Sunteți pe pagina 1din 5

CREATIVITATEA MANAGERIALA

Creativitatea dispune de peste 100 de definitii lansate de specialisti


ai doeniului din tara si strainatate! "iecare din acestea pune un accent
deose#it pe unul din eleentele de referinta $ su#iectul creator% activitatea
creatoare% produsul creativ ori ediul creativ! Creativitatea este o insusire
a spiritului uan de a eite idei noi% ori&inale si valoroase% suscepti#ile de
a fi transforate in noutati practice utile 'produse si te(nolo&ii noi sau
oderni)ate% noi instruente ana&eriale etc!*!
+perationali)area acestor idei noi se reali)ea)a prin interediul
inovativitatii!
,e preci)at ca% functie de aploare% cople-itate% resurse an&a.ate%
or&ani)atii la nivelul carora se desfasoara% creativitatea este a#ordata in
doua iposta)e/
$ area creativitate% specifica or&ani)atiilor de cercetare0de)voltare
'institute de cercetare0proiectare*1
$ ica creativitate% derulata la nivelul unor copartiente speciali)ate de
cercetare0de)voltare din societati coerciale sau re&ii autonoe!
Eiterea de idei noi si transforarea acestora in noutati practice utile
$ in doeniul te(nic% econoic% ana&erial etc! $ sunt consecinta unui
proces creativ0inovativ structurat in uratoarele etape/
a* pre&atirea% in care au loc/ o#servarea 'sesi)area pro#leei*% definirea si
anali)a pro#leei 'se forulea)a ai clar deficientele doeniului in care
se va interveni creativ0inovativ% sunt selectate inforatii relevante% se
aprofundea)a cunoasterea doeniului1 specialistii tre#uie sa dispuna de o
ridicata capacitate de separare a esentialului de neesential*% acuularea de
noi idei/ fa)a operationala 'are loc cautarea intala a solutiilor prin
incercare sau eroare sau ela#orarea unui odel de cautare*1
#* incu#area% respectiv inlocuirea concentrarii constiente asupra pro#leei
cu prelucrarea su#constienta a datelor1 au loc interactiuni% in plan intal%
intre aterialul inforational stocat si inforatiile actuale% prin co#inare
si sinte)a1
c* iluinarea% oentul central al createi% de scurta durata si irepeta#il1
se produce in stari ai putin constiente 'son% stare de ve&(e*% in
oente ai putin asteptate si provoaca stari eotionale foarte
puternice1
d* verificarea% a-ata pe evaluarea si aprecierea re)ultatelor o#tinute% prin
folosirea unor criterii o#iective si a unui rationaent lo&ic!
2n doeniu specific de anifestare a creativitatii este ana&eentul!
Cre0ativitatea ana&eriala este insusirea ana&erilor de a produce idei
noi% ori&inale si valoroase referitoare la procesele si sisteul de
ana&eent! Transforarea lor in noutati practice utile $ structuri
or&ani)atorice% sistee inforationale% instruente ana&eriale etc! ai
perforante conditionea)a decisiv perforantele si copetitivitatea firei!
A#ordarea creativitatii ana&eriale de pe po)itia persoanei creatoare%
activitatii creative% produsului creativ si ediului creativ scoate in evidenta
uratoarele particularitati/
3 su#iectul creator este repre)entat de ana&erul individual sau de
&rup1
3 activitatea creativa este activitatea ana&eriala re&asita su# fora
proceselor deci)ionale 'in principal*1
3 produsul creativ este dat de deci)iile adoptate si actiunile initiate
pentru aplicarea lor% concreti)ate intr0un nou siste de ana&eent% o
noua coponenta ana&eriala sau noi paraetri constructivi si functionali
ai acestora1
3 ediul creativ este constituit din fira si ediul a#iant% national si
international ce o influentea)a!
Ca un corolar al acestor a#ordari% evidentie faptul ca% in principal%
creativitatea ana&eriala se anifesta atat in e-ercitarea functiilor
ana&eriale% cat si in constructia si functionarea coponentelor
sisteului de ana&eent! In a#ele situatii% intensitatea iplicarii
creativ0inovative a ana&erilor este deterinata de o ultitudine de
factori% precu/
3 factori psi(ici intelectuali '&andirea conver&enta4diver&enta1
sensi#ilitatea fata de pro#leele ana&eriale1 aptitudinea de a redefini
pro#lee in tereni specifici ana&eentului1 anali)a si sinte)a1
inteli&enta &enerala si specifica*1
3 factori psi(ici nonintelectuali 'otivatia interioara si e-terioara1
caracter 'cura.% perseverenta*1 fler% intuitie1
3 factori #iolo&ici 'varsta% se-ul% pro&raul &enetic ostenit*1
3 factori socio0econoici si or&ani)ationali 'reflectati de situatia
econoico0financiara a firei1 calitatea profesionala a su#ordonatilor1
cadrul structural0or&ani)ational1 cultura de or&ani)atie*!
Instruentul ana&erial recoandat in acest doeniu cuprinde doua
cate&orii de etode/
a* Metode intuitive% caracteri)ate prin eliinarea unor restrictii de natura
afectiva ori intelectuala persoanei creatoare sau &rupurilor de creativitate!
,in aceasta cate&orie fac parte/ #rainstorin&% reuniunea% 5(ilips 66%
etoda ,elp(i% sinectica% etoda 5anel% etoda ,el#ec7% #rain8rittin& s!a!
#* Metode rationale% a-ate pe efectuarea unor co#inatii intre eleente%
varia#ile% factori etc! e-istenti!
Cele ai iportante sunt/ anali)a orfolo&ica% atricea
descoperirilor! + parte din acestea se pre)inta in continuare!
9rainstorin& $ etoda de stiulare a creativitatii de &rup $ pusa la
punct de Al! +s#orn% prin interediul careia se asi&ura o aplificare a
productiei de idei noi% suscepti#ile de a fi transforate in solutii de
re)olvare a unei anuite pro#lee cople-e!
Avand la #a)a #udisul :en $ sinte)a intre cultura intelectuala a
Indiei% spiritul pra&atic al C(inei si sensi#ilitatea eotional0sentientala
a ;aponiei $ etoda facilitea)a transiterea de la un participant la altul a
iluinarii ideatice asociativ0co#inatorie si% prin aceasta% reali)area unei
reactii creative in lant!
Cu se desfasoara o sedinta de creativitate &en #rainstorin&<
Evident% pentru asi&urarea succesului &rupului #rainstor% se
recoanda un scenariu etodolo&ic structurat in trei etape/
5re&atirea reuniunii de creativitate prin/
$ pro&raarea sedintei de creativitate la o ora la care participantii sunt
odi(niti1
$ ale&erea cu &ri.a a locului de desfasurare si asi&urarea unor conditii
favora#ile de icrocliat1
$ asi&urarea instruentelor de inre&istrare e-acta si copleta a
de)#aterilor 'casetofon% aparat de filat etc!*1
$ preci)area diensiunilor &rupului de creativitate '=01> participanti*1
$ sta#ilirea structurii acestuia in sensul de slectie a specialistilor si
noinali)area lor ca e#ri ai &rupului 'recoanda#ila este o
coponenta etero&ena*1
$ definirea in tereni cat ai precisi a pro#leei in a carei solutionare este
iplicat &rupul de creativitate1
$ transiterea acesteia% in fora scrisa% participantilor la reuniunea de
creativitate% cu suficient tip inainte de desfasurarea sedintei!
,esfasurarea propriu0)isa a reuniunii% in care rolul central revine
liderului 'aniatorului*% c(eat s0o conduca spre un final fericit% in sensul
colectarii unui nuar cat ai are de idei noi% printre care se afla si
solutia 'solutiile* de re)olvare a pro#leei!
5entru aceasta% liderul are o isiune e-tre de delicata si% in acelasi tip%
iportanta concreti)ata in/
$ proiectarea unei durate varia#ile% de 1?0@? de inute% functie de
cople-itatea si dificultatea pro#leei% copetenta participantilor% dar si
de a#ilitatea sa1
$ crearea si intretinerea% pe tot parcursul sedintei de creativitate% a unui
cliat destins% propice anifestarii specialistilor &rupului #rainstorin&
'servirea unor racoritoare% a cafelei etc!*1
$ asi&urarea forularii unor idei $ propuneri scurte% la o#iect% fara
diva&atii sau discursuri dea&o&ice1
$ incura.area participantilor sa eita noi idei% plecandu0se de la unele idei
de.a forulate1
$ inter)icerea interdictiei de a forula% de a eite orice idee% indiferent
de &radul sau de operationali)are% de aplicare in solutionarea pro#leei1
$ inter)icerea evaluarilor ideilor eise in tipul 'pe parcursul* sedintei1
$ inre&istrarea e-acta si copleta a de)#aterilor si% ai cu seaa% a ideilor
forulate de participanti1
$ sistarea reuniunii de creativitate in oentul in care au fost eise intre
=0 si 100 de idei referitoare la pro#lea supusa de)#aterii!
Evaluarea si valorificarea productiei de idei% etapa derulata in afara
reuniunii de creativitate propriu0)ise! ,eersurile initiate se refera la/
3 selectia si clasificarea ideilor eise in/
$ reali)a#ile si aplica#ile iediat1
$ reali)a#ile si aplica#ile intr0o perioada viitoare1
$ nereali)a#ile% nefe)a#ile1
3 anali)a si evaluarea finala a solutiilor1 ale&erea ideii ce poate fi
operationali)ata ca solutie pentru re)olvarea pro#leei!
"ace preci)area ca #rainstorin&% ca etoda de stiulare a
creativitatii de &rup% poate fi utili)ata ca atare sau in conte-tul unor
sistee si etode de ana&eent% precu ana&eentul prin o#iective%
ana&eentul prin proiecte si anali)a valorii!
Considerata varianta a etodei #rainstorin&% reuniunea 5(ilips 66 se
a-ea)a pe eiterea de idei noi la nivelul ai ultor &rupuri de creativitate%
nuite si ec(ipe functionale% constituite din 6 persoane!
Ae recoanda ca nuarul de &rupuri sa nu fie ai are de ? 'fiecare cu
cate 6 participanti*% iar durata discutiilor pe &rupuri sa fie de apro-iativ 6
inute!
Evident ca% in practica% lansarea spre solutionare a unor pro#lee
cople-e% dificile si cu un puternic caracter inovational poate &enera
incalcari ale acestor diensiuni clasice $ pentru &rup si durata!
Iportanta este% insa% o#tinerea de re)ultate% in sensul de solutii cat ai
plau)i#ile pentru pro#lea supusa de)#aterii creative!
Cu se derulea)a o sedinta de creativitate &en 5(ilips 66<
Metodolo&ia este aproape siilara cu cea folosita de #rainstorin&% in
sensul ca/
lin pria etapa se pre&ateste reuniunea de creativitate si% in plus% se
constituie &rupurile ce urea)a a de)#ate pro#lea si sunt desenati
liderii acestora1
3 in etapa uratoare se de)#ate pro#lea in doua secvente distincte/
$ de)#aterea pe &rupe 'sau in cadrul &rupurilor*% ideile eise fiind
consenate si retinute de liderii acestora1
$ de)#aterea in plen% ce de#utea)a cu pre)entarea ideilor forulate la
nivelul &rupuri de creativitate% de catre liderii lor! Acestea sunt e-puse fara
nici un fel de in&radire si constituie su#iectul confruntarilor la care pot
contri#ui si participantii 'e#rii* &rupurilor1
3 ultia etapa este destinata evaluarii solutiilor forulate si se
derulea)a% de aseenea% in doua secvente/
$ evaluarea de catre liderii &rupurilor si pre)entarea lor in plen1
$ evaluarea finala% asi&urata de liderul reuniunii de creativitate1
$ pre)entarea ideilor retinute conducerii firei dupa ce% in preala#il%
acestea au fost anali)ate de e-perti!
5rin ce se diferentia)a de etoda #rainstorin&<
Aunt cateva eleente care dau specificitate etodei% deliitand0o de
#rainstorin&! Ele se refera la/
3 nuarul ult ai are al participantilor 'apro-iativ B0% daca se
respecta paraetrii clasici de constituire a &rupurilor*1
3 coponenta &rupurilor iplicate in reuniunea de creativitate 'fiecare
&rup isi desenea)a un lider*1
3 durata sedintei de creativitate% de apro-iativ > ore1
3 aniera de desfasurare a acesteia 'secventiala $ de)#ateri in cadrul
fiecarui &rup si de)#ateri in plen*1
3 anifestarea a trei iportante cate&orii de persona.e/ liderul
reuniunii% liderii &rupurilor si e#rii &rupului!
Creativitatea ana&eriala nu poate fi altceva decat creativitatea
specifica doeniului ana&eentului%adica a conducerii
or&ani)atiilor%intreprinderilor si a altor institutii!Eficienta activitatilor ce se
desfasoara intr0o or&ani)atie este strans le&ata%c(iar direct deterinata
de creativitatea ana&eriala%de cura.ul de a depasi unele rutine devenite
ineficiente si de a le inlocui cu altele noi!
9I9LI+GRA"IE/
Gor& 9 !%Mana&erii viitorului%viitorul ana&erilor%Iasi%Ed!Institutul
european%1CCD
Vlasceanu L%,eci)ie si inovatie in invataant%E,5%1CDC
Ro-ana C(ivu%Eleente &enerale de ana&eentul
educatiei%Ed!Meronia%>00=