Sunteți pe pagina 1din 5

Lab 1 igiena 25.2.

2011
Igiena veterinara si protectia mediului
Aprecierea igienei ca sursa de apa
Recoltarea, prelevarea si transportul de apa
Inspectia locala
Examenul proprietatilor organoleptice si fiice ale apei potabile
1. Aprecirea igienei ca sursa de apa
!entru asigurarea necesarului de apa a centrelor populate si a fermelor de animale, se pot
folosi toate sursele de apa din natura. Acestea nu indeplinesc in totdeauna conditii de potabilitate
impuse de actele normative in viguare de aceea se impune controlul periodic al acestora pentru
examinarea proprietatile organoleptice fiico" c#imice si bacteriologice.
Actele normative privind calitatea apei potabile sunt legeea $5%&% iulie 2002 modificata si
completata cu legea '15&200$.
Reglementarea europeana este directiva (%&%' )E *consiliu european+ din '.11.1((%.
Acesta reglementare este pentru apa destinata consumului uman.
!reenta legii determinand calitatea apei potabile avand ca obiectiv protectia sanatatii
oamenilor este importanta orcarui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea ei de apa
curata si salogena. ,esi pentru apa destinata consumului animalelor nu exista cerinte
standardiate este admis faptul ca ea trebuie sa indeplineasca aceleasi cerinte ca cea destinata
consumului omului.
-e#nicile de lucru intrinseci pentru determinarea anumitor parametreii sunt standardiate
si sunt denumite .-A. *standard national+ si .R I./ *I./0organiatia internationala de
standardiare, .R0 responsabilitate sociala , I./ emite .R+.
Examenul de laborator va fi completat prin inspectia locala a surselor de apa, care
cuprinde anc#etele #idrologica si igienico"sanitar.
Anc#eta #idrologica stabileste structura litologica a solului, adancimea panelor de apa
freatica, debitul si nivelul lor #idrostatic si #idrodinamic.
Anc#eta igienico" sanitara urmareste amplasarea surselor de apa in raport cu adaposturile
de animale, locuinte umane, platforme de gunoi, fose septice, 1.). etc.
.e urmareste perimetru de protectie a surselor de apa si eventualele posibilitati de poluare
ale acestora cu ape fecaloid, mena2ere, deseuri industriale sau oote#nice
2. Recoltarea si transportul probelor de apa
!entru analiele de laborator sunt necesare probe de apa recoltate atat din sursele de
aproviionare cat si din reteaua de distributie.
!robele trebuie sa reflecte fidel insusirile de ansamblu ale apei, iar prelevarea lor se va
face diferit in functie de sursa. ,in sursele centrale respectiv reervoare si inmagainare si
reteaua de distributie prelevarea de proba se realieaa astfel3
" !entru reervoarele in punctele de iesire
" ,irect de la robinete pentru reteaua de distributie astfel3 robinetele vor fi lasate
desc#ise timp de 10"15 min dupa care urmeaa recoltarea probelor de apa.
" In caul surselor locale recoltarea se face dupa o pompare timp de 5 min in caul
fantanilor cu pompa se recolteaa in acest mod sau prin imersia galetii 20"%0 cm sub nivelul apei
in caul celorlalte tipuri de fantani. 4laconul de prelevare a probei se umple din galeata.
" ,in apele de suprafata *ivoare, lacuri, puturi+ recoltarea se face de la adancimi diferite
din mai multe puncte obligatoriu in amonte si in aval de afluentii respectivi ai sursei de apa.
Aparatura necesara recoltarii probelor de apa este repreentata fie de butelii simple, de
sticla, fie de dispoitive speciale numite batometre. In lipsa batometrelor se pot folosi sticle
obisnuite, curate fixate la extremitatea unei ti2e metalice sau de lemn.
!entru examenul fiico"c#imic probele de apa vor fi transportate un sticle brune cu dop
rodat sau filet in cantitate de 2"$ l, iar pentru investigatii bacteriologice se recolteaa 200"500 ml
in recipienti sterili.
-ransportul probelor se face in lai ioterme astefel incat temperatura apei sa se mentina
intre $"5 6).
'. Inspectia locala
Indiferent de scopul urmarit probele trimise laboratorului vor fi insotite de o fisa in
care se va specifica3
- Laboratorul de destinatie
- ,enumirea sursei
- Locul de amplasare a sursei
- / succinta descriere a acesteia
- ,ata cand au fost prelevate probele3 an, luna, i, ora
- 7odul cum s"a facut recoltarea3 adancimea, distanta de mal
- )onditii meteo in momentul recoltarii3 vant, temperatura, curentii de aer, precipitatii
- )antitatea de apa recoltata si conditiile expedierii
- Analiele cerute laboratorului
- 8umele celui care a facut recoltarea si a beneficiarului
)onsemnarea compoitie si a propritatilor apei in special cand analiele fiico" c#imice
nu pot fi efectuate in timp utiliand intr"un interval mai mic de $ ore de la recoltare, conservarea
se poate asigura prin adaudarea de conservanti specifici in caul anumitelor tipuri de substante ce
urmeaa a fi analiate *ex. )loroformul 2"$ ml la 100 ml apa pentru determinarea amoniacului a
nitritilor si nitratilor, aotul total si organic+
$. Examenul caracterelor organoleptice * organo" senoriale+
,eterminarea mirosului se face de catre persoane cu buna capacitate olfactiva la locul de
recoltare sau in incaperi bine aerisite lipsite de mirosuri particulare. .e poate executa la
temperatura camerei 1%"226) sau prin incalire usoara de 50"906) cand mirosul este exprimat
mai puternic datorita volatiliarii unor componente si este mai usor de apreciat
In acest scop se introduce o cantitate de apa 500 ml intr"un balon, care se astupa cu un
dop. ,upa agitare energica se scoate dopul si se constata mirosul. Aceeasi proba se incaleste la
50"90 6) dupa care iar se miroase. Aprecierea mirosului se face comparativ cu mirosuri
cunoscute3 de peste, dulce, de mucegai, amoniac, etc.
Intensitatea mirosului se face folosind o scala cu e trepte3
1. Inodor *absenta mirosului+
2. 4oarte slab *miros nedecelat de consumator, dar sesia de cercetatorii cu
experienta+
'. .lab *e remarcat de consumator, doar daca i se atrage atentia
4. !erceptibil *este perceput cuusurinta+
5. !uternic *atrage atentia si face apa neplacuta pentru baut+
5. 4oarte puternic *atat de puternica ca nu poate fi consumata+
,eterminarea gustului se executa la locul recoltarii numai in caul in care nu exista riscul
de contaminare a persoanei care face recoltarea.
Recomandabil ca inainte de determinare, examinatorul sa"si clateasca gura cu apa
distilata. )a te#nica de apreciere a gustului presupune ingurgitarea unui volum mic din apa de
analiat, tinerea in contact cu papilele linguale cateva secunde si deglutirea acestuia.
.enatia gustativa ramasa dupa deglutie desemneaa gustul apei. .e pot face atat aprecire
calitativa a gustului cat si apreciere cantitativa, respectiv intensitatea gustului
)onform .-A."ului 5'2$&51 .RE8 1522&(5 .R I./ 9%%9&(9 si directiva (%&%' )E
pentru gust si miros conditia de potabilitate este3 apa acceptabila consumatorilor cu nici o
modificare anormala
)onform .-A-:."ului 1'$2&1((1 apreciaa cantitatea mirosului si gustului se poate face
raportand datele obtinute la cele inscrise in urmatoarul tabel3
;ust si miros intensitate ;rad
4ara gust si miros Insipid, inodor 0
!erceptibil numai de examinator experimentat 4oarte slab 1
!erceptibil de un consumator obisnuit .lab 2
8et perceptibil !erceptibil '
.uficient puternic pentru a face apa neplacuta !ronuntat $
!uternic astfel incat nu se poate consumator 4oarte puternic 5
;ustul apei este dependent de continutul in substante minerale si gae solvite3
- /xigenul confera apei un caracter de prospetime
- Excesul de calciu determina gustul salciu
- Excesul de magneiu determina gustul amar
- Excesul de fier determina gustul metalic
- Excesul de clor determina gustul sarat
" Excesul de cupru si inc determina pustul amarui astringent si are rol emetiant
*senatie de voma+ declasand senatia de nauee * greata < durere de cap+ sau c#iar voma
Apa potabila nu trebuie sa depasesca gradul 2 in scala amintita.
Examenul caracterelor fiice
1. ,eterminarea culorii apei. .ubstantele diolvate inapa mai putin cele aflate insuspensie
imprima acesteia diferite culori care pot fi apreciate calitatic si cantitativ. !entru determinarea,
orientarea cantitativa a culorii se folosesc 2 cilindrii de sticla de 200"'00 ml de diametru de ' cm
al caror pereti sunt vopsiti de culoare negra sau se acopera cu #artie neagra. .e apreciaa pe o
suprafata de culoare negra introducandu"se un unul apa distilata $0 ml, iar in cealalta apa de
analiat $0 ml. coloanele se privesc de sus in 2os, apreciindu"se culoarea din interiorul acestuia.
!entru determinarea orientativa a intensitatii culorii se folosesc solutii etalon de caramel
sau pentru o metoda mai exacta solutie platina cobalt.
.olutia caramel se realieaa dintr"un mg caramel la 1 dm cub apa sau 1 g a#ar la 100
cm cubi de apa.
-e#nica de lucru
4olosind aceeasi cilindrii se adauga in cel cu apa distilata atatia cm cubi de solutie de
caramel pana ce cularea va fi identica. Acesta metoda se foloseste pentru apele galbui.
.olutia platina cobalt permite exprimarea culorii in grade. ;radul de culoare este
culoarea produsa de o solutie care contine 1 mg&l ioni de clor platinati. Intensitatea culorii apei
potabile trebuie sa fie de aprox 15 grade, iar limita excetionala este de '0 de grade, dupa cea cu
platina" cobalt.
,eterminarea temperaturii se face direct la sursa cu a2utorul termometrului obisnuit al
carui reervor este inlaturat in tifon si introdus in apa pentru 10 min sau un termometru special
cu vas a carui reervor este prote2at de o carcasa deobicei metalica cu gauri pentru a patrunde
apa.
-emperatura se poate stabili si prin introducerea termometrului intr"un vas in care s"a
scos o cantitate mare de apa.
-emperatura apei pentru consumul de animale trebuie safie 5"196). la rumegatoare
temperatura scauta apei de baut poate determina colici femelelor gestante prin miscari bruste ale
fetusilor. Acestia sunt supusi unor stari pasagere de #ipoxie datorita vaso"constictiei pe care o
determina la nivel uterin volumului mare a2uns in rumen. ,e asemenea la carnivorele de
companie temperatura scauta a apei poate induce modificari de reactivitate locala a tesutului
orofaringian cu exteroriarea unor tonsilite acute.
-emperatura scauta a apei de baut nu satisface senatia de sete a animalelor si va
determina un consum #idric mai crescut.
2. ,eterminarea claritatii *turbiditatii+
-ubiditatea este conferita apei de substante aflate in suspensie. Aprecierea se poate face
la o sursa cu oc#iul liber sau mai precis cu a2utorul turbidimetrului. Acesta este un tub de 100
cm lungime si diametru de ' cm, care in partea inferioara dispune de un robinet si o banda
neagra de $mm latime trasata de o suprafata de culoare alba.
7od de lucru3
- .e introduce turbidimetru intr"o camasa alba si se umple cu apa de analiat
- .e lumineaa suprafata alba cu o lumina difua si se priveste coloana de apa lasand
robinetul desc#is pana cand banda neagra devine veibila
- .e inc#ide robinetul si se citeste coloana de apa.
)laritatea se apreciaa in functie de inaltimea coloanei de apa care permite viibilitatea
benii astfel3
- !este 50 cm" apa este clara
- '0"50 cm" apa este considerata opalescenta
- .ub '0 cm" apa este tulbure
-urbiditatea se poate aprecia netelometric si conform directivei europene valoarea nu
trebuie sa depasesca 1 8-:.