Cursul 1

Dreptul financiar

Este o disciplina juridica, un ansamblu de norme si principii. Statul trebuie sa indeplineasca
nevoia publica pentru a asigura ordinea.
Cel ce detine puterea publica are nevoie de resurse banesti.
Relatiile financiare reprezinta relatiie sociale, in forma economica,prin care se redistribuie
resurse in favoarea detinatorului puterii publice, se constituie fonduri publice pentu implinirea
unui interes general.
Sunt reglementate prin norme de drept specific, normele dreptului financiar.
Se redistribuie, adica nu presupun un echivalent direct si imediat; nu presupun o
contraprestatie => relatiile financiare sunt o categorie de relatii banesti fara ca sfera lor sa se
suprapuna complet cu sfera relatiilor banesti.
Atunci cand cumparam ceva avem contraprestatie, ceea ce inseamna ca avem o relatie
baneasca, nu o relatie financiara.
Trasaturi:
Relatiile financiare:
Se stabilesc intre persoane fizice si juridice
Nu presupun ceva imediat
Sunt relatii soiale
Sunt reglementate de normele dreptului financiar

Dreptul financiar reprezinta un ansamblu de norme si principii de drept care
reglementeaza relatiile financiare, relatiile sociale, prin care se constituie fondurile publice la
dispozitia tituarilor puterilor publice.
Obiectul de reglementare al dreptului financiar il constituie relatiile financiare
Stiinta dreptului financiar face parte din stiintele juridice.
Dreptul financiar si locul acestuia in sistemul dreptului:
Norma de drept reprezinta o categorie de reguli de norme aplicabile. Sunt o categorie de
norme sociale. Exista mai multe categorii de norme, printre care si normele juridice.
Normele juridice sunt editate de stat sau colectivitatile locale.
Normele de drept sunt aduse la indeplinire de buna voie, iar la nevoie, poate fi atrasa forta
de constrangere statala.
Normele sunt sistemetizate, asezate in anumite structuri.
Diviziuni ale dreptului: drept public, drept privat.
Criterii: criteriul dreptului de reglementare si criteriul metodei de reglemetare.
Normele dreptului privat presupun egalitatea fortelor juridice.
Obiectul de reglementare, normele care privesc organizarea si functionarea statului,
justitia dreptului public, munca.
Metode de reglementare raporturi in care se situeaza partile, raporturi de inegalitate (dr.
public) si raporturi de egalitate (dr. privat).

SUBDIVIZIUNILE DREPTULUI
Ramuri ale dreptului:
Drept public:
Constitutional
Commercial
Familiei
Drept privat:
Civil
Commercial
Familiei
Dreptul muncii si securitatii sociale cuprinde si norme de drept public si norme de drept privat.
Dreptul financiar face parte din ramura dreptului public.
Izvoarele dreptului:
Materiale: elemente cauza care genereaza evolutia dreptului
Formale: norme care au character abstract
Acte normative
Cutuma juridical
Jurisprudenta
Acte normative emise de:
Parlament (lege/hotarare)
Govern (ordonanta/hotarare)
Minister (ordinal/instructia/normele metodologice)
La niveul administratiei locale avem hotararile Guvernului si ale presedintelui Consiliului
Judetean


CURS 2

Locul dreptului financiar in sistemul dreptului

Particularitatile dreptului financiar in sistemul dreptului:
Cand vorbim de un raport juridic trebuie sa existe norme juridice ca sa putem sti ce reprezinta
raportul juridic
Raporturile juridice sunt cele care se situeaza sub guvernarea unei norme juridice

Premisele raportului juridic:
Pentru a exista un raport juridic trebuie sa existe norma juridical, care se constituie intr-o
premisa a raportului juridic.
Partile raportului juridic sunt relatii intre care exista relatia guvernata de norma juridica
Izvorul raportului juridic ce poarta numele de fapt juridic generator, imbraca forma actului
juridic, adica o manifestare, ori forma/functia unei imprejurari independente de vointa unei
personae

Elementele raportului juridic:
Subiectul (pers fizice/juridice) are parti active (creditorul titularul drepturilor) si pasive
(debitorul - titularul obligatiilor). Distinctia dintre subiecte active si pasive se face in raport
cu alt element al raportului juridic, numindu-se continutul raportului, care se refera la
drepturile si obligatiile acestora.
Obiectul: actiunile sau inactiunile partilor/subiectelor si realizarea drepturilor si obligatiilor
acestora.

Raportul juridic de drept financiar
Persoanele pot fi subiecte intr-o multitudine de raporturi juridic financiare diferentiate de
norma aplicabila. Pot fi o persoana aflata intr-un scop de creanta sau subiectele aflate intr-un
raport educational. Pot fi subiecte in diferite pozitii diferentiate de norma financiara
administrativa si bancara.
Dreptul bugetar este acea subramura a dreptului financiar care cuprinde normele si
principiile care reglementeaza bugetul public ca instrument de conducere a treburilor publice.
Bugetul public putem avea in vedere un plan financiar, care cuprinde cheltuieli si
venituri publice, sau o perspectiva juridica a ceea ce se cheama buget public.
Din perspectiva juridica, bugetul reprezinta un act juridic in care legislativul autorizeaza
executivul sa perceapa venituri si sa efectueze cheltuieli in interes general.
Bugetul, ca instrument de conducere, trebuie inteles ca un sistem bugetar . Este un fond
public ce poate fi constituit pentru realizarea intereselor generale.

Principii ale dreptului bugetar:
1. Principiul unitatii ori unicitatii bugetare cere ca bugetul public, in mod formal,
sa se prezinte ca un document public si sa nu existe un buget anexa. Unicitatea
formei bugetului permite o mai buna transparenta a problematicii bugetare si, in
acelasi timp, permite desfasurarea controlulu, fiind politic/jurisdictional asupra
bugetului.
2. Principiul universalitatii in esenta, pretinde ca bugetul public sa cuprinda toate
veniturile si toate cheltuielile efectuate in interes general, ceea ce inseamna ca
bugetul trebuie sa fie oglinda controlului financiar pe care titularul sau il realizeza
pentru a indeplini misiunile sale generale. Sunt intalnite exceptii: sunt situatii
reglementate prin lege in care veniturile si cheltuielile publice se plaseaza in afara
bugetului public (fondurile speciale, fiecare avand o lege la baza, veniturile regiilor
autonome).
3. Principiul realitatii sau specializarii bugetare pretinde ca bungetul public sa nu
fie unitatea a doi indicatori si anume venituri totale, cheltuieli locale, ci acesta sa
cuprinda detalierea veniturilor pe surse de provenienta si a cheltuielilor pe
destinatii. Pentru a asigura detalierea intr-un mod unitar, Ministerul Finantelor
Publice pune la dispozitia titularilor de buget o matrice a indicatorilor de sistem,
intitulat clasificatia bugetara.
Clasificatia bugetara, prin intermediul partilor, capitolelor, articolelor, vine sa
detalieze indicatorii bugetului public, sa permita pana la cunoastere utilizarea
bugetului public.
4. Principiul echilibrului bugetar pleaca de la premisa ca bugetul trebuie sa fie un
plan balansat in care cheltuielile sa fie acoperite de veniturile bugetare. Autorizarea
pe care legislative o da executivului, de a percepe venituri bugetare, e circumscrisa
cheltuielilor pe care acesta isi propune sa le efectueze in anul bugetar ceea ce
inseamna ca nu e admisa perceperea de venituri, ca scop in sine, ci conditionata de
existenta unui plan de cheltuieli in interes general, pe care executivul il prezinta si
sustine.
5. Principiul anualitatii bugetare in esenta, anualitatea pleaca de la idea ca
autorizarea bugetara trebuie acordata pe perioada de timp determinata, durata
optima fiind de 12 luni. Aceasta perioada poate sau nu sa corespunda cu anul
calendaristic.
6. Principiul publicitatii sau transparentei bugetare- transpareta bugetara e o
forma de manifestare a transparentei care trebuie sa caracterizeze administratia in
toate demersurile ei.
Consecintele acestui principiu asupra demersului bugetar trebuie sa presupuna
consultarea publica cu posibilitatea asistentei celor interesati. La nivel local, e
inscrisa in legea finantelor publice locale, obligatia publicarii articolelului cu cel
putin 15 zile inainte de sedinta de dezbatere. Dupa adoptare, bugetul statului se
publica in monitorul official.
7. Principiul neafectarii veniturilor cere ca in bugetul public sa nu se creeze
legaturi directe intre anumite venituri si anumite cheltuieli. Spunem ca cheltuielile
bugetul colectate la bugetul public se depersnalizeaza.
8. Principiul unitatii monetare impune experimentarea unitara a bugetelor publice,
construirea lor in moneda oficiala a statului.




Cursul 4
Izvorul formal al dreptului financiar

Legea bugetara
Legea bugetara anuala trebuie sa cuprinda veniturile, cheltuielile bugetare, deficitul ori
excedentul ca diferenta intre venituri si cheltuieli.
Reglementari specific privind operatiunile bugetare autorizate in anul in care se
adopta bugetul:
Procedura de elaborare a proiectului legii bugetare presupune existent si luarea in seama a
doctrine ori acte juridice, sau informatii pe care membrii sistemului bugetar le transmit.
Constructia bugetara se intemeiaza pe situatia prognzata a inidcatorilor macro economici
si sociali aferenti anului de plan si urmatorii trei ani (se produce calendaristic in anul anterior
celui de plan, caruia bugetul ii corespunde).
La constructia proiectului de buget trebuie sa se aibe in vedere politicile si strategia
bugetara fiscala pe care Guvernul si-a asumat-o prin programul de guvernare, care a primit
increderea din partea Parlamentului.
Alt reper este reprezentarea de propuneri ordonatorilor principali de credite, inclusiv
solicitarile de sume defalcate din veniturile statului pentru echilibrarea bugetelor locale.
Legea responsabilitatii fiscal impune existent unor cifre limita adoptate in bugetul
ordonatorilor de credite annual.
Alt reper este reprezentat de prevederile memorandumurilor de finantare incheiate cu
organisme international (FMI,B. Mondiala).
De asemenea, constructia proiectului de buget trebuie sa aibe in vedere si lichidrea
eventualelor plati restante inregistrate la finele anului anterior celui de plata.
Constructia proiectului de buget resupune structurarea veniturilor si a cheltuielilor bugetare
pe indicatorii clasificatiei bugetare.
Clasificatia bugetului este aprobata de Ministerul Finantelor Publice si transmisa tuturor
ordonatorilor de credite.
Potrivit clasificatiei bugetare, veniturile bugetului public sunt detaliate pe capitol si
subcapitole, iar cheltuielile bugetare sunt detaliate pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si
alienate.
Acesti indicatori analitici permit aplicarea principiului specializarii sau al realitatii bugetare
si cunoasterea realitatii bugetare, cunoasterea in mod transparent si controlul in detaliu asupra
continutului bugetului public.
In bugetul statului se regasesc planificate si doua fonduri aflate la dispozitia guvernului,
Fondul de Rezerva si Fondul de Interventie.
Prevederea acestor fonduri porneste de la nevoia adoptarii pe parcurs a prevederilor
bugetare, la dinamica evenimentelor sociale si naturale.
Constructia bugetului se intocmeste cu aproximativ un an inainte de aplicarea lui. In acest
interval de timp pot aparea situatii noi care sa impuna si interventii bugetare.
Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului este destinat pentru a acoperi cheltuielile
destinate unor actiuni neprevazute care apar in decursul anului de plata.
Guvernul prin hotarare, poate sa aloce sume dintr-o rezerva. Acest lucru se faca transparent
si cu relevarea motivatiei acestei actiuni.
Fondul de interventie este destinat acordarii ajutoarelor necesare in ipoteza producerii
unor dezastre natural. Intrumentul de utilizare este reprezentat de hotararea de Guvern, publicata
in MO si asigura transparenta permitand controlul, inclusiv social, asupra demersului
Guvernamental.
Operatiunile de stabilire a bugetului au la baza un calendar stability prin legea finantelor
publice.
Calendarul stabileste repere in timp pana la care trebuie parcurse anumite procedure. Legea
de publicare a Legii finantelor intervine consistent in legatura cu calendarul. Primul reper
calendaristic este 1 Iunie, termen pana la care Comisia Nationala de Prognoza trebuie sa prezinte
MFP situatia indicatorilor macroeconomici si sociali aferenti anilor in plan si urmatorilor trei ani.
Al doilea reper este 31 Iulie, data pana la care MFP trebuie sa depuna la Guvern proiectul
limitelor de cheltuieli de ordonatorii principali de credite astfel incat Guvernul sa poata la 1
August sa transmita ordonatorilor principali o scrisoare cadru care prezinta cadrul
macroeconomic si social in care este construit bugetul politici fiscal, strategiile Guvernului,
metotodlogia constructiei bugetare, precum si limitele si maximele cheltuielilor in care bugetele
ordonatorilor principali trebuie sa se incadreze.
Lunile August Septembrie ordonatorii principali isi definitiveaza bugetele si le depun
pana la 30 Sept.
1 Octombrie MFP face o informare preliminara in fata Guvernului cu privire la legea
bugetara aferenta anului viitor.
In legea bugetara se vr cuprinde si bugetele fiecarei camere a Parlamentului care se bucura
de autonomie bugetara.
Autonomia bugetara da posibilitatea Camerei Deputatilor si Senatului sa isi adopte propriile
bugete dupa o consultare prealabila cu Guvernul.
Legea bugetara face parte din categoria de legi a carei ezbatere si aprobare se produce in
sedinta comuna.
Odata adoptat, proectul devine lege, insa legea nu va produce imediat consecinte juridice.
Legea financiara publicata modificata are reglementari cu privire la situatia bugetelor adoptate in
anii electorali.
In Parlament, adoptarea legii privind bugetul trebuie sa urmeze un aprcurs accelerat, cel
impus de procedura de urgenta.
Caracteristii:
Este o lege ordinara, nu organica
Produce consecinte juridice pe parcursul anului bugetar, cat si in perioada exercitiului bugetar
(ianuarie 31 Decembrie), de unde rezulta ca este o lege temporala.
In situatia in care pana cu trei zile inainte de inceperea anului de plan nu a fost adoptata, se
plica principiul ultraactivitatii legea temporara a anului incheiat va produce consecinte si in
anul care urmeaza, in mod provizoriu, pana la intrarea in vigoare a legii acelui an.



Cursul 5

Procesul bugetar

Presupune o seama de etape:
Executia bugetara
Bugetul public reprezinta un act de planificare prin care sunt prevazute limite maxime ale
sumelor ce pot fi cheltuite de catre unitati publice. Prin buget sunt planificate, sub forma
creditelor bugetare, sume care pot fi puse la dispozitia ordonatorilor de credite pentru a putea fi
folosite pe durata exercitiuui bugetar.
Bugetul public reprezinta un act juridic, un act de autorizare data de puterea publica
fiecarui ordonator pentru a putea dispune de creditele bugetare alocate potrivit destinatiilor
legale. Aceasta autorizare se intinde pe durata exercitiului financiar.
Creditele bugetare sunt detaliate pe elementele clasificatiei bugetare pentru a permite atat
cunoasterea, cat si utilizarea operativa, functionala a acestora.
Constructia bugetara presupune un anumit grad de inflexibilitate, astfel sunt sumele
prevaute in bugetele ordonatorilor la poziti precum cheltuielile de personal, ori la cheltuielile de
investitii. Nu pot fi modificate sau virate la alte capitole de cheltuieli.
Ordonatorii au bosibilitati limitate de a efectua virari de credite intre diverse pozitii
bugetare, legea finantelor permitand ordonatorilor sa efectueze modificari intre capitoele
bugetare, in limita a 20% din valoarea capitolului si doar incepand cu al doilea trimestru al anului
bugetar.
MFP efectueaza un control permanent al executiei bugetare si poate sa aprobe virari de
credite de la un ordonator la altul. Acest lucru se pate produce atunci cand au avut loc transferuri
intre ordonatori in activitati planificate a se realiza de catre un ordonator cand au fost transferate
ateia.
MFP poate sa blocheze credite bugetare utilizate nelegal sis a dispna retragerea acestora.
Virarile de credite bugetare trebuie sa fie insotite de o justificare detaliata a motivelor care
le-a generat. In bugetele publice, creditele bugetare sunt inscrise in dimensiunea lor anuala.
Pentru a putea fi executatea e necesara operatiunea de defalcare pe trimestre a creditelor fiecarui
operator.
Inceperea executiei bugetare presupune mai intai defalcarea pe trimestre pe capitole de
cheltuieli la nivelul ordonatorilor principali se aproba de MFP.
Defalcarea pe trimestre pe celelalte categorii ale clasificatiei bugetare la ordonatorul
principal, precum si la ordonatorii subordonati acestuia, se aproba de catre ordonatorul principal.
Ordonatorii secundari aproba defalcarea pe trimestre a creditelor ordonatorilor tertiari.
Pentru a incepe executia bugetara e necesara actiunea de deschidere a creditelor bugetare, ce
presupune virarea sumelor planificate de catre ordonatori si alimentarea conturilor acestora cu
sumele respective. Aceste operatiuni de defalcare pe trimestru si deschiderea creditelor bugetare
se produc la inceputul exercitiului bugetar, in primele zile ale acestui an.
Efectuarea lor conditioneaza posibilitatea utilizarii creditelor bugetare alocate. Pentru
mentinerea echilibrului bugetar, MFP stabileste limite lunare de cheltuieli pe ordonatori de
credite, ce vor fi determinate in functie de prognoza realizarii veniturilor in bugetul public.
La stabilirea limitelor lunare se iau in vedere si solicitarile ordonatorilor pe baza planului de
activitate pe care acestia trebuie sa le indeplineasca.
MFP vegheaza la modul de utilizare a creditelor bugetare si poate sa dispuna blocarea,
retragerea, transferul unor credite de la un ordonator la altul. De asemenea, posibilitatile unui
ordonator de a vira stfel de sume de la o pozitie la alta a clasificatiei bugetare sunt limitate de
modalitatile dobandite acestor credite.
Executia bugetara inseamna realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetului
public.
Componenta cheltuieli felul in care pot fi effectuate cheltuielile operatorilor de credite.
Principia ale efectuari bugetare:
Orice cheltuiala trebuie sa aiba baza legala si prevedere bugetara
Principiul separatiei functiunii de ordonatori de credite de aceea de contabil
Ordonatorul de credite e conducatorul unitatii el e cel care hotaraste, dispune, inclusiv cu
privire la sumele din bugetele acestuia. Pentru a putea evita situatia in care ordonatorul ar
putea dispune in propriul interes a fost construit acest principiu care separa dispozitia, privind
cheltuielile publice, de plata efectiva.

Executia cheltuielilor bugetare presupune parcurgerea a 4 faze:
Angajarea creditelor bugetare
Lichidarea
Ordonantarea
Plata

Dintre aceste 4 faze, primele 3 sunt in sarcina ordonatorului de credite, iar a patra in sarcina
conducatorului compartimentuli financiar contabil.
Observam o separare intre ele si plata efectiva, care se afla in aprtea contabilului sef.

1. Angajarea creditelor bugetare presupune ca entitatea publica sa intre in rapoarte
juridice cu terti, rapoarte care au consecinte bugetare.
2. Lichidarea presupune o seama de operatiuni de verificare a realitatilor obligatiilor
asumate si a sumelor datorate unor terti. Acest lucru presupune existent unor rapoarte,
referate, avize, ale compartimentelor de specialitate.
3. Ordonantarea- ordinal de plat ape care ordonatorul il da sefului compartimentului
financiar-contabil pentru stingerea angajamentului bugetar.
4. Plata- virarea sumelor potrivite ordinului de plat ape baza documentelor aporobate in
limita creditelor bugetare afectate si a fondurilor disponibile in contul entitatii pblice.

Toate fazele executitiei cheltuielilor bugetare presupun executarea controlului financiar
preventiv ca o conditie preventiva.
O alta faza este controlul executiei bugetare un rol essential il are MFP. Acesta primeste
informari lunare si anuale cu privire la modul de realizare si de executie a bugetului de catre
ordonatori.
Pe baza raporturilor anuale MFP intocmeste contul anual de executie bugetara, supus
aprobarii de catre Parlament, dupa verificarea sa de catre Curtea de Conturi.
Procedural, proiectul legii de aprobare a contului anual de executie bugetara trebuie depus
pana la 1 Iulie al anului urmator la Parlament.
Adoptarea acestei legi, privind contul anual de executie bugetara, are semnificatia unei
descarcari de gestiune e care executivul o primeste pentru modul in care a exercitat autorizarea
bugetara careia i-a fost incredintata.
Fiecare epublica finantata de buget care primeste credite bugetare trebuie sa aiba un cont
deschis la Trezoreria publica si nu numai la o banca comerciala.
O ultima faza este incheierea executiei bugetare care se produce la sfarsitul exercitiului
bugetar, la 31 Decembrie al anului de plata. Creditele bugetare angajata, lichidate, ordonantele si
neplatile, ca si veniturile nerealizate, se vor efectua numai din bugetul anual care rumeaza.
De asemenea, creditele bugetare planificate si neangajate la 31 Decembrie se anuleaza.
Ordonatorii de credite au obligatia sa restituie bugetului sumele primate si neangajate,
neefectuarea in termen atrage obligarea la plata unei anualitai fata de bugetul public.





CURS 6

Resurse ordinare.
Resurse extraordinare obtinute prin imprumuturi creatoare de datorie publica.
Resurse fiscale impozite, taxe, alte contributii fiscal. Reprezinta 80% din totalul
resurselor bugetare. Se incadreaza in resurse ordinare.
Impozitele reale casa, masina.
Impozite personale venituri, actiuni, obligatiuni. Sunt forme de participare a
contribuabililor la resursele financiare publice.
Impozitele - sunt instrumente ale politicii fiscal - bugetare a statului, acesta putand sa le
utilizeze pentru a spori resursele bugetare sau pentru a corecta, dirija anumite activitati.
Taxa reprezinta o contributie fiscal datorata in legatura cu prestarea unor servicii publice.
Taxa nu se confunda cu tariful (serviciul de distribuire de apa/caldura).
Contributii la fondurile speciale fondu de asigurari de sanatate. Sunt stabilite prin lege
specifica care instituie acel fond.
Resursele financiare caracteristici:
Exprimate in forma baneasca
Obligatorii rezulta din raporturi juridice fiscal
La baza acestor raporturi stau acte unilaterale, fiind expresia vointei detinatorului de putere
impusa contribuabililor.
Sunt contributii fara echivalent direct si imediat (platitorii nu vor primi pe masura platii o
contraprestatie pentru plata facuta)

Inca de la inceputul epcii moderne Adam Smith a statuat maxime ale imunerii fiscale
urmatoarele:
Maxima de justitie procesul impunerii fiscal trebuie sa fie unul echitabil si nu arbitrar.
Asezarea impunerii fiscal ar trebui sa tina seama de capacitatea contributive a subiectelor
imunerii.
Maxima de comoditate
Maxima ce vizeaza - statuarea unor forme de colectare confortabila pentru contribuabili
privind instruirea obligativitatii agentilor fiscali de a merge la sediul ori domiciliul
contribuabililor, ori prin fixarea unui program generos la sediul agentului fiscal.
Maxima de economie impune determinarea rationala a contributiilor fiscale, astfel incat
acestea sa nu fie impovaratoare pentru contribuabuil, dar sa asigure si resurse suficiente entru
aimentarea fondurilor publice.
Politicile fiscale actuale trebuie sa imbine eigentele acestor standard cu caracterul de
instrument de reglare pe care sistemul financiar il reprezinta.
La baza impunerii fiscal stau elementele fundamentale ale acestuia:
Subiectul impunerii fiscale este o persoana fizica/juridica care datoreaza impozit/taxa
bugetului public. Poarta numele si de contribuabil si are o seama de obligatii si drepturi. Este
si platitorul impozitului taxei si contributiei. Sunt si situatii in care persoana platitorului este
diferita de cea a subiectului impunerii.
Obiectul (material impozabila) permite determinarea maselor impozabile. Poate fi un bun
(casa, masina, venit) savarsirea unei fapte de consum.
Unitatea de evaluare materie supusa imozitarii, ce trebuie sa fie evaluata. La determinarea
valorii materiei impozabile sunt utilizate mai multe metode (contabila, declarativa,
administrativa)
Cota de impunere este un procent. Este utilizata pentru a se determina cuantumul
contributiei fiscal datorate, fie ca aceasta imbraca forma de impozit, taxa sau alta contributie.

Resursele de natura fiscal rezulta din derularea unui raport juridic de natura fiscala. O
premise a acestor rapoarte este reprezentata de normele in materie fiscala.
Normele juridice fiscale isi au izvorul formal in cea mai mare parte, in Codul Fiscal,
introdus in lege in 2003, si Codul de Procedura Fiscala, introdus prin ordonanta de Guvern tot in
2003.




CURS 7

Raportul juridic fiscal

Impozitele, taxele ori alte contributii de natura fiscala se considra ca oligatorii fata de
bugetul public si se percep in cadrul unor raporturi juridice de natura fiscala.
Raportul juridc fiscal reprezinta o relatie sociala supusa reglementarilor dreptului fiscal la
oricare relatie juridical si relatie de drept fiscal, are premise si elemente, asadar, un raport juridic
de drept fiscal impune sa existe norme, reguli formalizate juridic, aplicabile unei anumite
categorii de relatii sociale.
Normele de natura fiscala au cunoscut, in timp, numeroase modificari. Perioada de
activitate a acestora a fost foarte redusa, ceea ce a influentat negativ mediul social-economic-
comercial, lipsa de stabilitate a transferurilor acestei activitati in unele fara predictibilitate.
Codificarea presupunea adoptarea unei legi coplexe care sa reglementeze o materi
determinate, o categorie specifica de relatii sociale. Codificarea normelor de drept fiscal s-a
produs in 2003 prin adoptarea Codului Fiscal si a Codului de Procedura Fiscala. Aceste coduri
au statuat, printre alte principia menite sa asigure stabilitatea reglementarilor.
Un astefel de principiu este acela care impune ca evenuala modificare a reglementarilor din
CF si CPF sa se se faca cu cel putin 6 luni inainte de intrarea in vigoare a comunicarilor.
De asemenea, alt principiu pentru a asigura stabilitatea este cel care impune ca noile
reglementari sa intre in vigoare numai odata cu inceperea unui an bugetar.
Una dintre masuri are character de recomandare, iar practica ne-a aratat ca este outin
respectata.
O alta premisa sunt partile RJ fiscala. Intr-un RJ fiscal, una dintre parti va fi intotdeauna un
detinator de autoritate de putere publica, ce joaca rolul subiectului active intr-un raport juridic
fiscal.
In numele statului gasim, in general, ANAFul ca autor de administrare fiscala, prin
structurile sale.
In pozitia subiectului pasiv, contribuabilii pot fi personae fizice, pot fi subiecte collective
de drept.
Partile raportului juridic de drept fiscal poarta nume specific corespunzatoare naturii de
raport juridic obligational.
Subiectul activ- persoana investita cu autoritate publica se cheama creditor fiscal.
Subiect pasiv debtor fiscal.
Faptul juridic o premisa a RJ care da nastere raportului juric.
Este constituirea bazei de impunere fiscala
Dobandirea de catre o persoana a unui bun ipozabil, realizare a unui venit, o savarsire a
unei fapte de consum contituie un fapt juridic generator de rapoarte juridice de natura
fiscala

Constituirea bazelor de impunere, plecand de la material impozabila, da nastere unor
drepturi si obligatii care acatuiesc continutul unui raport juridic de natura fiscala.
Nasterea bazelor de impunere declaseaza si dreptul organului fiscal de a efectua demersuri
de constatare, control, emersuri procedural privind raportul juridic fiscal.
Spunem ca ne aflam in fata unui fapt juridic complex care va da nastere atat unui raport
juridic de drept material-fiscal, cat si unui raport juridic de drept procedural fiscal.
Raportul juridic fiscal, se naste, exista si se stinge prin modalitatile prevazute de lege.
Stingerea raportului juridic fiscal se poate face prin plata, compensare, executare silita, ori
alte modalitati prevazute de lege.
Raportul juridic fiscal are ca elemente:
Continutul drepturile si obligatiile pe care subiectii le au in cadrul raportului. Drepturi si
obligatii specifice: drepturile de creanta fiscala pe care subiectul activ le are. Distingem intre o
creanta fiscala principal (impozit/taxa) si o creanta fiscala accesorie (penalitati/dobanzi) pe care
debitorul le datoreaza pentru neplata la scadenta a obligatiei principale. Avem si drepturi si
obligatii de natura generala.
Din prespectiva subiectului pasiv, elementul de continut al raportului juridic fiscal poarta
numele de obligatii fiscal principale (plata impozitului, taxa) si obligatii fiscal accesori (dobanzi,
majorari de plata) in continutul raportului juridic fiscal se intalnesc si drepturi si obligatii de
natura generala. In acest sens, si in temeiul CPF, putem retine dreptul subiectului activ de a-si
manifesta rolul subiectului activ in sesnul demararii tuturor demersurilor care se impugn pentru
determinarea corecta si la timp a bazelor de impunere fiscala. Prcedra fiscala impune si obligatia
generala de cooperare intre debitor si creditor pentru determinarea exacta a bazelor de impunere
fiscala.
Partile trebuie sa dea dovada de buna credinta in raportul juridic fiscal sis a faca toate
demersurile care se impugn pentru determinarea corecta a continutului raportului juridic fiscal.
Reprezentantii subiectului active, precum si functionarii acestuia sunt tiuti sa respecte
confidentialitatea, secretul fiscal cu privire la date, informatia pe care o iau la cunostinta
desfasurarea obligatiilor de serviciu.
Reguli generale de competenta in materie fiscala
Potrivit CPF, operatiunile de inregistrare/urmarire/incasare a creantelor fiscal sunt incasate
prin intermediul organelor fiscal in raza carora se situeaza domeniul fiscal al debitorului acestor
obligatii.
Aceste organe fiscal vor coopera cu acelasi pe raza carora debitorul fiscal isi are bunurile
urmaribile.
Creditorul fiscal actioneaza, prin functionarii sai, agentii persoanelor obligate sa respecte
standardele de integritate stabilite de lege. Acesti functionari vor putea sa se afle in conflict de
interese, ori in stare de incompatibilitate de a pune in cauza obiectivitatea deciziilor pe care le
iau. El va putea fi refuzat.
Actul administrativ fiscal se supune regulilor de procedura administrativa ce impune o
seama de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca. Cu privire la forma sa, un act administrativ
fiscal trebuie intocmit in forma scrisa.
Regulile de procedura impun ca acestea sa tina cont de urmatoarele elemente:
Denumirea organului emitent
Data la care a fost emis si la care produce efecte
Datele de identificare ale contribuabilului/imuternicitului acestuia
Obiectul actului administrativ fiscal
Motivele de fapt si de drept care intemeiaza actul
Semnatura si numele organului fiscal si a reprezentantului
Stampila
Posibilitatea de contestare a actului administrativ fiscal, organul unde se poate depune,
termenul in care poate fi depusa.
Actul administrativ fiscal trebuie sa cuprinda mentiuni privind audierea contribuabilului si
pozitia expusa de catre acesta.

Sunt elemente din continutul actului administrativ - fiscal, a caror lipsa atrage nulitatea
absoluta a actului, urmatoarele:
Denumirea organului emitent
Datele de identificare a contribuabiluli
Obiectul actului administrativ fiscal
Numele si semnatura imputernicitului

Nulitatea se constata din oficiu sau prin sesizare.
Administrarea creantelor fiscale presupune derularea unor acte si oblgatii care sa permita
constatarea obligatiilor principale si accesorii de natura fiscala si stingerea raportului juridic
fiscal.
In ansamblul demersurilor procedurale, primele se claseaza cele de asezare a imputernicirii
fiscale (presupune obligatia contribuabilului si determinarea intinderii obligatiilor sale).
Petru a permite desfasurarea bunei conditii a demersurilor de desfasurare, contribuabililor
le sunt stabilite obligatii legale. Obligatii de identificare fiscala au un rol fiscal si se atribuie
Codului de Inregistrare Fiscala, a carui obligatie este de tinere a evidentei bunurilor si veniturilor
realizate, dupa metoda contabila, de catre contribuabilul, persoana juridica.
O alta obligatie este de declarare a bunurilor dobandite, ori a veniturilor realizate, pentru a
contribui la determinarea corecta a bazei de impunere fiscala.
Decizia de impunere / declaratia contribuabililor ce stabileste intinderea obligatiilor fiscale,
declaratia vamala, procesul verbal de stabilire a contraventiei, ordonanta procurorului sunt
exemple de titluri de creanta fiscala. Sunt acte juridice unilaterale cu character executoriu din
oficiu ce pot fi puse in aplicare fara a fi nevoie de investirea lor cu o formula executorie de catre
instanta. Sunt un mechanism de control a legalitatii.



CURS 8

Raportul juridic fiscal

Modificarea priveste schimbari prouse in elementele initiale ale acesteia, afectand
continutul raportului juridic fiscal.
Raportul juridic fiscal presupune o relatie consacrata in temeiul unor norme juridice si pe
baza unui fapt juridic generator intre stat si/sau o comunitate locala si un debitor persoana
fizica/juridica.
Atat continutul raportului juridic, cat si subiectele pot suferi modificari, producandu-se o
transformare. Uneori, putem asista la preluarea obligatiilor de natura fiscala ale unui debitor de
catre un altul. In termenii dreptului comun, este institutia preluarii de datorie (novatie).
Stingerea raportului juridic imbraca mai multe forme:
In urma unei manifestari a initiative debitorului
Executarea silita a debitorului intervine in conditiile pasivitatii celui care datoreaza sume
bugetului public in conditiile scadentei.
Paralizarea de neexercitare a dreptului la actiune in vederea stingerii raportului juridic a
debitorului in termenul prescriptiei legale.

Plata modalitate fireasca de stingere a raportului juridic fiscal ce presupune manifestarea
initiative debitorului in acest sens. Este o obligatie certa, lichida si ajunsa sau apropiindu-se de
termenul scadent. Este stinsa de debitor din proprie initiativa. Poate fi realizata in mai multe
modalitati: numerar, mandate postal, virament bancar, aplicarea de timbre fiscale mobile.
La fiecare dintre aceste modalitati de plata este important de determinat timpul platii. In
functie de acesta se va stabili daca ebitorul datoreaza sau nu obligatii accesorii.
In ipoteza platii in numerar, momentul platii este data inscrisa pe chitanta eliberata de
casier.
Plata prin mandate postal data de pe stampila postei
Plata prin virament bancar data la care este debitat contul platitorului pe baza ordinului de
plata
Plata prin aplicarea de timpre mobile data inregistrarii documentului pentru care se
efectueaza plata fiscala.
Fiecare dintre aceste modalitati presupun stingerea raportului juridic fiscal la initiative
debitorului. Este situatia ideala care trebuie sa guverneze raportul juridic fiscal.
Compensarea poate intervene in ipoteza in care intre debitor si creditr exista obligatii si
creante reciproce.
Prin compensare se sting creantele fiscale cu creantele debitorului pana la cea mai mica
suma, cand ambele parti dobandesc reciproc atat caltatea de creditor, cat si cea de debitor al
aceluasi buget.
Compesarea se face de organul fiscal competent, la cererea debitorului, sau inainte de
restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia in ordinea prevazuta in art. 115 CPF.
Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cate ori constata existenta unor
creante reciproce, cu exceptia sumelor negative din deconturile de taxa pe valoare adaugata fara
optiune de rambursare.
Organul competent va instiinta in scris debitorul despre masura compensarii in termen de 7
zile de la data efectuarii operatiunii.
In situatia de mai sus, creantele fiscale ale debitoruui vor fi compensate cu obligatii
datorate aceluiasi buget, urmand ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate
altor bugete, in mod proportional.
In cazul creantelor fiscale stinse prin compensare, majorarile de intarziere se datoreaza
pana la data stingerii inclusiv. Data stingerii este, pentru compensarile la cerere, data depunerii la
organul competent a cererii de compensare, iar pentru compensarile efectuate inaintea restituirii
sau rambursarii sume cuvenite debitorului, data depnderii cererii de rambursare sau restituire.
Pentru obligatiile fiscale stinse prin procedurile de compensare prevazute de actele
normative speciale, data stingerii este data la care se efectueaza compensarea.

Scaderea pentru cauze de insolvabilitate- modalitate specifica de stingere a obligatiilor
fiscale care consta in scoaterea din evidenta a acestora atunci cand debitorul este insolvabil.
Creditor insolvabil veniturile sau bunurile urmaribile au o valoare mai mica decat
obligatiile fiscale de plata; nu are venituri ori bunuri urmaribile.
Pentru creantele fiscale ale debitorulur insolvent care nu are venituri ori bunuri urmaribile,
conducatorul organului de executare dispune de scoaterea creantei din evidenta curenta si
trecerea ei intr-o evidenta separata, executarea silita intrerupandu-se. Organele fiscale au
obligatia sa ii verifice starea acestor contribuabili cel putin o data pe an.
In cazul in care se constata ca debitorii au dobandit venituri sau bunuri urmaibile, organele
de executare ii vor trece din evidenta separata in cea curenta si vor lua masuri de executare silita.
Daca la sfarsitul perioadei de prescriptie nu s-au dobandit venituri sau bunuri urmaibile,
organele de executare vor proceda la scaderea creantelor fiscale dn evidenta analitica pe platitor.
Scaderea seface si in timpul perioadei de perscriptie in cazul debitorilor decedati sau disparuti,
pentru care nu exista mostenitori care au acceptat succesiunea(p fizice).
Creantele fiscale datorate de debitori (p.juridice)radiati din registrul comertului se scad din
evidenta analitica pe platitor dupa radiere, indiferent daca s-a atras sau nu raspunderea altor
persoane pentru plata bligatiilor fiscale.
Organele competente pentru constatarea insolvabilitatii sunt organele de executare
prevazute de OG 92/2003.
Obligatiile organelor de executare in vederea declararii isolvabilitatii:
Sa verifice domiciuliu/sediul debitorului, precum si alte locuri despre care au
informatii, situatia materiala a acestora
Sa solicite informatii in vederea identificarii domiciliului sau sediului debitorului de
la compartimentele de evidenta a populatiei din cadrul Ministerului Interne si
Reformei Administrative, oficiile registrului comertului sau instantele judecatoresti.
Sa solicite situatia materiala a debitprului de la unitatil/persoanle fizice unde si-a
desfasurat activitatea profesionala/lucrativa in ultimii 3 ani.
Sa solicite relatii de la organele de executare in a carora raza teitoriala s-a nascut/a
avut ultimul domiciuliu/se afla sucursale/filiale ale debitorului.
Sa solicite informatii societatilor bancare la care debitorul a avut/are conturi
deschise.

Deschiderea procedurii insolventei
In vederea recuperarii creantelor fiscale de la debitorii insolventi, ANAF va declara
lichidatorilor createle existente, la data declararii, in evidenta fiscala pe platitor.
Cererile privind inceperea procedurii se vor inainta instantelor judectoresti si sunt scutite de
consemnarea vreunei cautiuni.

Anularea modalitatea speciala de stingere a obligatiilor bugetare izvorate din acte
juridice cu caracte general sau din dispozitii individuale.
Prin amnistie fiscala, obligatiile bugetare ce revin debitorilor, inclusi intr-o anumita
categorie, se sting prin efectele unor acete juridice normative.
Anularea obligatiilor bugetare poate privi si obligatii individuale strict determinate. Astfel,
in situatia in care cheltuielile de executare exclusiv cele privind comunicarea prin posta sunt mai
mare decat creantele fiscale supuse executarii silite, conducatorul organului de executare poate
aproba anularea lor. Cheltuielile de comuncare prin posta sunt suportate de organul fiscal.
Anularea atrage scaderea definitiva a debitelor din evidentele organelor de executare.

Darea de plata
Creantele fiscale apartinand bugetul statului, cu exceptie celor cu retinere la sursa si a
accesoriilor aferente acestora, si cele ale bugetelor locale pot fi stinse, la cererea debitorului,
oricand, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea in proprietatea publica a statului sau a unitatii
administrativ-teritoriale a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executarii silite.
In acest scop, organul fiscal va transmite cererea, insotita de propunerile sale, comisiei
numite prin ordin al ministrului economiei si finantelor sau sau dupa caz, de catre unitatea
administrativ-teriotoriala. Cererea va fi insotita de documentatia care se stabileste prin ordin al
ministrului economiei finantelor.
Comisia va analiza cererea numai in conditiie existentei unor solicitari de preluare in
administrare a acestor bunuri si va hotari asupra modului de solutionare a cereii. In cazul
adminterii cererii, comisia ca dispune organului fiscal competent incheierea procesului-
verbal(este titlu de proprietate) de trecere in proprietatea publica a bunului imobil si stingerea
creantelor. Comisia poate respinge cererea in situatia in care bunurile nu sunt de uz sau interes
public.
Bunurile trecute in proprietate publica vor fi date in administrare potrivit legii. Pana la
intrarea in vigoare a actului de dare in administrate imobilul se afla in custodia institutiei care a
solicitat preluarea in administrare.
La data intocmirii procesului-verbal de trecere in proprietatea publica a statului a bunului
imobil inceteaza masura de indisponibilizare a acestuia si calitatea de administrator-sechestru a
persoanelor desemnate.
Cheltuielile sunt suportate de institutia publica solicitanta.
Daca bunurile trecute in proprietate publica sunt revendicate si restituite de un tert acesta va
fi obligat la plata sumelor stinse prin procesul verbal. Creantee fiscale renasc la data la care
bunurile imobile au fost restituite tertului.




CURS 9
Executarea silita fisacala a creantelor bugetare -> stingerea raportului juridic fiscal.
Nu trebuie inteleasa ca o forma de atragere a raspuderii a uneia dintre partile raportului
juridic fiscal, ci doar o forma de stingere a acestuia instituita de legiuitor. Pentru realizarea
acestei modalitati, sediul materiei il gasim in Codul de Procedura Fiscala instituit prin
ordonanta.

CONDITII DE PROCEDURA A EXECUTARII SILITE FISCALE.
1. Existenta unui titlu de creanta act juridic ce constata continutul raportului ce se
naste intre creditor si debitorul fiscal. Titlul de creanta trebuie in mod necesar sa
cuprinda elemente care identifica partile raportului juridic fiscal, cuantumul obligatiilor
fiscal, temeiul juridic al acestuia, termene, semnaturi, stampila, sigiliu.
2. Caracterele creantei fiscal certa, lichida, exigibila
Caracterul cert al creantei fiscale presupune ca aceasta este neindoielnica, de netagaduit, ca
nu exista un litigiu in legatura cu existent sa. O creanta impotriva careia s-a depus contestatie este
lipsita de caracterul cert, deci nu poate fi executata lichid.
Caracterul lichid se refera la exprimarea acesteia in bani si nu in natura.
Caracterul exigibil ea a ajuns la scadenta, a expirat termenul de plata pus de catre
creditor la dispozitia debitorului in temeiul legii.
3. Obligatia de natura fiscal sa nu fi fost realizata prin plata ori alta modalitate legala.
In pozitia creditorului, gasim un titular de putere publica, statul, o putere locala,
reprezentanti ANAF.
In pozitia debitorului gasim contribuabilul (pers fizica/juridica), obligat la plata.
Subiectul activ isi desfasoara demersurile procedural prin intermediul unor angajati care au
statut de exercitori fiscali.
Structurile administrative din care acestia fac parte sunt identificate prin sintagma ,,organe
de executare silita fiscala. Ei se bucura de un statut special ce le permite sa isi desfasoare in
conditii bune misiunile. Acesti functionari sunt protejati de lege, oricare abuzuri asupra lor ii
transforma in victim ale actiunii de ultraj.
Pentru a-si indeplini competentele executorii fiscale pot sa patrunda in oricare incinta de
afaceri ori incapere in care se afla bunuri ale averii urmaribile a debitorului fiscal. Scopul este
acela de a stinge cat mai rapid raportul juridic fiscal, de aceea el trebuie sa cunoasca cu precizie
intinderea averii debitorului. Legea prevede si limite in ceea ce privesc puterile executorilor
fiscali, cu privire la intrarea in locuinte numai in prezenta debitorului si cu acordul acestuia.
Legea stabileste ca intervalul de timp pentru a se efectua demersurile este 6:00 20:00. In cazul
in care debitorul este de accord cu accesul executorilor in locuinta sa, acestia o pot face doar in
prezenta agentilor si a unor martori persoane adulte. Eu au dreptul sa pretinda debitorilor sa le
puna la dispozitie evidentele in care sunt inregistrate bunurile din averea acestora. Pe baza acestor
documente, executorii stabilesc inventarele de bunuri si alte active pe baza carora se va derula
executarea silita.
Exista o obligatie generala de a opera in aceste demersuri sa ajute la stabilirea corecta a
obligatiilor fiscale.
Executarea silita fiscal presupune o seama de cheltuieli, inclusiv cele de plata a organelor
de executare silita, cheltuieli cu evaluarea, inventarierea, depozitarea bunurilor constatate, alte
cheltuieli.
Cheltuielile de executare silita fiscal sunt in sarcina debitorului dare le sunt anticipate de
catre creditor, adaugand-se la sumele de recuperate. Averea unei persoane poate sa cuprinda
venituri, titluri de valoare, bunuri. Atunci cand vorbim de obiectul executarii silite fiscale folosim
sintagma de ,,avere urmaribila, sugerand o diferenta fata de notiunea de ,,avere. Legiuitorul
instituie prin reglementarile sale masuri care vin in ajutorul persoanelor fizice in special. Prin
asemenea masuri se instituie reguli special de urmarire ori se inlatura de la executarea silita
categorii de bunuri.
Cu privire la veniturile persoanei fizice care provin din salarii, pensii, pe baza normelor
procedurii civile sunt instituite reguli care impugn un cuantum maxim al sumelor ce pot fi
retinute pentru obligatiile de natura fiscal. Cu privire la bunurile din averea debitorului persoana
fizica, prin procedura fiscal sunt exceptate de la executare bunurile precum: bunurile care servesc
la continuarea studiilor sau pentru exercitarea profesiei sau a unei ocupatii cu caracter permanent,
bunurile de uz personal ori casnic, precum si obiectele de cult religios, alimentele necesare
debitorului si familiei sale pet imp de 2 luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura,
alimentele necesare pana la noua recolta, combustibili pentru incalzit si prepararea hranei pe o
perioada de 3 luni de iarna, cele necesare persoanelor cu handicap ori pentru ingrijirea sanatatii.
Bunuri imobile exceptate: spatial de locuit necesar determinat potrivit legii.
In procedura executarii silite, organelle de executare silita fiscal pot lua masuri preventive
prin care sa indisponibilizeze bunurile identificate inainte de executarea propiu zisa a lor (masuri
asiguratorii oprirea asiguratorie, sechestru asiguratoriu)
Oprirea actioneaza in raport cu venituri, depozite, sume, iar sechestrul actioneaza in
legatura cu bunuri. Semnificatia masurilor este indisponibilizarea lor de utilizare.
O conditie a executarii silite fiscale este existent titlului de creanta. Titlul, ca oricare act
administrativ are un caracter executoriu din oficiu, insemnand ca administratia poate sa
procedeze la executarea acstuia (inclusiv silita) fara a fi necesara interventia unei alte puteri (ex:
judecatoreasca). Executarea silita desfasurata in temeiul acestuia are un caracter administrativ.
Primul act al executarii silite fiscale este somatia. Prin somatie, debitorul aduce la
cunostinta creditorului faptul ca acesta datoreaza sume sic a nuplata acestora in 15 zile va atrage
executarea silita fiscal a sa. Somatia cuprinde elemente care identifica partile raportului juridic
fiscal, nr. dosarului de executare silita, cuantumul sumelor datorate, termenul, contul, banca,
consecintele nevirarii sumelor pana la termen, semnaturile + stampilele corespuzatoare.
Prin somatie, se face un ultim demers de a evita derularea modalitatilor de executare fiscal.
MODALITATI DE EXECUTARE SILITA FISCALA SUNT:
Oprirea
Executarea fiscal a bunurilor imobile
Executarea silita fiscala a bunurilor mobile
Executarea silita fiscala a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini
Executarea silita ficala a unui ansamblu de bunuri.







Cursul 10
Executarea silita fiscala

Suspendarea executarii silite fiscale

Suspendarea executarii silite fiscale se produce in mai multe ipoteze: hotararea instantei de
judecatata ori decizia creditorului fiscal, acordarea de inlesniri la plata obligatiilor fiscale prin
lege ori hotarari ale Guvernului, ori la alte situatii pe care legea le prevede. Suspendarea ori
inreruperea executarii silite fiscale produce consecinte in raport cu drepturile creditorului de a
proceda la executarea silita fiscal. Acest drept poate fi paralizat prin prescriptii, neexercitarea sa
intr-un anume interval de timp duce la imposibilitatea utilizarii acestui instrument.
In cazul obligatiilor fiscale exista un anumit termen de precriprii care se abate de la regula
comuna termenului ed 3 ani si este de 5 ani si incepe sa curga de la 1 Ianuarie al anului urmator
celui care s-a nascut creanta fiscal.
Suspendarea executarii silite fiscale opreste termenul scurs al suspendarii.

Intreruperea.
Debitorul asupra caruia a inceput executarea silita fiscala isi executa de buna voie obligatia.
Ipoteze: plateste tot, sau plateste anumite parti asa se intrerupe executarea silita juridica
Daca executarea silita fiscala a fost intrerupta la reluarea lui incepe un nou termen de
prescriptive de 5 ani.
O alta situatie a executarii juridice fiscale este incetarea acestuia.
Incetrea executarii silite fiscale se produce in situatii precum aceea a stingerii obligatiei
sau desfintarea pe o anume cale a titlului de creanta fiscala, o anulare de cel care a emis sau prin
hotarare a instantei de judecata.
Odata cu incetarea executarii silite fiscale vor inceta si eventualele masuri asiguratirii,
oprire ori sechestru instituite asupra debitorului. Acesta isi va putea exercita dreptul de a dispune
la aceste elemente ale averii sale.
Modalitati ale executarii silite fiscale reglementate de Codul Fiscal:
Oprirea fiscal
Executarea silita fiscal asupra bunurilor mobile
Executarea silita fiscal asupra imobilelor
Executarea silita fiscal a fructelor neculese is a recoltelor prinse de radacini.
Executarea silita fiscal asupra unui ansamblu de bunuri.

Utilizarea acestor modalitati tine cont de comportarea debitorului, putand fi succesiva sau
concomitenta.
Executarea silita fiscal e de natura administrative, nu implica justitia. Actele fiscale sunt
executorii de drept.
Conditile generale ale executarii silite fiscale:
Somatia (ultim demers inainte de executare silita fiscala) ca prim act al executarii silite
fiscale este n act administrativ fiscal, identifica creditorul fiscal, creanta, temeiul de drept si fapt
al creantei, sa indice numarul, data dosarului de executare silita fiscal.
Somatia trebuie sa mai identifice si debitorul, cel obligat la plata sumelor fiscale, in temeiul
titlului cuprinde si modalitatile de evitare a executarii silite fiscale care se va produce daca
debitorul plateste sumele intr-un anumit timp si I se indeica contul bancar pentru a efectua plata.
Somatia trebuie sa aibe elemente autentice: stampila si semnatura entitatii competente sa o
emita.
Somatia urmata de executarea silita fiscal duce la incetarea executarii silite fiscale, iar
somatia urmata de neexecutarea silita fiscal duce la continuarea executarii silite fiscale.
Executarea silita fiscala presupune derularea unui effort, anumite cheltuieli de executare
silita fiscala care sunt in sarcina debitorului, ele vor fi anticipate/suportate initial de creditor.
Poprirea fiscal: reprezinta o modalitate de executare silita fiscal indreptata impotriva
sumelor de bani, depozitelor, titlurilor de valoare detinute ori datorate de un tert pentru debitorul
fiscal. In cazul popririi fiscale ne aflam in fata existentei mai multor raporturi juridice si anume:
Raportul juridic principal din perspectiva interesului nostrum, dintre creditor fiscal si
contribuabil pentru o obligatie fiscal
Raportul juridic intre contribuabil in calitate de creditor si o alta persoana fizica/juridical
debitor. In ipoteza executarii silite fiscale, creditorul financiar in evaluarea averii urmaribile
va lua in calcul astfel de situatii, existent unor terti car datoreaza sau detin titluri de valoare,
bunuri necorporale pentru debitorul fiscal.
Raportul juridic intre creditorul fiscal si tert raport juridic de poprire fiscal. Tertul capata
denumirea de tert proprit. In virtutea acestui raport, tertul poprit va trebui sa disponibilizeze
sumele datorate sis a vireze creditorului sumele poprite.
Procedura de instituire a popririi fiscale se instituie printr-o scrisoare de infintare a acesteia
prin care creditorul fiscal o transmite tertului. Din momentul inregistrarii sau transmiterii acestei
scrisori si confirmarea ei, poprirea se considera infintata.
Scrisoarea trebuie sa cuprinda: elemente de identificare a creditorului fiscal sip e cele ale
debitorului, titlul de creanta, dosarul de executare, suma popririi contului si banca pentru virarea
banilor.
Scrisoarea trebuie insotita de o copie a titlului de creanta.
De la momentul infintarii popririi, tertul poprit are obligatia sa indisponibilizeze sumele
detinute sau datorate contribuabilului fiscal care nu va mai putea sa le utilizeze. Tertul poprit e
obligat sa procedeze la virarea sumelor poprite catre creditorul fiscal.
Se pot ivi incidente legate de infintarea popririi fiscale, tertul poprit poate comunica ca nu
datoreaza/detine sume ori poate refuza infintarea popririi din diverse cauze. Astfel procedura
fiscala a pus la dispozitia creditorului fiscal o actiune. Creditorul fiscal poate introduce o actiune
la judecatoria in care se afla sediul tertului poprit.
Judecatoria va analiza de urgenta si cu precadere o astfel de actiune, iar prin hotararea sa va
putea sa mentina ori sa desfinteze poprirea fiscal. Atunci cand instant mentine poprirea fiscal,
hotararea devine titlu executoriu pe baza caruia tertul poprit va putea fi la randul sau executat
silit.
Poprirea inceteaza in momentul acoperirii debitului fiscal si a cheltuielilor generate de
executarea silita fiscal.
Bunurile alt element urmaribil.
Codul de Procedura Fiscala:
Executarea silita a bunurilor mobile
Executarea silita a bunurilor imobile
Executarea silita a fructelor neculese si a recoltei.
Executarea silita a bunurilor in ansamblu.

O prima etapa este identificarea si inventarierea bunurilor unei persoane, modalitatea de
pastrare a lor pe perioade, executarea silita fiscal apoi trebuie indisponibilizate atunci cand exista
pericolul instrainarii, risipirii unor astfel de bunuri. Bunurile pot fi sechestrate si date in pastrare
debitorului sau depozitarului specializat.
Plata experului pentru evaluare, sunt sume consistente necesare in executarea silita fiscal si
care cad in sarcina debitoului fiscal.
O a doua etapa este valorificarea bunurilor, a transformarii acestora in bani, interesul
creditorului este de a obtine lichiditate pentru a acoperi creanta. Se poate realiza prin mai multe
modalitati ce tin seama de natura bunurilor sau care sunt la libera alegere a creditorului fiscal.
Intelegerea partilor (debitorul fiscal ofera creditorului o posibilitate rapida de valorificare a
bunului catre un tert care acopera pretul de evaluare.
Vanzarii prin consignatii bunuri imobile
Vanzarea directa se aplica cu bunuri perisabile
Licitatia publica.

Bunuri ale taranului, agricultorului, poate fi obligat la procedure fiscale si se iau in calcul
cele ale bunurilor imobile.

CURS 11

Limitele se vor atinge in ordinea vechimii acestora. A elibera => un singur creditor/sumele
colectate din executarea silita fiscal sunt mai mari decat creantele insumate.
Daca sumele obtinute din executarea silita fiscal nu acopera suma creantelor, ele se
distribuie potrivit unei ordini de preferinta pe care legea o stabileste.
I. Mai intai, din sumele depuse la organul de executare sunt acoperite cheltuielile
executarii silite.
II. Se refera la creante rezultand din salarii, pensii, indemnizatii, ajutoare pe care
debitorul le-ar datora unor terti.
III. Sumele rezultate din ajutoare de intretinere/alocatii pentru copii.
IV. Creante rezultate din impozite, taxe, contributii de natura fiscal datorate bugetului
public ori fonduri special.
V. Din sumele ramase, sunt creantele rezultate din imprumuturi acordate de stat.
VI. Acoperirea creantelor din pagube produse de catre debitor proprietatii publice.
VII. Creantele rezultate din livrari de produse, prestari, servicii, chirii, arenzi, credite
acordate de banci comericale.
VIII. Amenzi datorate bugetelor de stat/locale
IX. Alte categorii de creante

Statul este obligat prin Constitutie sa protejeze interesele nationale in activitatea financiara
si ordinea de preferinta este o modalitate de protejare a interesului public.
Preocuparea de protective sociala a persoanelor, asigurrea unui mod de viata decent. In
realizarea obligatiilor statul situeaza pe o pozitie privilegiata, protectia sociala.

In cazul in care mai multe creante de acelasi rang, iar sumele nu le acopera pe toate, se
platesc mai intai cele privilegiate total, iar cele comune in mod proportional.

Sumele colectate de catre organelle de executare silita, eliberarea sau distribuirea lor se va
face in 15 zile de la data depunerii, interval de timp necesar pentru publicitate, pentru ca si alti
creditori care nu au participat la executia silita fiscal sa-si poata depune titlul sis a solicite acest
lucru.
Totodata, in acest interval de timp, vor trebui instiintati si creditorii privilegiati.
Dupa intocmirea si semnarea procesului verbal, procesului distribuirii este incheiat, organul
de executare silita este descarcat de obligatiile sale, niciun creditor nu va mai putea sa pretinda la
participarea distibuirii sumelor.
??? de catre debitor, procurer, de catre oricare persoana interesata pentru a solicita justitiei
sa se pronunte asupra legalitatii executarii silite in intregul sau, a unei modalitati de executare
silita sau a refuzului organului de executare de a indeplini un act solicitat. Contestatia la
executarea silita fistacala poate fi indreptata si impotriva titlului de creanta fiscal in masura in
care acesta nu este o hotarare judecatoreasca sau nu este prevazuta o alta procedura
jurisdictionala de contestare a sa.
Contestatia poate fi introdusa in 15 zile de la luarea la cunostinta, de modalitatea de
executie contestata, ori de refuzul efectuarii unui act de eliberare/distribuire de sume. Acest
termen este unul de decadere din dreptul de a contesta. Contestatia se introduce la instant
competenta si ,,se judeca cu precadere (termene scurte)
Aceasta poate fi admisa, presupune contradictorialitatea, partile isi sustin punctele de
vedere. Poate fi admisa integral sau in parte ori respinsa.
Admiterea contestatiei poate sa insemne desfiintarea in totalitate or parte a unei modalitati
de executare silita, ori a unui act de executare ori a unui act de eliberare sau distribuire de sume.
Obligatiile organului de executare silita a unui act pretins de contestator.

Respingerea: total/parte.
In ipotezza respingerii contestatiei organul de executare silita va putea sa solicite instatei s
ail oblige pe contestator la plata de despagubiri pentru intarzierea executarii silite.
Prin admiterea contestatiei se poate dispune si anularea titlului de creanta ori restituirea
sumelor obtinute nelegal in procedura executarii silite fiscale.
In masura in care cel interest a decazut dun termen, el mai are la dispozitie procedure
comune.
Cursul 12

Contenciosul fiscal

Chestiunea legalitatii e fundamental pentru administratia publica si pentru oricare societate
moderna. Respectul fata de lege trebuie sa stea la baza organizarii oricarui stat. Societatile
moderne au dezvoltat conceptul statului de drept pentru a sublinia importanta pe care legile si
principiile juridice si respectarea lor o au pentru functionarea normala a statului.
Constitutia Romaniei in art 1 consacra caracteru de stat de rept al Romaniei si statueaza
faptul ca respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
Asigurarea statutului de drept nu presupune doar o atentie speciala acordata legii, ci
intregului complex pe care dreptul in reprezinta, legilor aratandu-li-se si principii si practici
juridice ale statului de drept.
Legalitatea nu ocoleste sfera administrativa.
Toate demersurile pe care administratia fiscala le infaptuieste in legatura cu asezarea
impunerii fiscale, colectarea contributiilor fiscale, stingerea raporturilor juridice in materie fiscala
trebuie sa se supuna cerintelor legalitatii. Aprecierea legalitatii unuia sau altuia dintre demersuri,
in materie fiscala, poate genera coflicte, neintelegeri, dispute.
Lupta, disputa este desemnata in dreptul roman prin termenul contendere, de la care a
derivat termenul de contencios=o activitate contradictorie de solutionare a unei dispute,
litigiu, pornit de la legalitatea unui demers administrativ-fiscal.
Aceste demersuri sunt savarsite in raporturile juridice de putere, asadar, in cadrul unor
raporturi i care partile nu se afla pe pozitii de egalitate, ci de supraordonare a uneia fata de
cealalta.
Conflictele generate de nelegalitatea unor acte de putere sunt, in general, solutionate pe
instante de contecios administrativ. Acestea sunt specializate in verificarea actelor
administrative unilaterale si in materia contractelor administrative.
In legatura cu actele din domeniul financiar-fiscal, a existat in dreptul nostru opinia ca
acesta prezinta o foarte mare tehnicitate, specificitate greu de inteles de catre cineva din sfera
sistemului financiar, chiar de catre un judecator.
De asemenea, actele administrativ-fiscale produse reprezinta un volum insemnat, existand
pericolul ca, aduse i fata justitiei, sa paralizeze functionarea acestuia.
Din ratiuni practice, cum ar fi tehnicitatea sau volumul ridicat al acestora, legiutorul a
considerat ca actele administrativ-fiscale ar trebui excluse de la controlul judecatoresc de
legalitate.
Aceasta ratiune practica a stat la baza teoriei instituirii unei fine de neprimiri in
Contenciosul Administrativ pentru actele administrativ-fiscale.
Legile CA din tara noastra, din sec al XX lea, au cuprin interdictia de a ataca in fata justitiei
acte administrativ-fiscale, statuand ca solutionarea litigiilor privind astfel de acte trebuie sa fie
facuta de catre administratie insasi, printr-o jurisdictie administrativa.
Legea CA din 1925 si 39/1990 au prevazut un astfel de regim pentru actele administrativ-
fiscale.
Asadar, si in sistemul capitalist, comunist si precomunist am intalnit aceasta politica pentru
actele administrativ-fiscale. La baza acestei politici au stat ratiunea si conduita practica.
Aparitia principiului fundamental accesul liber la justitie al orcarei persoane.
Art. 21 din Constitutie, aflat in titlul 2 drepturi si libertati fundamentale, statueaza ca
orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor
sale legitime. nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestul drept.
Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.
Pe temeiul acestei relatii dintre persoane si justitie, in anul 1993, Curtea Constitutional a
Romaniei, in solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate, a stabilit ca legea din CA, atunci
in vigoare(29/1990), care interzicea accesul justitiei pentru a contesta legalitatea actelor
administrativ-fiscale este neconstitutionala.
Dat fiind faptul ca hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii producand
efecte pentru viitor, de la publicarea acestora in MO a a devenit inaplicabil textul din legea
Contenciosului Administrativ, fiind astfel permis accesul in justitie si pentru a contesta legalitatea
actelor administrativ-fiscale.
A urmat o perioada dupa 1993 de cautari legislative, reglementari neuniforme ale actiunii in
justitie impotriva actului administrativ-fiscal. Acestei diversitati i se pune capat in 2003, odata cu
intrarea n vigoare a CPF.
CPF reglementeaza contestatia impotriva actelor administrativ-fiscale ca instrument juridic
de solutionare a litiiilor privind legalitatea acestora. Orice persoana nemultumita de respectarea
legii, printr-un act administrativ-fiscal, va putea formula o contestatie, car prezinta o cale
administrativa de atac. Contestatia instituita prin CPF nu inlatura posibilitatea personelor de a se
adresa justitiei.
O chestiune care se poate spune priveste natura juridica a contestatiei. Aceasta este calea
administartiva de atac , un recurs administrativ. Discutiile vor fi cu privire la felul acestui recurs
administrativ, daca este jurisdictional ori ordinar.
Raspunsul pe care practica constitutionala si doctrina l-au dat este acela ca aceasta
contestatie este un recurs administrativ ordinar si ca el se constituie intr-o procedura
administrativa probabila unei eventuale actiuni in justitie.
Elemente privind forma si continutul contestatiei:
Contestarea trebuie formulata in scris
Continutul sau trebuie sa cuprinda:
o Datele de identificare ale contestatorului
o Obiectul contestatiei
o motivele de fapt si de drept
o dovezile pe care se intemeiaza contestatia
o semnatura contestatarului ori a imputernicitului si stampila, in
situatia in care contestatarul este persoana juridica


Contestatia poate fi formulata impotriva unui act, a sumei prevazute drept obligatorie in
intregul ei sau in parte, ori impotriva refuzului emiterii, adoptarii unu act administrativ-fiscal.
Procedura contestatiei prevede ca aceasta poate fi introdusa sub sanctiunea decaderii din drept in
termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ-fiscal contestat.
In ipoteza in care actul contestat in continutul sau nu cuprinde precizari cu privire la
posibiliatea contestarii. Instrumentul utilizat, termenul si organul la care se introduce contestatia,
este de 3 luni de la comunicare.
Procedura contestatiei prevede si organul la care trebuie depusa aceasta, fiind si emitentul
actului contestat.
Cotestatia e insotita de dovezile ce o intemeiaza.
Solutionarea contestatiei este data in competenta entitatilor din structura autoritatii de
administratie fiscala, in functie de cuantumul sumei contestate. Judecarea contestatiei poate fi
facuta la nivelul directiei judetene sau nationale de administratie fiscala.
Atunci cand este vorba de un act administrativ-fiscal emis de o autoritate locala,
solutionarea contestatiei se poate face de catre primarul autoritatii respective.
Actul prin care e solutionata contestatia poarta numele de decizie sau dispozitie.
Decizia este actul autoritatii de administratie fiscala, iar dispoziia este a primarului.
Decizia si dipozitia au caracter definitiv in sistemul cailor admiistrative de atac. Asta
inseamna ca impotriva lor nu mai exista vreo alta cale de contestatie administrativa.
CPF statueaza ca decizia se redacteaza in forma scrisa si cuprinde 3 parti aidoma unei
hotarari judecatoresti.
Preambulul cuprinde denumirea organului investit cu solutionarea, numele
contestatarului, domiciliul lui fiscal, nr. De inregistrare al contestatiei, obiectul
cauzei si sinteza sustinerilor.
Considerentele cuprind motivele de fapt si de drept pe care se inteeiaza solutia
organului competent, decizia privind leglitatea.
Dispozitivul cuprinde solutia pronuntata, calea de atac posibila, termenul, instanta
competenta.
Procedura de judecata a contestatiei permite partilor sa-si sutina punctele de vedere in
contradictoriu, sa fie asistati chiar si de avocati.
Instanta poate sa suspende procedura soluntionarii, atunci cand unt suspiciuni de savarsire a
unor infractiuni si se impune cercetarea penala a lor.
Solutiile pronuntate prin decizie sau dispozitie pot fi de admitere a contestatiei in intreg sau
in parte, ori solutii de respingere. In cazul admiterii, emitentul actului va trebui sa retraga actul
administrativ contestat sau sa-l modifice, potrivit deciziei.
Solutionarea contestatiei se face dupa o procedura care imprumuta elemente din procedura
judeatoreasca, fara a fi o jurisdictie administrativa.
Organul care solutioneaza nu este neutru fata de partile in litigiu, asa cum e in cazul
justitiei.
Decizia si dispozitia au caracter definitiv in fata administratiei. Cel care persista in
nemultumirea sa si dupa pronuntarea deciziei/dispozitiei are la indemana instrumetele de
actionare in jutitie la instanta de Contecios Administrativ.





Rspunderea juridic pentru nclcarea normelor de drept financiar
La baza rspunderii juridice n general stau o serie de principii din care amintim:
-principiul legalitii
-egalitatea n drepturi
-principiul personalitii
-al libertii de voin trebuie s aib libertate de voin
-al umanismului mai nti prevenire
-al concordanei dintre putere i responsabilitate, dintr drepturi i obligaii funcionarul nu
rspunde dect dac a putut i era obligat s fac
-al existanei i dezvoltrii sociale scopul statului este satisfacerea nevoilor umane
-principiul reparrii integrale a prejudiciului
-al reparri promte a prejudiciului
Condiiile pentru angajarea rspunderii sunt:
-conduita ilicit
-rezultatul vtmtor
-legtura cauzal dintre ele
-vinovia
-lipsa unor mprejurri care exclud rspunderea juridic sunt prevzute de lege de regul
Forme ale rspun derii juridice
nclcarea normelor legale pot mbrca forma unor aciuni sau inaciuni crora legea le d
caracterul de fapt juridic, cu grade de pericol social diferite
Rspunderea penal
Cea mai grav form a rspunderii juridice. Presupune msuri de constrngere prin pedeaps
pentru infraciuni
Cnd se ncalc legea ce prevede pentru acesta o pedeaps penal
Faptele constate de organele financiare sunt sesizate organele de cercetare penal
Pot rspunde penal funcionarii n legtur cu fapte legate de serviciu operaiuni de casierie,
delapidri, nelciune, abuz, deturnare de fonduri etc dar i alte persoane fizice comunicri
de date false etc
Rspunderea administrativ-disciplinar
Abaterea disciplinar este o fapt svrit cu vinovie dar mai puin garv dect infraciunea i
atrage sanciuni administrative
Pot fi comise de persoane fizice sau juridice
Sunt sanciuni ca majorri de ntrziere sau emenzi sau penaliti de ntrziere, de asemenea
majorri de ntrziere cu sau fr dobnzi aferente, da i msura suspendrii activitii
pltitoruliui de taxe i impozite n caz de abateri repetate ca: nedepunerea declaraiei de
impunere, refuz de declarare a datelor cerute de org fiscale
Rspunderea administrativ contravenional
Cnd se comite o contravenie catalogat, definit ca atare de legea financiar: nedepunerea la
termen a unor declaraii, necompletarea fielor fiscale, nendeplinirea unor obligaii etc. Sunt
foarte multe i majoritare
Rspunderea administrativ patrimonial
Sancioneaz conduita ilicit a organelor administraiei publice cauzatoare de prejudicii prin
acted e putere ilegale. Este vorba de rspunderea organelor de stat aici
Condiiile rspunderii:
-actul administrativ s fie ilegal
-actul administrativ s fi produs un prejudiciu
-raportul de cauzalitate
-culpa autoritii publice
particulariti procedurale:
-aciunea n daune trebuie s fie introdus o dat cu aciunea n anulare
-prile chemate n judecat pot fi autoritatea public emitent dar i funcionarul vinovat
-procedura prealabil este obligatorie cnd se cer i despgubiri
-instana trebuie s constate obligatoriu nulitatea actului n prealabil pronunrii asupra cererii de
despgubiri
Rspunderea patrimonial a salariailor
Este specific codului muncii. Rspunde pentru prejudiciul cauzat n orice mod unitii unde este
ncadrat. Este condiionat de un rapotr de munc. Procedura este mai operativ prin decizie de
imputare sau angajament de plat
Rspunderea civil
Este contractual i delictual de regul dar aici nu avem dect rspundere delictual de
exemplu conduita ilicit a unor contriuabili
Evaziune fiscal
Faptele de sustragere de la impunere sau plat pentru impozite taxe contribuii etc, orice astfel de
sustragere
Cazierul fiscal
E4ste un mijloc de eviden i urmrire a disciplinei financiare a contribuabililor n scopul
prevenirii i combaterii evaziunii fiscale i pentzru ntrirea administrrii impozitelor i taxelor
datorate bugetului
Este gestionat de MFP pe dou nuveluri: central i teritorial la direciile generale ale finanelor
publice judeene
n cazierul fiscal se nscriu fapte sancionate de legile financiare, vamale sau care privesc
disciplina fianciar
Se nscriu numaim fapte constatate prin acte administrative neatacate sau n care cile de atac au
fost respinse
Se consemneaz n temeiul:
Extrase de pe hotrri judectoreti definitive
-extrase de pe deciziile de soluionare a contestaiilor rmase definitive
-acte ale organelor financiare definitive
- acte ale altor organe
Faptele din cazierul fiscal pot fi infraciuni sau contravenii, care sunt prevzute n lege c se
nscriu n cazierul fiscal
Este obligatorie prezentarea cazierului fiscal de ex: la nfiinarea de societim comerciale de
asociai, acionari sau reprezentani legali ai persoanelor juridice. Dac sunt fapte penale
consemnate se refuz infiinarea societii.
La fel la nfiinarea asiciaiilor sau fundaiilor de asociai sau membrii fondatori, precum i la
autorizarea exercitrii unei activiti independente pentru unele domenii determinate de lege
de ex pentru atestat de impresariat artistic, sau membrii comisiei naionale a valorilor Mobiliare
Certificatul se elibereaz la cererea scris a contribuabilului pe formular de cerere tip personal
sau de reprezentant, sau de unul din asociai pentru contribuabili fr personalitate juridic
Se depune la Direcia general a finanelor publice de la locul domiciliului sau sediului cu plata
unei taxe
Este valabil 15 zile i numai n scopul n care a fost eliberat
Dac nscrierile din certificat nu sunt reale se poate cere rectificarea, pe baza cererii nsoit de
acte doveditoare
La respingere se poate face contestaie la tribunal, secia de contencios administrativ, este scutit
de taxa de timbru
Scoaterea din evidenele cazierului fiscal:
-faptele nu mai sunt sancionate e lege
-a intervenit reabilitarea
-nu a mai svri fapte de natura respectiv 5 ani de la sancionare
-decesul respectiv radierea