Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea Transilvania

Facultatea de Drept si Sociologie


Specializarea Sociologie
Erving Goffman:Viata cotidiana ca
spectacol

Studente: Toth Emese,
Prisecaru Aurelia,
Tiuleac ancuta!
An: "#
$rupa: %&%'&
(apitolul ": Per)ormarile
(apitolul "": Echipele
Termenul de per)ormare desemneaza intreaga activitate a unui
individ, des)asurata intr*o perioada marcata de prezenta lui continua in )ata
unui anumit grup de oservator si avand o anumita in)luenta asupra
acestora+ Daca individul vrea ca activitatea lui sa*l )aca semni)icativ in ochii
celorlalti, el treuie sa*si moilizeze aceasta activitate, ast)el incat ea sa
e,prime in timpul interactiunii ceea ce doreste sa produca+ -oilizandu*si
comportamentul pentru a da un spectacol, el va )i preocupat nu de traseul
di)eritelor rutine pe care le per)ormeaza, ci de aceea din care deriva reputatia
lui pro)esionala+
. per)ormare prezinta o imagine idealizata a situatiei+ Ea evidentiaza
valorile o)iciale comune ale societatii in care se produce, putem sa o privim,
in maniera lui Dur/heim si a lui 0adcli))*1ro2n, ca pe o ceremonie+ A sta
intr*o camera, departe de locul unde se da o petrecere, inseamna a sta
departe de locul unde se per)ormeaza realitatea+ 3umea noastra este, de )apt,
o nunta+
Un per)ormer tinde sa ascunda sau sa per)ormeze intr*un mod discret
acele activitati, )apte si motive incompatiile cu imaginea de sine idealizata,
ca si cu cea a produselor sale+ Pulicul simte misterele si puterile secrete din
spatele per)ormarii, iar per)ormerul simte ca principalele sale secrete sunt de
)apt neinsemnate+ Deseori adevaratul secret din spatele misterului este ca nu
e,ista nici un secret! marea prolema este sa impiedici pulicul sa a)le acest
lucru+
"n cultura anglo*americana e,ista doua modele: per)ormarea reala,
sincera sau onesta si cea )alsa, pe care o construiesc pentru noi specialistii in
impresii+ (ele reale sunt private ca niste acte care nu sunt construite cu un
scop, produse neintentionate, determinate de reactia inconstienta a
individului in )ata )aptelor din situatia data+ Per)ormarile contra)acute sunt
alcatuite cu di)icultate! nu e,ista o realitate la care aceste )apte de
comportament sa constituie un raspuns direct+ (hiar si in mainile unor
per)ormeri nee,perimentati, scenariile pot prinde viata, pentru ca viata insasi
este o montare dramatica+ Pe scurt, cu totii per)ormam mai ine decat stim sa
e,plicam cum o )acem+
"n opinia populara, individul per)ormeaza si pune in scena spectacolul
in ene)iciul altor oameni! el 4oaca un rol, si le cere oservatorilor lui sa
creada ca persona4ul pe care*l vad chiar poseda atriutele pe care pare sa le
posede+
3a o e,trema, descoperim ca per)ormerul este complet implicat in
propriul sau act! )iind convins ca impresia de realitate pe care o pune in
scena este chiar realitatea adevarata+ 3a cealalta e,trema, per)ormerul poate
sa nu )ie deloc implicat in rolul lui zilnic 56neimplinirea lui pro)esionala7+
(and individul nu are nici o incredere in propriul lui act si nici o preocupare
in sine pentru ceea ce va crede pulicul sau, il putem numi cinic+ 8u toti
per)ormerii cinici sunt interesati in amagirea pulicului lor in scopuri
egoiste sau de castig personal+ Un cinic isi poate amagi pulicul si pentru
ceea ce el considera a )i inele acestuia+
Termenul de )ata desemneaza echipamentul e,presiv standardizat,
anga4at intentionat sau nu de individ in timpul per)ormarii+
Partile standarde ale )etei sunt: cadrul5setting7, care include
decoratiunile, amplasarea )izica, ca si suportii de scena necesar pentru
des)asurarea actiunii umane, 4ucata in )ata, in interiorul lui sau pe el! )ata
personala 5personal )ront7 care include insemnele )unctiei sau ale
rangului, hainele, caracteristicile legate de se,, varsta, rasa, aparenta )izica,
tinuta corporala, gesturile+
Stimuli care alcatuiesc )ata personala sunt: in)atisare5appearance7,
si atitudine 5manner7+ "n)atisarea se re)era la acei stimuli care sa ne
avertizeze despre statutul social al per)ormerului+ Atitudinea desemneaza
acei stimuli care ne avertizeaza asupra rolului interactive pe care
per)ormerul se asteapta sa*l 4oace in situatia care urmeaza sa inceapa+
(and un actor preia un rol social stailit, el a)la de oicei ca o anume
)ata a )ost de4a repartizata pentru acesta+ Fetele tind sa )ie selectate, si nu
create+
Termenul de echipa per)ormatoare se re)era la orice grup de indivizi
care coopereaza pentru a pune in scena o anumita rutina+ "n masura in care
indivizii coopereaza pentru mentinerea unei anumite impresii, )olosind
aceasta strategie ca un mi4loc de a*si atinge scopurile, ei se constituie intr*o
echipa+ E,ista o dependenta reciproca intre colegii de echipa, ei tind sa )ie
legati prin )amiliaritate 5o relatie )ormula, care apare si se e,tindea
automat, imediat ce individul si*a ocupat locul in echipa7+
Scopul unui per)ormer este de a sustine o anumita de)initia a situatiei
care reprezinta realitatea+ "n locul unei de)initii sustantiale a situatiei, este
posiil ca politica echipei sa nu )ie la )el de potrivita pentru toti memrii ei+
Factorul care sustine politica echipei este loialitate )ata de echipa si )ata de
colegi+ Dezacordul pulic intre memrii echipei nu numai ca le diminueaza
sansele de actiune unitara, dar discrediteaza si realitatea sustinuta de echipa+
Daca per)ormerii sunt preocupati de mentinerea liniei de actiune, ei isi vor
selecta drept colegi de echipa pe aceia in care se pot increde ca vor per)orma
corespunzator+ . echipa care vrea sa mentina impresia treuie sa aia
siguranta ca nici unui individ nu i se va permite sa se alature atat echipei
care il controleaza un sentiment de securitate+ Daca e,aminam o per)ormare
de echipa, descoperim adesea ca cineva a )ost investit cu dreptul de a regiza
si controla des)asurarea actiunii dramatice! el este respnsail de succesul
per)ormerii+ (and o echipa este alcatuita din mai multi per)ormeri,
descoperim cateodata ca un memru al echipei este trans)ormat in vedeta, in
conducator sau se a)la in centrul atentiei+
Echipele pot )i create de indivizi, pentru a a4uta grupul din care )ac
parte, dar a4utandu*se, in acest mod dramaturgic, pe ei insisi, ca si grupul lor,
actioneaza ca o echipa, iar nu ca un grup+
. echipa este acel tip de societate secreta ai carei memrii sunt
cunoscuti de catre non*memrii ei ca alcatuind o societate, chiar una
e,clusiva, dar societatea pe care se stie ca o )ormeaza acesti indivizi nu este
cea pe care ei o alcatuiesc in virtutea actiunii lor de echipa+
(apitolul """: 0egiuni si comportamente regionale
0egiunea este de)inita ca orice loc care este limitat, intr*o anumita
masura, prin ariere de perceptie+
0egiunea poate )i izolata auditiv sau vizual+ Ea di)era in )unctie de
per)ormanta+ Daca aceasta implica noduri sau grupuri separate de
interactiune verala+
Pentru locul in care are loc per)ormarea se )oloseste termenul de
regiune e,pusa+ Per)ormarea unui individ intr*o regiune e,pusa poate )i
privita ca un e)ort de a cultiva apartenta ca activitatea lui in regiunea
respectiva mentine si asimileaza anumite standarde+ Aceste standarde sunt
politete si adecvare+ (onditiile de adecvare si imparte in doua sugrupuri:
*morale 9 scopuri care se re)era la non*inter)erenta si non*agresare altora,
reguli privind proprietatea se,uala, respectul pentru locurile s)inte!
*instrumentale 9 se pot re)eri la indatoriri de tipul celor pe care le pretinde
un patron anga4atilor sai+
Se oserva asimilarea dintre atitudine si politete si dintre aprenta si
adecvariu+ . )orma de adecvare este cea ce numim )a*te ca muncesti
adica cu toate ca nu ai nimic de )acut, atunci cand vine se)ul in inspectie cel
mai indicat lucru ar )i sa muncesti sau sa )aci ceva doar ca sa dea ine+ "n
anumite institutii standardele de munca in general necesita anumite aparente
precum: modul vestimentar, distatiile, ras)aturile+
3a inceputul secolului al *:":* lea pe langa regula )a*te ca
muncesti mai e,ista si nu munci deloc intalnit mai ales in patura micii
noilimi, unde era de pre)erat ca )etele tinere sa nu )aca altceva toata ziua
decat sa voreasca, sa se plime sa citeasca* deoarece munca grea le era
adresata servitorilor+
Atunci cand activitatea cuiva are loc in prezenta altor persoane, unele
aspecte ale activitatii sunt accentuate e,presiv iar altele sunt suprimate+
Pe langa regiunea e,pusa mai e,ista si regiunea ascunsa sau culisele
unde apar )aptele suprimate+ 0egiunea ascunsa se de)ineste ca un loc, legat
de o per)ormare anume, unde impresia cultivate de per)ormare este cu una
stiinta contrazisa ca )apt normal, aici sunt constriute la vedere iluziile si
impresiile+ Aici, costumele si alte parti ale )etei personale sunt a4ustate si
cercetate atent pentru a le descoperi de)ectele, aici se depoziteaza tot ce nu
este adecvat, tot ce nu corespunde cu asteptarile+
0egiunea ascunsa este dispusa intr*un capat al locului unde se
des)asoara per)ormarea )iind separate de locul spectacolului print*un perete
despartitor unde nu este permisa intrarea nici unui memru al pulicului,
ramanand secrete pentru acestia+
E,emplu: un restaurant
regiunea e,pusa * sala de mese
regiunea ascunsa * ucataria
E,ista o legatura inre aceste doua regiuni, iar cei care )ac aceasta
legatura sunt cei care au acces in amele regiuni+ Sunt cei care treuie sa se
adapteze repede atunci cand trec dintr*o regiune in alta, deoarece acele
momente surprind o e,taordinara imracare si dezracare de persona4+
3inia care desparte regiunile e,puse de cele ascunse este ilustrata
oriunde in societate+ Date )iind valorile unei societati anume, este evident
cum caracterul de culise al unor locuri le este consustantial si ca prin
comparative cu regiunile adiacente aceste locuri sunt induitail regiuni
ascunse+
(u toate ca anumite regiuni se identi)ica intotdeauna ca )iind e,puse
sau ascunse a unei per)ormari cu care este asociata, mai e,ista posiilitatea
ca o regiune ascunsa la un moment dat sa devina regiune e,pusa intr*un alt
moment+ De asemenea o regiune e,pusa pentru per)ormarea oisnuita
)unctioneaza ca regiune ascunsa inainte si dupa per)ormare+ "n regiunile
ascunse ne vom intalni cu un lma4 )amiliar, iar in regiunile e,puse cu un
ton )ormal+
Activitatea dintr*o situatie concreta este intotdeauna un compromise
intre stilurile )ormal si in)ormal+
Se oserva insa ca atunci cand o echipa este intr*o pozitie de a aprecia
aspectele dezagreaile neper)ormante ale ei este putin proail sa isi
aduca la cunostinta pe cele ale echipelor cu care interactioneaza+
E,ista idea ca personele de rang inalt tind sa opereze in echipe mici
sis a petreaca o mare parte a zilei lor anga4andu*se in per)ormari verale, in
timp ce oamenii din clasa muncitoare au tendinta de a )i memri in echipe
largi perecand cea mai mare parte a zilei lor in culise sau in per)ormari
tacute+
Pe langa regiunile e,puse si ascunse mai e,ista o regiune care ar pute
)i numita e,teriorul, care se con)ormeaza notiunii de un simt privitoare la
institutiile sociale+ E,emplu: peretii e,teriori ai unor camere )olosita ca
regiune e,pusa sau ascunsa despart amele tipuri de camera de lumea
e,terioara+ Pe indivizii care se a)la in a)ara e,terioruli institutiei se vor numi
intrusi+ Peretii care despart regiunile de e,terior au in mod evident o )unctie
de in per)ormarea pusa in scena si prezentata in aceste regiuni, dar
decoratiunile e,terioare ale cladirii treuie vazute ca un aspect al unui alt
spectacol+
Se intampla ca unii indivizi sa interpreteze roluri di)erite in di)erite
per)ormante asa ca este necesar ca per)ormerul sa selecteze pulicurile in asa
)el incat indivizii care sunt martori unuia dintre roluri san u )ie si martorii
altuia+
(and intr*o regiune apar intrusi apar proleme in gestionarea
impresiilor si va rezulta stinghereala+ 3ui i se poate cere sa stea deoparte, sa
)ie incorporate in discutie sau sa " se acorde o primire pentru ceneva care
teruia sa )ie acolo+
(apitolul "# : 0oluri discrepante
.iectivelegenerale ale unei echipe sunt ascundera in)ormatiilor
distructive de pulic si a controlului acestuia+
Tipuri de secrete
* secrete intunecate 9 in)ormatii legate de o echipa, in)ormatii pe care
aceasta le cunoaste si le ascunde si care sunt incompatiile cu
imaginea de sine pe care echipa o cultiva+ Ele sunt tainuite )ata de
e,terior dar si in interiorul echipei!
* secrete strategice* intentii si capacitate ale unei echipe care sunt
ascunse pulicului pentru a impiedica adaptarea e)icienta a acestuia la
starea de lucruri pe care echipa urmareste sa o produca si o a4uta la
planuirea de actiuni impotriva adversarului+ Acestea pot )i dezvaluite
ulterior echipei!
* secrete interne 9cele care marcheza grupul si il di)erentiaza de cei care
nu cunosc secretul+
Dupa tipul in care sunt dezvaluite secretele acestea sunt:
* secrete incredintate 9 posesorul treuie sa pe pastreze datorita relatiei
pe care o intretine cu echipa la care se re)era secretul!
* secrete liere 9 un secret despre altcineva care daca il dezvalui nu
poate a)ecta imaginea posesorului+
0olurile discrepante cele mai spectaculoase sunt acelea in care o
persoana se prezinta intr*o institutie sociala su o )alsa in)atisare+
0olul de in)ormator: * cineva care stimuleaza )ata de actori ca este un
memru al echipei lor, care acumuleaza in)ormatii si apoi le vinde+ Unii sunt
tradatori, cei care s*au alaturat sincer echipei, si unii sunt spioni cei care au
urmarit ceva+
0olul de complice: * cel care se comporta ca si cum ar )i un simplu
memru al pulicului dar care, in realitate este intr*o relatie de compicitate
cu per)ormerii+ El )urnizeaza pulicului un model viziil sau asigura un
raspuns din patrtea pulicului+
0olul de intremediar sau mediator:* cel care invata secretele )iecarei parti
si lasa impresia )iecarei taere ca ii va pastra secretele, insa are tendinta de a
da )iecareia )alsa imresie ca este mai loial decat celeilalte+
0olul de non*persoana:* cei care sunt prezenti in timpul actiunii, dar
dintr*o anumita perspectiva nu 4oaca nici rolul per)ormerului nici rolul
pulicului si nici nu pretinde a )i ceea ce nu sunt+ E,emplu servitorul+
0oluri discrepante care impilca in principal persoane care nu sunt
prezente in timpul unei per)ormari dar care detin in)ormatii neasteptate
despre aceasta:
* specialitstul de serviciu* oameni specializati care nu sunt pozitionati
in )ata in timpul pr)ormarii+ Sun un )el de memri ai echipe in sensul
ca ei invata secretele spectacolelor si otin o viziune de culise a
acestuia, darn u participa la succesul si satis)actia rezultatului+ Acesta
poate )i un )actor semni)icativ de perturare a statu*;uo*ului+ El
cunoaste secretele echipei, dar echipa nu le cunoste pe ale sale dar
etica pro)esionala nu ii permite sa le desconspire +Specialistii a4ung sa
dezvolte uneori o atitudine cinica )ata de lumea superioara , datorita
accesului la intimitatea acestuia!
* con)identul 9 indivizii in )ata carora per)ormerul isi maeturiseste
pacatele si carora, in modul cel mai sincer le o)era detalii despre )elul
in care impresia create in timpul unei reprezentatii este numai o
impresie+ El accepta in)ormatile )ara a primi si onorariul, privindu*le
ca pe o e,presie a prieteniei, increderii si respectului pe care cel care "
le destainuie le simpe pentru el!
* colegul 9 persoane care 4oaca aceiasi rutina in )ata aceluiasi tip de
pulic, dar care spre deoseire de coechipieri nu per)ormeaza impreuna+ Ei
a4ung sa isi cunoasca di)icultatile si punctele de vedere si secretele+ E,ista
posiilitatea ca unavointa pe care un coleg o arata altuia sa )ie doar o )orma
de armistitiu+ Personele care sunt impreuna datorita unor legaturi de a)initate
a4ung intr*o pozitie de pe care pot vede in spatele )etei celuilalt+
E,ista grupuri colegiale ai caror memri a4ung rareori sa aia o
responsailitate )ata de una purtare a )iecaruia, dar si grupuri ai caror
memri sunt clar identi)icati in ochii celorlalti si a caror greseala se
res)range asupra reputaiei tuturor memrilor+ "n aceste grupuri cei care )ac
parte din pulicul lor nu se gasesc intr*un contact imediat de tip )ata*in 9)ata
unul cu celalalt, dar a4ung sa isi impartaeasca ideile+
(apitolul #:(omunicarea neadecvata persona4ului
Pentru a se asigura ca vor )i respectate canalele corespunzatoare ale
comunicarii, )iecare echipa este dispusa sa o asiste pe cealalta, intr*o
maniera tacita si diplomatica, pentru a mentine impresia care treuie
produsa+
(omunicarea neadecvata cu persona4ul legitimeaza oportunitatea
studierii per)omarilor prin prisma echipelor si prin prisma eventualelor
dis)unctionalitati care apar in interactiune+ Actorul este implicat atata in
)ormele de comunicare suterana, cat si in cele o)iciale+ Aceasta participare
duplicitara treuie gestionata cu precautie pentru a nu discredita spectacolul
o)icial+
Sunt nenumerate )orme de comunicare in care se anga4eaza
per)ormerul, patru tipuri vor )i luate in considerare:
*tratarea celui asent
*conversatia de scena,
*complicitatea de echipa
*miscarile restructurante+
E,emplu de e,presii reprezinta o )orma e,trema de comunicare
neadecvata cu persona4ul: "suse, Doamne Dumnezeule<+
Tratarea celui asent:
Atunci cand memrii unei echipe se retrag in culise, acolo unde
pulicul nu*i poate vedea sau auzi, acesta este minimalizat intr*un mod care
se dovedeste a )i incongruent cu )elul in care )usese tratat atunci cand era
prezent+ Pe de alta parte, pot e,ista si cazuri in care intervine situatia opusa
minimalizarii, respective cea in care per)ormerii sa*si laude pulicul su o
)orma care ar )i de neconceput in prezenta lui+ Dar minimalizarea este o
practica mai comuna decat valorizarea, datorita )aptului ca aceasta
minimalizare are )unctia de a intari solidaritatea echipei, demonstrand un
respect reciproc pe sema celor asenti si compensand lipsa respectului de
sine ce poate aparea atunci cand pulicul treuie sa*i )ie o)erit in mod direct
un tratament serviail+
Sunt doua tehnici de minimalizare uzuale:
*%+atunci cand per)ormerii se gasesc in regiunea in care isi vor )ace
aparitia in )ata pulicului, iar acesta din urma )ie a plecat, )ie nu a sosit inca+
*'+intalnim de multe ori o di)erenta semni)icativa intre modul in care o
persoana voreste despre cineva si modul in care i se adreseaza+
Doua modalitati tipice de minimalizare a pulicului:
*%+prin ridiculizarea per)ormarii rolului
*'+prin )aptul de a vori la adresa lui in termeni devalorizanti+
*&+atunci cand nu este prezent nici un memru al audientei voresc
despre aspecte ce tin de rutina spectacolului iar in apropierea audientei
suspenda discutia+ Echipa este rela,ata in culise sau in momentul in care
pulicul pleaca+
*=+ cicalelile si glumele de care are parte un memru al echipei atunci
cand este pe punct de plecare din randul coechipierilor si de a a4unge in
randurile pulicului
*>+in situatia in care o persoana din pulic este adusa o)icial in interiorul
echipei
Tehnicile de minimizare arata )aptul ca, din punct de vedere veral
indivizii sunt relativ ine tratati )ata in )ata si relativ prost tratati pe la spate+
-inimizarea de culise a pulicului )unctioneaza ca o )orma de a
mentine moralul echipei+ "ar cand pulicul e de )ata, tratarea lui respectoasa
se impune, dar nu de dragul lui, ci pt a )i asigurata continuitatea unei
interactiuni calme si organizate+ Atunci cand doua echipe se intalnesc intr*un
spatiu de interactiune ele se intalnesc su un armistitiu temporar, respectiv
su umrela unui consens pro)esional, in scopul de a*si )ace treaa+
(onversatia de scena:
Atunci cand memrii unei echipe nu se a)la in prezenta pulicului,
discutiile aluneca adesea catre proleme ce tin de viata de scena+
(onversatia de scena, atunci cand apare su alte nume, cum ar )i ar)a,
discutii de irou este un concept desuet+ Aceasta scoate in evidenta )aptul
ca su climatul e,perientei dramaturgice traiesc indivizi )oarte di)eriti+ Tipul
de discurs pe care il practica actorii sau eruditii este cam acelasi di)era doar
practica este di)erita+
(omplicitatea de echipa:
(omplicitatea de echipa reprezinta acea comunicare complice in care
mesa4ele sunt transmise prudent, ast)el incat sa nu ameninte iluzia creata
pentru pulic+ . )orma importanta de complicitate de echipa se regaseste in
cazul sistemului de semnale secrete, adica pentru reusita unui spectacol pot
solicita a4utorul, pot primi in)ormatii+ "ndicatiile scenice asigura adesea
relationarea dintre cei implicati in actul per)ormarii si cei ce o)era asistenta
sau indicatii de culise+ "ndicatiile scenice au loc si intre un actor si un aliat
din randul pulicului+
Soptitul e considerat o cruzime si o impolitete+
"ndicatii in)ormale reprezinta semene saturate de semni)icatii, au darul
de a initia o noua )aza in cadrul unei per)ormari+
"ndicatiile scenice in)ormale au rolul de a avertiza coechipierii ca au
intrat suit in raza vizuala a pulicului+ E,ista indicatii scenice tipice care
transmit per)ormerilor ca terenul este lier si ca rela,area )etei devine
posiila+
Strans legat de indicatiile scenice este )elul in care echipele reusesc sa
gaseasca modalitati de a*si transmite reciproc ample mesa4e verale ast)el
incat sa )ie prote4ata o impresie proiectata care ar )i periclitata daca pulicul
si*ar da sema ca o in)ormatie de acest tip a )ost transmisa+
"ndicatiile scenice pot )i considerate ca )iind e,presii ale complicitatii
de echipa+
-iscari restructurante:
Tendinta cea mai )recventa a comunicarii suterane este aceea ca
)iecare echipa incearca sutil sa se puna pe sine intr*o lumina )avoraila si sa
arunce la )el de sutil asupra celeilalte o lumina de)avoraila, amele
miscari )acandu*se deseori su acoperirea amailitatilor verale si a
complimetelor echivoce+ (omunicarea neo)iciala o)era un mi4loc prin care o
echipa poate lansa celeilalte o invitatie hotarata, dar necompromitatoare prin
care solicita ca distanta sociala si gradul de )ormalitate sa creasca sau sa
scada sau ca amele echipe sa inlocuiasca interactiunea cu una care
presupune o reprezentatie azata pe un nou ansamlu de roluri+
#orirea cu doua intelesuri implica un tip de insinuare care poate )i
comunicata de catre amele parti si mentinuta o lunga perioada de timp, este
o )orma de comunicare complice+ . alta )orma de complicitate este intalnita
uneori si intre doua echipe care treuie sa mentina impresia ca isi sunt
relative ostile dar care gasesc reciproc pro)itail sa a4unga la o intelegere in
privinta anumitor aspecte, reusind sa pastreze aparentele+
Principalele tipuri de miscari restructurante:
*miscari in *4urul
*peste
*departe de linia trasata intre doua echipe+
"ndi)erent ce anume genereaza dorinta umana de contact social sau de
companie, e)ectul ei pare sa imrace doua )orme:
*%+nevoia de a avea o audienta
*'+nevoia de a avea coechipieri
Fiecare mod de comportament atrage atentia asupra aceluiasi aspect:
per)ormarea o)erita de o echipa nu este un raspuns spontan si prompt in )ata
situatiei, capail sa asoara toate energiile echipei si sa constituie unica lor
realitate sociala! per)ormarea este ceva )ata de care memrii echipei pot lua
distanta o distanta su)icient de mare pentru a le permite sa proiecteze sau
chiar sa 4oace in acelasi timp alte tipuri de per)ormari care trimit catre alte
realitati+
(apitolul #":Arta gestionarii impresiei:
Tehnica gestionarii impresiei incearca sa le evite dis)unctionalitatile+
Per)ormerul treuie sa 4oace dand dovada de responsailitate e,presiva,
deoarece multe aspecte minore, accidentale pot transmite impresii
neadecvate pentru momentul respectiv, iar acestea reprezinta incidentele
involuntare+
Trecutul si activitatea prezenta a unui anumit per)ormer contin de
regula cel putin cateva aspecte care, daca intervin in timpul unei
reprezentatii, risca sa discrediteze imaginea de sine pe care incearca sa le
proiecteze ca o parte a de)initiei situatiei+ Atunci cand a4ung sa se intrevada,
e)ectul curent este unul de stan4eneala+ Aceste aspecte pot )i puse in lumina
si in urma unor incidente involuntare sau a unor intruziuni inoportune+ Se
numesc ds)unctonalitati proiective, adica )au, pas+
(and un per)ormer pune in pericol imaginea echipei se numesc ga)e,
greseli dar cand pune in pericol imaginea proprie se numesc indiscretii, sau
a dat cu ata in alta+
"ncidentele involuntare si intruziunile inoportune sunt surse de
stan4eneala si disonanta+
Scenele sunt situatii in care un individ se poarta in asa )el incat distruge
sau ameninta considerail o aparenta de consens+
Scenele apar atunci cand coechiperii nu mai sunt capaili sa*si tolereze
unii altora per)ormarile stangace si se lanseaza intr*o critica pulica
spontana adresata e,act indivizilor cu care ar )i treuit sa se a)le intr*o
cooperare dramaturgica+ Un tip de scena se produce atunci cand conversatia
dintre doua persoane devine atat de tensionata incat persoanele din apropiere
sunt nevoite sa devina martori la ea sau chiar sa ia o pozitie+
Principalele )orme de dis)unctionalitati dramaturgice:
*incidente involuntare
*intruziuni inoportune*)au, pas
*scene+
Aceastea sunt numite incidente+
Atunci cand intervine un incident, realitatea proiectata de actor este
amenintata+
Pentru a preveni aparitia incidentelor si a stan4enelii inerente lor, ar
treui ca toti participantii la interactiune, precum si cei care nu participa, sa
posede anumite insusiri si sa e,prime aceste insusiri+
"n practica vor )i e,aminate su )orma a trei directii:
*masurile de)ensive )olosite de actori pentru a*si salva spectacolul
*masurile de protectie )olosite de pulic si de intrusi pentru a*i a4uta pe
actori sa salveze specatacolul!
*masurile pe care treuie sa le ia actorii pentru a permite pulicului si
intrusilor sa )oloseasca masuri de protectie in ene)iciului actorilor+
(alitati si practice de)ensive:
%+ 3oialitatea dramaturgica:
Daca o echipa decide un traseu, coechipierii treuie sa se poarte ca si
cum si*ar )i asumat oligatiile morale+ 8u treuie sa tradeze secretele
echipei intre per)ormari+ Proail ca prolema )undamentala a mentinerii
loialitatii memrilor echipei este aceea de a impiedica per)ormerii sa devina
atat de atasati de pulic incat sa )ie tentati sa le dezvaluie consecintele
impresiei pe care o au in scena sau sa pre4udicieze in vreun )el echipa prin
acest atasament+
Una din tehnicile de aza la care poate apela o echipa pentru a se apara
de o ast)el de neloialitate este aceea de a intari cat mai mult o solidaritate de
grup in interiorul echipei, cultivand in acelasi timp in culise imaginea unui
pulic su)icient de inuman pentru a determina per)ormerii sa devina imuni
din punct de vedere emotional si moral )ata de acesta+
. a doua tehnica de a contracara pericolul unor legaturi e)ective intre
actori si pulic consta in a schima periodic audientele+
'+ Disciplina dramaturgica:
Este esential pentru per)ormarea unei echipe ca )iecare memru al
echipei sa se con)ormeze unei discipline dramaturgice si sa o puna in
practica atunci cand isi 4oaca rolul+
Un actor disciplinat este acela care isi cunoaste partitura si nu comite
incidente involuntare si )au, pas*uri in per)ormare ei+ Este o persoana
discreta, nu va compromite spectacolul dezvaluindu*i involuntar secretele+
Un actor care e disciplinat are si un puternic autocontrol, e capail sa*si
controleze reactiile emotionale atunci cand alti coechipieri )ac greseli sau
cand pulicul e ostil+
Un actor disciplinat e cineva care e su)icient de echilirat pentru a se
putea deplasa de la spatii private in care domina in)ormalul la unele pulice
ce presupun grade variate de )ormal, )ara ca toate aceste glisari sa*l a)ecteze+
Totul sta in )elul in care reuseste sa*si manipuleze vocea si e,presia
)etei+
&+ (ircumspectia dramaturgica:
3oialitatea si disciplina sunt insusiri pe care coechipierii treuie sa le
posede daca sustin un spectacol+ Pe langa acestea ar treui ca ei sa*si cultive
oiceiul de a prevedea si plani)ica punerea in scena optima+ Prudenta treuie
cultivata+ Daca prudenta si sinceritatea nu sunt cultivate atunci apar
dis)unctionalitati+
Pentru a raspunde intereselor echipei actorilor li se cere sa mani)este
prudenta si circumspectie in punerea in scena a specatacolului, sa )ie
pregatiti dinainte pentru eventualele evenimete neprevazute si sa speculeze
e)icient ocaziile care raman+
Una dintre tehnicile presupune ca echipa sa*si selecteze doar memri
loiali si disciplinati+
"ar a doua presupune ca echipa sa*si )aca o idee clara asupra gradului de
loialitate si disciplina pe care*l au memrii ei ca intreg+
Un actor circumspect va incerca sa*si aleaga audienta care sa ridice cat
mai putine proleme in ceea ce priveste spectacolul pe care vrea sa*l dea, dar
si spectacolul pe care nu vrea sa )ie nevoit sa*l dea+
Unul din modurile cele mai simple de a te asigura ca nici un memru al
echipei sau nici un memru al pulicului nu risca sa )aca vreun gest
neadecvat este acela de a limita pe cat posiil dimensiunile amelor echipe+
(u toate acestea e,ista doua motive pentru care procedeul limitarii
numarului persoanelor prezente are, la randul ei limite:
*%+ unii actori nu pot per)orma )ara asistenta tehnica a unui anumit
numar de coechipieri
*'+ indivizii ca elemente ale echipamentului e,presiv se dovedeste a )i
mai e)icienti su anumite aspecte decat elementele clasice ale scenogra)iei+
Pentru a pune in scena un spectacol in conditii de siguranta actorul va
treui mai degraa sa se detaseze de )apte decat sa se adecveze la ele+
Un actor circumspect va treui sa ia in consideratie si accesul pe care il
are pulicul la sursele de in)ormatie e,terioare interactiunii in cauza+
Actorul circumspect isi va adecva 4ocul dupa caracteristicile recuzitei si
ale sarcinilor care intra in per)ormarea sa+
-oduri de e,ercitare a circumspectiei:
*selectarea coechipierilor care dau dovada de disciplina si care nu risca
sa*si 4oace rolul intr*un mod stangaci, lipsit de tact ori prea constient de el!
*treuie sa )i pregatit dinainte pentru orice accident e,presiv posiil
5strategia construirii unei agende complete cu atriutiile )iecaruia7!
*repetarea rutinei pentru ca actorii sa se antreneze su)icient iar
evenimetele neprevazute care nu au )ost luate in calcul sa apara in conditii in
care pot )i rezolvate in siguranta+
*pulicului sa i se schiteze in prealail tipul de reactie pe care treuie
sa*l aia in )ata per)ormarii+
Practice de protectie:
Sunt indicate trei insusiri pe care memrii echipei treuie sa le posede
pentru ca echipa lor sa per)ormeze in conditii de siguranta:
*loialitate!
*disciplina!
*circumspectie+
-a4oritatea tehnicilor de)ensive de gestionare a e,presiei isi gasesc un
pandant in tendinta plina de tact a pulicului si a intrusilor de a actiona intr*
un mod protector pentru a a4uta actorii sa*si apere propriul spectacol+
Tehnici de gestionare a impresiei:
*controlul accesului in regiunile ascunse si in cele e,puse: este controlat
de per)ormeri+
Putem constata e,istenta etichetei )oarte elaorate dupa care se
ghideaza indivizii in calitate de memrii ai pulicului, o asemenea eticheta
presupune:
*acordarea unui doza4 ine gandit de atentie si interes!
*disponiilitate de a supraveghea per)ormanta unui actor ast)el incat
acesta sa nu introduca prea multe contradictii, intreruperi de a i se acorda
atentie!
*inhiarea oricaror gesturi sau declaratii care ar putea genera niste )au,
pas
*dorinta de a evita orice scena+
Tactul pulicului este atat de des un lucru de la sine inteles, incat ne
putem astepta sa*l gasim chiar si la indivizii celerii pentru comportamentul
lor neadecvat la realitate+
*Daca actorii au o mica scapare pulicul se poate )ace ca n*a vazut sau
ca poate accepta prompt scuza care li se o)era+
*"ar in momente de criza ii a4uta sa iasa din ea+
*Alta )orma de tact e atunci cand actorul in cauza este incepator si
pulicul are o mare consideratie pentru el+
Audientele sunt motivate sa reactioneze cu tact:
*)ie datorita unei identi)icari spontane cu actorii
*)ie din dorinta de a evita o scena
*)ie pentru a se )ace placuti actorilor urmand sa speculeze ulterior acest
lucru+
De )iecare data cand pulicul apeleaza la tact e,ista posiilitatea ca
actorul sa inteleaga ca e prote4at cu tact+
Tactul re)eritor la tact:
S*a sustinut ca pulicul contriuie intr*un mod semni)icativ prin tact si
la practicile de protectie de care uzeaza in )avoarea per)ormerilor, la
per)ormarea unui spectacol+ Daca pulicul urmeaza sa apelze la tact in
ene)iciul per)ormerului, acesta treuie sa procedeze in asa )el incat sa )aca
posiil acest a4utor+
Doua strategii uzuale ce privesc tactul re)eritor la tact:
%+ per)ormerul treuie sa )ie sensiil la aluzii si sa )ie pregatit sa le
primeasca, deoarece prin intermediul acestor aluzii pulicul il poate avertiza
ca per)ormarea pe care o o)era e inacceptaila si ca ar treui sa o a4usteze
repede, daca doreste ca de)initia situatiei sa ramana aceiasi+
'+daca per)ormerul a4unge sa prioecteze denaturant o realitate su orice
)orma, atunci treuie sa o )aca respectand eticheta denaturarii )aptelor! el nu
treuie sa a4unga in situatia in care nici scuza cusuta cu cea mai ala ata si
nici cea mai cooperanta audienta nu*l mai poate salva+