Primul Razboi Mondial

Intrarea Romaniei in razboi si situatia acesteia dupa terminarea razboiului In

saptamanile care au urmat asasinarii arhiducelui Franz Ferdinand, mostenitorul
tronului habsburgic, la Sarajevo, la 15/! iunie 1"1#, regele $arol si politicienii
liberali si conservatori au urmarit deteriorarea situatiei internationale cu neliniste
crescanda% &i aveau motive intemeiate sa se teama de razboi pentru ca pozitia
geogra'ica a Romaniei 'acea inevitabila prezenta ei intr(un con'lict european in
e)pansiune% *ara a intampinat riza departem de a 'i unita% &)istau dezacorduri
politice serioase intre rege
si un mic grup de germano'ili pe de o parte si majoritatea politicienilor si opinia
publica, 'avorabile +ntantei, pe de alta parte% ,ar ambele parti erau de acord ca era
imperativ necesar sa se evite razboiul%
-a intrunirea $onsiliului de $oroana din 1 iulie/. august, guvernul Roman a
hotarat sa adopte o politica de neutralitate% Sedinta a 'ost prezidata de rege si la ea
au participat si mambrii gugernului, 'osti Prim(ministrii si conducatorii
principalelor partide care au cantarit doua optiuni posibile%Prima / intrarea
imaediatain razboi de partea Puterilor $entrale ( era sustinuta de $arol care si(a
e)primat increderea in victoria 0ermaniei si
a 'acut apel la sentimantul onoarei celor prezenti pentru indeplinitea
angajamentelor din trat 'ata de 0ermania si +ustro(1ngaria% ,ar el a ramas singur
ne'iind sustinut decat de liderul conservator Petre $arp, care a tratat cu usurinta
puternicul sentimant al opiniei publice in 'avoarea +nantei, numindul ireevant si si(
a e)primat lipsa de interes 'ata de situatia romanilor din *ransilvania% ,ar acestea
erau tocmai prolemele care(i preocupau in gradul cel mai inalt pe toti ceilalti% In
'ata puternicului curent in 'avoarea neutralitatii e)primat de conducatorii de partide
care au declarai ca nu(si pot asuma responsabilitatea unui guvern care se angajeaja
in razboi alauri de Pterile $entrale, regele a consimtit la hotararea lor, evidentiind
ast'el rolul sau de manah constitutional% -a 2 sptembrie/13 octombrie 1"1#, cand a
murit regele $arol, esponsabilitatea politicii e)terne a 'ost asumata de 4ratianu%
,esi simpatiile sale mergeau catre +ntanta, nici el si nici succesorul lui $arol,
Ferdinand, nu aveau vreo intentie de a abandona starea de neutralitate pana in
momentul in care cursul razboiului nu devenea clar si ei puteau 'i siguri ca(si vor
realiva obiectivele nationale% 4ratianu a purtat negocieri cu +ntanta interminemt in
1"15
si la inceputul lui 1"15% &l a pus un pret ridicat pentru intrarea Romaniei in razboi
si era hotarat sa nu angajeje tara in con'lict prematur% -a loc de 'runte printre
conditiile sale era garantia scrisa ca Romania va primi *ransilvania 4anatul si
4ucovina ca recompense pentru serviciile acordate% &ra acut constient de izolarea
geogra'ica a Romaniei 'ata de +liatii occidentali si urmarea sa obtina garantii de
partea lor cu privire la 'lu)ul continuu de armament si provizii care puteau 'i
1
transportate numai prin Rusia% +liatii occidentali au accetptat in cele din urma
conditiile lui 4ratianu in iulie 1"15, dar nici chiar atunci el nu a luat usor hotararea
de a intra in razboi% +u mai urmat sase saptamani de negocieri pentru a stabili toate
detaliile legate de intrarea Romaniei in razboi de partea +ntantei% Rusia in special
considera pretentiile Romaniei e)agerate, iar ceilalti aliati erau mai putin interesati
de satis'acerea aspiratiilor nationale ale Romaniei si mai mult de 'olosirea armatei
sale pentru a deschide un nou 'ront de lupta impotriva Puterilor $entrale% Franta a
o'erit o 'ormula care s(a dovedit acceptabila6 Rusia va garanta, in scris, tot de dorea
4ratianu, chiar egalitate cu ceilalti +liati al con'erinta de pace , dar daca, la s'arsitul
razboiului, nu vor putea 'i satis'acute toate conditiile Romaniei, atunci +liatii vor
'orta pur si simplu Romania sa accepte mai putin decat i se promisese% In cele din
urma, la #/12 august, 4raileanu si diplomati ai Frantei, Marii 4ritanii, Rusiei si
Italiei la 4ucu(
resti au semnat conventiile militare si politice care stipulau conditiile intrarii
Romaniei in razboi% ,e importanta imadiata erau prevederiile re'eritoare la un atac
impotriva
+ustro(1ngariei nu mai tarziu de 5/! august si recunoasterea dreptului romanilor
din +ustro(1ngaria la autodeterminare si la unirea cu Regatul Romaniei% $onsiliul
de $oroana a aprobat o'icial tratatele si a declarat razboi +ustro(1ngariei la 1#/2
august% In ziua urmatoare 0ermania a declarat razboi Romaniei% *urcia si 4ulgaria
i(au urmat e)emplul la 12/.3 august si respectiv 1" august/1 septembrie%7%%%8 $u
pretul a peste 53%333 de ostasi morti, raniti sau luati prizonieri 9apro)imativ 1/.
din armata romana: Romania a castigat pana in toamna anului 1"3 155%333 ;m
patrati de teritoriu 9ast'el in 1"3 Romania va avea o supra'ata de 5"%333 ;m%
patrati: iar populatia Romaniei a crescut cu !,5 milioane de locuitori 9in 1"3
populatia era de 15%53%333:% ,ar in pro(
cesul realizarii aspiratiilor nationale nutrite de veacuri, romanii dobandisera
minoritati substantiale% In 1"3, apro)imativ .3< din populatie era neromana, in
comparatie cu procentajul de !< dinainte de razboi% =oile provincii au sporit
capacitatile de productie ale Romaiei% ,e e)emplu, in 1"1", potentiaul industrial al
tarii reprezenta .5< 'ata de cel din 1"15, o crestere care se datora in special
*ransilvaniei si 4anatului% >biectivele de indeplinit erau temerare% Mai intai trebuia
sa 'ie realizate stricacunile produse de razboi, si, apoi, noile provincii si noii
cetateni trbuiau sa 'ie integrati in structurile si institutiile unui stat national modern,
mai per'ectionat% $a si in secolul anterior, intelectualii au 'ost cei care au 'urnizat
planurile%
PARTICIPAREA ROMANIEI LA PRIMUL
RAZBOI MONDIAL.

CAMPANIA DIN ANUL 1916

Intrarea Romaniei in razboi a avut o deosebita insemnatate politica, strategica si
morala% In timp ce ;aizerul, deprimat, considera ca ?totul este pierdut@, generalul
&% -udendor', se'ul $artierului general al $omandamentuluimsuprem al armatei
germane aprecia, cu amaraciune, in memoriile sale, aparute ulterior6 ?intrasem intr(
o lupta titanica 'ara seaman 7A8 nu puteam sa ne dam seama atunci cat de greu ne
lovea declaratia de razboi a Romaniei@% In acelasi timp, ?natiunea 'ranceza in
intregime@, potrivit e)presiei primului ministru al Frantei, aplauda decizia
Romaniei% ?=(am uitat si nu vom uita niciodata, va nota, in acest sens, generalul
Petin, ca Romania a intrat de partea noastra intr(o epoca cand razboiul era departe
de a 'i castigat@% &ste un eveniment care va ramane in istoria eliberarii popoarelor
9si care: va scurta considerabil durata razboiului, aprecia un ziarist% In general,
decizia Romaniei a produs asupra aliatilor ?un minunat e'ect moral@%
In urma ultimatumului +ntantei, intrarea in razboi s(a 'acut intr(un moment
ne'avorabil din punct de vedere militar, cand balanta militara nu inclina in 'avoarea
+ntantei, cand 'ortele Puterilor centrale, ne'iind puternic angajate, aveau libertatea
de actiune si putinta de a realiza o superioritate covarsitoare pe 'rontul roman% ,e
pe 'rontul de vest, au 'ost tras'erate 5 divizii de in'anterie si una de cavalerie% Pe
'rontul romanesc au 'ost utilizate si macinate peste .3 de divizii ale Puterilor
centrale% Bictoriile romanesti din vara anului 1"12 au salvat 'rontul oriental, au
ingaduit transportul neintrerupt al trupelor americane, care au hotarat victoria pe
'rontul occidental% ?=oi, aprecia primul ministru, re'erindu(se la intrarea Romaniei
in razboi, nu am intrat ca niste solicitatori si nepo'titi 7A8 am intrat ca niste aliati
doriti si ceruti, atunci cand ambasadorul Frantei la Petersburg spunea6 daca
Romania nu intra in razboi se poate compromite 'rontul occidental% +m intrat in
razboi atunci cand rusii ne spuneau6 acum ori niciodata@%
,esi participa la un razboi imperialist, care viza reimpartirea economica si politica
a lumii, Romania a dus un razboi drept, de eliberare nationala%
Planul de campanie al Romaniei, judicios intocmit, prevedea e)ecutarea unor
actiuni pe doua 'ronturi6 o'ensiva pe 'rontul transilvan, unde erau dislocati #3.#
oameni, din totalul de 552!#2, si aparea, in prima 'aza, pe 'rontul din ,obrogea, in
asteptarea concentrarii trupelor ruse la sud de linia $ernavoda(Medgidia, si
o'ensiva in cea de(a doua% Frontului de sud ii erau a'ectati 1#5. oameni%
$and Romania a intrat in actiune, la 15/! august, e'orturile +liatilor ajunsesera la
limitaC actiunile de pe 'rontul occidental, de la Berdun si de pe Somme se
incheiasera% >'ensiva de pe 'rontul italian ajunsese la punctul 'inal% Puterile
centrale si(au putut deplasa o parte din trupe pentru a le opune Rusiei% >'ensiva
generalului 4russilov a 'ost oprita la 12/.3 iulieC armata rusa isi consumase
potentialul uman si cel militar% In 4alcani, inainte ca armata generalului Sarrail sa 'i
trecut la o'ensiva, armatele bulgare au atacat atingandu(si obiectivele propuse%
.
>'ensiva ulterioara a armatei aliate 913 septembrie: s(a s'arsit 'ara rezultate
importante% ,eclarand razboi Romaniei, la 1" august/1 septembrie 1"15, 4ulgaria
si(a putut concentra toate 'ortele pe 'rontul roman% In aceste conditii, Puterile
centrale au avut posibilitatea sa aduca pe 'rontul romanesc un insemnat numar de
unitati 91! divizii germane, 1# austro(ungare, 5 bulgare si . turcesti, in total, #3
divizii:%
Importanta momentului impus de aliati apare cat se poate de limpedeC 'aptul a avut
grave consecinte asupra des'asurarii operatiilor militare%
>'ensiva in *ransilvania ( aceasta nu a 'ost sustinuta nici pe 'lancuri, de o'ensiva
rusa in 0alitia si nici de 'rontul din Salonic ( desi des'asurata 'ara energia necesara,
se dezvolta satis'acatorC armatele romane au patruns adanc pe teritoriul provinciei
de peste $arpati% +u 'ost ocupate orasele Sibiu, 4rasov, *oplita, Miercurea $iuc% $a
urmare, insa, a atacului armatelor germano(bulgare din sud, care a provocat
pierdera capului de pod de la *urtucaia, o'ensiva pe 'rontul transilvan a 'ost oprita
95 august/! septembrie:C o parte din trupe au 'ost deplasate pe 'rontul din sud%
Marele cartier general a conceput operatia de la Flamanda% Printr(o actiune
'ulgeratoare, e)ecutata prin trecerea unor importante e'ective peste ,unare, trupele
germano(bulgare din sudul ,obrogei trebuiau incercuite si distruse% ,esi o parte
din e'ective trecuse ,unarea si manevra se des'asura cu succes, operatia a trebuit sa
'ie intrerupta deoarece inamicul, terminand concentrarea 'ortelor in *ransilvania,
incepuse o'ensiva% Fortele aduse pe 'rontul de sud au 'ost dirijate, din nou, pe
'rontul de peste $arpatiC pe 'rontul din sud s(a organizat apararea%
Sprijinul trupelor ruse pe 'rontul din ,obrogea a 'ost ine'icientC pana la s'arsitul
lunii octombrie, trupele inamice au ocupat /. din teritoriul provinciei% -a est de
$arpati, trupele inamice, dupa lupte grele, au 'ost oprite la >ituzC aici, s(a acoperit
de glorie divizia 15 in'anterie ( ,ivizia de 'ier ( a carei lozinca in batalie a 'ost6 Pe
aici nu se trece% In sudul *ransilvaniei, dupa lupte inversugate la trecatorile
$arpatilor, ca urmare a concentrarii superioare inamice la trecatoarea Diului,
rezistenta romaneasca a 'ost in'ranta% $a urmare a acestui 'apt, a 'ost abandonata si
apararea de'ileului >ltului% In acelasi timp, o alta grupare inamica a reusit sa treaca
,unarea la Eimnicea% *rei grupuri de invazie germana atacau, concentric, in
Muntenia 9gruparile ;%, dupa initiala numelor comandantilor6 ; hne, ;ra't si
;osch:% Impotriva acestora, romanii au des'asurat batalia de la +rges(=eajlov,
denumita si batalia de la 4ucuresti, cea mai ampla actiune angajata in campania
anului 1"15%
Planul Marelui $artier 0eneral era de a zdrobi 'ortele inamice inainte ca aceastea
sa 'i avut timpul sa se uneasca in cuprinsul unui 'ront continuu% -uptele o'ensive au
inceput la 12/.3 noiembrie 1"15% Insu'icienta armamentului si lipsa de unitate in
des'asurarea actiunilor, la care s(a adaugat opozitia generalului +le)eev de a
participa la batalie 9trupele ruse au declansat, 'ara vigoare insa, o o'ensiva in nord,
pentru a ?usura des'asurarea operatiilor romane@: au atras esuarea planurilor
#
o'ensive romanesti si ocuparea capitalei de catre trupele inamice, la . noiembrie/
5 decembrie 1"15% *rupele romane s(au desprins de inamic% *rupele ruse,
superioare numericeste, s(au retras din ,obrogeaC la . decembrie 1"5/5 ianuarie
1"12, ultimele unitati au trecut ,unarea la nord de 0alati% ,upa lupte grele, la
s'arsitul lunii decembrie, ambele tabere isi epuizasera mijloacele de luptaC 'rontul a
'ost stabilizat pe vaile Susitei, Putnei si Siretului% Prima campanie pe 'rontul
romanesc se incheiase%
Rezerva pe care Rusia a mani'estat(o a 'ost cat se poate de limpede conturata% Inca
de la s'arsitul lunii septembrie, generalul +le)eev propunea abandonarea >lteniei si
a MuntenieiC trupele ruse au inceput sa patrunda masiv doar dupa ocuparea
4ucurestiului si apropierea inamicului de Moldova% @Romania se apara pe Siret@,
declara generalul rus% +ceste manevre tactice corespundeau liniei politice a
cercurilor conducatoare tariste% In toamna anului 1"15, acestea puneau serios
problema modi'icarii tratatului politic incheiat cu Romania% +sa cum rezulta din
documentele secrete publicate de puterea sovietica in ?Pravda@, in noiembrie 1"12,
ministrul de razboi, Polivanov, intr(un raport din 2/3 noiembrie 1"15, arata ca
interesele Rusiei sunt contrare in'iintarii unui stat romanesc de 1. milioane, realizat
prin unirea provinciilor istorice% &venimentele, consemna demnitarul tarist, au
modi'icat conditiile tratatuluiC sarcinile sporite care revin 'ortelor armate ruse
impun revizuirea tratatului incheiat cu Romania%
Inca din vara anului 1"15, unele cercuri conducatoare ruse se orientau spre o pace
separata% $hiar daca nu admitem, asa cum se apreciaza in unele scrieri, ca intrarea
Romaniei in razboi a 'ost 'ortata de Rusia intr(un moment ales de 4erlin, ca
Sturmer ar 'i incheiat un acord cu Filhelm II pentru impartirea Romanei 9'apt care
ar e)plica sabotarea 'rontului romanesc si oprirea inamicului pe Siret:, este limpede
ca incheierea unui asemenea tratat germano(rus trebuia sa aiba grave consecinte
asupra integritatii teritoriului romanesc%
In po'ida e'orturilor de a scoate Romania din razboi, prin concentrarea intregului
e''ort pe 'rontul romanesc, ?armata romana, dupa aprecierea lui -udendor', desi
batuta, n(a putut 'i nimicita@% &a s(a retras in ordine, cauzand inamicului grave
pierderi, obligandu(l sa treaca la de'ensiva% 0rele sacri'icii 'acute de Romania in
lupta comuna 9in retragere, au 'ost incendiate si campurile petroliere si ra'inariile:
nu au 'ost compensate de sprijinul corespunzator al aliatilor% ?=oi, observa cu
amaraciune I%$% 4ratianu, raspunzand acelora care, pe drept, considerau conventia
militara incheiata de Romania ca lipsita de garantii su'iciente, am 'acut ca omul
care se duce cu cecul la banca si o gaseste inchisa@%
In a'ara di'icultatilor create de situatia din Moldova, devenita centru al rezistentei
romanesti si zona de re'ugiu pentru o insemnata parte a populatiei, de sarcinile
sporite, politice si militare, ridicate de necesitatea eliberarii teritoriilor ocupate,
supuse de inamic unui regim terorist si unei enorme spolieri, 'ara margini, Romania
era con'runtata cu primejdia ce o reprezentau, pentru interesele sale cele mai vitale,
5
tratativele de pace separata, care incepusera intre ambele tabere, inca de la s'arsitul
anului 1"15%
$u toate demersurile intreprinse de regele Ferdinant si de primul ministru de a
constitui, dupa inceperea razboiului, un guvern de concentrare nationala, Partidul
$onservator a re'uzat propunerea 'ara sa 'aca insa opozitie tronului% $onservatorii
democrati au acceptat propunerea abia in decembrie 1"15% Retragerea in Moldova
si organizarea teritoriului pentru continuarea rezistentei a ridicat numeroase si
grave probleme% ,istrugerea sistematica a instalatiilor petroliere, realizata sub
conducerea colonelului englez *homson, a pricinuit pagube care au 'ost evaluate la
13 milioane lire sterline% In provincia de peste Milcov, alaturi de re'ugiatii civili din
tinuturile ocupate si de armata, de cei circa 3333 de raniti si bolnavi, de prizonieri
sau de cetateni apartinand statelor inamice, in jur de .3333, au 'ost adusi mii de
copii intre 15(1" ani, precum si recrutii anilor 1"12(1"3% *ransportul si cazarea au
impus grave probleme% Potrivit evaluarilor, populatia 'lotanta, evacuata in
Moldova, se ridica la mai mult de un milion si jumatate de su'lete% Pe teritoriul
provinciei, de asemenea, se a'lau si ostasii rusi%
$u toate masurile intreprinse de autoritati, conditiile grele provocate de asprimea
iernii, de lipsa alimentelor, de insu'icienta medicamentelor si a personalului sanitar
au provocat populatiei su'erinte incomensurabile si au impus un greu tribut de
victime% Potrivit marturiilor timpului, numai ti'osul e)antematic a costat .33333
vieti omenesti% Iasul prezenta un aspect sumbru% Mortalitatea a atins proportii
tragice 9circa #33(533 oameni zilnic:% 1n ziar al timpului consemna ca, in
Moldova, ?ti'osul e)antematic ne(a costat mai mult decat zece batalii@% Potrivit
unei statistici americane, la s'arsitul primei campanii, romanii pierdusera, in total,
533333 oameni 9133333 morti, 153333 raniti si 53333 prizonieri:% $u toate
imprejurarile neobisnuit de grele, speranta in victoria cauzei nationale a ramas
nezdruncinata%
-a Iasi, la jumatatea lunii decembrie 1"15, a putut 'i constituit un guvern national,
in componenta caruia a intrat si *aGe Ionescu ca ministru 'ara porto'oliu, precum si
alti trei conservatori democratiC actul a 'ost necesar pentru a a'irma unitatea de
actiune in momentele grele prin care trecea tara% Paralel cu masurile adoptate
pentru ameliorarea situatiei populatiei din Moldova, e'ortul s(a concentrat, 'iresc,
asupra problemei agrareC atat regele Ferdinant, cat si guvernul au 'acut promisiuni
cu privire la improprietarirea care urma sa 'ie e'ectuata la s'arsitul razboiului, o
data cu modi'icarea legii electorale 9ca urmare a modi'icarii $onstitutiei, numarul
votantilor trebuia sa se ridice, de la 1!333 la 133333:% Inscrierea acestei probleme
pe ordinea de zi a Parlamentului, deschis la s'arsitul anului 1"15, a 'ost
determinata, in egala masura, si de puternicele 'ramantari din randul taranimii%
Prin doua proclamatii succesive 9. martie/5 aprilie, . aprilie/5 mai 1"12: regele
Ferdinant dadea asigurari taranilor% Repunerea in discutia Parlamentului a celor
doua re'orme a 'ost grabita si de interventia grupului de liberali de stanga 9=% -upu,
5
0r% Iunian, 0r% *rancu(Iasi s%a% care vor 'orma, apoi, Partidul Muncii:% Faptul nu
trebuie considerat doar ca o simpla manevra, menita sa rezolve o situatie di'icila,
'acuta sub presiunea evenimentelor interneC trebuie inteles ca desavarsirea unitatii,
la care romanii nu au incetat sa nazuiasca chiar in aceste momente grele, nu se
putea realiza decat in cadrul unui sistem democratic% =u erau, acestea, simple
promisiuni, de natura sa mentina unitatea interna, nationala, sa ingaduie
continuarea lupteiC avand ca punct de plecare necesitatile interne, care decurgeau
din stadiul de dezvoltare al societatii romanesti, re'ormele reprezentau, totodata, o
garantie acordata romanilor de pretutindeni, in legatura cu viitoarea 'orma de
organizare a Romaniei Mari% ?=oi, spunea *% Ionescu in $amera, la 13/! iunie,
legi'eram azi pentru o Romanie mica, dar legi'eram cu ochii la Romania de maine,
la Romania Mare@%
$onservatorii ramasi in 4ucuresti 9+l% Marghiloman, *h% Rosetti, *% Maiorescu, 0%
StirbeH:, cu e)ceptia grupului lui P%P% $arp, sub presiunea evenimentelor, si ei, au
'ost constransi sa includa in programul partidului cele doua re'orme% ,upa
indelungi dezbateri, in cursul carora a 'ost subliniata valoarea nationala a actului,
proiectul pentru modi'icarea $onstitutiei a 'ost votat, in $amera, in vara anului
1"12, cu 1.3 voturi din 1##, majoritatea ceruta 'iind de "#%
,esi nu au e)istat imprejurarile si ragazul aplicarii practice a re'ormelor, declararea
acordului asupra principiului acestora deschidea calea trans'ormarilor democratice
care trebuia sa insoteasca procesul de 'ormare si intarire a statului national unitar,
creand cadrul juridic corespunzator% Modi'icarea $onstitutiei trebuie inteleasa, deci,
in cadrul comple) al imprejurarilor din vara anului 1"12, dar ca o consecinta a
evolutiei societatii romanesti, a necesitatii trecerii acesteia intr(o etapa noua,
superioara%
In prima parte a anului 1"12, con'runtat cu o grava criza politica interna, guvernul
s(a straduit sa pregateasca conditiile necesare continuarii luptei% *otodata, a
des'asurat o larga activitate diplomatica pentru a preveni consecintele, pentru
Romania, ale tratativelor dintre Puteri, cu privire la incheierea unei paci separate%
+ctivitatea diplomatica a Romaniei in lunile primei campanii a 'ost orientata spre
obtinerea sprijinului militar si respectarea clauzelor conventiei militare a carei
incalcare determinase rasturnarea intregii tactici si strategii a armatei romane%
,emersurile in acest sens pe langa guvernul rus, sprijinite de Franta, au 'ost
insistente si 'erme% +ceasta, cu atat mai mult cu cat marele duce =icolae, acum,
reactualiza opinia mai veche a generalului +le)eev cu privire la avantajul sporit
pentru Rusia care ar 'i decurs din neutralitatea Romaniei% Se parea ca ultimatumul
anterior, sub presiunea caruia Romania intrase in razboi, 'usese uitat% ,iplomatia
romana se straduia sa convinga cercurile politice ruse ca teatrul de razboi din
Romania reprezenta un punct strategic cu valoare pentru intrgul 'ront, pentru cel
oriental, mai cu seama% ,emersurile diplomatice, variate si comple)e, au sprijinit si
au completat actiunile des'asurate pe 'rontul de lupta% 4ratianu insusi, a'lat la
2
Petrograd, in ianuarie 1"12, unde se des'asura con'erinta militara a +liatilor 9la care
Romania nu 'usese invitata:, insista sa 'ie ascultat punctul de vedere romanesc%
&venimentele revolutionare din Rusia au in'luentat adana situatia militara din
Romania% In aprilie 1"12, I%$% 4ratianu, impreuna cu generalul Prezan, se a'la, din
nou, la PetrogradC discutii purtate cu reprezentantii guvernului provizoriu sunt
apreciate drept satis'acatoare% &volutia situatiei politice din Rusia si slabirea
capacitatii de lupta a armatei ruse, in'rangerea Italiei, descompunerea armatei de la
Salonic, lipsa legaturii dintre teritoriile din est si din vest si izolarea Romaniei au
agravat situatia tarii in primele luni ale anului 1"12% -a toate acestea, se adauga
ingrijorarea legitima provocata de continuarea tratativelor de incheiere a unei paci
separate%
In decembrie 1"15, dupa caderea 4ucurestiului, Puterile centrale, mai mult, pentru
a ameliora pozitia morala a 0ermaniei, prin intermediul S%1%+%, au propus tratative
de pace, respinse de +liati% $on'erinta interaliata de la Roma, dand curs notei
lansate de presedintele Filson, 'ormula, in termeni generali, doar, la 13 ianuarie
1"12, conditiile pacii, care au 'ost respinse, insa, de Puterile centrale% Formula
presedintelui american, ?a pacii 'ara victorie, 'ara invinsi si 'ara invingatori@, nu a
avut darul sa linisteasca% $onventia secreta incheiata intre Franta si Rusia, in
'ebruarie 1"12, nesocotea sau chiar contravenea angajamentelor luate 'ata de statele
mici din rasaritul &uropei%
,upa o noua initiativa de pace din vara anului 1"12, 'ormulata de papa 4enedict
IB, care urmarea mentinerea Imperiului austro(ungar, initiativa care urma
sondajelor 'acute, la Paris, de Si)te si Iavier de 4ourbon, cumnatii imparatului
$arol IB, in numele acestuia, spre s'arsitul anului 1"12, in &lvetia, au avut loc
discutii intre reprezentantii Frantei si ai +ngliei pe de o parte, si cei ai ,ublei
Monarhii, pe de alta% ,in des'asurarea acestora se desprinde 'aptul ca puterile
+ntantei, atunci, erau receptive la 'ormula mentinerii in continuare a Imperiului% In
+nglia, chiar, incepuse sa se 'ormeze un curent de opinie in acest sens% Practic,
'aptul presupunea renuntarea la indeplinirea obligatiilor asumate prin tratatele de
alianta% ,upa izbucnirea revolutiei ruse si intrarea S%1%+% in razboi, +ustro(1ngaria
si(a intensi'icat e'orturile de a incheia o asa(zisa pace cinstita, care trebuia sa
garanteze e)istenta Monarhiei%
In cuprinsul discutiilor diplomatice dintre cele doua tabere sau dintre partenerii
Puterilor centrale, soarta Romaniei era mereu pusa in balanta% In intentiile
0ermaniei si ale +ustro(1ngariei, aceasta urma sa 'ie impartita intre Rusia, +ustro(
1ngaria si 4ulgariaC statul roman trebuia sa ramana la gurile ,unarii, asemenea
Monaco(ului, avand intinderea acestuia%
Fie ca aveau drept obiectiv mentinerea +ustro(1ngariei, 'ie ca vizau impartirea
Romaniei, aceste tratative si planuri, cu ecou in presa vremii, au creat serioase
motive de ingrijorare% In vara anului 1"12, cu prilejul con'erintei +liatilor, primul
!
ministru 'rancez, Ribot, a propus adoptarea unei decCaratii menite sa imprastie
suspiciunile cu privire la pacea separata si la mentinerea Imperiului habsburgic% +u
'ost date asigurari ( primite cu satis'actie in Romania, cu privire la 'inalitate luptei
comune%
$ercurile politice romanesti mai erau ingrijorate de 'aptul ca, intrand in razboi,
S%1%+% nu a aderat la tratatul de la -ondra, din 5 septembrie 1"1#, care, intre altele,
interzicea incheierea unei paci separate% Partenerii la razboi erau considerati doar
asociati si nu aliati% ,e asemenea, S%1%+% nu declarase razboi 4ulgariei, cu care
intretinea relatii diplomatice normale%
-a # decembrie 1"12, in 'ata $ongresului, presedintele Filson declara ca, intrand
in razboi impotriva +ustro(1ngariei, Statele 1nite nu inteleg sa ?micsoreze ori sa
restructureze@ Imperiul% ,e asemenea, in discursul rostit la ! ianuarie 1"1!, in care
erau e)puse ?cele 1# puncte@, e)presie a bazei pe care 'usese stabilit acordul cu
aliatii, presedintele american a pledat in 'avoarea autonomiei nationale si nu pentru
autodeterminarea popoarelor din +ustro(1ngaria%
Incercarile de a incheia pace separata, atat cele de acum, cat si din perioada care a
urmat, au esuat% &le vadesc limpede, insa, valoarea garantiilor acordate statelor
mici de Marile Puteri% Incercarile au esuat ca urmare a disensiunilor dintre Puterile
aliate sau adverseC pacea separata, insa, a 'ost impiedicata, in primul rand, asa cum,
pe drept, s(a apreciat, din noua 'aza a luptei de eliberare nationala a popoarelor
asuprite% $onsiderand planurile de impartire si de des'iintare a Romaniei, marile
victorii repurtate de armata romana in vara anului 1"12 ?au avut o importanta
capitala@ 'acand sa esueze toate aceste planuri% +u 'ost aparate independenta si
suveranitatea nationala, teritoriul care a mai ramas, s(a asigurat continuitatea
statala% +ceste lupte, dincolo de importanta lor nationala, au avut, in egala masura,
o deosebita valoare morala, o mare pondere in des'asurarea ulterioara a razboiului,
au contribuit la s'arsitul vistorios al acestuia%
CAMPANIA DIN VARA ANULUI 1917.
EROICELE BATALII DE LA MARASTI, MARASESTI SI OITUZ
-a s'arsitul primei campanii, asa cum am observat, situatia Romaniei era critica% -a
marile pierderi umane si in material de razboi, se adaugau pierderile provocate de
boli, consecintele 'oamei si ale gerului, problemele grave, administrative, politice si
militare create de aglomerarea importantului surplus de populatie concentrata in
spatiul Moldovei, in urma ocuparii de catre inamic a restului teritoriului romanesc%
In aceste conditii grele, a trebuit sa 'ie des'asurata o uriasa activitate organizatorica%
&'ortul principal a 'ost indreptat spre reorganizarea armatei, in vederea continuarii
razboiului% In realizarea acestui obiectiv, un rol important a revenit misiunii militare
'ranceze, condusa de generalul Jenri Mathias 4erthelot% Membrii misiunii,
raspanditi in unitati sau in statele majore, au instruit armata romana in asimilarea
"
noilor metode de lupta si pentru 'olosirea noului material de razboi, primit din
abundenta din Franta, in cea mai mare parte%
S(a izbutit sa se puna pe picior de lupta o armata de operatii de #53333 oameni, cu
o inalta capacitate combativa si cu un ridicat moral% ,elegatiile aliate sosite in
capitala Moldovei, cu scopul de a da asigurari cu privire la recunoasterea
drepturilor romanesti 9o delegatie 'ranceza condusa de +lbert *homas, ministrul
munitiilor, una belgiana, condusa de ministrul socialist BanderKelde si o misiune
americana condusa de generalul Jugh Scott: au putut sa se convinga de aceasta
realitate%
In con'ormitate cu planurile generale ale comandamentului aliat, generalul
Scerbacev, devenit se' al Marelui stat major al armatei ruse, impreuna cu generalul
Prezan, la inceputul lunii mai, au stabilit liniile principale ale unei viitoare o'ensive
care trebuia pornita in sectorul =amoloasa, la inceputul lunii iulie% Pe 'rontul
romanesc insa, in urma revolutiei, descompunerea armatei ruse a devenit tot mai
accentuata% Soldatii re'uzau sa mai lupte% $ontrao'ensiva Puterilor centrale de la
inceputul lunii iulie a dus la in'rangerea trupelor ruse din sectorul de nord%
+rmatele austriece au atins din nou 0alitia si 4ucovina% >rasul *arnopol este
ocupat% In aceste conditii, comandamentul german a elaborat planul de a scoate
Romania din lupta, in urma unei o'ensive concentrate, e)ecutate de grupul de
armate condus de generalul MacGensen, care trebuia sa dea lovitura principala in
zona =amoloasa, actiune ce urma sa 'ie combinata cu o o'ensiva a grupului
0erocG, la >ituz% In 'elul acesta, trupele romane trebuiau sa 'ie prinse intr(un urias
cleste, iar Moldova ocupata%
Succesiune in timp a actiunilor a dat nastere la trei operatii6 operatia o'ensiva a
armatei a II(a romane in zona Marasti, cunoscuta sub denumirea de 4atalia de la
MarastiC operatiile de aparare ale armatei I romane in zona Marasesti si a aripei
drepte a armatei a II(a in zona >ituz, cunoscute sub denumirea de 4atalia de la
Marasesti si 4atalia de la >ituz%
4atalia de la Marasti a inceput printr(o masiva pregatire de artilerie, la "/ iulie
1"12% ,esi s(a des'asurat cu succes, o'ensiva armatei romane a trebuit sa 'ie oprita
zece zile mai tarziu% $a urmare ?a descompunerii armatei ruse, romanii au trebuit
sa 'aca 'ata in aceata regiune la toate greutatile operatiilor@% +ctiunea armatei a II(a
romane la Marasti a determinat schimbarea directiei de o'ensiva a armatei germane,
proiectata a se des'asura intre Siret si Prut% Maresalul MacGensen si(a deplasat in
zona Focsani 'ortele de care dispunea la =amoloasa% Schimbarea directiei de
o'ensiva a relie'at limpede succesul bataliei de la Marasti%
4atalia de la Marasesti% Potrivit prevederilor initiale, inceputul o'ensivei armatei
romane pe 'rontul de la =amoloasa 'usese 'i)at pentru dimineata zilei de 1./5
iulie% ,es'asurarea cu succes a luptei de la Marasti a creat conditii 'avorabile in
acest sens% $u o zi inainte, insa, armata a B(a rusa, care trebuia sa coopereze cu
13
armata I romana in aceasta o'ensiva, a primit ordinul sa opreasca pregatirea de
artilerie si sa amane operatia pana la noi ordine% -a randul ei, armata romana, la
1/5 iulie, orele 3, a primit ordinul sa suspende o'ensiva% +mbii adversari, deci,
din motive deosebite, insa, au renuntat la o'ensiva proiectata in sectorul
=amoloasa%
$a urmare a luptelor de la Marasti, armata germana si(a mutat centrul o'ensivei
intre Siret si cotul $arpatilor, pe directia Focsani(Marasesti(+djud% +ceasta trebuia
sa 'ie unul din bratele clestelui in care inamicul intentiona sa prinda si sa
zdrobeasca 'ortele romane si ruse, pentru a putea, apoi, sa cucereasca MoldovaC cel
de(al doilea brat era 'ormat din grupul 0erocG, care trebuia sa inceapa o'ensiva la
>ituz% In conceptia strategica a inamicului, cele doua batalii reprezentau partile
unui ansamblu prin 'inalizarea caruia trebuia sa se ajunga la nimicirea armatelor
romano(ruse, scoaterea Romaniei din razboi si deschiderea drumului spre >desa%
>cuparea Moldovei si a 1crainei de sud trebuia sa asigure 0ermaniei mijloacele
economice necesare continuarii razboiuluiC in acest scop, aici, au 'ost concentrate
importante 'orte, utilizandu(se toate mijloacele pentru a e)ploata starea de spirit
e)istenta in randurile armatei ruse%
+ctiunea inamicului a inceput la # iulie/5 august, in momentul in care, in sector,
avea loc o importanta dislocare de trupe ruse spre 4ucovina, pentru a preveni un
atac% In po'ida de'ectiunii unor mari unitati ruse 9diviziunile 21 si .#: care au
re'uzat sa lupte si s(au retras, armata romana, impreuna cu trupele ruse ramase pe
pozitii au repurtat o stralucita victorie% +u dovedit lumii, o data mai mult, ca ?nici
pe aici nu se trece@% ?Marasestii au 'ost mormantul iluziilor germane@% +ici
generalul MacGensen a cunoscut ce este in'rangerea%
,upa " zile de lupte 9# iulie/5 august/# august/. septembrie:, armata germana a
'ost silita sa treaca la de'ensiva% -a batalie au participat 11,5 divizii inamice si 1#,5
divizii romano(ruse de in'anterie si .,5 de cavalerie% +rmata romana a pierdut 513
o'iteri si 5!33 soldati, iar armata germana 53333(55333 oameni% $u pretul unor
enorme sacri'icii si consumand un imens material de razboi, inamicul a reusit o
patrundere de 5(2 Gm, pe o largime de, apro)imativ, .3 Gm% *elurile strategice ale
armatei germane au au 'ost atinseC armata romana ramanea intarita pe teritoriul
statului national%
4atalia de la >ituz a 'ost declansata la 5 iulie/! august, dupa doua zile de la
inceputul o'ensivei de la Marasesti% Inamicul planuia sa atraga 'ortele de la
Marasesti si sa e)ecute o lovitura principala pe directia >nesti% ,upa e'orturi
succesive, cu mari pierderi, trupele germane au izbutit sa patrunda in sectorul
central al 'rontului doar cca 5 Gm% -uptele au incetat de'initiv, la jumatatea lunii
august% >'ensiva armatelor germane a 'ost oprita pe intrgul 'ront de lupta%
Bictoriile din vara anului 1"12, asa cum s(a notat si mai sus, in lumina
evenimentelor diplomatice din prima parte a anului 1"12, ?au avut o importanta
11
capitala politica si militara, 'acand sa esueze planurile de impartire, de des'iintare a
statului roman@% ?+u 'ost aparate, cu pretul a numeroase jert'e, independenta si
suveranitatea nationala, s(a asigurat continuitatea statala%@ Bictoriile romanesti au
ingaduit ?mentinerea nucleului catre care au continuat sa graviteze toate 'ortele de
eliberare romanesti@C ele au contribuit, decisiv, la 1nirea cea Mare%
Bictoriile de pe 'rontul romanesc, salutate cu admiratie de inalte personalitati +liate
9generalul Pershing, comandantul 'ortelor armate ale S%1%+% in &uropa, generalul
$adorna, comandantul suprem al armatei italiene s%a%: au avut importante
consecinte de ordin generalC au stavilit una din cele mai puternice o'ensive pe
'rontul de est, barand drumul inamicului spre Rusia% Potrivit aprecierilor istoricului
englez Setton(Fatson, romanii l(au impiedicat pe MacGensen sa ocupe >desa si pe
-eopold de 4avaria, Moscova% ,rept urmare, comandamentul german a renuntat
de'initiv la operatii o'ensive pe acest 'ront% Intre Rusia si armatela Puterilor
centrale, in aceasta zona, continua sa e)iste statul roman%
1