PROTOZOARE

RHIZOPODA

ENTAMOEBA HISTOLYTICA

- organisme unicelulare care sedeplaseaza cu ajutorul pseudopodelor
- ag. etiologic al dizenteriei amoebiene (amoebioza) = Entamoeba histolytica
- distributie in zonele tropicale si subtropicale
*NB: in zonele temperate exista Entamoeba dispar (nepatogena)
- mortalitate de ordinul mii/an
- persoane la risc: nn, cei de varsta a 3-a spre a 4-a, persoane care vin in zone indemice in zone endemice
- se prezinta sub 2 forme biologice:
1. trofozoit (forma vegetativa) 15-60m
-localizat initial in IG, portiunea initiala, in special in zona cecului
2. chist (forma de rezistenta) 5-20m

1. TROFOZOITUL

*NB: in inf. masive si repetate poate coloniza intreg IG
- in afara organizmului, capacitatea de supravietuire este f. mica:
4-5h la 37C
16h la 25C
4z la 5C
- se recunoaste dupa aspectul nucleului, la care in contrast de faza sau printr-o coloratie normala se
poate obs. cromatina dispusa in periferie si 1 nucleol dispus central
*poate deveni hematofag

2. CHISTUL

- forma rotunda, perete dublu
- 4 nuclei (cu aceeasi morfologie ca a trofozoitului)
- 1-4 baghete rotunjite, denumite corpi cromatoizi sau siderofili
-forma chistica este stadiul de:
- rezistenta in cond. mediului ext.(rezist. la uscaciune, la % de Cl din apa, etc)
- infectant
- de inmultire
- la persoanele infectate cronic, chisturile se formeaza din forma vegetativa si migreaza spre portiunea
terminala a IG
- infectia se realizeaza pe cale digestiva, odata cu alim. si apa ingerate (! poate da epidemii hidrice)

EVOLUTIA INFECTIEI

Odata inf. podusa, exista 2 situatii posibile:
1. La persoanele imunocompetente parazitul ajuns in port. terminala a IS patrunde in IG, se hraneste
cu resturi de digestie, flora bacteriana si pe masura ce bolul fecal avanseaza, parazitul se
inchisteaza; pacientul este aparent sanatos.
2. La persoanele imunocompromise apare o forma grava de boala, se prod. leziuni caracteristice ale
peretelui int., care vor face ca proc. de absorbtie si dig. sa nu se mai prod. normal scaune diareice
numeroase, explozive, deshidratare si in final deces; pacientul NU este periculos pentru cei din
jur (elim. forma vegetativa).

I. STAREA DE INFECTIE NONINVAZIVA
- purtatori asimptomatici (elimina chisturi)
- sd. dizenteric cronic : 18-20 scaune/zi, ulterior scaune fara continut fecal (scuipat rectal) cu f. multe
amoebe

II. STAREA DE INFECTIE INVAZIVA
1. Rectocolita acuta
2. Colita amoebiana fulminanta (10-12 scaune/zi, ulterior scaune fara continut fecal, scuipat
rectal)forma cea mai grava
3. Amoebomul
4.Apendicita amoebiana
- parazitul lizeaza peretele intestinal
- formele patogene ataca peretele intestinal producand ulceratii initial supericiale, apoi patrund in
struct. mucoasei pana in submucoasa
- mucoasa e congestionata; NB: in interiorul ulceratiei puroi
- leziunea se extinde radiar (buton de camasa) dupa ce patrunde in mucoasa si submucoasa, apoi
leziunile fuzioneaza masa cazeoasa voluminoasa in submucoasa mucoasa ramane fara aport
nutritiv si se descuameaza lambouri care se elimina odata cu scaunele diareice
- mucoasa colonului este lezata este impiedicata absorbtia apei
*poate avea loc si perforarea seroasei PERITONITA infectia se poate raspandi si la alte organe din
cavitatea abdominala direct, prin contiguitate;
- daca este prins un vas de sange, infectia se poate raspandi pe cale sangvina, caz in care sunt implicate
fie filtrul hepatic, fie cel pulmonar.
- localizari extraintestinale, SECUNDARE pot fi, in ordinea frecventei: ficatul, plamanul, creierul
- ABCESE HEPATICE (de obicei in lobul drept, det. febra, dureri in hipocondrul drept, cu iradiere
in omoplatul drept)
- AMOEBIOZA CUTANATA
- FISTULE ANALE
- Lez. la nivelul penisului, vaginului
- ABCESE CEREBRALE(rar) manif. clinic sub forma unui sdr. meningeal

MECANISME PATOGENE
- amoeba se divide la cateva ore
- virulenta unei tulpini de E. histolytica se explica printr-un proces care are 3 pasi:
- Aderenta
- Liza
- Endocitoza
- aderenta intre plasmalemele amoebei si cel.-tinta are loc in urma unor contacte repetate, in urma
carora pe suprafata plasmalemei se exprima o proteina generic numita adezina (speciile nepatogene nu
au capacit. de a produce adezine)
- liza se realizeaza prin secretia de catre celulele agresoare de enzime din lizozomii de suprafata
(submembranari) care formeaza in mb. celulei-tinta canale ionice care o permeabilizeaza liza
osmotica a celulei-tinta

AMOEBE LIBERE, POTENTIAL PATOGENE

1. Acanthamoeba std. infectant = forma chistica
2. Naegleria std. infectant = f. flagelata, eventual cea vegetativa
3. Balamuthia

- se gasesc oriunde in mediu, unde a existat un grad de umiditate
- se gasesc chiar si in apa termala, apa de racure a reactoarelor nucleare
- pot da infectii extrem de severe
- morfologic, in toate stadiile nuc. nu are cromatina dispusa periferic, dar are un nucleol f. mare (nucleu
in ochi de pasare)

NAEGLERIA
- 3 forme: - f. vegetativa = trofozoit mazga de pe pereti
- f. chistica f. de rezistenta la uscaciune
- f. flagelata in conditii de mediu hipoosmolar
- in anumite conditii, poate determina meningoencefalita acuta PRIMARA amoebiana (MAPA), sau a
tinerilor inotatori
- calea de infectie = muc. olfactiva propagare pe calea fibrelor n. olfactiv diseminare in lobul frontal,
afectand mai intaimeningele, apoi masa neuronala
- boala evolueaza rapid si invariabil se termina cu existus in 5-7 zile.

ACANTHAMOEBA (acanthos = tepi)
- 2 forme: - f. vegetativa
- f. chistica
a) forma vegetativa cand adera de substrat formeaza f. multe pseudopode ca niste ace pe toata
suprafata, in mediu lichid devin globuloase
b) forma chistica f. de rezistenta in cond. de mediu extern; aspect poliedric.

- plasmodiereza
- poate produce encefalita granulomatoasa amoebiana cronica (EGAC), la persoanele imunodeprimate
- poarta de intrare = leziuni cutanate preexistente / pe cale aeriana (pulmonar)
- exo si endochist
- patrunde cutanat circulatie creier (evolutia infectiei este centrifuga, dinspre interiorul
encefalului)
- poate produce keratite la purtatorii de lentile de contact senzatie de corp strain, mici ulceratii
(placarde)
- cresc in piscine incalzite, ape termale
- tulpinile patogene sunt de obicei termofile