Sunteți pe pagina 1din 39

Dr Lazar Doina

Definitie=sangerare spontana in parenchimul


cerebral sau ventriculi din cauza rupturii unor
artere, vene sau alte structuri vasculare
cerebrale
Reprezinta 10-15 % dintre toate AVC la nivel
mondial, iar in Romania 30%.
Se asociaza cu mortalitate si morbiditate
mare [ rata mortalitatii este de 30-52 %in
primele 30 de zile, jumatate fiind in primele 2
zile]
Clasificarea HIP

1.Primara HTA
-angiopatie amiloida
2.Secundara-ruptura de malformatii vasculare cerebrale
-afectiuni hepatice grave
-boli hematologice, coagulopatii
-neoplazii
-vasculite
-tratament anticoagulant, antitrombotic
-consumul de droguri [ cocaina, amfetamina]
-traumatisme

Localizare HIP

50% profund
35% lobar
10 % cerebeloasa
6 % in trunchiul cerebral
Complicatiile hemoragiei intracerebrale
-cresterea marimii hemoragiei[ prin
resangerare sau sangerare continua]conduce
la alterarea tabloului clinic
- inundatia ventriculara[ creste mortalitatea]
-edemul cerebral[ se poate accentua pana la
14 zile de la evenimentul initial]
Debut brusc cu cefalee,greturi, varsaturi,
crize epileptice, deficit motor, paralizii de nn
cranieni, sdr cerebelos, sdr meningian,
alterarea starii de constienta
Tabloul clinic este dependent de localizarea si
marimea hemoragiei
Din punct de vedere evolutiv se descriu
formele:supraacuta, acuta, subacuta si
cronica

cu stare de coma inaugurala sau precedata
cu cateva secunde de cefalee violenta,
varsaturi, deficit motor;
- apar grave fenomene neuro-vegetative, cu
tulburari respiratorii (respiratie neregulata
Cheyne-Stokes), bradicardie sau tahicardie
insotind hipertermia, pupile midriatice si
areactive;
- tensiunea arteriala este crescuta;
- incontinenta sfincteriana;
- facies vultuos;
- redoarea cefei este prezenta in cele mai
multe cazuri;

- sensibilitatea, motilitatea, ROT abolite, semn
Babinski prezent bilateral (in 60% din cazuri) sau
numai de partea paralizata;
- starea de coma face dificila evidentierea semnelor
neurologice de focar (corespunzatoare leziunii
hemoragice) care imbraca de obicei forma unei
hemiplegii;
- reflexele de deglutitie sunt pastrate, abolirea lor
indica un prognostic de inalta gravitate;
- in unele cazuri pupila de partea hemoragiei este
midriatica (in caz de edem cerebral important care
antreneaza angajarea hipocampului si suferinta
tegmentului mezencefalic);

Agravarea fenomenelor vegetative:
Respiratie Cheyne-Stokes cu perioade de apnee
din ce in ce mai mari;
Pulsul devine tahicardic-filiform;
Hipertermie 40-41C;
Cianoza;
Transpiratii profuze;
Crize de contractura in extensie a celor 4
membre si gatului rigiditate prin
decerebrare;
Bilateralizarea semnului Babinski;

clinic aspectul marii
hemoragii cerebrale
descrise mai sus;
- cea mai frecventa din
hemoragiile legate de
HTA;
Varsatura asociata cu
modificari ale starii de
constienta poate fi
singura manifestare a
hemoragiei din nucleul
caudat si care se extinde
in spatiul ventricular;
ochii sunt deviati catre
partea opusa paraliziei;

- cu coma initiala sau cu
pierdere de constienta de scurta
durata;
- in general evolutie grava;
- inundatia ventriculara este
deosebit de frecventa;
- tabloul clinic este asemanator
formei precedente, dar cu o
hemihipoestezie mai severa si cu
tulburari oculare importante:
ptoza palpebrala de partea
hemoragiei;
anizocorie;
absenta reflexului fotomotor;
paralizie de verticalitate;
pierderea convergentei;
skew-deviation;
sdr. Claude- Bernard-Horner;
- daca evolutia este favorabila se
va instaura un sindrom talamic
cu o hemipareza regresiva;

datorata ruperii unei
malformatii vasculare sau
unei neoplazii a
plexurilor choroide sau a
arterelor choroide;


- clinic coma
convulsiva cu tulburari
vegetative importante;


- sindromul meningeal si
prezenta sangelui in LCR
sunt constante

Hemoragiile de trunchi cerebral
-De calota pontina
-Hemoragiile mezencefalice primitive
-Hemoragia bulbara

Hemoragiile cerebeloase
Coma cu tetraplegie si
rigiditate prin decerebrare;
Pupile punctiforme cu reflex
fotomotor abolit;
Adesea hiperpnee,
hipertensiune acuta severa,
hipersudoratie;
- exitusul este regula daca
hemoragia depaseste 1cm;
in unele cazuri se poate
intalni locked-in syndrom
- pacientul total paralizat
nu poate comunica decat
prin miscari oculare,
confuzia cu coma este
frecventa desi bolnavul este
constient;

;
- se dezvolta in general in cateva
ore;
- semnele evocatoare sunt:
Cefalee posterioara sau nucala;
Greturi, varsaturi (in hemoragia
cerebeloasa varsatura este
precoce);
Tulburari de echilibru;
Sdr. cerebelos homolateral;
Nistagmus;
- pierderea constientei este rara,
dar ea poate surveni secundar,
imprevizibil;
- suferinta trunchiului cerebral prin
compresie se poate traduce prin
aparitia:paraliziei faciale;
anizocoriei ; fenemenelor
piramidale sau senzitive;


Lab[ HLG, glicemie, uree, creatinemie, TGP,
TGO, ionograma serica , RA]
EKG
CT CEREBRAL
MRI
PL LCR in cazuri selectionate
global se considera ca prin hemoragia
cerebrala a hipertensivilor 30% din pacienti
decedeaza, 30% conserva sechele invalidante,
iar 40% se vindeca fara sau cu sechele putin
importante;
in hemoragia cerebrala supraacuta
mortalitateea este de 100%, iar in formele acute
si subacute scade la 50%;
hematoamele supratentoriale a caror
dimensiune este peste 5 cm in diametru au in
general prognostic rau;
hematoamele infratentoriale ale protuberantei
cu dimensiuni ce depasesc 3 cm sunt in
general mortale;

OBIECTIVE
-oprirea si incetinirea sangerarii initiale in
primele ore de la debut
-eliminarea sangelui din parenchim si
ventriculi prin metode mecanice sau chimice
-indepartarea factorilor cauzali
-managentul complicatiilor[ edem cerebral,
crize epileptice, infectii, ulcere de decubit,
TEP]
-monitorizarea functiilor vitale
-reabilitarea precoce

Internare in ATI
Ridecarea capului la 30 grade
solutii hiperosmolare- Manitol20%
hipotensoare doar daca TAS>180 mmHgsi/sau TAD
>(% mmHg
Anticonvulsivante doar daca sunt crize repetate[
diazepam, fenitoin, CMZ, depakine]
Combaterea infectiilor
Combaterea leziunilor de decubit
Combaterea TEP, TVP
Tratament chirurgical[ HIP superficiala, deteriorarea
starii de constienta, hemoragie cerebeloasa >3
cm,hidrocefalie interna
Recuperare motorie precoce

Problemele pacientului cu AVC
-cefalee
-greata, varsaturi, tulburari vizuale
-deficit motor
-tulburari sfincteriene
-incapacitate de a se hrani si hidrata
-incapacitate de a comunica
-incapacitate de a pastra igiena personala
-alterarea functiilor vitale
-agitatie psiho-motorie
-coma

Interventii
-monitorizare:respiratie, TA, AV, diureza, scaun ,
temperatura, lichide ingerate
-mentinerea capului ridicat la 10 fata de planul
patului
- mentinerea igienei tegumentelor
-mobilizare precoce pentru combaterea escarelor
-securizarea pacientului agitat si a celui care
prezinta crize epileptice
-tapotaj
-aspirarea secretiilor traheobronsice
-fixarea mastii de oxygen

-mentinerea curata a conjunctivei ocular[ spalare
cu apa si sapun hipoalergic sau sampon ocular,
administrare de colir, peste pleoape se aplica
comprese sterile imbibate in ser fiziologic, la
nevoie se mentin pleoapele inchise folosind
romplast dispus transversal ]
-administrarea terapiei functie de prescrierea
medicului
-se vor consemna in fisa de ingrijire manevrele
efectuate, incidentele aparute, medicatia
administrata.