica, tinde sa-si piarda rapid proprietatile
terapeutice. Se administreaza un varf (0,5 grame) - o jumatate (1,5 grame)
de lingurita rasa de pulbere de 3-4 ori pe zi, pe nemancate. Planta se tine
sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa.
Maceratul la rece de obligeana
Este un leac extrem de eficient in bolile de stomac si intestine, dar si
in afectiunile cu substrat psihic. Se obtine prin punerea intr-o cana de apa a
unei lingurite de pulbere de obligeana, care apoi se lasa la temperatura
camerei, vreme de 10-12 ore, pentru ca extractia sa se faca complet, dupa
care se filtreaza. Se beau 1-2 pahare pe zi, de obicei inainte de masa.
Tinctura de obligeana
Un borcan cu filet se umple pe jumatate cu pulbere de planta. Se
acopera apoi totul cu alcool alimentar de 96 de grade, amestecat in
proportii egale cu apa. Se pune capacul la borcan si se lasa la macerat 10-
12 zile, dupa care lichidul se filtreaza si se trage in sticlute mici, care se
pastreaza in locuri intunecoase si reci. Se iau de regula 30 de picaturi de
tinctura, diluata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, pe stomacul
gol.
Praful de... stranutat
Nu, nu este o gluma! Pulberea fina de obligeana aspirata nazal
(prizata) irita putin mucoasa, provocand stranutul. Prin stranut se produce o
decongestionare in zona capului, element extrem de benefic in anumite
cazuri de migrena, nervozitate, sinuzita etc.
Procedeul mai are un efect: o mica parte din pulbere ajunge pe caile
respiratorii superioare, principiile sale active fiind preluate direct de catre
circulatia sanguina. Cantitatea de principii active este mica, insa ele ajung
foarte rapid la creier, unde produc o serie de efecte extrem de benefice:
eliminarea durerilor de cap, reducerea nervozitatii si a reactivitatii la stres,
cresterea capacitatii de concentrare, imbunatatirea rapida a tonusului
psihic.
In cazul in care nu sunteti foarte sensibil la efectul usor iritant al
obligenei si nu se produce stranutul, nu e nici o problema. Dimpotriva!
Cantitatea de principii active retinute va fi mai mare, asa incat efectul sau in
plan psihic si mental va fi mai puternic. Prizarea de obligeana este
recomandata in cazul durerilor de cap si de ochi (inclusiv cele cauzate de
oboseala), in cazul somnolentei si al lentorii mentale, al depresiei si al
asteniei, al tulburarilor de auz cauzate de epuizare.
Boli care se vindeca prin tratamentul cu obligeana
Tulburari produse de stres: anxietate, cosmaruri, insomnie, astenie -
in aceasta suita de afectiuni, obligeana are efecte aparent contrare, fiind si
calmant, si tonic psihic, in acelasi timp. Se foloseste sub forma de macerat
la rece. Se bea o jumatate de pahar (100 ml), dimineata, la pranz si seara,
in cure de 4 saptamani, urmate de 14 zile de pauza. Un studiu din anul
2005, realizat la Universitatea din Madras, India, a demonstrat efectele
calmante si reglatoare ale activitatii psihice si neuroprotective ale obligenei,
intr-un mod inedit.
Experimentul s-a facut pe un lot de soricei ce au fost tratati cu
obligeana, fiind supusi in acelasi timp unui zgomot puternic (100 de
decibeli) si foarte deranjant. La sfarsitul experimentului, lotul de soricei
tratati cu obligeana a prezentat mult mai putine tulburari de comportament,
de somn, dereglari fiziologice si chiar leziuni la nivel neuronal, fata de lotul
martor de soricei, care au fost expusi la acelasi tratament extrem de
stresant, dar fara a fi tratati cu obligeana.
Gastrita hiperacida, ulcerul gastric si duodenal, arsuri gastrice
in doze mici - 0,5-1 gram (un varf de lingurita) de pulbere luate de patru ori
pe zi - obligeana reduce aciditatea gastrica, calmeaza durerea, are efect
antiinflamator asupra mucoasei gastrice. Se face un tratament de doua
saptamani, urmat de o saptamana de pauza, dupa care se poate relua.
Cura cu pulbere de obligeana se recomanda mai ales la inceputul
primaverii si la inceputul toamnei, cand sensibilitatea gastrica este cea mai
mare. Tratamentul nu are doar efecte calmante si antiinflamatoare gastrice,
ci si efecte de armonizare emotionala, ajutand la diminuarea intensitatii si
la controlul unor stari cum ar fi mania, frustrarea, angoasa, anxietatea, stari
psihice care cel mai adesea declanseaza si intretin gastrita si ulcerul.
Indigestia, digestia dificila, atonia gastrica si intestinala in
doze medii - 1,5-2 grame (jumatate de lingurita rasa) de pulbere de
obligeana, luata inainte de fiecare masa - planta mareste cantitatea de suc
gastric, creste peristaltismul tubului digestiv, ajutand la o mai buna digestie
si eliminare. Se face un tratament cu obligeana administrata inainte de
masa, cu o durata de 3 saptamani, urmat apoi de minimum 12 zile de
pauza, dupa care se poate relua. Este un tratament valabil si in gastrita
hipoacida.
Adjuvant in cancer pancreatic, gastric si intestinal - se foloseste
maceratul la rece de obligeana. Se bea un pahar pe stomacul gol de 2 ori
pe zi, dimineata - la putin timp dupa trezire, si seara. Se face o cura de trei
luni cu acest preparat. Vindecatoarea populara de origine austriaca Maria
Treben recomanda in mod special obligeana in cancerul cu aceste
localizari, planta facand, dupa constatarile sale, adevarate miracole, chiar
in cazuri avansate.
Inapetenta (anorexie), anorexie psihica - se iau 10-20 de picaturi de
tinctura sau 1-2 varfuri de cutit de pulbere de obligeana, inainte de fiecare
masa. In doze mici si foarte mici, obligeana este un stimulent digestiv si
mareste apetitul. In doze mai mari (2-3 lingurite de tinctura sau 1 lingurita
de pulbere luate inainte de masa), reduce apetitul si produce chiar o stare
de greata, daca se supradozeaza, fiind recomandata in curele de slabire.
Colita, enterocolita, colon spastic - se ia o lingurita de tinctura diluata
in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. O cura
dureaza 3 saptamani, dupa care se face o saptamana de pauza. Pentru
efecte mai puternice, tinctura se inlocuieste cu pulbere: jumatate de
lingurita se administreaza de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol.
Aritmii cardiace, extrasistole, preventiv in angina pectorala si infarct -
un studiu facut de "Departamentul de Stiinte Biologice si Biomedicale" al
Universitatii din Karachi, Pakistan, si publicat in 2006, arata ca extractul
alcoolic de obligeana are efecte blocante ale canalelor de calciu, similare
cu cele ale verapamilului, un medicament de sinteza foarte eficient contra
acestor afectiuni.
Se recomanda cate o lingurita de tinctura de obligeana, de 3-4 ori pe
zi, in cure de 6 saptamani, urmate de 3 saptamani de pauza. Este un
tratament valabil si ca adjuvant in hipertensiune.
Constipatie atona, constipatie asociata stresului psihic - in unele
cazuri, aceasta afectiune raspunde mai bine la tratamentul cu obligeana
decat la cel facut cu laxativele clasice. Se administreaza maceratul la rece:
un pahar se bea dimineata si unul seara, pe stomacul gol.
Adjuvant in sindrom discordant (schizofrenie), paranoia - studii facute
in China au aratat ca mai multi compusi volatili din radacina de obligeana
au efecte sedative si neuroprotective, ajutand in unele cazuri la
imbunatatirea starii psihice a bolnavilor cu aceste afectiuni. Se ia de 4 ori
pe zi cate 1 gram (un varf de lingurita rasa) de pulbere de obligeana, pe
stomacul gol. Pe langa efectul sedativ si neuroprotectiv mentionat anterior,
se adauga o enigmatica proprietate a acestei radacini, cunoscuta inca din
vechime si neexplicata nici pana astazi de stiinta moderna, de a restabili
anumite functii psihice si mentale. Vindecatorii budhisti din Himalaya
folosesc un macerat concentrat de obligeana (4 linguri de pulbere la un litru
de apa) pentru a provoca voma la toxicomani si a le reduce anxietatea
provocata de lipsa drogurilor. Indienii nord-americani spun intre altele ca
"obligeana ajuta sufletul sa-si reia locul in corp si sa alunge nebunia".
Dureri de cap si migrene care apar pe fond de nervozitate - se ia 1
lingurita de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi.
Atunci cand durerile de cap sunt insotite de voma, se folosesc doze mici de
obligeana (un varf de cutit) si, eventual, se asociaza cu pulbere de ghimbir.
Pentru efecte extrem de rapide, se apropie succesiv de o nara si apoi de
cealalta o bucatica de hartie pe care este pus praf fin de obligeana. Se
aspira cu putere.
Intoxicatii alimentare in faza incipienta, otravire, indigestie puternica
asociata cu fermentatie gastrica - peste 4 lingurite de obligeana se toarna
un litru de apa clocotita si se lasa sa infuzeze un sfert de ora, dupa care se
filtreaza. Cantitatea de preparat rezultata se bea dintr-o data, continuu,
ceea ce va provoca un puternic reflex vomitiv, care va duce la o curatare
rapida a stomacului. La nevoie, tratamentul se reia de 2-3 ori.
Adjuvant in infectia cu E.Coli - un studiu efectuat in laboratoarele unui
institutut de cercetari tailandez arata ca obligeana are puternice efecte
antibiotice, distrugand in mod special E.Coli si stafilococul auriu. Se
administreaza sub forma de tinctura, cate o lingurita de 4-6 ori pe zi, in cure
de 24 de zile.
Candidoza bucala si cea digestiva - o lingurita rasa de pulbere de
obligeana se mesteca indelung si apoi se inghite pe stomacul gol. Se iau
doua asemenea doze pe zi, pe o perioada de 14 zile. Este un tratament
mai putin cunoscut, dar eficient, obligeana demonstrand efecte terapeutice
comparabile cu cele ale medicamentului de sinteza Amphotericin B,
recomandat adesea contra acestei afectiuni.

Utilizari externe ale radacinii de obligeana
Intarirea gingiilor (in parodontoza) - se mesteca incet radacina de
obligeana maruntita, asa incat principiile active extrase de saliva sa
ramana cat mai mult timp in contact cu gingiile. In mod oarecum
surprinzator, acest tratament s-a dovedit a fi eficient si pentru cei care vor
sa se lase de fumat, deoarece planta da un gust neplacut fumului de tigara
si diminueaza nevoia de nicotina.
Dureri de cap si migrena - se aplica o cataplasma: pulberea fin
macinata se amesteca cu apa pana se formeaza o pasta care se inveleste
in tifon si se fixeaza pe frunte si ceafa. Poate inlocui tratamentul intern,
cand e greu suportat.
Reumatism - se face o cataplasma in felul descris mai sus, care se
aplica pe locul afectat. Deasupra se pune o bucatica de nailon, pentru a
impiedica evaporarea, si o sticla cu apa calda (fierbinte chiar), pentru a
incalzi tesuturile, a reduce durerea si a favoriza o preluare mai rapida a
principiilor active prin piele.
Sinuzita - se prizeaza pe nas praful fin de radacina de obligeana.
Adesea, aceasta procedura provoaca stranutul si ajuta la eliminarea
secretiilor in exces de pe caile respiratorii superioare. De asemenea, acest
tratament are efecte antibacteriene directe asupra sinusurilor si asupra
cailor nazale.

Precautii la tratamentul cu obligeana
Tratamentul cu aceasta planta nu va fi facut mai mult de trei luni la
rand, cu o luna de pauza.
La majoritatea persoanelor, luata in doze mai mari de o lingurita rasa,
obligeana are un puternic efect vomitiv, dar cantitatea critica de planta care
produce acest efect variaza de la o persoana la alta. Din acest motiv,
dozele date in articolul de fata au un caracter orientativ, ele putand fi
micsorate in functie de sensibilitatea fiecaruia.
Obligeana nu va fi lasata la indemana copiilor, ingerarea sa in
cantitati mari (peste 15 grame) dand probleme digestive si producand o
supra-excitare a sistemului nervos, asemanatoare celei induse de droguri.

Contraindicatii la tratamentul cu obligeana
Planta le este ferm contraindicata gravidelor, deoarece poate induce
avortul. De asemenea, nu va fi luata de mamele care alapteaza.

O observatie necesara
La sfarsitul anilor '80 si in anii '90, s-a dus o intensa campanie de
discreditare a plantelor medicinale, unele dintre ele fiind "acuzate" in mod
aberant ca ar fi cancerigene. Astfel, a fost gasita o varietate asiatica a
obligenei care administrata in cantitati enorme unor soricei de experienta
(raportate la masa corporala), acestia au dezvoltat in proportie de 10%
formatiuni tumorale. Studiul a fost invalidat de comunitatea stiintifica
internationala din mai multe considerente: folosea o varietate ornamentala
a obligenei, care nu se foloseste in terapie, dozele administrate le
depaseau de peste 10 ori pe cele normale. Aceiasi oameni de stiinta au
observat ca in India sunt folosite de mii de ani, pe o scara incredibil de
larga, preparatele cu obligeana, fara a fi raportat nici macar un caz de
tumori hepatice. Si aceasta, in conditiile in care cercetarea medicala din
India in domeniul plantelor medicinale (si nu numai) este printre cele mai
avansate din lume. Asadar, respectivul studiu poate fi si este considerat pe
drept cuvant o manevra politica si nu arunca nici o umbra de indoiala
asupra sigurantei folosirii corecte a obligenei in scopuri medicinale.

Utilizarile obligenei pe diferite meridian
America de Nord
Triburile de piei-rosii din America de Nord considerau obligeana
sacra si o foloseau atat ca leac, cat si ca planta magica. Indienii Cree
utilizau aceasta planta pentru tratarea durerilor de dinti si de cap, pentru
mentinerea igienei dentare, pentru oboseala sau epuizare, pentru a preveni
sau elimina... mahmureala. Indienii Dakota tratau diabetul cu ajutorul
acestei plante si sunt cunoscute in acest sens cazuri ale unor persoane pe
care medicina clasica nu le-a putut ajuta, abandonandu-le, si care s-au
vindecat in mod miraculos cu obligeana, pe care indienii o mestecau
regulat, timp de mai multe luni. Radacina magica de obligeana a fost mult
utilizata de catre populatia Trappers din Canada, ai carei membri obisnuiau
sa o mestece atunci cand erau obositi.
India si China
Chinezii antici o utilizau pentru a trata inflamatiile de orice fel si
constipatia. In India, medicina ayurvedica a folosit-o pentru tratarea febrei,
astmului si bronsitei si, de asemenea, ca sedativ general. De altfel, medicii
indieni considerau ca obligeana poate preveni, vindeca sau ameliora
considerabil orice boala sau tulburare psihica. Fiarta in lapte, medicii
ayurvedici o recomandau pentru "reintinerirea sistemului nervos",
imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare.
Egipt
Fumigatiile sfinte cu radacini de obligeana erau folosite atat de
sumerieni, cat si de egiptenii antici. Fumul de radacina de obligeana alunga
toate spiritele malefice si chema ajutorul divinitatii.
Din Egipt, aceasta planta a fost luata de catre evrei, "trestia
mirositoare" fiind mentionata in Biblie (in Exod 30:22-35) ca fiind unul dintre
ingredientele "uleiului sfant" (adica ale mirului). Insusi Moise a primit
porunca de la Dumnezeu sa faca "uleiul sfant" din mai multe mirodenii,
intre care si o trestie aromatica, pe care specialistii au identificat-o a fi
Acorus calamus, adica obligeana.
Europa
In Evul Mediu, magicienii si vrajitoarele faceau cu obligeana o
pomada pentru... zburat. Se spunea ca obligeana face spiritul mai usor
decat fulgul, proiectandu-l pe cel initiat la distante inimaginabile, precum si
in lumile ceresti. Interesant este insa ca indienii Ojibwa din America de
Nord afirmau ca prin mijlocirea radacinilor de obligeana pot, de asemenea,
"zbura fara sa atinga pamantul". Aceasta in timp ce anumite populatii din
Noua Guinee o folosesc si acum intr-un ritual destinat comunicarii cu
spiritele mortilor...




Ulei de Orez Oryza sativa


Uleiul de orez are si intrebuintari cosmetice, caracterul sau
antioxidant fiind benefic pentru pielea obosita, imbatranita prematur sau
lipsita de vitalitate, redandu-i acesteia aspectul catifelat si eliberand tenul
de impuritati. Fiind un ulei non-comedogenic, poate fi utilizat si de catre
persoanele cu probleme acneice sau de cele care au cuperoza.
Ceara obtinuta din ulei de orez este folosita de asemenea in
cosmetica inlocuind cu succes ceara de carnauba sau ceara de albine.
Descriere
Are o compozitie interesanta, imbina fitosterolii si carotenoidele cu
orizanolul si acidul ferulic. Este un ulei antioxidant prin exceptie, regenerant
si penetreaza foarte bine pielea.
Un ulei cu o compozitie interesanta, imbina fitosterolii si carotenoidele
cu orizanolul si acidul ferulic. Este prin urmare un complex antiage care
aduce beneficii in special pielii mature, imbatranite sau devitalizate.
Este un ulei antioxidant prin exceptie, regenerant si penetreaza foarte
bine pielea.
Proprietati
este un ulei uscat
antioxidant remarcabil (tocopherol, tocotrienol, oryzanol)
anticearcan
circulator, activeaza microcirculatia
restructurant
protejeaza impotriva agresiunilor de mediu (poluare, raze UV)
antiimbatranire, antiradicalar
bun penetrant, nu lasa senzatia de film gras pe piele
Recomandari
ten matur
ten devitalizat, imbatranit
ten asfixic, tern
ten afectat de roseata, cuperoza
piele iritata
contur de ochi
cearcane, ochi umflati
Recomandari privind prepararea compozitiilor, dozaj si concentratii
regulare:
aplicat ca atare pe pielea proaspat igienizata si inca usor umeda
in amestec cu uleiuri vegetale, uleiuri esentiale sau diverse extracte
in functie de necesitatile pielii
pentru formularea cremelor fluide sau a serumurilor pentru contur de
ochi
ca ingredient in cremele antiage
ca ingredient in cremele de zi sau de noapte pentru tenul matur, tern
ca ingredient in lotiunile de corp calmante si hidratante
ca ingredient in creme pentru pielea iritata, fragile
pentru formularea cremelor anticuperozice




P

Ulei essential de Patrunjel Petroselium sativum


Patrunjelul (petroselinum crispum) este unul din cele mai populare
plante culinare din lume care face parte din familia Umbelliferae.
Patrunjelul este unul dintre cele sapte condimente care lupta
impotriva multor bolilor, alaturi de ghimbir, oregano, scortisoara, sofran,
salvie si ardei rosu iute. Planta creste pe tot parcursul anului, in diferite
climate, fiind bienala (produce seminte in al doilea an de cand a fost
plantat).
Deseori, patrunjelul este subapreciat, desi are importante calitati
nutritive si paleative. Majoritatea oamenilor nu cunosc beneficiile sale si il
folosesc deseori pentru a decora diverse tipuri de mancaruri.
Patrunjelul provine din regiunea sud mediteraneana din sudul
Europei si a fost cultivat pentru prima oara in urma cu 2000 de ani. Acesta
a fost initial utilizat ca planta medicinala, inainte de a fi consumat ca
aliment. Grecii antici considerau ca patrunjelul era sacru si il foloseau nu
doar pentru impodobirea invingatorilor din concursurile sportive dar si
pentru decorarea mormintelor. Desi este inca incert cand si unde a inceput
sa fie consumat patrunjelul ca si condiment, istoricii presupun ca acest
lucru s-ar fi intamplat in Evul mediu, in Europa.
Patrunjelul are multiple calitati si contribuie la vindecarea a diverse
boli:
- Anemie - previne anemia feripriva ca urmare a continutului bogat de
fier, dar si a vitaminei C (care ajuta la absorbtia fierului);
- Antioxidant - creste capacitatea antioxidanta a sangelui;
- Antibacterian (distruge bacteriile);
- Amelioreaza respiratia urat mirositoare;
- Contribuie la tratarea alopeciei - cei care si-au frecat pielea capului
cu patrunjel au constatat ca aceasta metoda functioneaza mult mai bine,
comparativ cu alte tratamente;
- Purifica sangele;
- Intinereste vasele de sange - patrunjelul mentine elasticitatea
vaselor de sange si ajuta la vindecarea vanatailor;
- Digestie - planta imbunatateste digestia proteinelor si a grasimilor si
favorizeaza absorbtia intestinala, stimuland functia ficatului. Datorita
continutului ridicat de enzime, patrunjelul faciliteaza eliminarea scaunului si
optimizeaza activitatea digestiva;
- Antidiareic;
- Hipocolesterolemiant - scade nivelul colesterolului din sange;
- Diuretic;
- Tratament pentru surditate si infectii ale urechii;
- Edem - actioneaza ca diuretic si tonic al vaselor de sange;
- Inlatura oboseala;
- Dizolva calculii biliari;
- Imbunatateste functia ficatului, splinei, rinichilor si a glandelor
suprarenale;
- Guta;
- Suport hormonal - la femei, patrunjelul stimuleaza productia de
estrogen, si restabileste circulatia sangina normala la nivelul uterului.
Menstruatia intarziata, sindromul premenstrual (dureri mensturale)
si menopauza (piele uscata, iritabilitate, caderea parului) pot fi ameliorate
prin consumul acestei plante. Patrunjelul regleaza ciclurile
menstrualedatorita apiolului, care este o componenta a estrogenului,
hormon feminin. Echilibru hormonal al organismului se realizeaza prin
intermediul acizilor grasi volatili pe care ii contine patrunjelul;
- Intarirea sistemului imunitar - nivelul ridicat de vitamina C,
betacaroten, B12, clorofila si acizii grasi esentiali cresc imunitatea.
Patrunjelul consolideaza imunitatea prin complexul de multivitamine
si minerale pe care il furnizeaza organismului;
- Inhiba formarea tumorilor, in mod special a celor existente la nivelul
plamanilor;
- Intepaturi de insecte - umflaturile si mancarimea se vor calma prin
frecarea zonei afectate cu patrunjel;
- Icter;
- Boli renale si ale aparatului urinar - cu exceptia inflamatiilor severe,
patrunjelul este eficient in tratarea multora dintre bolile renale si ale
aparatului urinar. Acesta imbunatateste activitatea rinichilor si elimina
toxinele din sange si din tesuturile rinichilor, previne resorbirea sarii in
tesuturile organismului, amelioreaza urinarea dureroasa, edemul,oboseala;
- Congestia hepatica - patrunjelul stimuleaza circulatia fluxului de
sange la nivelul ficatului, reduce congestia hepatica, elimina toxinele si
intinereste organismul;
- Vedere nocturna (caracteristica in cazul deficitului de vitamina A);
- Amelioreaza durerile reumatice;
- Afectiuni ale splinei - patrunjelul poate trata diverse afectiuni ale
splinei,dar si malabsorbtia;
- Intarirea dintilor - scorbutul (cauzat de un nivel scazut de vitamina
C) provoaca slabirea dintilor, inmuierea si sangerarea gingiilor. Inca din
Evul Mediu, patrujelul a fost folosit pentru diverse afectiuni ale dintilor,
inclusiv pentru intarirea lor si a gingiilor;
- Slabit - prin calitatile sale diuretice, patrunjelul ajuta la scaderea
numarului de kilograme.
Beneficii nutritionale
Patrunjelul are un nivel ridicat de betacaroten, vitamina B12, acid
folic, clorofila, calciu si mai multa vitamina C decat citricele, dar si multe
alte substante nutritive esentiale. Planta are efect hidratant, hranitor,
stimuleaza sistemul imunitar, imbunatateste capacitatea de asimilare si de
sintetizare a substantelor nutritive a majoritatii organelor. Betacarotenul
contribuie la asimilarea proteinelor. Acest nutrient aduce multiple beneficii
ficatului si protejeaza plamanii si colonul. Betacarotenul este transformat de
organism in vitamina A, un nutrient important pentru un sistem imunitar
puternic.
Patrunjelul este bogat in clorofila, care are capacitatea de a purifica si
de a inhiba raspandirea bacteriilor, ciupercilor si a altor microorganisme.
Clorofila din aceasta planta are calitati antibacteriene si antifungice
care stimuleaza sistemul imunitar pentru calmarea simptomelor sinuzitei,
de exemplu. Clorofila, bogata in oxigen suprima virusurile si ajuta plamanii
sa eliminare toxinele acumulate din mediul incojurator. Patrunjelul este una
dintre putinele surse naturale de acid alfa-linolenic, un acid gras esential,
important.
Fluorul se intalneste in abundenta in patrunjel. Fluorul existent in
patrunjel are o structura complet diferita molecular de fluorul produs
chimic. Cariile dentare sunt rezultatul unui nivel prea scazut de fluor.
Combinatia dintre calciu si fluor creaza o suprafata solida de protectie la
nivelul dintilor si oaselor, protejeaza organismul de infectii, germeni si
virusuri.
Acidul folic, una din cele mai importante vitamine din grupul b-urilor,
cu rol important in sanatatea sistemului cardiovascular , converteste
homocisteina in molecule benigne. Homocisteina este o molecula potential
periculoasa, ale carei valori inalte poate afecta in mod direct vasele de
sange si creste riscul de accident cerebral vascular la persoanele cu
ateroscreloza sau boli de inima declansate de diabet.
Acidul folic este un nutrient esential pentru realizarea in conditii
adecvate a diviziunii celulare, avand o importanta vitala in
prevenirea cancerului de colon si de col uterin. 100 de grame de atrunjelul
contin 5.5 mg. O jumatate de ceasca de patrunjel proaspat sau o lingura de
patrunjel uscat ofera necesarul zilnic de fier. In plus, patrunjelul contine si
vitamina C necesara oganismului pentru a absorbi fierul.
Patrunjelul este format din proteine in proportie de 20% (aproximativ
acelasi procent ca si ciupercile). Planta contine vitamina B12 care este
necesara pentru formarea celulelor rosii din sange si pentru dezvoltarea
normala a celulelor, este importanta pentru fertilitate, sarcina, imunitate si
prevenirea bolilor degenerative. Actiunea vitaminei B12 este inhibata de
antibiotice, pilule contraceptive, de stres, ficat lenes sau de prezenta unor
paraziti in colon sau tractul digestiv. Patrunjelul contracareaza actiunea
acestor factori inhibitori.
Administrarea a cel putin 100 micrograme de vitamina K pe zi poate
reduce riscul de fractura de sold. Vitamina K este necesara pentru ca
oasele sa asimileze mineralele de care au nevoie pentru a se dezvolta intr-
un mod corespunzator. Patrunjelul este bogat in vitamina K (jumatate de
ceasca, contine 180 mcg), iar aceasta cantitate se dubleaza daca planta
este gatita.
Patrunjelul contine mai multa vitamina C decat orice alta leguma: 100
grame cotin 166 mg vitamina C, de trei ori mai mult decat portocalele.
Flavonoidele, din componenta moleculei de vitamina C, protejeaza
mebrana celulelor sanguine si sustin actiunea antioxidantilor.
Substantele componente din uleiul volatil al patrunjelului (miristicin,
limonen, eugenol, etc.) inhiba formarea tumorilor localizate la nivelul
plamanilor.
Acestea actioneaza asemanator antioxidantilor care neutralizeaza
anumite tipuri de substante cancerigene (ca benzopirenul emanat de fumul
de tigara, fumul carbunilor pentru gratar, etc.). Patrunjelul mai contine:
calciu (100 grame de patrunjel contin 245 mg de calciu), fosfor, potasiu
(114 grame de patrungel contin 1000 mg de potasiu), mangan (100 grame
de patrunjel contin 2.7 mg de mangan), inozitol si sulf.


Ulei essential de Pachouli Pogostemon cablin

Aroma exotica a uleiului esential de patchouli considerat "parfumul
hippy" vine din indepartata Indie, unde planta este cunsocuta sub numele
de "puchaput". Este considerat "parfumul hippy" deoarece in anii 60 era
folosit pentru a ascunde mirosul de marijuana.
Utilizat in vraji de dragoste, se crede ca patchouli atrage oamenii
impreuna si actioneaza ca un afrodisiac puternic. Presarat pe bani si
adaugat in portmonee atrage banii.
Incepand cu secolul XIX comercianti puneau frunze de patchouli intre
salurile de casmir indiene pentru a proteja marfa de molii. Aroma puternica
si mirosul profund de mosc i-au dat acestei plante o aura de mister si
bogatie. Istoria spune ca uleiul esen?ial de patchouli se foloseste in scopuri
magice de cateva mii de ani.
In Orient, este utilizat in potpuriuri si pliculete ce se aseaza intre rufe,
pentru a tine la distanta plosnitele si paduchii.
Uleiul esential de patchouli este un ulei extras din Pogostemon cablin
din familia Labiatae. Planta este perena, stufoasa, creste pana la 1 m
inaltime, cu o tulpina robusta, cu frunze mari si acoperite de peri, foarte
parfumate, de aproximativ patru centimetri lungime si cinci centimetri
diametru. Florile sunt albe cu nuante de mov.
In aplicatii externe uleiul esential de patchouli folosit diluat (5-7
picaturi de ulei de patchouli la 10 ml de ulei vegetal) este ideal pentru:
eczeme, dermatite alergice
inflamatii ale pielii
herpes
elimina durerile de cap, ametelile
infectii fungice
acnee
calmeaza durerile menstruale
raceala si gripa scade febra, decongestionant pulmonar si nazal -
antiviral
sistemul digestiv calmeaza durerile, indigestie, laxativ, stimuleaza
digestia
intepaturi de insecte (inclusiv purici, paduchi)
rani care se vindeca greu sau julituri
alergii ale pielii si piele crapata
hemoroizi (tamponati zonele afectate), varice
rinichi, ajuta la eliminarea apei, diuretic
tonic uterin
elimina inflamatiile din sfera urogenitala (cistita, uretrita, colpita,
prostatita, endometrita)
restabileste echilibrul hormonal, stimuleaza sinteza de hormoni
sexuali
masaj afrodiziac
In cazul parului gras si a matretii, adaugati 6 picaturi de ulei de
patchouli la 50 ml de sampon.
Diluat in ulei presat la rece si folosit ca si ulei de masaj, uleiul esential
de patchouli are efect anticelulitic si creste elasticitatea muschilor si a
tesuturilor.
In amestec cu alcool (7 picaturi la 10 ml de alcool), uleiul de patchouli
poate fi folosit in dulapuri si garderobe ca spray pentru indepartarea
moliilor.
In aparatul de aromaterapie:
ajuta la tratarea depresiilor
dezvolta intuitia, imaginatia
stimuleaza activitatea intelectuala,
ofera o explozie de energie, vitalitate, optimism
afrodiziac
euphoric
in cantitate mica este stimulant, in cantitate mare, sedative
Aplicatii in cosmetica: calitatile sale de hidratare, de regenerare
celulara si antiseptice, il fac deosebit de potrivit pentru ingrijirea pielii
imbatranite, uscate si fragile.
Datorita rolului sau echilibrant poate fi folosit si pentru tenul mixt,
gras, acneic, sau cu probleme (eczeme, dermatite, pori deschisi, riduri).



Ulei essential de Palmier - Elaeis guineensis


Uleiul de palmier este un lichid natural, pe baza de plante, obtinut din
arborele cu acelasi nume, care poate fi benefic pentru mentinerea starii
generale de sanatate dar si pentru tratarea unor afectiuni.
Disponibil din supermarket pana in magazinele cu profil naturist,
uleiul de palmier este considerat destul de sigur pentru a fi utilizat zi de zi,
intrucat nu are efecte secundare nocive.
Inainte de a incepe orice tratament cu ulei de palmier, cereti sfatul
medicului cu privire la modul in care puteti beneficia de consumul acestuia.
Betacaroten (carotenoizi) - Culoarea portocalie-rosiatica a uleiului
de palmier este rezultatul prezentei compusilor chimici naturali,
carotenoide, din acesta. In comparatie cu alte uleiuri vegetale, uleiul de
palmier brut si nerafinat este una din cele mai bogate surse naturale de
carotenoizi.
Acesta contine de 15 ori mai multi carotenoizi decat morcovii si de 30
de ori mai multi decat tomatele. In compozitia uleiului de palmier, forma
activa si importanta de carotenoizi este betacarotenul o forma a vitaminei A
care este un antioxidant eficace ce ajuta la intarirea sistemului imunitar al
organismului si reduce riscul de boli de inima, cataractasi cancer.
De asemenea, betacarotenul ajuta la imbunatatirea vederii si are
potentialul de a se converti in vitamina A, care sta la baza productiei de
rodopsina, pigmentul necesar vederii pe timp de noapte. S-a demonstrat ca
betacarotenul contribuie la lupta impotriva bolilor de plamani.
Fara acizi grasi trans - Un beneficiu semnificativ oferit sanatatii de
catre uleiul de palmier este ca acesta este lipsit de acizi grasi trans. Multe
studii stiintifice, au demonstrat ca acizii grasi trans pot cauza cancer de
colon, cancer de san, boli de inima, pot afecta dezvoltarea creierului la
nou-nascuti si pot contribui la dezvoltarea diabetului de tip 2.
Vitamina E - Uleiul de palmier este o sursa importanta de vitamina E.
De fapt, nici un alt ulei vegetal nu contine catitati atat de mari de vitamina E
ca uleiul de palmier. Vitamina E este un antioxidant puternic care ajuta la
indepartarea radicalilor liberi din organism.
In acest mod, uleiul de palmier protejeaza impotriva anumitor boli
cronice si intarzie procesul de imbatranire a organismului. Acesta intareste
sistemul imunitar si protejeaza celulele pielii de radiatiile UV si toxine.
Calorii - Energia din organism provine din toate grupele de produse
alimenteare, inclusiv uleiuri si grasimi, iar uleiul de palmier este o sursa
excelenta de calorii deoarece 1 gram de ulei de palmier ofera 9 kcal.
Fara colesterol - Unul din beneficiile majore ale uleiului de palmier
este ca nu contine colesterol. Suplimentele din ulei de palmier sunt
considerate ca facand parte din familia legumelor si nu contin colesterol -
acest lucru este benefic pentru bolnavii care au colesterolul ridicat.
Gratie acestei calitati, corpurile noastre sunt capabile sa utilizeze
suplimentele din ulei de pamier mult mai eficient in scopul producerii
energiei pentru desfasurarea normala a activitatilor si exercitiilor de zi cu
zi.
Sanatatea cardiovasculara - Suplimentele din ulei de palmier contin
antioxidanti puternici care ajuta organismul sa elimine radicalii liberi din
sange. Acesti radicali liberi sunt substante chimice nocive, care pot creste
riscul dezvoltarii de boli de inima si a altor conditii cardiace.

Uleiul de palmier este un produs natural rezultat prin presarea, la
rece sau la cald, urmat sau nu de rafinare, a pulpei fructelor palmierului.
Exist i o varietate de ulei produs din seminele fructelor, dar este de
calitate inferioar.
Este cunoscut i foarte folosit, n special n zonele tropicale din Asia
de Sud, Africa i Brazilia, dar ncepe s fie cutat i n zonele Europei i
Americii de Nord, tocmai datorit proprietilor sale deosebite. Indonezia i
Malaezia sunt rile cu cea mai mare producie din lume, producnd
cumulat aproape 40 de milioane de tone anual.
Istoric
Se pare c era folosit de oameni, nc de acum 5.000 de ani.
Arheologii au gsit o substan, care provenea din uleiul de palmier, ntr-un
mormnt din Abydos, o localitate din Egipt, datat 3.000 de ani .C. Se
bnuiete c a fost adus n Egipt de ctre negustorii arabi.
Varietatea de palmier Elaeis guineensis este cunoscut de mult
vreme n ri din Africa de vest i era folosit de populaiile indigene la gtit.
Negustorii britanici, avnd relaii comerciale cu ri din vestul Africii, l-
au adus n Anglia, n timpul Revoluiei Industriale (1760-1840), folosindu-l
pentru lubrifierea angrenajelor i mainriilor. Era cunoscut i pentru gtit
n cteva ri din Europa.
Compoziie
Este un produs complex, care conine mai multe substane, dintre
care menionm acizii grai, esterificai cu glicerin. Spre deosebire de alte
grsimi, are un coninut bogat n acizi grai saturai i mono-saturai, dintre
care amintim acidul palmitic, oleic, stearic i miristic. Mai conine i alfa i
beta caroten, care sunt forme ale vitaminei A, n cantiti de 4-5 ori mai
mari dect n morcovi.
Este lipsit de acizi grai trans, bnuii c ar cauza cteva forme de
cancer, boli de inim i o form de diabet. Nu conine colesterol. Conine
cea mai mare cantitate de vitamina E (tocoferol) dintre toate uleiurile. Mai
are n compoziie acizi grai omega-3 si omega-6, ntr-un raport echilibrat.
Are un nivel natural de saturare moderat i nu necesit operaiunea
de hidrogenare pentru a fi folosit n industria alimentar. Hidrogenarea este
procesul prin care se adaug hidrogen la acizii nesaturai pentru a-i face
mai stabili. Din pcate, n urma hidrogenrii rezult i trans acizii grai,
considerai a avea efecte negative asupra sntii.
Avantaje
Rezist foarte bine la prjire, mai bine dect oricare alt candidat. Un
studiu tiinific fcut la o universitate din Spania, arat c acroleina, o
substan periculoas, se produce ntr-o cantitate mai mic prin degradare
termic, dect n uleiul de floare a soarelui, sau cel de msline.
Chiar i dup mai multe utilizri la prjit, nu este nevoie s fie
aruncat, ci se poate filtra i folosi n continuare.
Rezist mai bine n timp i rncezete mai greu, datorit coninutului
mare de compui antioxidani, n special betacaroten.
Nu are gust i nici miros, de aceea mncrurile nu-i schimb gustul
nici la prjire, nici la gtire.
Nu mprumut gustul alimentului prjit n el, putnd fi folosit astfel,
pentru a prji pete, spre exemplu i apoi cartofi prjii. Cartofii nu vor avea
gust de pete.
Datorit temperaturii relativ mari de fumegare (230-240 grade
Celsius), la prjire nu face fum. n plus, nu stropete i nu face spum, nu
se negrete.
Se oxideaz greu n aer liber i nu conine acizi grai trans.
Are proprieti bune de conservare, asigurnd termene lungi de
valabilitate pentru alimentele cu care a fost folosit.
Dezavantaje
Dezavantajele folosirii uleiului de palmier sunt:
La temperaturi de sub 18-19 grade celsius se solidific, dar este un
fenomen natural, care nu deterioreaz n nici un fel calitile uleiului. La o
nclzire uoar va reveni n forma lichid.
Este un aliment bogat caloric, un gram furniznd 9Kcal, deci este
contraindicat celor care in diete hipocalorice.
Consideraii finale
Este interesant c dei este foarte recomandat pentru gtitul termic,
n Europa sau State Unite nu este folosit aproape deloc pentru salate i
asta pentru c se crede c ar putea crete colesterolul.
Studiile i cercetrile, din ultimii ani, au condus la concluzia c felul i
cantitatea de grsimi folosite, n alimentaia de zi cu zi, determin
cantitatea de colesterol din snge. Excesul de colesterol poate influena
apariia bolilor cardiovasculare.
S-a putut determina astfel, c o diet bazat pe uleiul de palmier a
dus la creterea nivelului colesterolului HDL (colesterolul bun). n plus, a
determinat creterea produciei de receptori care asigur distrugerea
colesterolului LDL (colesterolul ru) . n concluzie, cercettorii au artat c
o diet bazat pe uleiul de palmier nu duce la creterea colesterolului, ba
dimpotriv, conduce la scderea nivelului de colesterol, acionnd ca orice
ulei nehidrogenat.

Ulei de palmier def. ulei rezultat din procesarea termica sau
atermica a fructelor de palmier. Palmierul este o ramura a familiei
palmeelor. Fructul de palmier are o forma ovala si o culoare rosiatica.
Uleiul este extras prin presarea pulpei fructului acestui copac. La
nivel mondial este cel mai folosit ulei pentru prepararea si prajirea
alimentelor, datorita caracterisiticilor speciale pe care acesta le detine.
Avantaje:
Este rentabil financiar. Suporta prajiri repetate fara a fi nevoie sa-l
schimbati;
Nu scoate fum la prajire. Punct de fumegare ridcat (230 C);
Nu imprumuta mirosul sau gustul alimentelor prajite in acesta;
Are un nivel scazut de fermenti, lucru care ajuta la conservarea
alimentelor.
Se oxideaza/deterioreaza foarte greu.
Dezavantaje:
Devine nociv pentru sanatate daca este prajit excesiv;
Nu este o resursa sustenabila din punct de vedere ecologic;
Contine aditivi care pot provoca reactii alergice;
Continut caloric foarte mare.



Ulei essential de Papadie Taraxacum officinale


Taraxacum officinale Fam.Compositae.
Denumiri populare: buha, cicoare, crestatea, floarea broastei, floarea
gainii, floarea malaiului, floarea soarelui, floarea turcului, flori galbene.
galbinele grase, gusa gainii, laptuca, lilicea, ochiul boului, pana vazgoiului,
papa gainii, papaluga, pui de gasca, turci.
In traditia populara; se folosea pentru vopsit in galben.
Florile erau intrebuintate contra tricofitiei. Se freca leziunea cu ea.
Frunza se storcea si zeama se punea la buba neagra, precum si la besica
cea rea. Peste besica se punea o felie de smochina, iar peste ea, papadie
pisata.
Radacina pisata bine, prajita in smantana proaspata, se intindea pe o
frunza de brusture, se punea in locurile unde se simtea durere reumatica si
se tineau 24 ore.
Tratamentul se repeta pana trecea.
Ceaiul din radacina, ca si cel din flori uscate se lua contra durerilor de
ficat. Se mai bea ceaiul din frunze in loc de apa in bolile de ficat si pentru
circulatia sangelui.
Ceaiul din radacini se lua contra bolilor de rinichi si contra
hemoragiei. Zeama de papadie se lua si pentru cei ce sufereau de durere
de piept si naduseala.
Compozitia chimica: se utilizeaza frunzele (Folium Taraxaci),
radacina (Radix Taraxaci) :i }ntreaga planta (Herba Taraxaci cum
radicubus) partile aeriene gliceride ale acizilor oleic, palmitic, stearic,
colina, inulina, glucoza, polioze, flavofene, acid tartric, substante
antibiotice, proteine, iod, alcooli terpenici, carotenoide, amidon, vitaminele
A, B, C, D, E, substante minerale, un principiu amar, zahar, ceara, rasina,
cauciuc, ulei volatil.
Radacina: radacina contine alcooli triterpenici, fitosterine, glucide,
substante proteice, rezine, gliceride ale acizilor palmitic, linoleic, oleic,
colina, acid cafeic, amida acidului nicotinic, asparagina, vitaminele B, C,
principiu amar-taraxacina, substante minerale diverse.
Actiune farmaceutica: datorita principiului amar se intrebuinteaza ca
tonic amar. Tonifica ficatul, glandele, combate litiazele, obezitatea si
stimuleaza intestinele.
Este indicata in toate afectiunile in care exista dereglari glandulare,
diuretica, creste diureza, hipoacidifiant, mareste secretia glandulara,
normalizeaza circulatia sangelui, laxativ, coleretic, este un drenor hepatic
excelent si chiar al intregului organism. Amelioreaza diabetul. Radacina-
astringent, mareste secretia biliara, creste diureza, venotonic, colagog,
Beta-carotenul este un antioxidant de exceptie indicata in toate formele de
cancer sau de scaderea imunitatii organismului.
Previne bolile de inima, fluidizeaza mucozitatile, intareste mucoasele
pulmonare, hepatice si ale cailor urinare, stimuleaza pofta de mancare si
este si remineralizanta, ajuta la slabire, scade colesterolul. Se mai
foloseste la insuficienta hepatica si icter cataral.
Planta intreaga intra in compozitia ceaiurilor depurativ, dietetic si
gastric, iar radacina in a ceaiului hepatic.
Se foloseste in urmatoarele afectiuni: acnee, afectiunile inimii,
afectiuni cronice ale aparatului urinar, afectiuni vasculare, anemie,
anorexie, artrita, astenie, ateroscleroza, balonari, boli de ficat, boli de gat,
cancer cu diferite localizari, cataracta, celulita, colecistita, colica biliara,
congestia ficatului, constipatie, dermatoze, dezechilibre glandulare, diabet,
digestie lenta, dischinezie biliara, eczeme, enterocolite, furunculoza, guta,
hemoroizi, hepatita, hidropizie, hipertensiune, hipercolesterolemie, icter,
imunitate scazuta, insuficienta renala, intoxicatii, leziuni verucoase, litiaze,
obezitate, oligurie, pancreatite, papilomatoame cutanate, pete pe piele,
retentia apei in organism, reumatism, scrofuloza, tulburari de metabolism,
tulburari digestive, ulcere cronice de gamba, varice.
Atentie !sucul laptos al papadiei poate provoca intoxicatii daca se
folosesc in cantitate mare. Simptome: greata, diaree, modificarea ritmului
inimii. Se poate administra carbune.
Preparare:
-Din 1-2 lingurite de planta intreaga cu radacina cu tot maruntita,
dupa uscare se va pune in 250 ml apa clocotita. Se acopere timp de 10
minute dupa care se strecoara.
Se pot consuma 3-4 cani pe zi.
-Din 1-3 lingurite de planta maruntita (cu radacina cu tot) se va face
un decoct.
Pentru aceasta se va pune in 250 ml apa. Se va fierbe apoi timp de 5
minute dupa care se strecoara. Se poate folosi un timp indelungat cate 2
cani pe zi.
-Extern se va face din 4 linguri de planta intreaga maruntita pusa la
500 ml apa.
Se va fierbe timp de 15 minute , dupa care se va strecura. Se va
aplica extern.
-Tije de papadie culese proaspat se vor spala bine apoi se vor
consuma in fiecare zi cate 10 tije florale fara flori dimineata la trezire. Se
poate face acest lucru 10-30 zile zilnic.
-Din frunze tinere se poate face o salata primavara si se vor consuma
asa crude.
-Din frunze tinere se poate face o supa impreuna cu urzica fiind in
acest caz extrem de utila la multe afectiuni.
-Sirop din flori de papadie, se vor culege florile, se spala bine apoi se
pun cu putina apa, doar cat sa le acopere. Se vor fierbe apoi timp de 3
minute se strecoara si apoi le se va adauga zahar ca la orice sirop. Se
fierbe din nou pentru a primi consistenta de sirop. Se va folosi cate o
lingurita care se va pune in 250 ml apa si se poate consuma ca orice alt
sirop.
-Radacina uscata se macina si se va face o cafea dimineata cu
aceste radacini.
Ca sa fie mai gustoasa se va pune si radacina de cicoare si se
prajesc putin pana capata o culoare maro.
-Suc proaspat se aplica pe afectiunile pielii in cazul petelor, verucilor,
etc.
-Sucul proaspat de papadie obtinut de la intreaga planta cu ajutorul
aparatului centrifug se va amesteca cu urmatoarele sucuri: 2 parti suc de
morcov, o parte suc papadie, o parte suc castravete, 2 parti suc de rosii, o
parte telina. Este unul dintre sucurile foarte utile in afectiunile de mai sus si
in multe altele.
Papadia se poate amesteca cu multe alte plante medicinale si intra in
compozitia multor ceaiuri tip plafar.
Este foarte utila in toate curele de slabire, cu rezultate foarte bune, in
cele mai multe cazuri, mai ales asociata cu soc-fructe.
-Suc de radacina recoltat toamna:
suc de radacina..100 g
alcool 90?.18 g
glicerina15g
apa17 g. Se ia 1-2 linguri pe zi.
-Tinctura din radacina 15-20 picaturi de 2-3 ori pe zi.
-Suc alb de papadie in colir si contra negilor sau petelor de pe fata.
Se aplica de mai multe ori pe zi.
-Decoct de tije, muguri, frunze contra albetii corneii, pentru limpezirea
ochilor.
-In apa distilata pentru spalarea petelor de pe fata.