Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA ACADEMIEI DE TIINE A MOLDOVEI

Facultatea tiine ale Naturii


Specialitatea Biologie Molecular
Consangvinizarea.
Consecinele consagvinizrii
A elaborat:Vorona Valentina,
Studenta anul III , Gr.BM31

Chiinu,2013
Definiie
Metod aplicat n lucrrile de selecie i de ameliorare, care const
n fecundarea efectuat ntre organisme nrudite.
Unire a unor organisme foarte nrudite n procesul fecundaiei.
Metod de ameliorare aplicat la plantele alogene, constnd n
autopolenizare forat n decursul mai multor generaii.
Teoria consagvinizarii
Teoria matematic a consangvinizrii a fost
formulat de Wright (1921, 1931, 1969) i
dezvoltat de Crow i Kimura (1970).
S ne imaginm c am putea urmri copiile
unei gene ntr-o populaie provenind dintr-
o gen particular purtat de un anumit
individ. Astfel de copii sunt denumite gene
identice prin descenden. Fiind identice
ele reprezint aceleai alele.
Consangvinizarea se poate realiza prin
mperecherea frate-sor, sau form
parental cu descendent.
Influenta consangvinizrii
Orice dezechilibru de linkage initial se
va altera (modifica) cu viteza mai mica
intr-o populatie consagvina deoarece
frecventa heterozigotilor (in care
apare recombinarea) este redusa prin
consagvinizare. Astfel daca sunt
prezenti initial numai gametii AA si A
B, si locusurile A si B sunt strans
linkate, populatia va fi in cea mai
mare parte preprezentata de
genotipurile AABB si AABB atunci
cand devine consagvina.
Depresia consagvin
Consagvinizarea crestre variabilitatea fenotipica atata timp cat fenotipul
hetereozigot nu depaseste limitele de variatie a homozigotilor. Consagvinizarea
determina o scadere a valorii medii a unui caracter daca indivizii care manifesta
valoarea maxima a caracterului sunt homozigoti dominanti sau hetereozigoti
(daca hetereozigotii manifesta valorile maxime avem de a face cu
supradominata). O astfel de scadere, denumita depresie consangvina, este
atribuita cresterii frecventei homozigotilor pentru alele recesive. Din potriva
incrucisarea intre forme neinrudite, prin crestrea heterozigotiei poate creste
valoarea medie, fenomen denumit heterozis. Cand alele recesive scad viabiliatea
sau capacitatea reproductiv, ele vor fi eliminate mai rapid dintr-o populatie
consangvina, deoarece astfel de alele devin expuse (se manifesta) in stare
homozigota. Astfel, frecventa alelelor malefice ar trebui sa fie mai mica in
populatiile consangvine. Pe de alta parte, intr-o populatie cu incrucisare
intamplatoare care devine consagvina, initial va fi o depresie a acesteia ca
urmare a expresiei alelelor letale, dar ulterior ea va deveni mai adaptata pe
masura ce selectia elmina alelele malefice. O astfel de populatie va avea o
variabilitate genetica mai scazuta datorita actiuni conjugate a consangvinizari si
selctiei naturale.
Consagninizarea si incrucisarea randomizata la animale si
plante
Intr-o populatie coeficientul de
consangvinizare (F) se poate
determina direct daca indivizi
sunt marcati si se pot alcatui
pedigree pentru cateva generatii.
In mod indirect, indicele de
consagnvinizare se poate estima
daca se cunosc frecventa alelelor
si frecventa genotipurilor pentru
unul sau mai multe locusuri.
In populatiile naturale existenta ( aparitia ) consagvinizarii variaza la
diferite specii. La animale autofertilizarea este neobisnuita, chiar si in
cazul speciilor hermaphrodite. Consagvinizarea la animale depinde, in
cea mai mare masura, de incrucisarea unor organisme individuale
inrudite, iar acesta depinde de cat de departe se dispreseaza indivizii
fata de locul unde s-au nascut. Prin analiza pedigreelor la Parus major
(pitigoi) s-a estimate coeficientul de consagvinizare F = 0,0036
(valoare foarte mica). Consangvinizarea poate fi mai intensa de
exemplu la unele himenoptere parazite la care masculii se disperseaza
greu si se incruciseaza cu surorile lor imediat ce acestea parasesc
gazda.
Selander ( 1970 ) a
calculat pornind de la
studierea unui locus
pentru enzima esteraza la
Mus musculus ( soarece
dintr-un depozit ), o
valoare a lui F = 0,182.
Aceasta a dus la
presupunerea ca
populatia este subdivizata
din punct de vedere
reproductiv in grupuri
familiale, studiile de
comportament au aratat
ca populatiile de soareci
sunt organizate in grupuri
mici care resping indivizii
altor grupuri, in special
masculii.

Structura genetic a populaiilor
consangvine
Folosind frecventa genotipurilor pentru locusurile unor enzime numerosi
cercetatori au calculat coeficientul de consangvinizare pentru diferite
populatii de plante. Dupa cum s-a presupus teoretic, datele experimentale
au demonstrat reducerea frecventei heterozigotilor la speciile
autopolenizatoare comparativ cu cele care se incruciseaza intre ele.
Adeseori s-a constatat, insa, ca daca se compara independent gradul de
incrucisare prin studiul comparativ al descendentilor si a plantelor
parentale, fecventa formelor heterozigote este mai mare decat s-ar astepta
in caz de autopolenizare, dar mai mica decat ar fi de asteptat pentru
incrucisarea randomizata. Aceste date au fost interpretate ca o dovada a
faptului ca frecventa genotipurilor este afectata in parte si de alti factori (in
afara tipului de polenizare) cum ar fi selectia naturala.
Consangvinizarea nu modifica numarul si frecventa alelelor unui anumit
locus.
Structura genetic a populaiilor
consangvine
Un caz interesant este reprezantat de dezechilibrul de linkaj. De ex. daca alelele AA
codifica doua izoenzime evidentiabile electroforetic si daca nici una dintre alele nu
confera un grad mai mare de adaptare si un alt locus strans linkat de primul, nedetectabil
electroforetic prezinta doua alele BB- ultimul reducand viabilitatea si daca populatia
prezinta un dezechilibru de linkaj (A find asociat cu B si A cu B), consangvinizarea va
creste frecventa genotipurilor AABB si AABB. Deoarece BB scade viabilitatea, este
eliminata din populatie impreuna cu alela A ce modifica izoenzima.
Fenomenul de depresie consangvin a fost cunoscut de mult; de exemplu se tie c
fertilitatea i viabilitatea scad drastic ntr-o populaie de plante consangvinizate n
laborator. n populaiile umane consecinele consangvinizrii sunt: mortalitate crescut,
napoiere mintal, albinism etc. Din studiul pedigreelor Morton i colab., (1956) au
estimat c fiecare dintre noi poart, n medie, cel puin 3-5 alele recesive letale aflate n
stare heterozigot. Depresia consanvin a fost observat n populaiile naturale de
animale i plante. La piigoiul mare (Parus major) mortalitatea puilor n cuib este cu 70%
mai mare pentru puii psrilor nrudite, comparativ cu ai celor nenrudite.
Cazuri reale n istorie
Carol al II-lea reprezint extremistul din exemple, un fel de scenariu
mai grav pentru consangvinizare. i totui, el - sau cel puin o
persoan ipotetic asemenea lui - rmne un fel de punct de reper
pentru modul n care oamenii i-au imaginat rezultatele de relaii
consangvinizate, atunci cnd rezultatul cel mai probabil al
consangvinizrii chiar primul var este un copil mai mult sau mai
putin sanatos. Acest tabu nu a fost ntotdeauna att de puternic.
De fapt, doi dintre candidaii de top pentru cei mai mare oameni
de tiin din toate timpurile au fost cstoriile ntre verii lor. Soia
lui Albert Einstein, al crui nume de fat a fost acesta, de fapt, Elsa
Einstein, a fost vara mai nti prin mama lui Albert i un vr de al
doilea prin tatl su. i, mai este cunoscut faptul c, Charles Darwin
s-a cstorit cu prima verioar Emma Wedgwood, i, de fapt,
bunicii lor , Sarah si Josiah Wedgwood, au fost ei nii veri. Pentru a
fi corect, trei din zece copii din familia lui Darwin au murit de tineri,
el i fiul su George au efectuat studii pentru a determina dac
tradiia familiei lungi de consangvinizare a redus capacitatea sa de
reproducere.

O deformaie generat de
consangvinizare la unele din cazuri
Spre exemplu familia Habsburg,
cunoscuta in istorie ca fiind
consangvinizata, manifesta o trasatura
specifica si anume
mandibula extrem de deformata, mai
exact ocluzia inversa(adica dintii de
jos incalecau excesiv de mult in
exterior dintii de sus) oferindu-le la
chip un aspect monstruos, unii
membri ai familiei aveau probleme ca
nu prea puteau sa mestece mancarea
bine.
Utilizarea consagvinitatii a fost mult timp o problema
controversata,alteori ascunsa de crescatori,sau uneori au fost
trase concluzii inexacte,desprinse din experimente sau teste
efectuate....

Cert este ca s-au trasat cateva reguli privind consagvinizarea:
REGULA 1:Consagvinizarea produce PURITATEA,dar NUMAI PTR. CALITATILE
CONSIDERATE DE CATRE CRESCATOR.
REGULA2:Efectele negative ale consagvinizarii apartin
heterozigozitatii,intotdeauna din cauza unei "imperecheri in afara" din
generatiile anterioare.
REGULA3:Nu trebuie sa facem imperecheri inferioare in detrimentul celor
ideale,pe care crescatorul si le propune sa le faca.
REGULA4:Nu trebuie sa folosim niciodata canari cu defecte....ei produc pui
cu defecte si nu poti avansa in gasirea calitatilor bune.

V mulumesc pentru atenie !!!