Istoria arhitecturii

Visul unui architect

Complexul de la Stonehenge
Istoria arhitecturii urmrete evoluia arhitecturii de la primele locuine construite de omul primitiv pn la
structurile monumentale moderne, arhitectur ale crei stiluri au avut diverse forme, n funcie de spaiul geografic
i perioada istoric respectiv.
1
Cuprins
1 Arhitectura preistoric !"" """ .#r. $ 1" """ .#r.%
1.1 Arhitectura neolitic
& Arhitectura antic 1" """ .#r. $ !"" .#r.%
&.1 Arhitectura egiptean
&.& Arhitectura mesopotamian
&.' Arhitectura persan
' Arhitectura clasic !"" .#r. $ !"" d.#r.%
'.1 Arhitectura egeean
'.1.1 Creta
'.1.& (icene
'.1.' )roia
'.& Clasicismul greco$roman
'.&.1 *recia antic
'.' Stilul elenistic
'.'.1 Arhitectura roman
+ Arhitectura asiatic
+.1 Arhitectura chine,
+.& Arhitectura hindus
+.' Arhitectura -apone,
! Arhitectura islamic
. America precolum/ian
..1 A,tecii
..& (a0a ii
..' Inca ii
1 Arhitectura vi2ing
3 Africa
4 Arhitectura paleocre tin
1" Arhitectura medieval !""$1!""%
1".1 Arhitectura /i,antin
1".& Arhitectura romanic
1".' Arhitectura gotic
11 Arhitectura renascentist 1!""$13""%
1& 5arocul
1&.1 Stilul 6ococo
1' 7eoclasicismul
1'.1 Istoricismul
1'.& 8xotismul si 8clectismul
1+ Arhitectura industrial secolele 9VIII$99%
1+.1 11"3$13'!
1+.& 13'.$141'
1+.' 141+$14!"
1+.+ Art 7ouveau
1+.! Stilul Art :eco
1+.. ;unc ionalismul
1+.1 Stilul avangardist
1+.3 Scoala 5auhaus
1+.4 Stilul interna ionalist
1! Arhitectura modern dup 14!"%
1!.1 Arhitectura modernist
1!.& 5lo/itectura
1!.' #igh$tech
1!.+ 8xpresionismul
1!.! ;uturismul
1!.. :econstructivismul
1!.1 <ost$modernismul
1. Viitorul arhitecturii dincolo de secolul 99I%
11 5i/liografie
13 =egturi externe
&
Arhitectura preistoric (500 000 .Hr. - 10 000 .Hr.)
=ocuin>e descoperite la S2ara 5rae Sco>ia% i datnd din neolitic'1"" $ &!"" .#r.%
<rimele locuinte folosite de oameni erau temporare si mo/ile,reflectand stilul de viata nomad,de tipul vanator$
culegator.(aterialele usor transporta/ile,cum ar fi pielea animalelor,oasele,lemnele,lutul si namolul , au constituit
principalele materiale de constructie.Structurile astfel o/tinute au disparut in totalitate. Cele mai vechi adaposturi
descoperite pana a,i datea,a de !"" """ ani,fiind construite de #omo erectus langa Chichi/u, ?aponia,unde s$au
gasit urme de gauri intr$un strat de cenusa vulcanica.Vestigii mai recente datea,a de acum +"" """ de ani si au fost
descoperite in situl de la )erra Armata,in ;ranta,unde punctul de sustinere al adapostului din nuiele erau coloanele
de piatra.
:olmen
'
Arhitectura neolitic
@n Asia de Sud$8st, cultura neolitic apare cu ,ece milenii .#r. n ,ona =evantului i se rspndete ctre est
,onele asiatice% i vest regiune mediteran%.
Arhitectura neolitic n spaiul european s$a de,voltat cu precdere la sfritul neoliticului al treilea mileniu .#r.%
n ,onele de coast ale 8uropei, mai ales ,ona vestica a continentului. Se caracteri,ea, prin marile
ansam/luri megalitice menhire, dolmene, cromlech$uri%.
Complexul de menhire de la 8r *rah

)emplul megalitic *ganti-a Insula *o,o%

:olmenul de la <louharnel 5retania%

:olmenul =o (orrel dos ;ados de la <Apieux Aude, ;ran a%

:olmenii de la (anA$5ras B 8rdeven (or/ihan%
Arhitectura antic (10 000 .Hr. - 500 .Hr.)
+
(ohen-o$daro
<rimele constructii ale oamenilor preistorici au fost corturile din piei de animale sustinute de stalpi de lemn.In
,onele in care lemnul era o raritate,pentru sustinerea constructiei erau folosite oase de mamut pana in anii 1" """
i.#r.% In -urul anului .""" i.#r. insa,oamenii au inceput sa foloseasca carami,i de mal uscat si lemn pentru
construirea caselor.Acopereau peretii cu o tencuiala fina,pe care pictau ornamente intre/uitand coloranti din
plante.<odelele erau goale ori acoperite cu paie sau piei de animale.(o/ila era compusa din mese si paturi,facute
din carami,i de mal. <entru a se feri de intemperii,primii oameni isi faceau acoperisuri din stalpi de lemn acoperiti
cu crengi si frun,e,cu paie sau cu straturi groase de pamant prins intre radacini de ier/uri.In ,onele cu clima calda se
faceau acoperisuri plate,pentru ca ra,ele soarelui sa se reflecte si in cladiri sa fie racoare.Casele din Ierusalim aveau
de pilda,acoperisuri plate si impre-muite cu parapete. In regiunile temperate,acoperisurile erau inclinate,pentru ca
apa de ploaie sa se scurga repede.
<rin +""" i.#r.,sumerienii din (esopotamia isi construiau casele din stuful din mlastini.8i faceau acoperisuri mari si
cur/ate din mai multe straturi de stuf,dar acestea nu re,istau foare mult timp,fiind inlocuite o data la un interval de
ani. In -urul anului '""" i.#r.,oamenii din 8uropa, 8gipt, America de Sud, Crientul (i-lociu si China au inceput sa
utili,e,e piatra ca material de constructii.=a inceput au utili,at piatra necioplita.Apoi,pe masura ce uneltele de fier
au evoluat,ei au inceput sa taie piatra in /locuri mai mair,rectangulare.Acestea erau ase,ate unele peste altele.<este
pereti se ridicau acoperisuri plate sau inclinate.. In 8uropa,primii agricultori europeni isi costruiau case cu pereti din
plasa impletita din ramurele si acoperita cu lut,ca sa nu patrunda vantul,ploaia sau ninsoarea.Adesea,ei decorau
peretii cu pigmenti extrasi din plante. <rin &""" i.#r.,chine,ii inaltau case cu stalpi de lemn si acoperisuri impletite
din paie. Cladirile din antichitate serveau ca locuinte,ca adaposturi pentru animalele domestice,pentru depo,itare si
erau unele care aveau destinatii religioase sau ca morminte. Spre deose/ire de constructiile din mal si lemn,multe
cele din piatra s$au pastrat pana in ,iua de a,i.
Ierihon
Imagine ,oomorfa gravata pe unul dintre stalpii de la
*o/e2li )epe.
Ierihonul este considerat ca cea mai veche ae,are ur/an din lume, precum i ae,area cu primele fortificaii din
lume. 8l este populat din aproximativ 4""" .#r.
;ortificatiile excavate indica faptul ca orasul vechi a fost construit acum aproximativ 1&.""" de ani, deci undeva
spre sfarsitul perioadei me,olitice circa 1"""" i.#r.%. 8ste astfel primul oras cu ,iduri de aparare din lume cunoscut
pana in pre,ent%. Ceea ce este interesant este ca ,idurile au fost ridicate inainte de descoperirea agriculturii in ,ona
orientala cu cel putin 1.""" de ani. Iar constructiile sunt anterioare piramidelor cu +.""" de ani. =a prima vedere,
colina de doar &" m inaltime, facuta de om, un amestec de ruine construite peste altele anterioare, acoperite de praf
si aluviuni, este de,amagitoare. :ar arheologul Dathleen Den0on a descoperit, in urma excavatiilor din 14!&$14!3,
o adevarata comoara, un turn masiv, din piatra, cu un diametru de 3 m, inalt de 3 m, legat in partea interioara de un
!
,id gros de + m. 8l a fost datat in perioada neolitica, fiind distrus in -urul anilor 3"""$1""" i.#r. :e asemenea, ea a
demonstrat ca orasul a fost distrus si reconstruit succesiv, descoperindu$se peste &' de straturi. <entru a se apara, au
construit ,iduri inalte de & m in -urul locuintelor, precum si turnul de aparare. Accesul in varful lui se facea pe o
scara cu trepte taiate in piatra. S$a mai descoperit si o nisa in perete, ce a fost interpretata drept altar. Eidul de
aparare a fost extins in timp si inaltat, fiind in cele din urma alcatuit din carami,i de pamant arse, captusit in exterior
cu /locuri masive de piatra. Aceste constructii monumentale reflecta organi,area sociala si centrali,area autoritatii
din acea perioada.
*F/e2li )epe, Grfa Catal #H0H2 Catal #H0H2
:escoperirile recente facuta in situl arheologic,sanctuarul *F/e2li )epe din )urcia au schim/at perspectiva istorica
conform careia , doar populatiile agricole sta/ilite au ridicat monumente importante.)emplele monolitice
descoperite la *o/e2li )epe datea,a din anii 4""" i.#r. si nu au putut fi construite decat de vanatori$
culegatori,deoarece in aceea perioada agricultura inca nu se de,voltase.Structura sanctuarului alcatuita din stalpii de
calcar in forma literei I)I este gravata cu desene ,oomorfice si are o inaltime de pana la 1 metri si o greutate de !"
de tone.Acesta este primul sit din lume care demonstrea,a iscusinta vanatorilor$culegatori in construirea unor
structuri complexe dura/ile.:estinatia acestei constructii este necunoscuta,fiind consacrata fie unor ceremonii
religioase,fie unui proiect stiintific.
Schim/arile climatice din perioada neolitica 3""" i.#r.$'""" i.#r.% au determinat de,voltarea si extinderea
agriculturii,ceea ce a condus la aparitia unei societati sta/ile,care si$au investit energia in constructia de locuinte
permanente,reali,ate din lemn,nuiele si tencuiala,caramida si piatra.Catal #H0H2 este unul dintre cele mai timpurii si
vaste situri neolitice,iar ase,area,care datea,a din anii 1""" i.#r.,avea o populatie ce depasea 1"""" de locuitori in
perioada de apogeu.7u existau stra,iJterasele de pe acoperisuri repre,entau cai de acces in locuintele construite din
caramida si namol.
Civili,atiile timpurii s$au de,voltat in numeroase regiuni,inclusiv in America si in China.Civili,atiile care s$au
sta/ilit in Crientul (i-lociu,in -urul (arii (editerane si in nordul Indiei,sunt printre cele mai vechi si mai /ine
cunoscute. <rimele civili,atii au aparut,in general,odata cu de,voltarea culturilor agricole irigate..Comunitatile
compacte si sta/ile care s$au format in aceste conditii aveau o organi,are sociala ce urmareau simplificarea modului
de constructie si sustinerea sistemelor de irigare si a altor proiecte importante. <e Valea Indului,primele vestigii ale
civili,atiei datea,a din perioada ''""$11"" i.#r.,de,valuind o executie arhitecturala remarca/ila pentru vremea
respectiva.Stra,ile erau proiectate pe un model de retea uniforma,iar cladirile rectangulare erau dotate cu sisteme de
canali,are concepute astfel incat sa separe apa folosita de cea curata.=ocuitorii ase,arilor de pe Valea Indului sunt
printre primii din lume care au folosit arcul,ca element de arhitectura.
Arhitectura egiptean
.
Articol principalK Arhitectura n 8giptul antic.
<iramidele din *i,a
Vechile orase egiptene erau construite din chirpici si caramida.;iind construite pe valea inunda/ila a 7ilului,acestea
s$au degradat si au fost distruse.Grmele descoperite ilustrea,a stiluri variate de temple,construite din coloane de
piatra si lintouri,sau fatade de piatra gravate si piramide.
6eligio,itatea egiptenilor se reflect i n arhitectura acestora. Aceasta cuprindeaK
temple de cult, nchinate ,eilor sau faraonilorJ
morminte, care exprimau importana pe care egiptenii o acordau vieii de dincolo. Camenii /ogai
construiau masta/ale, iar faraonii piramide. 8xempleK masta/alele de la A/0dos, <iramida lui
Dheops, Dhephren i (i2erinos, piramida n trepte a lui :-oser de la Sa22arah, piramida rom/oidal de la :aur.
temple funerare, care erau constucii de mari dimensiuni, uneori spate n stnc, exempleK templul
reginei #at epsut de la :eir el$5ahri, templul funerar al lui )utan2hamon din Valea 6egilor, mormntul lui 6amses
al II$lea de la A/u Sim/el, templele de la =uxor i Darna2.
Gnul dintre cei mai vechi arhiteci cunoscui este considerat Imhotep, su/ a crui ndrumare a fost ridicat piramida
de la SaLLarah, prima construcie monumental din piatr. <iramidele egiptene, sim/ol al 8giptului antic, sunt cele
mai mari monumente din piatra de pe pmnt.
Coloanele templelor erau mpodo/ite cu diverse sculpturi ce imitau modele vegetaleK palmier, de lotus, papirus.
(asta/a

<iramida de la
SaLLara

)emplul de la Darna2

)emplul lui #orus

Coloana ornamentata

)emplul de la A/u
Sim/el

C/eliscul de la =uxor

)emplul
reginei #at epsut

)emplul de la =uxor

)emplul lui Isis,<hilae

)emplul lui Isis,<hilae
Stilurile coloanelor
egiptene

(odel de casa
egipteana

*ranar
Arhitectura mesopotamian
1
Eigguratul din Gr, vechi de peste patru milenii
<alatele popoarelor mesopotamiene sumerieni, a22adieni, asirieni, /a/ilonieni% erau vaste, impuntoare.
:eoarece piatra i lemnul erau rare n acest regiune, ca material de construc ie se utili,au crmi,ile din pmnt
uscat crude% arse la soare. @n -urul anului &'"" .#r., ncepe s fie utili,at i crmida ars n cuptoare, iar
ca liant /itumul. :in mileniul I .#r. se introduce i crmida smluit. 5ogat decorate, aveau intrri, scri i turnuri
monumentale. Ca ornament, se utili,au forme n relief, crmida smluit i policrom.
C alt inovaie o constituie introducerea arcurilor i a /olilor care nlocuiete clasica structur trilitic stlp i
grind%.
Civili,aia mesopotamian a creat ,iguratul, templu cu mai multe nivele, avnd la partea superioar un sanctuar. Cel
mai cunoscut ,igurat este cele/rul )urn 5a/el. <alatele suveranilor Sargon al II$lea, Assur/anipal i7a/ucodonosor,
precum i oraele Gr, Assur, 7inive, :Mr$Sarru2Nn sunt mrturii ale unei vechi tradiii arhitecturale.
8xempleK <oarta ,eiei I tar, *rdinile suspendate ale Semiramidei, )emplul lui (ardu2 )urnul 5a/ilonului%
Crasul 5a/ilon$reconstuctie

Anticul oras 5a/ilon

Eidurile orasului 5a/ilon

*radinile Suspendate

)urnul lui (ardu2

<oarta lui Ishtar
Arhitectura persan
Ca i la mesopotamieni, palatele persane erau de mari dimensiuni i /ogat ornamentate. <er ii au mai construit
morminte spate n stnc hipogee%.
3
8xempleK <alatul lui :arius I de la Susa din care s$a pstrat doar relieful cu I;ri,a arcailorI%, <alatul lui 9erxes de
la <ersepolis, precum i alte palate la <asargade, Susa i 8c/atana.
;rescele de pe palatul din
Susa,repre,entand arcasii persi

<ersepolis


Arhitectura clasic (500 .Hr. - 500 d.Hr.)
In orasele societatilor antice,constructiile se faceau din piatra,ca sa fie solide si dura/ile,fiind deseori placate cu roci
decoraive ca marmura,pentru un aspect impresionant.8rau reali,ate manual,existau de-a unelte si
dispo,itive,schelele,care permiteau ridicarea edificiilor mari si arcadelor sotisficate. *recii erau /uni
4
arhitecti.Studiul matematicii le$a servit in proiectarea unor cladiri /ine proportionate,in armonie cu peisa-ul.<rin '""
i.#r.,grecii faceau planuri de ur/anism,proiectand in detaliu orase intregi si dispunand stra,ile dupa un caroia-.<ana
si constructorii din America Centrala foloseau planificarea ur/anistica.In alte regiuni,orasele s$au de,voltat pornind
de la ase,ari initiale$sate,fortarete,porturi sau intretaieri de drumuri$avand un mod de dispunere mult mai putin
ordonat.
6omanii au adoptat multe idei ale grecilor,dar au descoperit si tehnici noi.Gna dintre acestea a fost o/tinerea
/etonului,in -urul anului &"" i.#r.=a inceput,/etonul era utili,at la fundatii,dar nu dupa mult timp a fost inclus in
structura ,idurilor si a acoperisurilor imenselor domuri.6omanii au mai reali,at arcade pentru case,poduri si
apeducte.<rin secolul II d.#r.,in orasele romane existau /locuri de apartamente cu +$! eta-e,numite insulae.Crasele
romane au constituit germenii oraselor aglomerate din ,ilele noastre.
C/iectivele constructiilor au devenit mult mai am/itioase si mai sotisficate.In Imperiul 6oman,<ersia,India,China si
(exic s$au reali,at drumuri pavate,care permiteau o circulatie mai rapida si folosirea carelor pentru transportarea
unor poveri mai mari.Apa era trimisa,prin canale sau prin apeductele inaltate,sa alimente,e orasele.
In America Centrala s$au ridicat piramide si alte constructii imense in centre religioase impresionante prin
proportii.)oata munca acesteia a necesitat adunarea si organi,area unui numar mare de oameni,precum si asigurarea
hranei lor si a materialelor de constructii.8ra nevoie de arhitecti,supraveghetori si constructori,ca sa aleaga
materialele si sa cordone,e lucrarile.S$a facut un important progres in activitatile practice,in cunostintele de
matematica si in principiile de reali,are a constructiilor. (eseriile aferente constructiilor,cunoscute asta,i,au aparut
in perioada respectiva.In toata lumea,tehnicile s$au im/unatatit,chiar si in cele mai simple societati,si in sate,chiar
daca din cau,a folosirii lemnului$care se deteriorea,a rapid$din acele cladiri au ramas doar cateva urme. In ,onele de
clima rece s$au descoperit noi metode de a contracara frigul si ume,eala.In regiunile calde s$au reali,at constructii
racoroase si um/roase,cu arcade,iluminat si ventilatie adecvate. (aiasii au construit piramide inalte,care sa
depaseasca inaltimea ar/orilor din -unga incon-uratoare.(ilioane de /locuri din piatra au fost finisate si ridicate si
carate cu spinarea pentru construirea partii de sus.
Arcul
Vila

5aie <u/lica

Circus (aximus

;orumul lui )raian


)eatre si amfiteatre



6oma$macheta
Arhitectura egeean
Creta
Creta a repre,entat locul de /astina al celei mai timpurii civili,atii europene,civili,atia minoica.(em/rii acesteia au
construit pana in anul &""" i.#r. palate si ase,ari cu drumuri pavate.<alatul din Cnossos,construit in 1!"" i.#r.,era
alcatuit din peste 1""" de camere,situate la eta-e diferite,/eneficiind din alimentare cu apa prin apeducte si de
1"
sisteme sanitare si de canali,are.)rasatura specifica a arhitecturii minoice consta in forma coloanelor,mai inguste la
/a,a si cu diametrul tot mai mare catre varf.)riunchiurile de chiparos folosite pentru coloane erau infipte in pamant
invers,pentru a preveni inmugurirea.Aceasta estetica s$a pastrat pana si atunci cand minoicii au trecut la folosirea
coloanelor de piatra.<alatul cretan nu are aspect de fortrea precum cel mesopotamian, deoarece prime-dia
inva,iillor exterioare era mai mic. :in acest motiv, accentul nu cade pe ,idurile de fortificaie, ci pe deschiderea
ctre peisa- i pe confort.
6uinele <alatului din Dnossos, vechi de aproape dou milenii
8xempleK palatele de la Dnossos, <haistos.
<alatul din Dnossos

Interior

:elfini pictati
Micene
<opor de r,/oinici, micenienii aveau palatele fortificate, ncon-urate de ,iduri groase din /locuri de piatr
nefasonat ,iduri ciclopice% i prev,ute cu turnuri de aprare. @n interior aveau o camer central, numit megaron,
care era o sal de mari dimensiuni. (egaronul va fi preluat de greci n construcia templelor.
8xempleK palatele de la (icene i )irint.
(ormintele miceniene sunt de form circular i acoperite cu o cupol.Cele ale famililor /ogate puteau avea un
diametru i de peste 1" m. 8xempluK mormintele regale de la (icene mormntul lui Atreu%.
Troia
Ca i n ca,ul cetii din <elopone,, ae,rile din )roia sunt dominate de construciile de tip megaron. Ca material
de construc ie se utili,a piatra, crmida crud sau lemn. @n cadrul a e,rii )roia II a fost identificat i o colonad,
prima cunoscut n arhitectura greac.
<oarta =eului al palatului din
(icene
Intarea in mormantul lui Atreu

Eidurile )roiei
Clasicismul greco-roman
Grecia antic
11
<artenonul, a a cum arat ast,i
)emplul Eeitei 7i2e
)emplele si teatrele grecesti repre,entau cladiri marete ale *reciei antice.)emplele erau construite pe piloni,fiind
alcatuite din structuri rectangulare inchise,cu acoperisuri -oase,ce se spri-ineau pe coloane.)eatrele erau preva,ute cu
locuri pentru se,ut gradene%,amplasate circular si pe niveluri diferite trepte%.Arhitectura greceasca a mostenit
numeroase elemente din culturi si timpuri diferite.Coloana dorica a aparut pentru prima data pe teritoriul *reciei
antice im/inand capitelul micenian cu o coloana verticala de forma conica,in stilul arhitectural al egiptenilor,cu care
grecii au avut legaturi stranse inca din sec. VII i.#r.Coloana dorica a fost apoi inlocuita cu coloana ionica,originara
din Asia (ica. <rima coloana corintica se afla in templul lui Apollo 8picurius din 5assae.8a porneste de la stilul
ionic,insa repre,inta un capitel floral ela/orat.Acest stil a devenit popular odata cu de,voltarea civili,atiei romane.
Arhitectura *reciei antice ilustrea, interesul grecilor pentru organi,area ora elor$state , reali,area de construc ii
func ionale pentru necesit ile lor materiale i spirituale i sta/ilirea unor principii estetice.
<entru a o/ ine perfec iunea construc iilor, grecii au inventat ordinele de arhitecturK
doric, ela/orat n perioada arhaic, se carcteri,ea, prin ro/uste e forme puternice i decora ii so/re.
ionic, ela/orat n aceea i perioad, este mai /ogat decorat i are propor ii mai ,velte i elegante.
corintic, aprut mai tr,iu, la sfr itul perioadei clasice, este asemntor cu ionicul, dar are capitelul mai /ogat
decorat.
1&
8dificiile construite de greci au constituit adevrate modele pentru arhitectura roman. <rintre forme constructive
amintimK
agora pia a pu/lic%K centrul spiritual, -uridic, politic i comercial al comunit ii,
templulK lca e de cult nchinate ,eilor,
teatrulK loc pu/lic destinat desf urrii spectacolelor,
stadionulK loc pu/lic destinat ntrecerilor sportive i olimpiadelor,
palestruK construc ie mai mic, acoperit, pentru ntrecerile de gimnastic sau luptelor corp la corp,
monument comemorativK construit n cinstea unor evenimente importante sau unor eroi,
mausoleu,
/i/liotec,
mu,eu,
pinacotec.
Acropole grKIorasul de susI%
Apogeul arhitecturii monumentale grece ti a fost atins prin reali,area templelor de pe Acropola Atenei, devenite
ulterior te,aur al ntregii umanit i.
Arhitectura greac clasic se regse te n numeroasele temple care s$au pstrat n coloniile grece ti din
sudul Italiei i din Sicilia.
<rintre construc iile monumentale ale *reciei antice men ionmK ;arul din Alexandria, Acropola din
Atena, <artenonul, )emplul Atenei 7i2e, 8rechteionul.
<artenonul

)emplul lui Artemis
din 8fes

Altar din Siracu,a

Stoa lui Attalus
Acropolisul

Agora din )0r

)emplul lui #efaistos
Amfiteatrul de la
:elphi

(ausoleul din
#alicarnas

Atena

Amfiteatrul de la
:elphi

Stadionul din
8pidauros

)eatrul lui :ionis

)emplul lui Eeus
Climpianul
1'
;arul din Alexandria
Stilul elenistic
:upa infrangerea suferita de atenieni in ra,/oiul peleponesiac cu Sparta,*recia a cunoscut un haos politic si
economic.6edresarea a inceput a/ia in perioada lui Alexandru cel (are,odata cu de,voltarea civili,atiei
elenistice.7oul imperiu a inlesnit raspandirea stilului arhitectonic grecesc si inflorirea economica,favori,and
de,voltarea unei arhitecturi impresionante.Scarile grandioase au devenit un motiv popular,fostele locuinte modeste
ale grecilos s$au transformat in constructii somptuase,coloanele fiind impodo/ite cu statui repre,entand oameni
instariti.In acest context au existat voci care au considerat decadente transformarile,o intruchipare a exceselor
imperiului si a a/andonarii simplitatii.
Arhitectura roman
1+
Articol principalK Arhitectura roman.
Colosseum
Arhitectura greceasca a contri/uit cu influente semnificative la de,voltarea arhitecturii romane,elementele grecesti
fiind folosite in scop decorativ sau la fatade. @n compara ie cu vechile civili,a ii, romanii au creat principii
constructive noi, exploatnd mai /ine calit ile materialelor i introducnd materiale noi ca cimentul.Structura
cladirilor romane se /a,a pe /oltile si ,idurile de piatra si /eton ,si nu pe sisteme cu stalpi si grin,i ca la arhitectura
greaca.5olta si cupolele le$au permis romanilor sa ,ideasca spatii mai mari,fara a folosi stalpi de sustinere
intermediari.6omanii au initiat utili,area amestecului de /eton in constructii,fa/ricat din var,molo,,apa si cenusa
vulcanica,acoperind suprafete mari. Acesta a permis de,voltarea construc iilor la o scar nemaintlnit pn atunci
reali,ndu$se cldiri monumentale caK <anteonul, Colosseumul. :escoperirea /etonului ca material de construc ie va
revolu iona arhitectura, sta/ilindu$se noi concep ii spa iale. Construc iile se reali,ea, mai rapid i au mai mult
sta/ilitate. Ase,arile romane se construiau dupa un plan de sistemati,are in forma rectangulara,in -urul a doua
drumuri largi care formau axele nord$sud si est$vest.;orumul,predecesorul pietei pu/lice ,era construit pe agora
greceasca si se afla la intersectia dintre aceste doua drumuri,fiind incon-urat de cladiri pu/lice,de exemplu,/a,ilici
sali de -udecata si activitati comerciale%,temple si arce de triumf. Statul detinea monopol asupra materialelor de
constructie.;a/ricarea carami,ilor se desfasura in caramidariile statului,iar armata suporta cheltuielile pentru
construirea cladirilor civile.:rumurile si podurile care stra/ateau imperiul au permis circulatia rapida a
/unurilor,informatiilor si trupelor.Vila romana,cu gradini,terase si coloane,ilustrea,a situatia materiala infloritoare a
romanilor. ;iind o expresie a puterii statului, arta 6omei antice, era dominat de spiritul utilitar i practic al
romanilor. :e la arhitectura etrusc i greac, romanii au preluatK
noile principii ur/anistice utili,area unor planuri regulate la proiectarea ora elor, cu str,i i trotuare pentru
circula ie, canali,are%J
ideea pie ei pu/lice ca centru al ora uluiJ
ordinele de arhitectur doric, ionic i corintic%J
ideea decorrii construc iilor prin picturi i mo,aic.
Apeduct
)ipurile de construc iiK
1!
forumulK centrul ora ului, locul unde se adun to i locuitorii cet iiJ exempleK cele ridicate
de Ce,ar, Augustus, )raian, 7erva, VespasianJ
/a,ilicaK construc ii de mari dimensiuni unde au loc adunri pu/lice, edin ele SenatuluiJ exempleK 5a,ilica Omilia,
Glpia, *iuliaJ
teatrul, amfiteatrul, odeonul, stadionul, circulK edificii destinate distrac ieiJ exempleK Colosseum, )eatrul lui
(arcellus, amfiteatrele din Arles, 7mes, VeronaJ
termele /ile pu/lice%K termele lui Agrippa, Caracalla, :iocle ian i Constantin cel (areJ
monumente comemorativeK erau ridicate nu numai n cinstea unor eroi, ci i pentru a glorifica mpratulJ exempleK
arcurile de triumf ale mpra ilor Septimiu Sever, )itus, )raian, Constantin, columna lui )raian, monumentul
triumfal )ropaeum )raiani de la Adamclisi, Constan a %J
locuin eleK cele de la ora se numeau Ivila ur/anaI, iar cele de la ar, Ivilla rusticaIJ exemple K casele din <ompei i
#erculanumJ
palatele imperiale, care devin foarte numeroase n perioada imperiuluiJ exempleK <alatul ;lavilor, <alatul
lui :iocle ian J
templeleK pot fi nchinate unui ,eu sau mai multor ,eiJ exempleK <antheonul, templul Vestei, templul lui ?upiterJ
canale i apeducte, necesare alimentrii cu apa a ora elor aflate n plin expansiune exempluK canali,area 6omei
antice%J
poduri, care asigurau legtura ntre diferitele regiuni ale unui vast imperiuJ exempleK <odul din AlcPntara )oledo%J
construc ii militareJ exempleK Castrul roman Apulum din Al/a Iulia.
Cresterea si expasiunea Imperiului 6oman s$a reflectat in grandoarea arhitecturii.Intensificarea amenintarilor
externe si popoarelor migratoare din secolul III, lipsa /anilor ,succesiunea imparatilor incompetenti si pra/usirea
lenta a imperiului au oprit evolutia arhitecturii.
Colosseum

Interiorul
Colosseumului

Arcul lui )itus

<od 6oman

;orum

)emplu

5aie pu/lica

=udus (agnus

<orta <alatina

Cupola <anteonului

:omus Aurea

<alat

;orum

)eatru
;orum
Columna lui )raian
Arhitectura asiatic
Arhitectura chinez
1.
Gn adevrat sim/ol al Chinei, (arele Eid Chine,esc a fost construit ntr$o perioad ndelungat ncepnd cu
epoca dinastiei #an timpurie secolul al III$lea .#r.%, fiind terminat n timpul dinastiei (ing secolul al 9V$
lea%.(ausoleul primului imparat chine,,Qin Shi #uang,are marimea unui orasel.
C alt construc ie remarca/il este pagoda templului Song$0ue !&' d.#r.%. @nalt de +" m., construc ia acesteia
trdea, influen ele stilului stupei indiene.
@n timpul dinastiei )ang .13 $ 4"1%, se reali,ea, monumentul clasic al arhitecturii chine,eK (area pagoda a g tei
sl/atice. =a fel de interesante sunt pagodele din fier i /ron, executate su/ :inastia Song 4." $ 1&14%, unde se
remarc pagoda din )anian Sian.
C alt capodoper a arhitecturii clasice este <alatul Imperial din <e2ing, construit su/ dinastia (ing 1'.3 $ 1.++%.
=ocuintele traditionale chine,esti erau construite in general din lemn,fiind mai re,istente la cutremure.Aveau forme
rectangulare si structuri de grin,i cu console care sustineau acoperisurile din tigle.<agoda era cel mai cunoscut
model de edificiu chine,esc,o forma mai evoluata a stupei,care provine din India.






Arhitectura hindus
<erioadele *upta au produs capodoperele arhitecturii sculptate indieneK templele rupestre de la A-anta. @n secolele
I9 $ 9IV, se ridic multe temple n aer li/er a cror arhitectur devine tot mai complex. Gn exemplu este templul
de la Dha-uraho, cu o nl ime de '3 m, decorat cu o enorm oper de sculptur.
Gn monument caracteristic arhitecturii indiene este edificiul de tip stMpa, cea mai cele/r fiind cea de la Sanchi.






Arhitectura japonez
Continuatoare a tradi iilor chine,e, arhitectura -apone, i$a urmat drumul propriu, reali,nd construc ii de
dimensiuni mai reduse comparativ cu monumentalismul artei chine,e%. Gtili,nd cu precdere lemnul ca material
de construc ie , edificiile nipone se caracteri,ea, printr$un rafinat -oc al detaliilor decorative sau arhitecturale.
<rintre capodopere putem men ionaK
11
templul mnstirii #Fr0u-i de lng fosta capital 7ara, unde se pstrea, cele mai vechi edificii de lemn din lume
nceputul secolului al VII$lea d.#r.%
palatul imperial din D0oto
templul <hoenix din G-i de lng D0oto
pavilionul de aur din D0oto ars n 14!"%, monument clasic al arhitecturii -apone,e.






Arhitectura islamic
Arhitectura din perioada dinastiei Cmeia,ilor are ca monumente repre,entative (oscheea
Cmeia,ilor din :amasc i (area (oschee din CRrdo/a. @n timpul dinastiei A//asi,ilor, se construiescK (oscheea
Al$A,har i moscheea I/n$)ulun din Cairo, precum i moscheea Dalean din 5uhara.
13
)a- (ahal, unul dintre cele mai cele/re monumente de arhitectur islamic
Arhitectura i tehica construc iilor ara/e au exercitat o influen important asupra artei monumentale din regiunile
n care s$a rspndit religia i cultura islamic. Astfel, n Africa de 7ord i <eninsula I/eric, s$au de,voltat
ora ele CRrdo/a, Sevilla, *ranada, (arra2ech, 6a/at. <rintre edificiile monumentale specifice perioadei secolelor
9I$9III din aceste regiuni, putem men ionaK Alca,arul din Sevilla, <alatul Alham/ra din *ranada, moscheea 8l
(ansur din (arra2ech. Influen a islamic s$a manifestat i n Asia. =a Samar2and s$au construit o serie de moschei
i mausolee, printre care se remarc moscheele din pia a 6eghistan, construite de Glugh 5eg. @n India, arta islamic
atinge apogeul prin cele/rul monument )a- (ahal. @n Iran, se remarc (oscheea ahului, palatele Ali$Dapu i Cil$
Sutun, toate din Isfahan. @n spa iul otoman, printre monumentele mai cele/re putem men ionaK (oscheea
Selimi0e de la Adrianopol, (oscheea Al/astr, <alatul )op Dapi.
C prim caracteristic a construc iilor monumentale islamice o constituie concep ia unitar privind spa iul destinat
cultului religios. Arta ornamentului ocup un loc deose/it n decorarea construc iilor. Acesta era alctuit din motive
geometrice sau florale denumite ara/escuri.=anga moschei,musulmanii construiau minarete in care urca mue,inul
pentru a chema oamenii la rugaciune.;orma minaretelor si cea a cupolelor,sau a domurilor cu forma unor
cepe,ase,ate in varful moscheii sunt caracteristice arhitecturii musulmane.
Cupola Stncii din Ierusalim







America precolumbian
Aztecii
@n perioada de nflorire a statului a,tec 1'+4 $ 1!&1%, s$au amena-at centre religioase importante. Astfel,
ora ul )eotihuacPn, cu monumentele sale impuntoare <iramida Soarelui, <iramida =unii, )emplul
lui Quet,alcoatl% se ntindea pe o suprafa de circa &! 2m&. =a fel de remarca/ile sunt construc iile reali,ate
n )enochtitlan, mai ales palatelele suveranului (octe,uma.
14

Maya ii
Chichen itza
C caracteristic a acestei civili,a ii, cea mai nfloritoare din America precolum/ian, o constituie faptul c
principalele ora e i construc ii monumentale au fost construite n locuri greu accesi/ile. Construc iile destinate
cultului religios ocupau suprafe e mult mai mari dect cele din ,onele re,ervate locuin elor.
:intre cele +"" de ora e ma0a e identificate, cel mai /ine conservat este ChichAn It,P. Aici s$au construit, pe lng
piramide n numr destul de mare i de dimensiuni impresionante%, temple, stele funerare, /ogat ornamentate cu
motive animale, vegetale sau hieroglife. )oate acestea dovedesc miestria artei ma0a e, neatins de niciunul din
popoarele precolum/iene.



Inca ii
&"
(achu <icchu
Arhitectura inca ilor era simpl, cu pu ine ornamente, dar cu accentul pus pe func ional i de o mare perfec iune
tehnic a execu iei.
@n ora ul Cu,co, capitala Imperiului Inca, s$au reali,at mari construc ii civile i religioase. <e lng miile de case
construite din lut /ttorit, se remarc giganticele temple reali,ate din /locuri de piatr de +$! m latura, utili,nd o
tehnologie avansat pentru acea epoc secolul al 9V$lea%
@n perioada cuceririi spaniole, ultimul refugiu al inca ilor a fost ora ul (achu <icchu. Citadela construit aici,
reali,at cu o remarca/il ingenio,itate, a fost amplasat pe vrfurile inaccesi/ile ale mun ilor la peste '.""" m
altitudine.
Arhitectura viking
Stil arhitectural proiectat si utili,at in Scandinavia si 7ordul 8uropei,in secolele I9$9I.Casele erau construite din
lemn,peretii din lemn,sapate in pamant,cu pietre ase,ate la /a,a.=a fel si templele,cat si /isericile timpurii,erau
construite din lemn. Casele lungi,specifice vi2ingilor, propor ional nguste, cu cate o singura camera,au fost gasite in
diferite pr i ale lumii, inclusiv in Asia , 8uropa si America de 7ord .



Arica
@n afara civili,a iei antice egiptene, n Africa au mai cunoscut o deose/it nflorire nc din antichitateK arhitectura
nu/ian, axumita, maghre/ian i altele, la care s se adauge ulterior arhitectura spa iului sud$african, a ,onei
sSahili, a ,onei centrafricane etc.
<rintre edificiile remarca/ile men ionmK construc iile din regatul Axum, 8tiopia%, cet ile Stone
)oSn din Ean,i/ar, =eptis (agna =i/ia%, 5Ani #ammad din Algeria, palatul regal din A/ome0 5enin%.
Arhitectura paleocre tinT modificareU
6itualurile cultului cre tin a/ia aprut se desf urau la nceput n case particulare, n care se amena-au ncperi
speciali,ate. =a mi-locul secolului al IV$lea, apar primele case$/iserici. Alte locuri unde se desf urau ritualurile au
fost catacom/ele i avem ca exemplu pe cele amena-ate la marginea ora elor 6oma, 7eapole, Sicilia.
<rimele /iserici cre tine au aprut n secolul al IV$lea, avnd ca model vechile /a,ilici romane. 5a,ilica cre tin
preia formele /a,ilicii profane pe care le adaptea, func iunii religioase, do/ndind cu timpul o structur
arhitectural complex transmis n ntreaga lume cre tin.
Arhitectura paleocre tin cunoa te dou tipuri constructive principaleK
tipul /a,ilicalK cldiri de dimensiuni mari care s adposteasc un numr mare de credincio i
tipul centralK edificii de dimensiuni mai reduse, cum ar fi /aptisteriile i mausoleele.
Arhitectura medie!al (500-1500)
&1
Chateau de ;alaise
Castelul 5odiam
Chteau de Chteau/riand
=eeds Castle
Alca,ar de Segovia
=ondon )oSer
Stilurile de constructie erau diferite in diverse parti ale lumii.In ,onele cu clima calda si umeda,cladirile erau
construite astfel incat sa ofere racoare si um/ra,pe cand in ,onele cu clima rece,ele constituiau un adapost impotriva
vanturilor,ploilor,ninsorilor si gerului.Acolo unde se gaseau copaci din a/undenta,constructiile erau in intregime din
lemn.Acesta era in ca,ul 8uropei de nord si ?aponiei.=a inceput,castelele erau construite din lemn,insa deteriorarea
rapida si riscul incendiilor au cau,at inlocuirea acestora cu castele din piatra,care erau mult mai dura/ile.In regiunile
aride se utili,au carami,i uscate la soare,sau chirpici.Cu piatra si caramida se lucra mai greu,insa constructorii de
/iserici,temple si palate sperau ca vor lasa posteritatii un reper dura/il.<e masura ce tehnicile de constructie au
progresat,stilurile arhitectonice au devenit mai complexe,inclu,and arcade,acoperisuri maiestuoase si
cupole.(inaretele,pagodele si turlele /isericilor au devenit mai inalte si cu forme mai gratioase.
;ortificatiile erau mai inalte si masive.Eidurile exterioare ale castelelor erau construite in asa fel incat sa inchida o
ase,are,uneori un oras intreg.7orman,ii erau maestrii in construirea castelelor,dar si -apone,ii,ara/ii si ma0asii erau
priceputi in acest domeniu.In toata 8uropa de Vest se puteau intalni castele construite pe inaltimi si impre-muite cu
un ,id de aparare din lemn sau din piatra, situat la mare distanta.In ca,ul unui atac,satenii se adaposteau la
castel.Satul si impre-umuirea puteau fi -efuite si incendiate,dar oamenii erau salvati.<rin anul 1""" au inceput sa se
construiasca cladiri elegante pentru negustori,pravalii si ghilde comerciale.Crase ca #ang,hou,)eotihuacan,Cordo/a
si Danau- aveau proportii impresionante.)reptat aparea un stil laic,nereligios,sta/ilind concepte ce vor fi adoptate de
arhitectii de mai tar,iu. (area ma-oritatea oamenilor tot locuiau in constructii simple.Corturile americanilor,facute
din piei,ca/anele din /usteni europeni,corturile ara/e si casele lungi ale indone,ienilor,ridicate rapid,din materiale
simple,satisfaceau cu prisosinta cerintele celor care le locuiau.8rau mai conforta/ile decat castele reci din piatra.
In 8uropa,ma-oritatea oamenilor isi construiau case din lemn,deoarece acesta era ieftin si din a/undenta.=emnul lua
foc din nefericire sau putre,ea.:e aceea,pentru cladirile importante se folosea piatra.Castelele si ,idurile oraselor
erau construite din /locuri mari de piatra,/ine im/inate.Catedralele erau concepute intr$un stil gotic nou.Arcadelor
rotun-ite si pilonilor masivi din vechiul stil romantic le$au luat locul arcadelor cu varf ascutit,piloni mai ,velti si
ferestre inalte,cu vitralii.<retutindeni in lume,cladirile au capatat o forma mai eleganta,mai putin
greoaie.Crnamentele sculptate din templele 2hmere,acoperisurile palatelor si templelor (ing din China si
remarca/ila lemnarie -apone,a sunt repere ale unei perioade fecunde din punct de vedere arhitectonic.
&&
<entru construirea unui castel era nevoie de o echipa numeroasa de lucratori,consuda de un ,idar mason% cu
experienta.(aterialele erau aduse in po,itia necesara folosindu$se franghii,scripeti,schele de lemn si cai.Cioplirea
pietrei era o serie importanta,al carei practicanti$;reemason$ erau iscusiti si apreciati,taiau si fasonau cu preci,ie
/locurile de piatra.Constructorii roughmasin% cladeau ,idul de piatra conform indicatiilor primite de la superiori$
freemason.
Sosirea turcilor otomani in lumea musulmana au adus un suflu nou arhitecturii islamice cu influente selgiucide si
persane si au fost create arcade,domuri,piloni si mo,aicuri. In America de Sud,pe inaltimile An,ilor,incasii
construiau cetatea remarca/ila, (achu <icchu.In Crientul 8xtrem,ti/etanii construiau manastiri lipite de versantii
a/rupti din #imala0a.In Africa,etiopenii sculptau /iserici crestine direct in stanca.
Arhitectura bi"antin
Articol principalK Arhitectur /i,antin.
&'
Catedrala Sfantului Vasile
5iserica ISf. SofiaI, capodoper a arhitecturii /i,antine, devenit moschee dup cderea Constantinopolului
:e la tradi ia roman sunt preluate cu precdere construc iile religioaseK mnstiri, /iserici, /aptisterii i /iserici$
necropol.@n perioada /i,antin timpurie n special su/ conducerea lui Iustinian%, arta cunoa te o perioad de
nflorire, repre,entat n arhitectur prin construc iile monumentale din Constantinopol /iserica ISf. SofiaI% i
din 6avenna 5a,ilica San Vitale%.
5asilica San Vitale din 6avenna, unul din monumentele cele mai repre,entative ale arhitecturii /i,antine din 8uropa
Cccidental
5isericile, mai ales cele mari, impresionau prin dimensiuni, mre ia cupolei, /og ia ornamentelor.Astfel, arta
mo,aicului atinge la /i,antini o splendoare fr precedent, fiind utili,ate materiale caK marmur, sidef, aur, argint,
pietre pre ioase. Specifice perioadei /i,antine mi-locii suntK /a,ilica San (arco din Vene ia , /iserica Sf. Sofia
din Diev, Sf. Sofia din 7ovgorod, /iserica mnstirii #osios =u2as din ;ocida.
@n perioada /i,antin tr,ie, su/ dinastia <aleolog, s$au construitK palatul <aleologilor din Constantinopol,
mnstirile din Salonic, (untele Athos, )rape,unt, /iserica mnstirii Chora din Constantinopol, /iserica
<antanassa din (istra.
@n Italia, stilul /i,antin pote fi exemplificat prin /a,ilicile 5a,ilica San (arco din Vene ia , San <aolo fuori le
muri, Santa (aria (aggiore. @n ara noastr, influen e /i,antine putem gsi la (nstirea Curtea de Arge.
Arhitectura /i,antina ortodoxa va fi raspandita si in 6usia )arista,careia ii vor fi adaugate elemente stilului rusesc.
ve,i Catedrala Sfantului Vasile din <iata 6osie,(oscova%.
Arhitectura romanic
Articol principalK Arhitectura romanic.
&+
5a,ilica San (arco din Vene ia
Arhitectura romanica,primul stil arhitectural uniformi,at din vestul 8uropei,care a precedat pra/usirea 6omei,a fost
una predominant ecle,iastica,reflectand dominatia /isericii medievale.5isericile timpurii din vest pornesc de la
modelul /a,ilicii romane,a carei schita a fost modificata pentru a corespunde noii sale utilitati.<ronaosul a fost mutat
in partea de vest a cladirii,iar sectorul estic a fost inlocuit cu altarul si a/sida,locul in care preotii savarseau
liturghia.In aceasta perioada s$a adaugat capela de vest,iar cel mai important element al /isericii cuprindea nava,in
vest,re,ervata enoriasilor,si altarul,in est,unde oficia clerul.Capelele de vest ale /isericilor au devenit cu timpul mai
incapatoare,cu turnuri si chiar cu o galerie pentru conducatorul laic.Aceasta tendinta exprima,din punct de vedere
fi,ic,cresterea puterii regilor franci.In timp,structura constructiilor a devenit mai usoara,iar /olta sustinuta de pilastri
a inlocuit /oltile in cruce timpurii,ai caror pereti masivi exercitau o presiune laterala puternica asupra constructiilor.
8xpresie artistic a societ ii feudale, stilul romanic s$a de,voltat n secolele 9 $ 9III, pornind de la trsturile
specifice artei carolingiene, ale artei antice romane i de la unele influen e /i,antine. @n aceast perioad de
insta/ilitate, un accent deose/it cade pe edificarea cet ilor, sim/ol al puterii no/ililor, dar i necesitate aprarea
mpotriva inva,iilor%. C data cu cre terea rolului monahismului, se construiesc multe mnstiri, exempleK
mnstirea Clun0 din ;ran a , Santiago de Compostella din Spania i (onreale din Italia.
5isericile romanice au un aspect sever i auster. Eidurile groase, cu ferestre mici, dau impresia de masivitate i
ro/uste e. Ca plan de construc ie este utili,at frecvent cel n form de cruce. 8xemplificriK capela din Aachen,
/isericile Saint 5enot$sur$=oire, Saint )rophime, Sainte (adeleine, Catedrala din Vorms, Catedrala
din (ain,,Catedrala din Spe0er, 5a,ilica SantWAm/rogio din (ilano, 5a,ilica San (arco din Vene ia , :omul
din <isa, )urnul =ondrei, catedrala Santiago de Compostela @n 6omnia avem ca exemplu Catedrala Sfntul (ihail
din Al/a Iulia









Arhitectura gotic
Articol principalK Arhitectura gotic.
&!
7otre :ame
*oticul poate fi considerat cea mai ndr,nea inven ie n domeniul arhitecturii occidentale.Spre deose/ire de
romanic, goticul este un stil predominant ur/an.Construc iile gotice devin astfel un sim/ol al puterii i autonomiei
ora elor. Arhitectura gotica avea la /a,a preocuparea arhitectilor pentru distri/utia fortelor care actionea,a in
interiorul structurii cladirii,pe care acestia le$au directionat de$a lungul coloanelor,grin,ilor si contraforturilor
exterioare. Arhitectura din aceasta perioada era in continuare centrata pe stilul ecle,iastic,noul sistem fiind
determinat de tendinta de a proiecta catedrale impunatoare,cu ,iduri si /olti foarte inalteavantate la cer.Sistemul
redus de stalpi,contraforti si arce permitea umplerea spatiilor dintre stalpi si ferestre,lucru imposi/il de reali,at in
ca,ul /isericilor construite in vechiul stil romanic. Arhitectii romani au decorat oca,ional marginile /oltilor in cruce
cu nervuri.Arhitectii gotici au transformat nervurile in elemente structurale principale ale acoperisului,carora le$a dat
o forma de arce usor semicirculare,umpland apoi spatiile dintre striuri cu /olti gotice frante.Au re,ultat astfel de
constructii mai re,istente si mai usoare.=a intalnirea cu o coloana sau ,id,arcele frante si /oltile au avanta-ul de$a
transfera forta in -os,,producand mai putina presiune laterala decat un arc sau o /olta semicirculara.6idicarea unor
,iduri masive care sa amorti,e,e presiunea laterala contravenea tendintei gotice de a proiecta cladiri inalte,usoare si
aerisite. Arhitectii gotici au propus o serie de strategii care sa facitilite,e ameorti,area presiunii.Gna dintre aceste
inovatii consta in suplimentarea stalpilor structurali cu colonete,coloane mici si su/tiri care urcau pana la
grin,i,sustinand presiunea /oltii.;ortificarea exterioara a peretilor cu a-utorul stalpilor,la care se adaugau arcele
/rutante,cur/ate peste stalpi,si distantele mari dintre stalpi,constituiau elemente menite sa preia presiunea
laterala.)oate aceste caracteristici diminuau presiunea masei structurale in interior,permitand patrunderea luminii
prin pereti gauriti.
Insta/ilitatea politica in 8uropa 8vului (ediu a determinat construirea a unui numar mare de castele si
fortificatii,care serveau drept resedinte pentru no/ili,seniori si regi,dar si ca fortarete.Arhitectura europeana militara
a adoptat o serie de elemente aduse de cruciati din 5i,ant si din )ara Sfanta,insa castelele gotice includeau si
elemente specifice,arcele frante,/oltile si ornamentele in stil gotic.
6aspandirea arhitecturii gotice in 8uropa se reali,ea,a gratie politicii france,e,adoptata cu inflacarare in Anglia
postnormanda.8uropa germanica din est insa a opus re,istenta,din cau,a apartenentei la arhitectura romanica a
imperiului franc.Italia a resimtit si ea impactul stilului gotic,insa a adopta doar cateva elemente,evitand stalpul
exterior si pastrand traditiile arhitecturii romanice.
<erioada gotica din Italia este cunoscuta si ca <rotorenastere.
Aplicarea pe scar larg a arcelor ogivale, precum i arcului /utant a fcut ca ,idurile portante s fie nlocuite printr$
un schelet de re,isten . <rin folosirea de turnuri, fle e, arcuri i arcade frnte n ogiv%, edificile cresc foarte mult
pe vertical. Gtili,area stlpilor nal i i a ferestrelor ample dau construc ilor un aspect mai ,velt. 8xempleK
&.
;ran a considerata patria goticului%K 7otre$:ame de <aris, catedralele din Chartres, 6eims, Amiens
AngliaK catedralele din Canter/ur0, Catedrala de la Salis/ur0, Catedrala Vestminster
*ermaniaK catedrala din ;rei/urg, :omul din DFln
SpaniaK catedralele din 5urgos, =eRn, Sevilia
ItaliaK domurile din Siena, (ilano, ;loren a , Vene ia









Arhitectura renascentist (1500-1#00)
Articol principalK Arhitectura renascentist.
&1
:epasirea de catre europeni a culturilor mai avansate in epocile anterioare,cum erau cele din Crient,a avut loc in
epoca 6enasterii. In 8uropa,no/ilimea si paturile /ogate au inceput sa$si construiasca palate conforta/ile si case
impunatoare,in locul castelelor reci si fortificate din evul mediu.A evoluat stilul de constructie pentru cladirile cu
eta-e.:atorita im/unatatirii tehnologiei de fa/ricare a sticlei,ferestrele puteau fi mai mari.In Anglia,unele case de
mari dimensiuni,ca #ampton Court,erau construite din carami,i facute manual,pe cand lemnul era folosit in
continuare. In orase,cladirile din lemn constituiau un factor de risc in ca,ul incendiilor.Colectarea gunoiului si
canali,area nu aparusera inca. (o/ila din interiorul caselor era din lemn,cu sculpturi ornamentale.<eretii erau
acoperiti cu panouri din lemn,iar tavanele erau decorate cu ipsos.S$au reali,at primele parcuri cu planuri
geometrice,cele mai apreciate fiind gradinile cu plante aromatice,de unde se o/tineau condimente pentru mancaruri
si remedii de afectiunile usoare. In intreaga lume,multe dintre cladirile noi erau mai mari si mai impunatoare.
Catedralele italiene,castelele -apone,e,cladirile mogulilor din India,arhitectura otomana de la Instan/ul si
constructiile persane din Isfahan au atins noi culmi ale elegantei.S$au construit capitale noi,folosindu$se
planificarea,iar pentru lucrari au fost anga-ati mii de constructori si meseriasi. Gna dintre cele mai interesante
evolutii ale arhitecturii au avut loc in America de Sud,inainte de inva,ia spaniola.(ulti incasi care traiau un regiuni
muntoase au construit temple,palate,cetati si locuinte cu dificultate,din /locuri de granit im/inate ingenios fara
mortar.Incasii utili,au exclusiv unelte din piatra. In secolul 9VII au fost initiate mari proiecte de constructii,atat din
motive practice,cat si pentru a impresiona.In India,moscheile,parcurile si palatele vaste si elegante ale mogulilor au
dus arhitectura islamica pe noi culmi.In China dinastiei Qing,cresterea extraordinara a populatiei a impus construirea
unor noi orase si a unor lucrari de interes pu/lic.In Imperiul Ctoman,elevii cele/rului arhitect Sinan,au construit
moschei,/a,aruri,palate si cladiri pu/lice in stilul lansat de marele maestru. 8uropa a fost scena celor mai mari
schim/ari.=ondra,devastata de (arele Incendiu din 1... a fost reconstruita pe /a,a planurilor unor arhitecti ca
Cristhopher Vren.=a Versailles,langa <aris,a fost construit un oras regal,in stilul /aroc,pentru =udovic 9IV.7oua
capitala a 6usiei,San2t <eters/urg,a fost proiectata si construita de cei mai /uni arhitecti ai /arocului din 8uropa
desi in 6usia,inca predomina arhitectura rusa ortodoxa traditionala,fiind construita Catedrala Sfantului Vasile din
<iata 6osie,(oscova,in secolul 9VI%,iar la 5erlin,capitala 5randen/urgului,au fost ridicate noi palate,cladiri
guvernamentale si academii.Cladirile oficiale au capatat o alta infatisare pe masura ce orasele europene s$au extins
si s$au moderni,at.=ocuintele de caramida si piatra,depo,itele si stra,ile,precum si cladirile pu/lice si /isericile erau
&3
construite in stiluri distinctive,moderne,care le detasau de arhitectura din trecut. 7oile edificii din orase aveau
ferestre mari,contururi mai drepte,camere mai spatioase si fatade proiectate ingri-it,reflectand un nou simt al
respecta/ilitatii,caracteristicile claselor de mi-loc,in crestere in 8uropa.Influenta puritana conferea simplitatea
placuta a unui stil su/til,dupa cum se poate vedea la cladirile din orasele nord$americane din perioada coloniala.In
Amsterdam,Stoc2hlom,Colonia Doln% si Viena,locuintelor si tra,ilor li s$au dat o forma noua.Asa s$au pus /a,ele
arhitecturii din ,ilele noastre.<erioada aceasta este de multe ori consacrata drept Imoderna timpurieI.
Versailles
(i carea umanist i avntul economic din nordul Italiei la sfr itul secolului al 9IV$lea au nlturat normele
ideologice, morale i culturale medievale, au revigorat interesul pentru cultura greco$roman i au promovat
li/ertatea spiritului i personalit ii umane.
Arhitectura acestei perioade cunoa te o rapid nflorire, /eneficiind i de influen a modelelor antice i de spri-inul
tiin elor exacte i tehnicii aflate n plin avnt. 8dificiile devin adevrate modele de referin , exempleK <ala,,o
(edici 6iccardi, Villa (edici, <altul <itti, Spitalul Inocen ilor, cupola domului Santa (aria del ;iore.
@n ;ran a sunt cele/re castelele de pe =oaraK 5lois, Am/oise, Chenonceau. @n Spania, palatul 8l 8scorial este cel mai
cunoscut monument renascentist din acesta ar. )rsturi ale 6ena terii regsim i n cadrul
stilului elisa/etan engle, i avem ca exemple castelul #ampton Court de lng =ondra i <oarta de Cnoare a
Colegiului Caius din Cam/ridge.
(onumente valoroase ale arhitecturii renascentiste gsim i n estul 8uropei, n ora e ca <raga, Cracovia, chiar i pe
teritoriul 6omniei Si/iu, Cradea, ;gra%.
@n secolul al 9VI$lea, are loc trecerea la manierism i apoi la /aroc, cnd se manifest mari personalit i
caK 5ramante, =eonardo da Vinci, (ichelangelo, 6afael. <rintre marile reali,ri ale acestei perioade, putem
enumeraK Cupola 5isericii Sf. <etru, <ia a Capitoliului din 6oma.













$arocul
Articol principalK Arhitectura /aroc.
&4
5arocul spaniolK Catedrala, Santiago de Compostela
Secolul al 9VII$lea, cunoscut i ca secolul /arocului repre,int o perioad de sta/ilitate, progres i evolu ie cultural
i artistic. 5arocul marchea, dep irea cura-oas a limitelor estetice atinse de renascenti ti care au recuperat
antichitatea clasic. Crea iile artistice ofer sen,a ia teatral de de,echili/ru, de dinamism.
Ini ial, /arocul sim/oli,ea, triumful 5isericii Catolice asupra mi crilor protestante prin
intermediul Contrareformei. Sunt pre,entate cu mai mult emo ie, patimile (ntuitorului.
A/andonnd liniile drepte i simetria i ndreptndu$se ctre /i,ar, de,echili/ru, arti tii caut s surprind, s cree,e
emo ie.
Arta /aroc a fost spri-init de Contrareform, care urmrea s men in dependen a maselor de religia catolic.
Gltimele opere din 6oma ale lui (ichelangelo pot fi considerate precursoare ale arhitecturii /aroce, deoarece
design$ul 5a,ilicii Sfntul <etru atinge o unitate colosal, nemaintalnit pn la acea vreme. 8levul lui, *iacomo
della <orta, a continuat lucrarea la 6oma, n special la fa ada /isericii ie,uite Il *esu, care a condus la cea mai
important fa ad de /iseric a /arocului timpuriu, Santa Su,ana a lui Carlo (aderno. @n secolul al 9VII$lea, stilul
/aroc s$a rspndit n 8uropa i America =atin, unde a fost promovat de ie,ui i. Cele mai importante caracteristici
ale arhitecturii /aroce suntK nlocuirea navelor lungi i nguste cu formele largi i oca,ional circulare, eliptice sau
cur/iliniiJ folosirea ntr$un mod impresionant a luminii, fie printr$un contrast puternic dintre lumin i um/r sau
efecte de clar$o/scur, fie prin utili,area uniform a luminii cu a-utorul a multiple deschideri i numeroase ferestreJ
folosirea opulent a ornamentelor, reali,at n special din tencuial de stuc, marmur sau imita ie de marmurJ
decorarea cu fresce uria e a tavanelor, dar i a pere ilor sau a locurilor Itradi ionalI lsate neornamentateJ punerea n
eviden a fa adelor prin una sau mai multe proeminen e aran-ate simetric sau relativ simetric fa de o ax vertical
central a cldiriiJ utili,area interiorului n scopul pre,entrii picturii i sculpturii, n special n /arocul tr,iu, a a
numitul Iinterior carcasIJ utili,area pe scar larg a diferite efecte ilu,orii, a a cum sunt trompe lWoeil, respectiv
folosirea frecvent a amestecului dintre pictur i arhitecturJ pre,en a coifurilor de /iserici n form de /ul/ de
ceap n variet ile /arocului /avare,, ceh, polone, i ucrainean etc.
'"
Arhitectura religioas a perioadei 5aroce a nceput prin modelul /a,ilicii cu cupol i naos n form de cruce.
<rintre primele structuri din 6oma care s$au desprins de conven iile manieriste, exemplificate prin Il *esX, se
numr i /iserica Santa Susanna, proiectat de Carlo (aderno i construit ntre anii 1!41$1."'. 6itmul dinamic al
coloanelor i pila trilor, masa central i decora iunile condensate i proeminente adaug complexitate structurii.
8xist un -oc cu regulile design$ului clasic, dar se pstrea, rigoarea. Acela i accent pe plasticitate, continuitate i
efecte impresionante este evident i n opera lui <ietro da Cortona, ilustrat de /isericile San =uca e Santa (artina
1.'!% i Santa (aria della <ace 1.!.%. Cea din urm, cu aripile concave separate, pentru a simula un decor teatral,
naintea, spre o mic pia et din fa a ei. Alte ansam/luri din 6oma sunt de asemenea scldate ntr$un caracter
teatral, dominnd mpre-urimile ora ului ca un decor. <ia a Sfntul <etru, cu forma ei trape,oidal, este pro/a/il cel
mai /un exemplu al acestei a/ordri, fiind calificat ca o capodoper a teatrului 5aroc. ;orma pie ei este dat de
dou colonade, proiectate de *ian =oren,o 5ernini 7apoli 1!43 $ 6oma 1.3"%, la o scar colosal, far precedent,
pentru a inspira respect. <roiectul preferat de 5ernini a fost ovalul policrom al /isericii SantWAndrea al Quirinale
1.!3%, care prin altarul seme i domul plutitor furni,ea, o mostr a noii arhitecturi. Ideea sa de re edin ur/an
/aroc este repre,entat de <ala,,o 5ar/erini 1.&4% si <ala,,o Chigi$Cdescalchi 1..+%, am/ele din 6oma.
<rincipalul rival al lui 5ernini din capitala papal a fost ;rancesco 5orromini, ale crui proiecte se a/at de la
compo,i ia comun a lumii antice i chiar mai puternic de la cea a 6ena terii. <roclamat de genera iile urmtoare un
revolu ionar al arhitecturii, 5orromini de,apro/a a/ordarea antropomorfic a arhitecturii secolului al 9VI$lea,
/a,ndu$ i proiectele pe figuri geometrice complexe module%. Spa iul arhitectural creat de 5orromini se dilat i se
contract dup nevoie, demonstrnd o afinitate pentru stilul tr,iu al lui (ichelangelo. Cpera sa repre,entativ este
minuscula /iseric San Carlo alle Quattro ;ontane 1.'3$+1%, remarcat prin planul oval ondulat i ritmurile
complexe convex$concav. SantWIvo alla Sapien,a 1.+&$."%, o crea ie mai tr,ie, etalea, aceea i inventivitate
-ucu a i antipatie fa de suprafe ele plate, exemplificat prin lanternoul n form de spiral al domului. :up
moartea lui 5ernini 1.3"%, Carlo ;ontana a devenit cel mai de va, arhitect din 6oma. Stilul su timpuriu este
exemplificat de fa ada u or concav a /isericii San (arcello al Corso 1.3&$.'%. A/ordarea solemn a lui ;ontana,
de i lipsit de inventivitatea uimitoare a predecesorilor din 6oma, a exercitat o influen su/stan ial asupra
arhitecturii /aroce i prin nsemnrile prolifice i prin arhitec ii pe care i ndrumase care au rspndit idiomurile
5aroce n 8uropa secolului al 9VIII$lea. @n acest secol capitala european a arhitecturii s$a mutat de la 6oma la
<aris. Stilul 6ococo, care a nflorit n 6oma dup anii 11&", a fost influen at profund de ideiile lui 5orromini. Cei
mai talenta i arhitec i ai 6omei $ ;rancesco de Sanctis Spanish Steps, 11&'% i ;ilippo 6agu,,ini <ia,,a
SantWIgna,io, 11&1% $ au avut o sla/ influen n afara rii lor, la fel ca repre,entan ii /arocului sicilian, inclusiv
*iovanni 5attista Vaccarini, Andrea <alma i *iuseppe Venan,io (arvuglia. Gltima etap a arhitecturii /aroce n
Italia este exemplificat de <alatul Caserta, al lui =uigi Vanvitelli, considerat drept cea mai mare cldire construit
n secolul al 9VIII$lea n 8uropa. Grmnd modelele contemporane din ;ran a i Spania, palatul este ntr$o rela ie
strns cu peisa-ul. =a 7apoli i la Caserta, Vanvitelli se conformea, stilului clasic so/ru, concentrndu$se simultan
asupra esteticii i structurii, stil care va face o tran,i ie u oar spre 7eoclasicism.
(onarhii din casa de Savo0 erau foarte receptivi la noul stil. Ace tia au anga-at trei arhitec i faimo i Y *uarino
*uarini, ;ilippo ?uvarra i 5ernardo Vittone Y pentru a le ilustra grandioasele am/i ii politice i proaspt
do/nditul statut regal. *uarini era un clugr peripatetic care a com/inat concep ii multiple inclusiv ale arhitecturii
gotice% pentru a crea structuri neregulate remarca/ile prin coloanele ovale i fa adele neconven ionale. <lecnd de la
descoperirile geometriei i stereotomiei contemporane, *uarini a ela/orat conceptul de architectura o/liLua, care se
apropie de cute,an a teoretic i structural a stilului lui 5orromini. <alatul Carignano 1.14%, proiectat de *uarini,
este pro/a/il cea mai ncrcat aplicare a 5arocului n designul unei case particulare. Stilul 6ococo a fost anticipat
de arhitectul ?uvarra prin detaliile lipsite de greutate i perspectivele delicate. :e i crea ia sa nu se limitea, la
ora ul )orino, cele mai uluitoare proiecte ale lui ?uvarra au fost concepute pentru Victor Amadeus al II$lea al
'1
Sardiniei. Impactul vi,ual al 5asilicii di Superga 1111% provine din linia plutitoare a acoperi ului i a amplasrii
ingenioase pe un deal deasupra ora ului )orino. =a castelul de vntoare Stupinigi 11&4% peisa-ul rustic ncura-a o
articulare mai li/er a formei arhitecturale. Gltimele lucrri din cariera scurt, dar plin de evenimente, a lui ?uvarra
au fost palatele regale de la Aran-ue, i =a *ran-a. :intre cei influenta i de ?uvara i *uarini cel mai important a
fost 5ernardo Vittone. Acest arhitect din regiunea <iemonte rmne cunoscut pentru /isericile 6ococo flam/oiante,
cu detalii delicate i plane cu patru lo/i.
Centrul arhitecturii seculare /aroce a fost ;ran a, unde modelul palatului cu trei aripi a fost sta/ilit ca solu ie canoic
la nceputul secolului al 9VI$lea. <alatul =uxem/ourg 1.1!$1.&"% al lui Salomon de 5rosse a determinat direc ia
so/r i clasici,ant a /arocului france,. <entru prima oar, corpurile logiilor au fost considerate ca parte
repre,entativ a unei cldiri, n timp ce aripile laterale au fost tratate cu inferioritate ierarhic. )urnul medieval a fost
nlocuit complet de proeminen a central a unui portal. Amestecul de elemente tradi ionale france,e cu cele de stil
italian ale lui de 5rosse au caracteri,at stilul =ouis al 9III$lea. <ro/a/il c cel care a exprimat cel mai /ine noua
manier a fost ;ranZois (ansart, un perfec ionist neo/osit, care se consider a fi cel care a introdus n ntregime
/arocul in ;ran a. @n proiectul su pentru (aison$=affitte 1.+&%, (ansart a reu it s mpace concep iile academice
i /aroce, demonstrnd totodat i respect pentru manierismul gotic france, mo tenit. (aison$=affitte ilustrea,
continua tran,i ie de la castelul post$medieval al secolului al 9VI$lea la vila$cas de vacan a secolului 9VIII.
Structura este simetric, cu ordine diferite aplicate pe fiecare eta-, n general n forma pila trilor. ;rontispiciul,
acoperit cu un acoperi nalt, are o plasticitate remarca/il, tot ansam/lu se poate citi astfel ca un ntreg tri$
dimensional. @ntreaga structur este lipsit de efectul decora iilor excesive, att de tipic 6omei contemporane.
Influen a /arocului italian este redus n domeniul ornamenta iei decorative. Grmtorul pas n de,voltarea
arhitecturii re,iden iale n 8uroapa a implicat integrarea grdinilor n compo,i iile palatelor, a a cum este la Vaux$le$
Vicomte 1.!.$1..1%, unde arhitectul =ouis =e Vau, designer$ul Chales =e 5run i grdinarul AndrA =e 7[tre s$au
completat unul pe cellalt. :e la principala corni la plinta -oas, palatul miniatural este m/rcat n a a numitul
Iordin colosalI, care face ca structura s par mai impresionant dect (aison$=affitte i alte palate recente.
Cola/orarea creativ dintre =e Vau i =e 7[tre a marcat nceputul I(anierei (agnificeI care permitea extinderea
aritecturii /aroce n afara pere ilor palatului i transformarea peisa-ului ncon-urtor ntr$un mo,aic de priveli ti
exu/ernte. )ot ace ti trei arti ti au adus acest concept la scar monumental la conacul de vntoare i mai tr,iu
re edin a de la Versailles 1..1$1.4"%. =a o scar mult mai mare, palatul este o de,voltare excesiv i ntructva
repetitiv a palatului Vaux$le$Vicomte. A fost cea mai grandioas i cea mai imitat cldire de re edin din secolul
al 9VII$lea. (annheim, 7ord2irchen i :rottningholm au fost printre re edin ele strine pentru care Versailles le$a
stat ca model. Gltima extensie a Versaille$lui a fost supravegheat de ?ules #ardouin$(ansart, al crui proiect cheie
este :ome des Invalides 1.1.$11".%, considerat cea mai important /iseric france, a secolului. #ardouin$
(ansart a profitat de instruirea i planurile unchiului su i a imprimat /isericii o grandoare imperial nemaintlnit
in rile din nordul Italiei. (aiestuosul dom semisferic echili/rea, viguroasa verticalitate a ordinelor, care nu
exprim structura interioar. )nrul arhitect nu numai c a reactuali,at armonia i echili/rul lucrrilor /trnului
(ansart dar a i dat tonul /arocului tr,iu france, n arhitectur. :omnia lui =ouis al 9IV$lea a fost martora unei
reac ii mpotriva stilului oficial =ouis 9IV su/ forma unei maniere mai delicate i mai intime cunoscut cu
denumirea de 6ococo. Cel care a pus /a,ele acestui stil a fost 7icolas <ineau, care a cola/orat cu #ardouin$(ansart
la interiorul din Chteau de (arl0. 8la/orat n continuare de <ierre =e <autre i ?uste$Aurele (eissonier, stilul a
culminat cu interioarele din <etit Chteau din Chantill0 c. 11&&% i #[tel de Sou/ise din <aris c. 11'&%, unde
accentele pe linia cur/, care erau la mod, depa esc normele, n timp ce mpr irile arhitecturale ale interiorului
erau um/rite de sculpturi, picturi, mo/il i por elanuri.
<rintre cele mai cele/re monumete /aroce, men ionmK
'&
ItaliaK <ala,,o 5ar/erini, Castelul *andolfo, am/ele din 6oma
SpaniaK Catedrala din Santiago, <la,a (a0or, mnstirea San Cat0etana
*ermaniaK /iserica din =ichtenfels, <alatul ESinger din :resda
6usiaK <alatul de iarn ast,i (u,eul 8rmita-%, <alatul de vara de la ars2oe Selo
6omniaK (u,eul 5ru2enthal, <alatul 5Pnff0, castelul (agna Curia, 5iserica <iari tilor din Clu- , Catelul
)oldalagi din Corunca













%tilul &ococo
Articol principalK 6ococo.
''
Acest stil evoluea, n perioada 1.!" $ 114".Caracteristicilor /arocului le sunt conferite mai multa gra ie i
sensi/ilitate. :etaliile i ornamentele sunt mai /ogate, a-ungnd pn la opulen .
6ococo este un stil arhitectural, decorativ, artistic i de design interior care a fost generat n ;ran a secolului al
9VIII$lea, dar care s$a rspndit ulterior n ntreaga 8urop i apoi n cele dou Americi, mai ales n ceea ce se
nume te America latin, adic n rile de lim/ spaniol i portughe,. Considerat adesea ca o perioad relativ
tr,ie din evolu ia /arocului, fiind caracteri,at mai ales de /og ia i varietatea detaliilor i a ornamentelor, respectiv
de exagerarea caracteristicilor /arocului pn la opulen , rococo este privit ast,i ca o perioad relativ distinct n
evolu ia artei occidentale. Spre sfr itul perioadei sale de existen , a devenit relativ sincron i de multe ori s$a
apropiat sensi/il de neoclasicism. Aidoma arhitecturii, interioarele rococo ridic ornamentarea /ogat, n toate
aspectele sale, la rang de postulat. Astfel, interioarele rococo pre,int similar fa adelor cldirilor timpului, pere i
picta i i ornamenta i uneori chiar tavanele fiind decorate similar pere ilor%, mo/ilier impo,ant, masiv i ela/orat
ornamentat, sculpturi de dimensiuni mici i medii, oglin,i de diferite dimensiuni, tapi erie n ton cu arhitectura,
multiple reliefuri aplicate i, evident, picturi n ulei de diferite dimensiuni.
8xempleK <alatul Sanssouci din <otsdam, <alatul Caterina din )sars2o0e Selo, <alatul Charlotten/urg din 5erlin,
<alatul din Quelu, <ortugalia%.






'eoclasicismul
Articol principalK 7eoclasicism.
'+
Gnited States Capitol
=a sfr itul secolului al 9VIII$lea, descoperirile vestigiilor antice de la <ompeii i #erculaneum conduc la
reconsiderarea valorilor antichit ii greco$romane. :e asemenea, se manifest un curent ce se opune excesului
decorativ, exu/eran ei /arocului i rococo$ului i se a-unge la un stil so/ru, sever, n deplin concordan cu filo,ofia
ra ional a epocii luminilor.
(ari edificii ca <alatul Versailles, )eatrul Cdeon, <anteonul france,, :omul Invali,ilor, /iserica \glise de la
(adeleine sunt modele ale acestui stil. @n cadrul neoclasicismului engle, putem men iona n primul rnd Catedrala
Sf. <aul i alte edificii caK palatele regale din *reenSich, <alatul Vhitehall. @n alte ri, printre cldirile de inspira ie
clasic se remarcK Capitoliul Statelor Gnite ale Americii, 5ursa din Amsterdam, (u,eul <rado din (adrid , Altes
(useum din 5erlin, Catedrala din Vilnius
Iluminismul din secolul 9VIII a reluat miscarea seculara si democratica inceputa in 6enastere.Schim/area s$a
perpetuat asupra arhitecturii.In secolul 9VIII,5iserica si monarhiile din 8uropa pierdusera puterea a/soluta pe care
o exercitasera in perioada /aroca.Acest lucru i$a determinat pe arhitecti sa renunte la opulenta specifica stulului
rococo si sa revina la arhitectura greaca si romana,asociate ideilor laice si democratice.5isericile si palatele si$au
pierdut suprematia in /eneficiul altor institutii,cum ar fi mu,eele,/i/liotecile,teatrele,/ancile,/ursele de valori si
universitatile.
=a mi-locul aniilor 11"",oamenii de stiinta france,i si engle,i au reusit sa vi,ite,e ruinele din *recia,aflata su/
stapanire otomana.Au adus 8uropei cuno tin ele acumulate in locurile vi,itate si pu/licand carti precum
IAntichitatile din AtenaI.In 11!3,?ames Stuart a construit primul edificiu in stil grecesc in Anglia,un templu cu
gradina la #agle0 #all.
Arhitectura neoclasica a fost repre,entativa pentru constructiile civile din SGA.)homas ?efferson,om politic si
arhitect american,a construit numeroase cladiri,ca Gniversitatea Virginia,Capitoliul din Virginia si locuinta
sa,(onticello,conform unui gen de arhitectura cunoscut su/ numele de Istil federalI.
In 11!!,a/atele france, =augier cerea in lucrarea sa I8seu despre arhitecturaI,o arhitectura mai onesta,care sa puna
accent pe structura, si nu pe elementele sale decorative.Arhitectul Claude$7icolas =edoux a scris mai tar,iu ca
edificiile ar tre/ui sa contina o arhitectura vor/itoare care sa comunice privitorului functiile sale.Arhitectura
6evolutiei ;rance,e s$a caracteri,at prin folosirea excesiva a formelor geometrice,cum ar fi sferele.






Istoricismul
'!
Sfarsitul aniilor 11"" si anii 13"" au repre,entat o perioada plina de schim/ari pentru 8uropa,mai ales pentru
Anglia,marcata de colonialism si revolutia industriala.Arhitectura a folosit o varietate larga de stiluri
arhitecturale,adoptate nu numai din trecutul european,ci si din traditiile tariilor incorporate in noul Imperiu 5ritanic.
Cdata cu raspandirea stilurilor istorice,cladirile au pastrat su/ fatadele trecutului /ogatia industriala si tehnicile noi
de productie.In anii 13"",clasa infloritoare a industriasilor dorea sa reproduca stilul arhitectural feudal.<roductia
industriala permitea producerea simpla si ieftina a materialelor,nemaifiind necesara forta de munca scumpa a
mestesugarilor.;a/ricile,centralele hidroelectrice si termice au adus prosperitate,oferind multiple posi/ilitati de
de,voltare. ;rance,ii preferau stilul neo/aroc,engle,ii se orientau spre neogotic,iar germanii valorificau stilurile
neo/i,antin si neoromanic. Istoricismul era o alta metoda de a/ordare a arhitecturii,pentru care trecutul constituia o
sursa de inspiratie si un i,vor de stiluri ce puteau fi reproduse fidel sau cu modificari.
7eogoticul aparut in Anglia,a alimentat interesul fata de ideile romanice din 8vul (ediu.7eogoticul a do/andit o
semnificatie religioasa si nationala.Cladirea <arlamentului a imprumutat un stil dintr$o alta epoca,insa folosit de o
maniera diferita fata de contextul ecle,iastic.Coloanele structurale din fier si stalpii nu sunt vi,i/ili privitorului.A
aprut n a doua -umtate a secolului al 9VIII$lea, prelund detalii de la stilul gotic dar ntr$o vi,iune modern. Gn
exemplu n acest sens l constituie )ri/une )oSer din Chicago i <alatul Vestminster din =ondra, Cpera din <aris. In
*ermania,la 5erlin,este construita <oarta 5rander/urg. Situatia infloritoare din anii 13"" a permis finali,area
constructiilor ramase neterminate secole intregi,din varii motive.A fost initiata restaurarea castelelor si
/isericilor.Istoricii artelor au inceput sa studie,e stilurile din trecut,insa restauratorii corectau neregularitatile
vechilor cladiri,distrugand modificarile initiale.Au fost finali,ate catedralele din Doln,Glm si 5erna.S$au ridicat noi
edificii,versiuni ale stilurilor antice,ca de exemplu castelul 7euschSanstein,proiectat in stil neoromanic de Christian
?an2,la initiativa lui =udovic II al 5avariei.
()otismul si (clectismul
Colonialismul european a dus la importul stilurilor orientale,intre 11!" si 13!",pe /atranul continent.:rept
consecinta,au fost construite cladiri dupa modelul pagodei,ca cea din DeS *ardens,reali,ata de Villiam
'.
Cham/ers,care a calatorit in China,studiind arhitectura locala.Alti arhitecti care incercau sa reproduca cladirile
orientale se /a,au pe propria imaginatie si nu pe o documentare minutuoasa. <avilionul 6egal de la
5righton,construit de ?ohn 7ash,repre,inta un amestec de turnuri gotice,un exterior de inspiratie indiana si interioare
decorate in stil chine,esc.






Arhitectura industrial (secolele *+III-**)
17!"1!#$
'1
<e intregul glo/,ma-oritatea culturilor s$au inspirat din arhitectura traditionala,inventivitatea si creativitatea nefiind
pe culmi decat in 8uropa.Inovatiile arhitecturale au avut tendinta de a imita stilurile anterioare preluate din
antichitate si stilurile exotice preluate din colonii.In arhitectura europeana s$au facut simtite doua influente.S$au
marit conacele de tara si a caselor din orase,pentru care era la moda arhitectura grandioasa,cu ferestre largi.Influenta
ramurilor industriale,pentru care s$au construit fa/rici si orase de mari dimensiuni.Crasele europene si americane s$
au extins si o data cu acestea au aparut noi stiluri de constructie$arhitectura georgiana in Anglia sau stilul palladin in
SGA.7ecesitatea de a experimenta noi tehnici industirale i$a determinat pe arhitecti sa conceapa noi tipuri de
cladiri,folosind materiale noi.In 1114 s$a folosit pentru prima data fierul turnat,la construirea unui pod peste raul
Severn,la Coal/roo2dale,din Anglia .)endinta de a folosi materiale noi avea sa cunoasca o inflorire in perioada
victoriana,din secolul 9I9.
In multe regiuni ale lumii au ramas in u, stilurile traditionale ce foloseau materiale de pe plan local.Colonistii si$au
ridicat locuintele in noile teritorii din SGA si 6usia,precum si in coloniil europene,in plina de,voltare,din
India,Africa si America de Sud.In ma-oritatea ca,urilor,constructiile acestea erau practice,simple si traditionale.Insa
guvernatorii,sefii si proprietarii de plantatii si$au inaltat locuinte grandioase,care sa aminteasca tuturor de avutia si
po,itia lor sociala. In sudul SGA,proprietarii de plantatii,dintre care multi erau descendenti ai unor europenii
/ogati,si$au inaltat conace impresionante,in stil grec.Isi afisau superioritatea intr$o societate in care,in multe
,one,ma-oritatea populatiei era formata in sclavi negri.
In 6usia,colonistii rusi au avansat spre Si/eria,unde si$au construit case taranesti,ieftin si usor,din /usteni din padure
ciopliti rudimentar.(etodele similare de constructie au fost folosite si de colonistii din Vestul Americii. In sudul
Africii,,ulusii traiau in gospodarii impre-muite cu palisade,concentrate in -urul unui tarc pentru vite 2raal%.Coli/ele
erau construite din lemn si acoperite cu impletituri din ier/uri si paie.





1!#%"1&1#
Stilul arhitectonic al unei cladiri poate depinde de mai multi factoriK
$materialele disponi/ile
'3
$destinatia cladirii
$imaginatia arhitectilor si a clientilor lor
<rincipala caracteristica a arhitecturii secolului 9I9 din Cccident a fost dorinta de$a utili,a toate stilurile grandioase
din trecut. :ar spre sfarsitul secolului,s$a de,voltat un nou tip de arhitectura.Avea la /a,a folosirea otelului,din care
se alcatuia un IscheletI sau un cadru de sustinere a cladirii.Intrucat peretii nu mai aveau de sustinut greutatea
proprie,cladirile puteau fi mai inalte.Egarie$norii cu structura de sustinere din otel au fost reali,ati prima data in
SGA dupa inventarea ascensorului de catre 8lisha Ctis.In 133+,Villiam =e 5aron ?enne0 a construit primul ,garie$
nori din lume la Chicago.Cele ,ece eta-e ale acestuia nu l$ar face asta,i sa para ,garie$nori,dar cadrul lui metalic a
'4
sta/ilit o noua orientare. Crasele mici si mari deveneau din ce in ce mai dens populate,era vital ca servicii precum
aprovi,ionarea cu apa pota/ila si canali,area sa se de,volte in acelasi ritm.In su/teranele oraselor s$au construit noi
conducte de apa,conductele din fier turnat si in final,toate acestea au dus la reali,area canali,arii.<rogresul
tehnologic si progresul cuno tin elor ingineresti au facut construirea posi/ila a podurilor tot mai lungi. ;ierul si
otelul erau acum disponi/ile.<rin utili,area schelelor de otel s$au putut reali,a ,garie$nori,structuri ca )urnul 8iffel
'"" m%,construit pentru marea expo,itie din 1334 si Statuia =i/ertatii din portul 7eS ]or2,un dar si un sim/ol al
li/ertatii si prieteniei din partea poporului france, catre poporul american cu oca,ia centenarului american.
:e,voltarea cailor ferate le$a oferit arhitectilor posi/ilitati noiK construirea garilor in orase,ce sim/oli,au
prosperitatea erei industriale. Gtili,area /etonului armat la inceputul secolului 99 a adus o arhitectura mai putin
esentiala.Aspectul cladirilor a inceput sa fie tot mai simplu si mai putin decorativ,stil semnificativ de,voltat dupa
<rimul 6a,/oi (ondial.
*olden *ate 5ridge
1&1'"1&$
:upa <rimul 6a,/oi (ondial,in Cccident s$au de,voltat doua stiluri de arhitectura moderna foarte diferite.Stilul Art
7ouveau Arta 7oua% avea linii si forme unduitoare,/a,ate pe formele naturale.In contrast,alti arhitecti au inceput sa
proiecte,e cladirile intr$un stil mai functional si modern,folosind otel,sticla si /eton armat.Stilul a fost denumit
IInternationalI.
Scolile create de :e Sti-l Clanda%,de (ies van der 6ohe *ermania%,=e Cor/usier ;ranta% au promovat stiluri
inconfunda/ile.=e Cor/usier a utili,at /etonul armat intr$un mod cu totul nou.In *ermania,arhitectul Valter *ropius
a infiintat in 1414 o scoala de design$5auhaus.Influenta acesteia a persistat si dupa inchiderea ei de catre na,isti,in
14''.
+"
In SGA,;ran2 =lo0d Vright reali,a cladiri ce se armoni,au cu peisa-ul.Stilul sau i$a influentat puternic pe arhitectii
europeni inainte de (arele 6a,/oi.In anii 14'" i s$a alaturat arhitectii europeni,ca (ies van :er 6ohe,care fugisera
din cau,a persecutiilor din tariile lor.=ipsa de spatiu din orasele mari a determinat construirea de ,garie$nori.8mpire
State 5uilding din 7eS ]or2,finisat in 14'1,era cea mai inalta cladire din lume,cu cele 1"& eta-e ale sale.
Inceperea celui de$al :oilea 6a,/oi (ondial a oprit ridicarea de constructii in 8uropa.:ar in America de Sud,in
special in 5ra,ilia,stilul international si opera lui =e Cor/usier si$au pus amprenta asupra conceptelor de constructie.
In 14+!,in capitalele europene era nevoie de peste +" de milioane de locuinte noi,in locul celor distruse de
ra,/oi.6idicarea rapida a unor case noi a devenit prioritara.Iar datorita planurilor ur/anistice,in multe orase,mari si
mici,vechilor case in stare proasta le$au luat locul /locuri cu apartamente moderne,din /eton,cu schelet din otel.
Art (ouveau
8ste un stil artistic inspirat din natura,caracteri,at prin pre,enta motivelor floral$vegetale stili,ate.Arhitectii acestei
perioade considerau ca forma ar tre/ui sa urme,e functia,elementul decorativ ar tre/ui sa provina din structura,iar
frumusetea sa ia nastere in urma concordantei dintre forma si functie.Su/ influenta miscarii IArts and Crafts,acestia
au cautat sa sta/ilieasca o legatura umanista cu noua tehnologie,considerand ca se putea /eneficia de pe urma
productiei industriale pentru ca masele sa intre in contact cu arta,cu frumosul.(iscarea a suferit numeroase
modificari stilistice,de la structurile organice,create de #ector *uimard si Antoni *audi,la imaginiea rectilinie a lui
Charles 6ennie (ac2intosh.
Stilul Art )eco
Articol principalK Art :eco n arhitectur.
Acest stil a evoluat n perioada 14&! $ 14'1 i este caracteri,at prin linii n ,ig,ag i forme cu/ice, netede, utili,area
/en,ilor de culoare, a ilu,iei existen ei stlpilor de re,isten .A fost adus in fata pu/licului cu oca,ia 8xpo,itiei
Internationale de Arte :ecorative si Industriale (oderne din 14&!,organi,ata de arhitecti france,i.Arhitectura Art
:eco s$a inspirat din nenumarate curente artistice,stilul Art 7ouveau,5auhaus,constructivism,modernism si
futurism,din arhitectura a,teca si cea egipteana. Apari ia istoric a ,grie$norilor la sfr itul secolului al 14$lea pe
pmnt american i apoi canadian a fost unul din factorii declan atori ai unei noi revolu ii n arhitectur. Cldirile
puteau s ating nl imi de ne/nuit nainte, fiind n acela i timp din ce n ce mai eficiente i mai /ine construite.
Ceea ce le lipsea era IdoarI un stil artistic care s le ncl,easc, s le umani,e,e i s le fac de neuitat.:e i
mi carea artistic generali,at, cunoscut ast,i ca Art :eco, iar n anii 14&" ca St0le (oderne, a avut nevoie de o
expo,i ie universal pentru a fi promovat pretutindeni, 8xpo,i ia interna ional de Arte :ecorative i industriale
moderne, care a avut loc la <aris n 14&! conform originalului, 8xposition Internationale des Arts :Acoratifs et
Industriels (odernes%, creatorii Art :eco se manifestaser plenar nc din anii premergtori primei conflagra ii
mondiale 14"4 $ 141+%, uneori n paralel, alteori alturi, sau adeseori continund firesc o alt mi care artistic
ma-or i influent a secolului al &"$lea, Art 7ouveau. :up o perioad de ovial fireasc datorat celor patru ani
de r,/oi 141+ $ 1413%, mi carea artistic cre te n intensitate i amploare i apoi, fiind eficient i generali,at
propulsat de expo,i ia pari,ian din 14&!, trece triumftor Cceanul Atlantic, a-ungnd pe pmnt american, unde n
Canada i Statele Gnite ale Americii atinge culmi de rafinament i amploare ne/nuite anterior, influen nd decisiv
arhitectura ur/an a =umii 7oi. ;u,iunea dintre Art :eco i ,grie$nori, dintre arta rafinat multimilenar a 8uropei
i tehnologia n ac iune a =umii 7oi, veche de doar trei sute de ani, urma s determine una dintre cele mai frumoase,
fertile i emo ionale maria-e din lumea artei, Arhitectura Art :eco. :ac n ca,ul continentului nord$american
arhitectura Art :eco s$a manifestat mai ales n ca,ul ,grie$norilor, cu excep iile de rigoare presrate n diferite
locuri, dintre care cea mai nota/il este a unui ntreg cartier numit Art :eco :istrict din ora ul (iami 5each,
;lorida, altundeva n lume arhitectura Art :eco s$a manifestat n special n ca,ul cldirilor de dimensiuni mici i
medii, a a cum ar fi, case, cldiri de /irouri, sedii a companii de mici dimensiuni, fa/rici de produse apar innd
industriei u oare, cinematografe, /nci, /iserici i /i/lioteci.
+1
8xempleK Chr0sler 5uilding, 8mpire State 5uilding, 6adio Cit0 (usic #all, toate trei din 7eS ]or2.





,unc ionalismul
Accentul este pus pe valen a func ional a edificiului, concept promovat de =e Cor/usier i =udSig (ies van der
6ohe.
Stilul avangardist
;ormele lor extreme au influentat puternic arhitectura occidentala in sec.99,insa nu s$au raspandit la fel de mult
precum curentul artistic 5auhaus.;uturismul din Italia fascista si constructivismul din G6SS pre,entau trasaturi
comune.Se opuneau arhitecturii hipermoderne,care isi exprima oportunitatile oferite de noua era industriala intr$o
maniera captivanta si agresiva.Arhitectura expresionista,initata de grupul german Idie 5ruc2eI au cautat sa gaseasca
un lim/a- arhitectural expresiv,li/er de constrangerile academice.Arhitectura expresionista se preocupa nu atat de
elementele decorative exterioare,cat mai ales de formele neo/isnuite din structura unei cladiri.
Scoala *auhaus
5auhaus
Aceast coal i mi care artistic, o coal de art, design i arhitectur, precum i un curent artistic extrem de
influent n arhitectura, artele plastice, designul, fotografia, mo/ilierul i decorrile interioare ale secolului 99.
*enerat de ctre arhitectul i pedagogul german Valter *ropius n ora ul Veimar n 1414, a func ionat la maxima
sa anvergur ntre anii 1414 $ 14'' n trei ora e germaneK Veimar, :essau i 5erlin, devenind n timp, n ciuda
inter,icerii lor de ctre na,i ti n 14'', unul dintre cele mai importante i inspirante curente ale arhitecturii moderne
i, mai ales, al stilului cunoscut su/ numele de stil interna ional. Chiar mai mult, odat cu emigrarea fondatorului
mi crii artistice 5auhaus, Valter *ropius, n Statele Gnite ale Americii, aceast mi carea artistic cunoa te o
rena tere cunoscut su/ numele generic de IStilul )he 7eS 5auhausI, numit i IStilul 7eS 5auhausI. =a rndul
su, )he 7eS 5auhaus devine un factor educativ, inspirant i stimulativ pentru multe alte genera ii de arhitec i i
arti ti plastici, care au propagat sau nc propag esen a stilului originalului 5auhaus pn n
pre,ent.
Stilul interna ionalist
G7 #eadLuarters
Acest stil a aprut prin anii &"W i are drept caracteristiciK forme liniare, simple, suprafe e
plane luminoase, ordine i regularitateJ paleta de culori se limitea, la al/ i negruJ ca
materiale sunt folosite cu precdere sticla i o elul.<racticat de =e Cor/usier,*roppius,(ies
+&
van der 6ohe si de ;ran2 =lo0d Vright,influentat de 5auhaus,scoala care a pledat pentru sinte,a artelor in cadrul
arhitecturii functionale. 8xempleK Seagram 5uilding , Sediul Central al 7a iunilor Gnite , am/ele din 7eS ]or2,
intrarea n sta ia de metro =oughton din =ondra, cldirea 8Luita/le 5ulding din Chicago.

Arhitectura modern (dup 1-50)
Arhitectura +odernist
Acest stil repre,int un nou mod de considerare a arhitecturii. CaracteristiciK simplificarea formei i a ornamentelor,
estetica este ma inist, eliminarea detaliilor inutile, predominan a func ionalului asupra formei.
(odernismul exprim o diversitate de idei i concepte stilistice printre careK structuralismul, formalismul, 5auhaus,
stilul interna ional =a inceputul secolului 99,contextul era oarecum potrivnic stilului decorativ din
arhitectura.Arhitectul german Adolf =oos a declarat ca Iornamentul este o crimaI.In 14"1,<eter 5ehrens a fost numit
consultant artistic al firmei germane A8*,pentru care a construit ;a/rica de tur/ine,o structura monolitica din
+'
otel,sticla si /eton armat,proiectul sau respectand etosul modernist,potrivit caruia forma ar tre/ui sa urme,e
functia.<e la 141",mai multi arhitecti,precum =udSig (ies van der 6ohe,=e Cor/usier si Valter *ropius,si$au
inceput cariera arhitecturala su/ indrumarea lui 5ehrens.Acesti trei ucenici aveau sa devina ulterior cei mai influenti
arhitecti ai secolului 99.
(odernismul a devenit stilul arhitectural dominant in perioada post/elica,dar,in scurt timp,au aparut indoieli legate
de scopul universal ai functionalismului si al minimalismului in arhitectura modernista.
=a sfarsitul celui de$al doilea ra,/oi mondial,stilul international,ramura a modernismului care a luat nastere in anii
14&",a devenit definitoriu in constructia cladirilor grandioase.:in punct de vedere filo,ofic,functionalismul
exprimat de primii modernisti vi,a reali,area unui numar limitat de materiale,ceea ce a dus la o estetica
minimalistica destul de uniformi,ata,prin care se evitau elementele decorative in favoarea proportiilor si a
metodelorde constructie a cladirilor.(odernistii,de exemplu cele/rul =e Cor/usier,nu se mai considerau simpli
constructori,ci adevaratii artisti si modelatori ai societatii,iar perioada post/elica le$a oferit arhitectilor aceasta
posi/ilitate,deoarece statele europene urmareau refacerea mediului ur/an si construirea de locuinte pentru toata
lumea.In 8uropa,=e Cor/usier inalta /locuri$turn re,identiale,iar =udSig van der 6ohe,emigrand in SGA,construia
primii ,garie$nori din otel si sticl destinati corporatiilor.Cladirea Seagram din 7eS ]or2,construita intre 14!+$
14!3,este un model de ,garie$nori monolitic din /ron, si sticla,devenita standard de arhitectura corporatista pentru
urmatorii '" ani.
8xempleK Seagram 5uilding din 7eS ]or2, 8instein )oSer din <otsdam, 7eue 7ationalgalerie din 5erlin.






5lo/itecturaTmodifica
reU






#igh$techTmodificareU



++
,-presionis+ul
Acest curent a evoluat cu precdere n ,ona nordic a 8uropei. Sunt adoptate materiale moderne, inova ii formale.
:istri/u ia volumelor este neo/i nuit, fcndu$se adesea u, de defragmentri, distorsionri, acesta fiind un mod
violent de a exprima emo iile. 8xempleK 8instein )oSer din <otsdam, S0dne0 Cpera #ouse.
;orme ale neoexpresionismului sunt arhitectura organic i cea /rutalist.







.uturis+ul
Acest curent este caracteri,at prin respingerea trsturilor istorice, mul imea de linii ori,ontale ce sugerea, vite,,
dinamism, mi care n
general.




+!
)econstructivis+ul
:econstructivism n arhitectur, numit uneori i :econstruc ie, este o direc ie de de,voltare a arhitecturii
postmoderne nceput la sfr itul anilor 143". 8ste caracteri,at de idea de non$liniaritate a procesului de design i
proiectare, precum i de manipulri ingenioase ale formelor, continuit ii i structurilor suprafe elor exterioare ale
cldirilor. :econstructivismul apelea, la aparenta nerespectare a geometriei euclidiene, sugernd volumetrie ne$
euclidian, servind astfel la Idi,locareaI i IdistorsonareaI elementelor arhitecturale, dar mai ales a fa adei i a
ntregii suprafe e exterioare a cldirii. ;inali,area aspectului final vi,ual este caracteri,at de impredicti/ilitate i
haos controlat.Gnii dintre arhitec ii implica i n mi carea deconstructivist au fost influen a i de scrierile filo,ofului
france, ?acLues :errida i de ideea sa filo,ofic de deconstruc ie, de i gradul concret de influen are al acestora este
o pro/lem de de,/tut, n timp ce al i arhitec i au fost influen a i de multiplele de,echili/re geometrice ale mi crii
artistice sovietice programatice a anilor 14'", Constructivism. 8xist, de asemenea, referiri multiple ale
deconstructivismului la alte mi cri artistice importante ale secolului 99K modernism, postmodernism,
expresionism, cu/ism, minimalism i art contemporan. Cricum, ncercarea general a mi crii deconstructiviste
este de a reali,a progresul arhitecturii nspre o direc ie neexplorat pn la nceputul anilor 143", aceea a ignorrii
regulilor constrictive anterioare, Ifunc ia determin formaI, IpurismI, Ifidelitate fa de materialele folositeI, i
altele similare. 8venimentele importante care au marcat mi carea deconstructivist includ concursul de design
arhitectural din anul 143& din <arc de la Villette i mai ales lucrrile lui ?acLues :errida and <eter 8isenman,
respectiv lucrarea c tigtoare a lui 5ernard )schumi%, expo,i ia organi,at la (useum of (odern Art,
:econstructivist Architecture, n 1433, n 7eS ]or2 Cit0 de ctre <hilip ?ohnson i (ar2 Vigle0 i deschiderea din
1434 a Vexner Center for the Arts, Colum/us, Chio, designat de <eter 8isenman. <rintre cldirile care se inscriu n
acest stil, putem enumeraK Vitra :esign (useum, mu,eul Imperial Var (useum 7orth dion (anchester, Central
=i/rar0 dinSeattle





+.
/ost"+odernis+ul
:up cum se ntmpl adesea i n ca,ul altor mi cri artistice, cele mai vi,i/ile idei i trsturi ale
postmodernismului se o/serv n arhitectur. Spa iile func ionale i formali,ate ale mi crii moderniste sunt
nlocuite de diverse a/ordri esteticeJ stilurile se ciocnesc i se ntreptrund, formele sunt adoptate pentru ele nsele,
i apar noi modalit i de vi,uali,are a stilurilor familiare i a spa iului arhi$suficient.8xemplele a a numite IclasiceI
de arhitectur modern pot fi considerate cldirile 8mpire State 5uilding sau Chr0sler 5uilding, reali,ate n stilul
Art :eco, n ca,ul spa iilor comerciale, ori arhitectura lui ;ran2 =lo0d Vright, asociat de cele mai multe ori cu
arhitectura organic, sau structurile reali,ate de mi carea artistic 5auhaus n materie de spa ii private sau comunale.
@n contrast, un exemplu de arhitectur postmodern este sediul companiei A)^) ast,i Son0% din 7eS ]or2, care,
ca i orice ,grie$nori, este construit pe o structur metalic, avnd foarte multe ferestre, dar care, spre deose/ire de
constructiile de /irouri moderniste, mprumut i elemente din diverse stiluri clasice coloane, fronton, etc.%. Gn
prim exemplu de art postmodern exprimat cu a-utorul arhitecturii se ntinde de$a lungul por iuni cele/re pentru
-ocurile de noroc din =as Vegas, 7evada, a a numita =as Vegas Strip. Cldirile de$a lungul acestui /ulevard reflect
numeroase perioade ale artei sau referin e culturale ntr$un cola- interesant, generat deopotriv de timpul
construc iei, cldirile ncon-urtoare i interesele comerciale momentane sau cu /taie lung% ale proprietarilor.
Arhitectura postmodern a fost descris ca fiind Ineo$eclecticI, astfel nct referin a i ornamentul s$au ntors pe
fa ade, nlocuind stilurile fr ornamente i agresive ale modernismului, cum este spre exemplu ntr$o cldire din
5oston, (assachusetts. Acest eclectism este com/inat cu utili,area unghiurilor non$ortogonale i a suprafe elor de
forme cele mai variate i ciudateJ aici putndu$se men iona ca printre cele mai faimoase, Stuttgart State *aller0 i
*uggenheim (useum 5il/ao. Arhitec ii moderni ti consider cldirile postmoderne drept vulgare i clare forme de
2itsch. Arhitec ii postmoderni privesc spa iile moderniste proiectate de ace tia ca fiind lipsite de suflet i de
delicate e. :iferen ele estetice de /a, privesc nivelul tehnicit ii arhitecturii, cu accentul pus pe dorin a
modernismului de a reduce deopotriv cantitatea de material i costurile unei structuri, respectiv de a$i standardi,a
construc ia. <ostmodernismul nu are asemenea imperative i caut exu/eran a n orice, n tehnicile de construc ie, n
modificarea unghiurilor tuturor suprafe elor, n folosirea diferitelor tipuri de ornamente, semnnd la nivelul
ela/orrii i al rafinamentului execu iei, mai mult dect cu orice, cu arhitectura Art :eco. =ista arhitec ilor
postmoderni i include pe foarte cunoscu ii <hilip ?ohnson, ?ohn 5urgee, 6o/ert Venturi, 6icardo 5offil, ?ames
Stirling, Santiago Calatrava i ;ran2 *ehr0.
I<rofetul postmodernit iiI a fost arhitectul i criticul american Charles ?enc2s, n al crui studiu au fost definite
trsturile esen iale ale curentului. Arhitec ii postmoderni au cutat un punct de con-unc ie ntre tehnologia secolului
99 i stilurile tradi ionale din trecut, n special clasicismul. Ca reac ie la austeritatea mi crii moderniste, arhitec ii
+1
s$au ntors la surse regionale i tradi ionale, introducnd ornamente, culori, i sculpturi, adesea ntr$o manier
nea teptat, hi/rid, sau chiar -ucu . 8xemplul arhetipal de arhitectur postmodern este <ortland <u/lic Services
5uilding n <ortland, Cregon construit ntre 143" $ 143&% avnd ca autor pe (ichael *ravesJ o cldire uria ale
crei suprafe e snt nsufle ite de contrastul culorilor i de pre,en a motivelor ornamentale. 8xempleK Son0 5uilding,
=ever #ouse, am/ele din din 7eS ]or2, <ortland 5uilding din <ortland, 7eue Staatsgalerie din Stuttgart.
=ipstic2 5uilding $ <hilip ?ohnson






+3
+iitorul arhitecturii (dincolo de secolul **I)
5ur- al Ara/
In Secolul 99I s$a construit de-a primul ,garie$nori care a /atut
toate recordurileJ urmea,a altele mai inalte,care de-a se afla in
constructie.Secolul 99I anunta nenumarate progrese
surprin,atoare si sen,ationale in lumea arhitecturii. Constructiile in
stil deconstructivist de la sfarsitul sec.99 si inceputul
sec.99I,constructii ce par lipsite de logica si pe punctul de a se
pra/usi,au fost proiectate pe computere,iar tehnologia informatiei
va marca si pe viitor evolutia formelor arhitecturale in secolul
99I.Arhitectura din ultma ora a incercat sa depaseasca mai mult ca niciodata formele specifice modernismului din
secolul 99.Competitia internationala celei mai inalte cladiri din lume este inca in derulare.;inali,ata in &""',)aipei
1"1 are o inaltime de ++3 metri,surclasata in &"1" de 5ur- Dhalifa, atingand o inaltime de 3&3 metri nl ime.(ai
sunt si alte cladiri,aflate in fa,e de proiect,care vor atinge inaltimi de peste 1""" de metri.
Interesul pentru mediul incon-urator,stimulentele economice si disponi/ilitatea tehnologiilor importante,cum ar fi
panourile solare si sistemele de ventilatie,au determinat multi arhitecti sa proiecte,e cladiri cu un consum sca,ut de
energie.Cladirea de la nr.'" de pe St (ar0 Axe din =ondra,numita I)he *her2inI,proiectata de firma de aritectura
;oster ^ <artens de o asa maniera,incat curentii de aer din cladire sunt controlati,pentru a mentine o temperatura
optima fara a folosi sistemele de ventilatie.
;a/ricarea ieftina si in masa a materialelor din fier,sticla si /eton a condus la o adevarata explo,ie a creativitatii
arhitecturale in timpul si dupa revolutia industriala.)endintele evolutive din domeniul tehnologiei vor continua,iar
constructiile din secolul 99I vor profita de noile posi/ilitati.6e,istenta si mo/ilitatea edificiilor se vor im/unatati
utili,andu$se noile materiale si tehnologii,ca se exemplu sticla ultrare,istenta,fi/ra de car/on sau noile materiale
plastice.
5ur- Dhalifa











+4