potential ,altfel spus se poate modifca sensul de baz al cuvntului.Procedeele de modifcare a sensului fundamental al cuvntului se numesc tropi.-Boris Tomaevski. Poezia este o ezitarea prelunita intre sunet si inteles-Paul Valery !nde inceteaza folosofa,trebuie sa inceapa poezia"Poezia si flozofa trebuie sa se reuneasca-Fr.Schlegel #imba$ul poetic are rolul de a trezin fantezia cititorului imagini sensibile-Titu Maiorescu,find in acela%i timp un mi$loc de e&teriorizare a tririlor.'e aceea limba$ul poeti ceste un limba$ sensibil,structura lui nu e o form particular defnit prin accidente specifce,ci o stare,un rad de prezen %i de intensi tate la care poate f ridicat un enun-Paul Eluar Poetul se dovedeste inclinat spre estetizarea naturii,com!i"atia e #eerie si scli$iri multicolore %i" ti$ica lui &-(.)arino '()*E+,-,PE*. /. 'E)*0*coacerea,descompunerea materiei../BE+,-,PE*. /. ./B1putrefactia materiei,distilarea. *0BE+,-,PE*. /. *,S0*stadiul fnal,luminarea,nasterea fintei noi. P0*0S2.1.'+*,) (' +u ne vom salva prin cel care am fost ,ci prin cel care am vrut s fu- Se"a"cour ,Opera de art find un trdtor periculos al autorului c-iar dac el nu vrea asta-T.S.Eliot 3Pulveri4area eschierii o$erei-0.Eco,$ri"es$ri"erea $oemului i" al!ul $agi"ii-Paul Eluar si valorifcarea ne&urilor e&trate&tuale reuseste sa proiecteze poeticul in absolut,in universal,conditie si"e 5ua "o" a lirismului autentic6aca vrea sa se i"alte la ra"g liric,$oe4ia tre!uie sa %e u"iversala-7arlos Bauso"o. .itmul este/e&presia frmntrilor subiective-Schelli"g. 2eiegger considera ca valoarea literara a u"ei o$ere este E0/ /(*(7*subiectul unei confesiuni lirice. 'ei&isul personal il reprezinta in mod defnitoriu verbele si pronumele la persoana 0.('ST.'T. *EFE*E'T(./.-instanta careia 1 se adreseaza eul liric. 'ei&isul personal il reprezinta verbele si pronumele de persoana a 00-a,substantivele si ad$ectivele in vocative,anumite inter$ectii de adresare,atentionare,rosso-modo-mastile oralitatii.2orme de validare/ i"sta"ta imagi"ara1de obicei in ipostaze traditionale*iubita,ful,mama"a"tro$omor%4ata1absolut orice obiect,id3e,natura personifcata"ramati4ata1persoana a 00-a in lirica mastilor si a rolurilor"re8ectoare1marca a sinelui liric sau monoloul in olinda""eetermi"ata14u-ul impersonal*subiectul nedeterminat"i"sta"t lector $re4umtiv1persoana a 00-a vizeaza clar pe cel ce citeste si caruia i se adreseaza poetul.T(P0*(/ 9./(*(SM E&P*(M.T6 a5/irism su!iectiv-valideaza un eu liric individual"eul liric*eul artistic.(cesta poate f erotic6eul iubeste5,satiric6eul critica5,re8e:ive6mediteaza5,e:iste"tial6eul se confeseaza devenind un simbol al individului uman5,eclarat6consiliaza*7apostrofare lirica5.!;/irism al mastilor1eul liric se a8a in postura unui'ra 9ueen-(..imbaud.<;/(*(SM0/ 'EE&P*(M.T1eul liric se a8a in postura unui'ieu cac-e. a;/irism o!iectiv- im$erso"al=al rolurilor1eul liric se a8a in postura unui metteur e" sce"e.Poate f/ ramati4at,"arativi4at.!;/irism #als-$seuolirism. P*E>E'T0/ eter"*in comentarea unor fenomene supuse interpretarii"g"omic6de intelepciune5,istoric6inlocuieste timpurile trecute avand ca efect actualizarea faptelor5"viitor"im$erativ6indemn5"iterativ6de repetitie5.Per#ectul sim$lumancai.Per#ectul com$usam fost.(m$er#ectul 6 luic1am!iguitatea real-ireal,$re4e"tvoiam sa te vad,$er#ect com$usel pe cal incaleca,co"itio"al o$tativ $er#ectnu trebuia sa vii ca ti-o aduceam eu,iterativ-?e re$etitie;.Viitorul traduce in eneral dorinta de permanentizare a starii suerate.Ver!ele e $ersoa"a a @@@-a pe parcursul ntreului discurs liric,construiesc aseriunile cu valoare impersoanal,ma&imele,sentinele.Verbele la persoana 0 plural auo valoare simbolic pentru capacitatea poetului de a se identifica ameitor de adnc cu punctele de spri$in ale istoriei umanitii-:u%ulena.Ver!ul la $re4e"t destram vra$a reveriei erotice prin impactul dur al realitii,emisti-ul contrapuncteaz dureros cu restul coninutului. ;erbele la viitor popular suereaz dorina de permanen,de continuitate a vieii,c-iar dincolo de moarte in acela%i spaiu"induc imainea somnului liant ntre via si moarte,conform credinei populare somnul avnd capacitatea de a face letura ntre continent si transcendent.induc imainea somnului erotic capabil s-i intereze pe ndrostiii eminescieni n ritmurile naturii ve%nice,ducndu-i spre dep%irea limitelor impuse condiiei umane ,spre contopirea cu unviersul.!zitarea ar-aismului morfoloic mai mult ca perfectul analitic a$ut la nc-earea acelui aer de vec-ime pe care trebuie s-l respire coninutul acestei strofe,suernd n acela%i timp deprtarea spaial %i teporal dintre cele dou *EF/E&(V(T.TE*livrare subiectiva de informatii T*.'>(T(V(T.TE.*livrare obictiva 9.Tim$ul u"iversal*etern,infnit.<.Tim$ul i"iviual6o!iectiv*limitat,su!iecti v*reversibil prin anamneza. tim$ul cascaa1trecutul=tim$ul 8uviu1$re4e"tul=tim$ul havu41viitorul-2eraclit. M,T(V0/*unitatea structural minimal,constnd dintr-o situaie tipic,avnd o semnifcaie %i putnd prile$ui triri %i e&periene e&primate ntr-o form simbolic /.(TM,T(V0/* motivul central care se repet ntr-o oper.Poart semnifcaia profund a operei %i are funcii de liant al imainilor artistice din structura te&tului. 9..P.1 elementul acvatic la <minescu este un element bivalent"lean al enezei"spaiu matern,elementul matriceal,dar %i loc al reresiunii t-anatice,al retraerii n moarte,spaiu mortuar*simbol spaio-temporal al oriinalului,matrice ar-aica"apa este elementul care melancolizeaz-Bachelar=1sem dominant*melancolia*un motiv proteic ocurent n mai multe ipostaze/ lac*unire a contrariilor,olindire a astrelor,eneratorul unui adnc sentiment de lini%te,adevrat cronotop maic datorit boatei sinaletici"8ora acvaticA i"uce te"taBia e a visa-Bachelar %i anticipeaz fondul oniric al pove%tii de draoste"lacul este un spaiu al u"irii co"trariilor,liant ntre teluric %i astral"elogli"i" stelele $e"tru cA vrea sA %e cer- /.Blaga=i4vor*element acvatic primordial,simbol al creaiei oriinare"rCu*simbol al prezentului etern,al trecerii,al ireversibilitii timpului"mare*simbol al vieii dezlnuite,al patimilor. <.FD'T.'(/E1sunt reprezentante ale perpetuei eneze cosmice,spaiu al eternei rentoarceri. E.B07(0M0/1alturi de corn,este o prezena privileiat n reistrul acustic eminescian/i este specifc sonoritatea rav,ar-aic,enernd un sentiment romantic al nostaliei deprtrilor,al interarii n marele circuit natural,al contopirii cu ritmurile ve%nice ale naturii"reprezint o c-emare a lumii paradisiace,oriinare,n cadrul creia natura,dar %i fina uman i%i resesc unitatea,fora interatoare %i splendoarea.4oaca %i clopotul aduc nuana evocatoare a patriar-ului %i sunt elemente ordonatoare ale timpului n spaiul rural. F.7E.S,*'(70/1 element ordonator al timpului individual obiectiv,devine o modalitate de convertire a timpului n spaiu-motiv ocurent %i la #.:laa-,o$rete,+oam"e,ceasor"icul cu care "e mAsuri estrAmarea=,>crisoarea 0?. G.7./0/*O alta epifanie a timpului @Ailbert 'urrand G.7,+*0/11sinurul care intelee lasul copilului netrecut prin fltrul civilizatieiH,,ramaiI=spatiu propice desfasurarii iubiriiH+ori"ta,/aculI=spatiu propice unei -ieroamiiH7ali"?%le i" $oveste;I= spatiu specifc poporului romanHS @@@I=1postaza enialaH*eveereI= J.+E./0/1i"sula i4olatA a iu!irii-Buule"ga,se valideaz ca un ar-etip almuntelui sacru- ).<liade,intlnirea turmelor cu stelele neputndu-se realiza dect n momentul parcurerii acestui drum ascendent,dealulvzut ca un liant cu transcendentul ntr-un moment al abolirii limitelor dintre real %i ireal,seara. J.ES72.T,/,)(71H3ViiaBa lumiiI K.M.(V(*((Lun motiv des ntalnit n lirica eminesciana,contrapuncteaz ca ntotdeauna povara a%teptrii. M.M.('SP(*.T(E(*indrait de romantici N.M.(')E*0/0( 7.>0T-Ontruprile succesive ,n ner %i demon,sunt un alt semn c #uceafrul este o fin din prima creaie,avnd n potenial ambele ipostaze.'in aceast polaritate structural se deduce %i propensiunea lui pentru dram,pentru lupta cu sine,cu limitele sale,dramatica tentativ de apropiere de pmnt %i iubire ec-ivalnd cu o adevrat ,cdere a acestei fint din unitatea oriinar datorit uitrii adevratei sale naturi.9P. /0'.*apariia astrului selenar marc-eaz un moment al prsirii claritii nete a contururilor realitii %i ptrunderea ntr-o lume a nc-ipuirii preferat de romanticicu-a ei visuri fericite1motiv proteic/ spaiu care faciliteaz inspiraia,fantezia,ndirea,oniricul-,>rmanul 'ionis,element ealizator,de lumina ei bucurndu-se oricine-3Scrisoarea @,spaiu al ideilor2loare albastr,resire a paradisului pierdut-,>rmanul 'ionis,spaiu care faciliteaz maia--,>rmanul 'ionis,ou cosmoonic-,Blin6fle din poveste5,spaiu al transcendentului ,simbol al morii-,Peste vCr#uri,astru ocrotitor al iubirii- ,Floare al!astrA,+ori"Ba,/acul,Sara $e eal. motiv eminescian,aici astrul faciliteaz fantezia,contemplaia,transfurarea, mblnzind durerea realitii-3Scrisoarea @ . ,(tenueaz ca- ntr-o anestezie durerile fzice %i morale sub efectul maic al clarului de luna.'oar astfel devine posibil ca-ntr-un soi de trans clarvztoare contemplarea momentelor cosmoonice %i a celor esc-atoloice-Buule"ga"invocarea solemn a lunii ca astru martor %i tutelar al lumii ideilor,al lumii 99M./0M(( 7. TE.T*01 cel care vrea s fe un om deosebit,este sftuit s priveasc lumea ca pe o imens scen de teatru din care s nvee ce e bine %i ce e rau. <minescu l-ar f preluat din opera lui >-aCespeare.)otivul ar putea benefcia de mai multe interpretri printre care/lumea este o imens scen de teatru pe care fecare om $oac un rol prestabilit de un reizor ascuns,fecare om trebuie s-%i $oacerolul ct mai bine pentru a f ,aplaudat n fnal,fecare om poart o masc n spatele creia se ascunde,rolurile se sc-imb permanent. 9<.S./7DM0/1alturi de tei,brad,este o prezen privileiat n cadrul veetalului eminescian,aici se valideaz ca un a:is mu"i,ca un ar!ore sacru-).<liade,statut validat ndeosebi de ultimele dou strofe.>alcmul ca un a:is mu"i se defnitiveaz prin puritate %i ar-aitate,proiectat defnitiv n sus,rupul statuar erotic eminescian,unitatea finei refcndu-se prin iubire"alaturi de salcam,brad,teiul nu are o simpla contributie de decor,ci o semnifcatie de profunzime,anuntand si insotind prezenta erosului in peisa$ul varatic,cu toate consecintele intrarii in ordinea mitic-semn vizual si olfactiv al patrunderii intr-o alta ordine. 9E. SE.*.1marc-eaz un timp al estomprii claritii nete a contururilor realitii,dureroase si frustrante,%i ptrunderea ntr-o lume a nc-ipuirii"marc-eaz un ,4imp sacru,o perpetua reeditarea a enezei-1oana <m.Petrescu.<ste un semn al nocturnului,al a%teptrii,marcnd un moment de trecere,un timp suspendat,de e&cepie,care face posibil consonana dintre planul uman %i cel cosmic,moment specifc romanticilor un timp al abolirii limitelor dintre real %i ireal,dintre teluric %i cosmic.2orma ar-aic este preferat pentru capacitatea ei de a nc-ea acel aer de vec-ime,e scu#u"are O" trecut,$e care tre!uie sA-l $regAteascA versurile. 9F.SPE70/.*1motivul dublului, sau re8e& al macrocosmosului n microcosmos.=M.M(*.Q0/0(*iluzia are o putere de fascinatie e&traordinara astfel incat o transforma intr-o victorie macar temporara a spiritului asupra realului aresiv. 9G.M.0MB*E(1concepia lui Platon conform creia omul nu are acces dect la umbra lucrurilor. 9J.V(.T. 7. V(S1visul ca o soluie aparent pentru evadarea din cotidian.)otiv uzitat n flozofa stoic,n .ena%tere,la >-aCespeare %i Balderon de la :arDa-,#a vida es sueno.Presupune conceperea vieii ca vis,ca o proiecie a acesteia ntr-o alt lume.(%a cum noi vism %i n visele noastre trim totul la modul real,tot a%a viaa noastr ar putea reprezenta visul nostru sau de ce nu,al altora.(stfel ncat apare ipoteza de ndirece este visE %i ,ce este realitateEn ceea ce trim.Visul ca$Ata acce$Bia e lume ilu4orie,himericA,e a$arte"e"tA la caucul val al ilu4iilor. H3Scrisoarea @I=acest motiv este ocurent %i n Rm$Arat i $roletar67Aci vis al morBii eter"e e viaBa lumii O"tregi.+es$artire-prin aceast lume s trecem ne e scris ca visul unei umbre %i umbra unui vis.Ma"uscrisul<<KP-3!n vis al morii este viaa lumii.Ma"uscrisul<<GM-,#umea-i umbra unui nour %i visul unui dormind-aici enunat ca e$i#e"ome". 9K.V(S0/1 element de cod romantic ce faciliteaz ntlnirea dintre doi reprezentani a dou lumi diferite se rese%te %i n ,.ia BrFpto %i lapona <niel de 1.:arbu %i ,#ostria de ;.;oiculescu.;isul este ,instrumentul care-l poate lea pe #uceafr de pmntul %i iubirea muritorilor dup care tn$e%te"modalitatea sinurei comunicri posibile de sus n $os,ntre dou lumi astfel nc-ise,punte unic a unei imposibile leturi->.+.Buule"ga. 3)a"ul i"la"tuit e $uterea categoriilor i" viata 4il"ica,o!a"ea li!ertatea a!soluta i" ori"ea misterioasa,"umai a$are"t e4oro"ata a visului..ici,i" $roiectia i"sesi4a!ila a %i"tei,$uteau avea loc $rocesele acelea ilatatoare ale eului,$e care %lo4o%a roma"tica,iealist su!iectiva,$reco"i4ata e Fichte si Schelli"g,le socotea ese"tiale.Pri" vis tim$ul si s$atiul erau a!olite,$ri" vis ii erau i"gauite eroului ave"turile arheti$ale ale uma"itatii si ale s$iritului,$ri" vis el ati"gea co"itia M.&(ME S P*('7(P(( TMa:ima lati"A 3margaritas a"te $orcas/omul nu trebuie s ncerce s ofere lucruri preioase celor care nu %tiu s le aprecieze %i nici nu le nele,pentru c e un efort steril,redundant. TMa:ima Ecle4iasuluiva"itas va"itatum et om"ia va"itas- 3de%ertciunea de%ertciunilor %i toate sunt de%arte. G',S7E TE (PS0M- S,7*.TE*cunoaste-te pe tine insutiH P.'T. *2E(-2E*.7/(T"ideea va f preluata si de :laa ce va statuta trei timpuri raportate elementului acvatic/ 3Per as$era a astra-. augusta $ers a"gusta Pri"ci$iul >.->E'1avnd premoniia esc-atoloic a apocalipsei. T.T TU.M .S(1 Pri"ci$iul ie"titABii e ese"BA a oamenilor,versurile avnd n substrat un concept I(-I<+. TE*T(0M ',' +.T0*1$ri"ci$iul tertului e:clus. P.'E).*(( 7,'T*.*(0/0(1V$arao:. P.E&7/0+E*(( ,*(7.*E( +0./(T.T(. F. *E/.T(V(T.T(( T(MP0/0(,#e"ome" teoreti4at e Ei"stei" a!ia i" sec al &&-lea .tim$ ce $e $ama"t se erulea4amii e a"i,echivale"ta lor i" s$atiul e:traterestru,i" cosmos o re$re4i"ta 3tot atatea .'.'WE*fatalitatea"M,(*.*soarta = 2.M.*T(.* eroarea".TE*ratacirea trecatoare"2XB*(S*oroliul e&acerbat"P2T,',S*invidia zeilor pentru o victorie iesita din comun a unui muritor"+(WE*norma instaurata de zei,dreptatea,uneori razbunarea. )E'(0/?B0'0/ S(MT;6("telige"ta,,!iectivitatea,7 a$acitatea e a-si e$asi limitele,.s$iratia s$re cu"oastere,7a$acitatea e sacri%ciu $e"tru ati"gerea sco$ului o!iectiv,Si"guratate. ,M0/ 7,M0'?S(MT0/ 7,M0';6 ("sti"ctualitate,Su!iectivitate, ("ca$acitate,Voi"ta e a 'EF(('Y.1"o"-%i"Ba1tot ce "u este %i"BA.1ncreatul. ('TE'T(, .07T,*(S*ceea ce a vrut autorul sa transmita prin opera sa. ('TE'T(, ,PE*(S*ceea ce a rezultat,ceea ce transmite opera la modul obiectiv. ('TE'T(, /E7T,*(S*ceea ce intelee cititorul din opera. (M.)('.*0/ P,ET(71(+E(/E J.Ocularul poetic isi focalizeaza atentia asupra.. K.<ul liric inreistreaza o traiectorie.. L.1deea circumscrisa versurilor vizeazaM N.1deea care vertebreaza strofa se refera la .. M(MES(S*imitarea realitatii-orice forma artistic intr-o masura mai mare sau mai mica porneste de la realitate,creatorul uman neputandu-se e&onera total de ceva aprioric lui. 7.T2.*S(S*purifcarea prin creatie si prin contemplatie. VE+E*din limba sanscritacunoastere,stiinta. *()-VE+.*veda imnurilor de lauda aduse zeilor. S.M.-VE+.*veda cantecelor de ritual. X.Q0*-VE+.*veda formulelor de sacrifciu. 7,('7(+E'T(. ,PP,S(T,*0M1o noiune care defne%te armonia prin mpcarea contrariilor,sintama aparinndu-i lui +icolaus Busanus-pentru care 'umnezeu nseamn toate contrariile. P./(MPSEST1manuscris de pe care s-a sters te&tul initial si s-a scris altul. TEM.1ideea centrala la care se refera un te&t ST(2*un rand dintr-o poezie. EM(ST(2*$umatatea unui vers. 7E>0*.*pauza ritmica ce impare versul in doua emisti-uri. )/,SS.*poezie cu forma f&a de oriine spaniola,alcatuita din atatea strofe cate versuri are strofa initiala,Oaceasta in pozitie fnala cu versurile inversale. *decalo al izbavirii spiritului de amairile clipei (+(/.*specie a liricii peisaistice,avand ca obiect zuravirea vietii pastorale si a obiceiurilor aeste*7B07,/(7. P.STE/0/*specie literara apartinand enului liric-peisaistic in versuri,in care sunt descries,pe baza unei succesiuni de tablouri unitare, aspecte din natura,inducandu-se,de cele mai multe ori indirect si sentimentele poetului fata de acestea. ,+.*specie literara a enului liric in care sunt e&primate sentimente de admiratie pentru faptele unor eroi,pentru o persoana,fata de patrie.Ba specie de sine statatoare,oda s-a dezvoltat din cantecele si $ocurile ritual,inc-inate zeilor din lumea antica.E*,(7. ,*E/()(,.S. ,F(/,>,F(7. ,PE*S,'./.. M(T0/*povestire aleorica,referitoare la vremurile indepartate,despre eroi si evenimente sau despre oriinea si destinul unor lucruri,transmisa eneratiilor pe cale E/E)(.1cntec de doliu6r.elegeia5*specie literar a enului liric,poezie caracteristic prin e&primarea unui sentiment de tristee,reret,melancolie,durere, culminnd cu cel al morii.4ipuri/erotic,flozofc, reliioas,patriotic %i funebr. ME+(T.Y(.1specie a liricii flozofce n care lirismul se mbin cu re8ecia flozofc asupra e&istenei umane. S.T(*.1specie a poeziei lirice n care sunt ridiculizate,satirizate,criticate moravuri,caractere,aspecte neative .cumulari si"tactice*propozitii scurte ,$u&tapuse.