Sunteți pe pagina 1din 6

Orice cuvnt poate f forat s nsemne

ceva ce nu conine n semnifcaia sa


potential ,altfel spus se poate modifca
sensul de baz al cuvntului.Procedeele de
modifcare a sensului fundamental al
cuvntului se numesc tropi.-Boris
Tomaevski.
Poezia este o ezitarea prelunita intre
sunet si inteles-Paul Valery
!nde inceteaza folosofa,trebuie sa
inceapa poezia"Poezia si flozofa trebuie
sa se reuneasca-Fr.Schlegel
#imba$ul poetic are rolul de a trezin
fantezia cititorului imagini sensibile-Titu
Maiorescu,find in acela%i timp un mi$loc
de e&teriorizare a tririlor.'e aceea
limba$ul poeti ceste un limba$
sensibil,structura lui nu e o form
particular defnit prin accidente
specifce,ci o stare,un rad de prezen %i
de intensi tate la care poate f ridicat un
enun-Paul Eluar
Poetul se dovedeste inclinat spre
estetizarea naturii,com!i"atia e
#eerie si scli$iri multicolore %i"
ti$ica lui &-(.)arino
'()*E+,-,PE*. /.
'E)*0*coacerea,descompunerea
materiei../BE+,-,PE*. /.
./B1putrefactia materiei,distilarea.
*0BE+,-,PE*. /. *,S0*stadiul
fnal,luminarea,nasterea fintei noi.
P0*0S2.1.'+*,)
('
+u ne vom salva prin cel care am fost
,ci prin cel care am vrut s fu-
Se"a"cour
,Opera de art find un trdtor
periculos al autorului c-iar dac el nu
vrea asta-T.S.Eliot
3Pulveri4area eschierii
o$erei-0.Eco,$ri"es$ri"erea
$oemului i" al!ul $agi"ii-Paul
Eluar si valorifcarea ne&urilor
e&trate&tuale reuseste sa proiecteze
poeticul in absolut,in
universal,conditie si"e 5ua "o" a
lirismului autentic6aca vrea sa se
i"alte la ra"g liric,$oe4ia tre!uie
sa %e u"iversala-7arlos Bauso"o.
.itmul este/e&presia frmntrilor
subiective-Schelli"g.
2eiegger considera ca valoarea
literara a u"ei o$ere este
E0/ /(*(7*subiectul unei confesiuni lirice. 'ei&isul personal il reprezinta in
mod defnitoriu verbele si pronumele la persoana 0.('ST.'T.
*EFE*E'T(./.-instanta careia 1 se adreseaza eul liric. 'ei&isul personal il
reprezinta verbele si pronumele de persoana a 00-a,substantivele si ad$ectivele in
vocative,anumite inter$ectii de adresare,atentionare,rosso-modo-mastile
oralitatii.2orme de validare/ i"sta"ta imagi"ara1de obicei in ipostaze
traditionale*iubita,ful,mama"a"tro$omor%4ata1absolut orice
obiect,id3e,natura personifcata"ramati4ata1persoana a 00-a in lirica
mastilor si a rolurilor"re8ectoare1marca a sinelui liric sau monoloul
in olinda""eetermi"ata14u-ul impersonal*subiectul
nedeterminat"i"sta"t lector $re4umtiv1persoana a 00-a vizeaza clar
pe cel ce citeste si caruia i se adreseaza poetul.T(P0*(/ 9./(*(SM
E&P*(M.T6 a5/irism su!iectiv-valideaza un eu liric individual"eul liric*eul
artistic.(cesta poate f erotic6eul iubeste5,satiric6eul
critica5,re8e:ive6mediteaza5,e:iste"tial6eul se confeseaza devenind un simbol al
individului uman5,eclarat6consiliaza*7apostrofare lirica5.!;/irism al
mastilor1eul liric se a8a in postura unui'ra 9ueen-(..imbaud.<;/(*(SM0/
'EE&P*(M.T1eul liric se a8a in postura unui'ieu cac-e. a;/irism o!iectiv-
im$erso"al=al rolurilor1eul liric se a8a in postura unui metteur e" sce"e.Poate
f/ ramati4at,"arativi4at.!;/irism #als-$seuolirism.
P*E>E'T0/ eter"*in comentarea unor fenomene supuse interpretarii"g"omic6de
intelepciune5,istoric6inlocuieste timpurile trecute avand ca efect actualizarea
faptelor5"viitor"im$erativ6indemn5"iterativ6de repetitie5.Per#ectul
sim$lumancai.Per#ectul com$usam fost.(m$er#ectul 6 luic1am!iguitatea
real-ireal,$re4e"tvoiam sa te vad,$er#ect com$usel pe cal
incaleca,co"itio"al o$tativ $er#ectnu trebuia sa vii ca ti-o aduceam
eu,iterativ-?e re$etitie;.Viitorul traduce in eneral dorinta de permanentizare a
starii suerate.Ver!ele e $ersoa"a a @@@-a pe parcursul ntreului discurs
liric,construiesc aseriunile cu valoare impersoanal,ma&imele,sentinele.Verbele la
persoana 0 plural auo valoare simbolic pentru capacitatea poetului de a se identifica
ameitor de adnc cu punctele de spri$in ale istoriei umanitii-:u%ulena.Ver!ul la
$re4e"t destram vra$a reveriei erotice prin impactul dur al realitii,emisti-ul
contrapuncteaz dureros cu restul coninutului. ;erbele la viitor popular suereaz
dorina de permanen,de continuitate a vieii,c-iar dincolo de moarte in acela%i
spaiu"induc imainea somnului liant ntre via si moarte,conform credinei populare
somnul avnd capacitatea de a face letura ntre continent si transcendent.induc
imainea somnului erotic capabil s-i intereze pe ndrostiii eminescieni n ritmurile
naturii ve%nice,ducndu-i spre dep%irea limitelor impuse condiiei umane ,spre
contopirea cu unviersul.!zitarea ar-aismului morfoloic mai mult ca perfectul analitic
a$ut la nc-earea acelui aer de vec-ime pe care trebuie s-l respire coninutul
acestei strofe,suernd n acela%i timp deprtarea spaial %i teporal dintre cele dou
*EF/E&(V(T.TE*livrare subiectiva de
informatii
T*.'>(T(V(T.TE.*livrare obictiva
9.Tim$ul
u"iversal*etern,infnit.<.Tim$ul
i"iviual6o!iectiv*limitat,su!iecti
v*reversibil prin anamneza. tim$ul
cascaa1trecutul=tim$ul
8uviu1$re4e"tul=tim$ul
havu41viitorul-2eraclit.
M,T(V0/*unitatea structural minimal,constnd dintr-o situaie tipic,avnd o semnifcaie
%i putnd prile$ui triri %i e&periene e&primate ntr-o form simbolic
/.(TM,T(V0/* motivul central care se repet ntr-o oper.Poart semnifcaia profund a
operei %i are funcii de liant al imainilor artistice din structura te&tului.
9..P.1 elementul acvatic la <minescu este un element bivalent"lean al enezei"spaiu
matern,elementul matriceal,dar %i loc al reresiunii t-anatice,al retraerii n moarte,spaiu
mortuar*simbol spaio-temporal al oriinalului,matrice ar-aica"apa este elementul care
melancolizeaz-Bachelar=1sem dominant*melancolia*un motiv proteic ocurent n mai multe
ipostaze/ lac*unire a contrariilor,olindire a astrelor,eneratorul unui adnc sentiment de
lini%te,adevrat cronotop maic datorit boatei sinaletici"8ora acvaticA i"uce te"taBia e a
visa-Bachelar %i anticipeaz fondul oniric al pove%tii de draoste"lacul este un spaiu al u"irii
co"trariilor,liant ntre teluric %i astral"elogli"i" stelele $e"tru cA vrea sA %e cer-
/.Blaga=i4vor*element acvatic primordial,simbol al creaiei oriinare"rCu*simbol al prezentului
etern,al trecerii,al ireversibilitii timpului"mare*simbol al vieii dezlnuite,al patimilor.
<.FD'T.'(/E1sunt reprezentante ale perpetuei eneze cosmice,spaiu al eternei rentoarceri.
E.B07(0M0/1alturi de corn,este o prezena privileiat n reistrul acustic eminescian/i este
specifc sonoritatea rav,ar-aic,enernd un sentiment romantic al nostaliei deprtrilor,al
interarii n marele circuit natural,al contopirii cu ritmurile ve%nice ale naturii"reprezint o c-emare a
lumii paradisiace,oriinare,n cadrul creia natura,dar %i fina uman i%i resesc unitatea,fora
interatoare %i splendoarea.4oaca %i clopotul aduc nuana evocatoare a patriar-ului %i sunt elemente
ordonatoare ale timpului n spaiul rural.
F.7E.S,*'(70/1 element ordonator al timpului individual obiectiv,devine o modalitate de convertire
a timpului n spaiu-motiv ocurent %i la #.:laa-,o$rete,+oam"e,ceasor"icul cu care "e mAsuri
estrAmarea=,>crisoarea 0?.
G.7./0/*O alta epifanie a timpului @Ailbert 'urrand
G.7,+*0/11sinurul care intelee lasul copilului netrecut prin fltrul civilizatieiH,,ramaiI=spatiu
propice desfasurarii iubiriiH+ori"ta,/aculI=spatiu propice unei -ieroamiiH7ali"?%le i"
$oveste;I= spatiu specifc poporului romanHS @@@I=1postaza enialaH*eveereI=
J.+E./0/1i"sula i4olatA a iu!irii-Buule"ga,se valideaz ca un ar-etip almuntelui sacru-
).<liade,intlnirea turmelor cu stelele neputndu-se realiza dect n momentul parcurerii acestui drum
ascendent,dealulvzut ca un liant cu transcendentul ntr-un moment al abolirii limitelor dintre real %i
ireal,seara. J.ES72.T,/,)(71H3ViiaBa lumiiI
K.M.(V(*((Lun motiv des ntalnit n lirica eminesciana,contrapuncteaz ca ntotdeauna povara
a%teptrii.
M.M.('SP(*.T(E(*indrait de romantici
N.M.(')E*0/0( 7.>0T-Ontruprile succesive ,n ner %i demon,sunt un alt semn c #uceafrul este
o fin din prima creaie,avnd n potenial ambele ipostaze.'in aceast polaritate structural se
deduce %i propensiunea lui pentru dram,pentru lupta cu sine,cu limitele sale,dramatica tentativ de
apropiere de pmnt %i iubire ec-ivalnd cu o adevrat ,cdere a acestei fint din unitatea
oriinar datorit uitrii adevratei sale naturi.9P. /0'.*apariia astrului selenar marc-eaz un
moment al prsirii claritii nete a contururilor realitii %i ptrunderea ntr-o lume a nc-ipuirii
preferat de romanticicu-a ei visuri fericite1motiv proteic/ spaiu care faciliteaz
inspiraia,fantezia,ndirea,oniricul-,>rmanul 'ionis,element ealizator,de lumina ei bucurndu-se
oricine-3Scrisoarea @,spaiu al ideilor2loare albastr,resire a paradisului pierdut-,>rmanul
'ionis,spaiu care faciliteaz maia--,>rmanul 'ionis,ou cosmoonic-,Blin6fle din
poveste5,spaiu al transcendentului ,simbol al morii-,Peste vCr#uri,astru ocrotitor al iubirii-
,Floare al!astrA,+ori"Ba,/acul,Sara $e eal. motiv eminescian,aici astrul faciliteaz
fantezia,contemplaia,transfurarea, mblnzind durerea realitii-3Scrisoarea @ . ,(tenueaz ca-
ntr-o anestezie durerile fzice %i morale sub efectul maic al clarului de luna.'oar astfel devine
posibil ca-ntr-un soi de trans clarvztoare contemplarea momentelor cosmoonice %i a celor
esc-atoloice-Buule"ga"invocarea solemn a lunii ca astru martor %i tutelar al lumii ideilor,al lumii
99M./0M(( 7. TE.T*01 cel care vrea s fe un om deosebit,este sftuit s priveasc
lumea ca pe o imens scen de teatru din care s nvee ce e bine %i ce e rau. <minescu l-ar
f preluat din opera lui >-aCespeare.)otivul ar putea benefcia de mai multe interpretri
printre care/lumea este o imens scen de teatru pe care fecare om $oac un rol prestabilit
de un reizor ascuns,fecare om trebuie s-%i $oacerolul ct mai bine pentru a f ,aplaudat
n fnal,fecare om poart o masc n spatele creia se ascunde,rolurile se sc-imb
permanent.
9<.S./7DM0/1alturi de tei,brad,este o prezen privileiat n cadrul veetalului
eminescian,aici se valideaz ca un a:is mu"i,ca un ar!ore sacru-).<liade,statut validat
ndeosebi de ultimele dou strofe.>alcmul ca un a:is mu"i se defnitiveaz prin puritate
%i ar-aitate,proiectat defnitiv n sus,rupul statuar erotic eminescian,unitatea finei
refcndu-se prin iubire"alaturi de salcam,brad,teiul nu are o simpla contributie de decor,ci o
semnifcatie de profunzime,anuntand si insotind prezenta erosului in peisa$ul varatic,cu toate
consecintele intrarii in ordinea mitic-semn vizual si olfactiv al patrunderii intr-o alta ordine.
9E. SE.*.1marc-eaz un timp al estomprii claritii nete a contururilor realitii,dureroase
si frustrante,%i ptrunderea ntr-o lume a nc-ipuirii"marc-eaz un ,4imp sacru,o perpetua
reeditarea a enezei-1oana <m.Petrescu.<ste un semn al nocturnului,al a%teptrii,marcnd
un moment de trecere,un timp suspendat,de e&cepie,care face posibil consonana dintre
planul uman %i cel cosmic,moment specifc romanticilor un timp al abolirii limitelor dintre real
%i ireal,dintre teluric %i cosmic.2orma ar-aic este preferat pentru capacitatea ei de a
nc-ea acel aer de vec-ime,e scu#u"are O" trecut,$e care tre!uie sA-l $regAteascA
versurile.
9F.SPE70/.*1motivul dublului, sau re8e& al macrocosmosului n
microcosmos.=M.M(*.Q0/0(*iluzia are o putere de fascinatie e&traordinara astfel incat o
transforma intr-o victorie macar temporara a spiritului asupra realului aresiv.
9G.M.0MB*E(1concepia lui Platon conform creia omul nu are acces dect la
umbra lucrurilor.
9J.V(.T. 7. V(S1visul ca o soluie aparent pentru evadarea din cotidian.)otiv uzitat n
flozofa stoic,n .ena%tere,la >-aCespeare %i Balderon de la :arDa-,#a vida es
sueno.Presupune conceperea vieii ca vis,ca o proiecie a acesteia ntr-o alt lume.(%a cum
noi vism %i n visele noastre trim totul la modul real,tot a%a viaa noastr ar putea
reprezenta visul nostru sau de ce nu,al altora.(stfel ncat apare ipoteza de ndirece este
visE %i ,ce este realitateEn ceea ce trim.Visul ca$Ata acce$Bia e lume
ilu4orie,himericA,e a$arte"e"tA la caucul val al ilu4iilor. H3Scrisoarea @I=acest
motiv este ocurent %i n Rm$Arat i $roletar67Aci vis al morBii eter"e e viaBa lumii
O"tregi.+es$artire-prin aceast lume s trecem ne e scris ca visul unei umbre %i
umbra unui vis.Ma"uscrisul<<KP-3!n vis al morii este viaa
lumii.Ma"uscrisul<<GM-,#umea-i umbra unui nour %i visul unui dormind-aici enunat ca
e$i#e"ome".
9K.V(S0/1 element de cod romantic ce faciliteaz ntlnirea dintre doi reprezentani a dou
lumi diferite se rese%te %i n ,.ia BrFpto %i lapona <niel de 1.:arbu %i ,#ostria de
;.;oiculescu.;isul este ,instrumentul care-l poate lea pe #uceafr de pmntul %i iubirea
muritorilor dup care tn$e%te"modalitatea sinurei comunicri posibile de sus n $os,ntre
dou lumi astfel nc-ise,punte unic a unei imposibile leturi->.+.Buule"ga. 3)a"ul
i"la"tuit e $uterea categoriilor i" viata 4il"ica,o!a"ea li!ertatea a!soluta i"
ori"ea misterioasa,"umai a$are"t e4oro"ata a visului..ici,i" $roiectia
i"sesi4a!ila a %i"tei,$uteau avea loc $rocesele acelea ilatatoare ale eului,$e care
%lo4o%a roma"tica,iealist su!iectiva,$reco"i4ata e Fichte si Schelli"g,le socotea
ese"tiale.Pri" vis tim$ul si s$atiul erau a!olite,$ri" vis ii erau i"gauite eroului
ave"turile arheti$ale ale uma"itatii si ale s$iritului,$ri" vis el ati"gea co"itia
M.&(ME S P*('7(P((
TMa:ima lati"A 3margaritas a"te
$orcas/omul nu trebuie s ncerce s
ofere lucruri preioase celor care nu %tiu
s le aprecieze %i nici nu le nele,pentru
c e un efort steril,redundant.
TMa:ima Ecle4iasuluiva"itas
va"itatum et om"ia va"itas-
3de%ertciunea de%ertciunilor %i toate
sunt de%arte.
G',S7E TE (PS0M-
S,7*.TE*cunoaste-te pe tine insutiH
P.'T. *2E(-2E*.7/(T"ideea va f
preluata si de :laa ce va statuta trei
timpuri raportate elementului acvatic/
3Per as$era a astra-. augusta
$ers a"gusta
Pri"ci$iul >.->E'1avnd premoniia
esc-atoloic a apocalipsei.
T.T TU.M .S(1 Pri"ci$iul ie"titABii
e ese"BA a oamenilor,versurile avnd n
substrat un concept I(-I<+.
TE*T(0M ',' +.T0*1$ri"ci$iul
tertului e:clus.
P.'E).*(( 7,'T*.*(0/0(1V$arao:.
P.E&7/0+E*(( ,*(7.*E( +0./(T.T(.
F. *E/.T(V(T.T(( T(MP0/0(,#e"ome"
teoreti4at e Ei"stei" a!ia i" sec al
&&-lea .tim$ ce $e $ama"t se
erulea4amii e a"i,echivale"ta
lor i" s$atiul e:traterestru,i"
cosmos o re$re4i"ta 3tot atatea
.'.'WE*fatalitatea"M,(*.*soarta
= 2.M.*T(.*
eroarea".TE*ratacirea
trecatoare"2XB*(S*oroliul
e&acerbat"P2T,',S*invidia zeilor
pentru o victorie iesita din comun a
unui muritor"+(WE*norma instaurata
de zei,dreptatea,uneori razbunarea.
)E'(0/?B0'0/
S(MT;6("telige"ta,,!iectivitatea,7
a$acitatea e a-si e$asi
limitele,.s$iratia s$re
cu"oastere,7a$acitatea e
sacri%ciu $e"tru ati"gerea sco$ului
o!iectiv,Si"guratate.
,M0/ 7,M0'?S(MT0/
7,M0';6
("sti"ctualitate,Su!iectivitate,
("ca$acitate,Voi"ta e a
'EF(('Y.1"o"-%i"Ba1tot ce "u este
%i"BA.1ncreatul.
('TE'T(, .07T,*(S*ceea ce a
vrut autorul sa transmita prin opera sa.
('TE'T(, ,PE*(S*ceea ce a
rezultat,ceea ce transmite opera la
modul obiectiv.
('TE'T(, /E7T,*(S*ceea ce
intelee cititorul din opera.
(M.)('.*0/ P,ET(71(+E(/E
J.Ocularul poetic isi focalizeaza atentia
asupra..
K.<ul liric inreistreaza o traiectorie..
L.1deea circumscrisa versurilor vizeazaM
N.1deea care vertebreaza strofa se refera
la ..
M(MES(S*imitarea realitatii-orice
forma artistic intr-o masura mai mare
sau mai mica porneste de la
realitate,creatorul uman neputandu-se
e&onera total de ceva aprioric lui.
7.T2.*S(S*purifcarea prin creatie
si prin contemplatie.
VE+E*din limba
sanscritacunoastere,stiinta.
*()-VE+.*veda imnurilor de lauda
aduse zeilor.
S.M.-VE+.*veda cantecelor de ritual.
X.Q0*-VE+.*veda formulelor de
sacrifciu.
7,('7(+E'T(. ,PP,S(T,*0M1o
noiune care defne%te armonia prin
mpcarea contrariilor,sintama
aparinndu-i lui +icolaus Busanus-pentru
care 'umnezeu nseamn toate
contrariile.
P./(MPSEST1manuscris de pe care
s-a sters te&tul initial si s-a scris altul.
TEM.1ideea centrala la care se
refera un te&t
ST(2*un rand dintr-o poezie.
EM(ST(2*$umatatea unui vers.
7E>0*.*pauza ritmica ce impare versul
in doua emisti-uri.
)/,SS.*poezie cu forma f&a de oriine
spaniola,alcatuita din atatea strofe cate
versuri are strofa initiala,Oaceasta in
pozitie fnala cu versurile inversale.
*decalo al izbavirii spiritului de
amairile clipei
(+(/.*specie a liricii peisaistice,avand
ca obiect zuravirea vietii pastorale si a
obiceiurilor aeste*7B07,/(7.
P.STE/0/*specie literara apartinand
enului liric-peisaistic in versuri,in care
sunt descries,pe baza unei succesiuni de
tablouri unitare, aspecte din
natura,inducandu-se,de cele mai multe ori
indirect si sentimentele poetului fata de
acestea.
,+.*specie literara a enului liric in
care sunt e&primate sentimente de
admiratie pentru faptele unor eroi,pentru
o persoana,fata de patrie.Ba specie de
sine statatoare,oda s-a dezvoltat din
cantecele si $ocurile ritual,inc-inate zeilor
din lumea antica.E*,(7.
,*E/()(,.S. ,F(/,>,F(7.
,PE*S,'./.. M(T0/*povestire
aleorica,referitoare la vremurile
indepartate,despre eroi si evenimente sau
despre oriinea si destinul unor
lucruri,transmisa eneratiilor pe cale
E/E)(.1cntec de
doliu6r.elegeia5*specie literar a
enului liric,poezie caracteristic prin
e&primarea unui sentiment de
tristee,reret,melancolie,durere,
culminnd cu cel al
morii.4ipuri/erotic,flozofc,
reliioas,patriotic %i funebr.
ME+(T.Y(.1specie a liricii flozofce n
care lirismul se mbin cu re8ecia
flozofc asupra e&istenei umane.
S.T(*.1specie a poeziei lirice n care
sunt ridiculizate,satirizate,criticate
moravuri,caractere,aspecte neative
.cumulari si"tactice*propozitii
scurte ,$u&tapuse.

S-ar putea să vă placă și