Sunteți pe pagina 1din 6

17

TEMA 7 FINALITILE EDUCAIEI



A. Finalittile educatiei: ideal, scop, obiective
B. Clasificarea obiectivelor educationale
C. Operationalizarea obiectivelor educationale

A. Finalittile educatiei: ideal, scop, obiective
def finalitate reprezint o component a procesului de nvtmnt care asigur sensul, orientarea si
directiile actiunii instructiv educative.
-Orice reform ncepe cu finalittile educatiei -sunt elementele cele mai sensibile - cu impact asupra
organizrii si renovrii sistemului de nvtmnt, a continuturilor si strategiilor educationale.
-Finalittile se obiectiveaz n ideal, scopuri si obiective educationale.

a. Idealul educational
=>Modelul sau tipul de personalitate solicitat de conditiile sociale ale unei etape istorice si pe care
educatia este chemat s-l formeze n procesul desfsurrii ei.

-are trei dimensiuni:
social - fiecrei ornduiri sociale i corespunde un tip de ideal educational;
psihologic - profilul de personalitate pe care societatea l solicit de la majoritatea membrilor ei;
pedagogic - parametrii actiunii educationale implicati n realizarea practic a idealului educational.

Tipuri de ideal educational
_n Grecia antic urmrea dezvoltarea armonioas a personalittii, n plan moral, fizic.
_n Evul mediu, dou modele distincte: idealul clerical - nsusirea celor sapte arte liberale (gramatica,
retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia si muzica); idealul cavaleresc - nsusirea celor sapte
virtuti cavaleresti (clria, mnuirea spadei, vntoarea, notul, sahul, cntul si recitarea de versuri).
_Renasterea si propune formarea unei personalitti cu o cultur enciclopedic (homo universale).
_n epoca modern se impune idealul personalittii eficiente ntr-o activitate productiv.
_Idealul educational al scolii romnesti const n dezvoltarea liber, integral si armonioas a
individualittii umane, n formarea personalittii autonome si creative.

b. Scopurile educationale
=>sunt anticipari mentale ale diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la
rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale.
-prezente la nivelul diferitelor tipuri de educatie (educatia intelectual, moral etc.), diferitelor nivele si
profiluri de nvtmnt sau tipuri de scoli. Exemple: formarea culturii generale la tnra generatie.

c. Obiective educationale
=>enunturi cu caracter finalist prin care se intentioneaz provocarea unei schimbri n personalitatea
elevului, ca urmare a implicrii sale n activitatea de predare si nvtare.

B. Clasificarea obiectivelor educationale:

I.Dup gradul de generalitate:
-obiective generale-valabile pe toat perioada scolarittii;
-obiective de generalitate medie (specifice)-valabile pentru unele nivele, forme, discipline de nvtmnt;
-obiective operationale-valabile pentru o activitate didactic:

18


II.Din perspectiv curricular se pot distinge:
-obiectivele cadru capacitti si atitudini specifice unei discipline de nvtmnt, realizabile de-a lungul
mai multor ani de studio exemplu: dezvoltarea capacittilor de a recepta si de a produce texte scrise si
orale de diverse tipuri, este un obiectiv-cadru la Limba si literatura romna;
-obiectivele de referint specific rezultatele asteptate ale nvtrii pe fiecare an de studiu si urmresc
progresul n achizitia de capacitti si cunostinte de la un an de studiu la altul exemplu: la sfrsitul clasei
a VII-a elevul va fi capabil s exprime oral sau n scris reactiile proprii la receptarea textelor literare.

III.Dup domeniul la care se refer distingem:
-obiective cognitive - se refer la asimilarea de cunostinte, la formarea de capacitti intelectuale;
-obiective afective - vizeaz formarea convingerilor, sentimentelor, atitudinilor;
- obiective psihomotorii - se refer la operatii manuale, la formarea de conduite motrice, practice.

TAXONOMII
-gr. taxis ordine, nomos lege
-tiin avnd ca obiect stabilirea principiilor i legilor de clasificare a organismelor vii

A. Taxonomia obiectivelor educationale din domeniul cognitiv (B. Bloom) (1913-1999)


Trepte comportamentale si exemple asociate (B. Bloom)


19


B. Taxonomia obiectivelor din domeniul afectiv (D. Krathwohl)


C. Taxonomia obiectivelor educaionale din domeniul psiho-motor (E.J .Simpson)


20


C. Operationalizarea obiectivelor educationale
Tehnicile (procedurile) de operationalizare precizeaz ceea ce va face elevul, performanta de care
va fi capabil dup parcurgerea unei secvente a procesului de predare-nvtare.
Obiectivele operationale exprim finalittile imediate ale unei activitti didactice, sub forma
comportamentelor direct observabile si msurabile la elevi.

Proceduri de operationalizare
1. Procedura de operationalizare formulat de Robert F. Mager
2. Procedura de operationalizare formulat de Gilbert De Landsheere

1. Procedura de operationalizare: Robert F. Mager



21


2. Procedura de operationalizare formulat de Gilbert De Landsheere

Avantaje
obiectivele asigur rigoarea necesar actiunii educationale;
realizeaz o predictie a rezultatelor asteptate;
au rol orientativ pentru profesor si stimulativ pentru elevi;
reprezint repere n evaluarea rezultatelor nvtrii.

Limite
nu toate obiectivele pot fi precizate specific, cum sunt obiectivele care urmresc formarea
trsturilor de caracter, atitudinilor, sentimentelor;
nu toate comportamentele pot fi anticipate, mai ales cnd vizm dezvoltarea creativitatii elevilor.















22


Pedagogia obiectivelor vs pedagogia competenelor

Conceptul de obiectiv educational
-sunt enunturi cu caracter finalist prin care se intentioneaz provocarea unei schimbri n personalitatea
elevului, ca urmare a implicrii sale n activitatea de predare si nvtare.

Pedagogia bazat pe obiective
determin separarea clasic a domeniilor cunoaterii i reorganizarea conceptual a disciplinelor
academice;
nvarea se centreaz pe cunotine i pe aplicarea lor la situaii tipice;
termenii de referin ai acestui tip de curriculum sunt: a ti, a nelege, a executa.

Conceptul de competen
Proiectarea nvtmntului pe baza competentelor s-a prefigurat n Marea Britanie in sec. XX.
Competenta este abilitatea de a realiza activittile aferente unei ocupatii sau functii la standardele
definite de angajatori.
Competentele sunt structuri complexe, cu valoare operational-instrumental, asezate ntre cunostinte,
abilitti, atitudini si aptitudini au urmtoarele caracteristici:
coreleaz cu performanta n activitate;
pot fi msurate pe baza unor standarde de performant;
pot fi dezvoltate prin nvtare.
Competentele din sec. XXI: gndirea critic, rezolvarea de probleme, colaborarea, folosirea
tehnologiei, autonomia n nvtare si comunicare.


Pedagogia bazat pe competene
determin capaciti de diferite tipuri i grade de complexitate;
nvarea implic gndirea i transferul, folosirea cunotinelor n situaii diferite;
implic organizarea inter/pluri i transdisciplinar a curriculumului;
termenii de referin ai acestui tip de curriculum sunt: a gndi critic, a decide, a crea i a
rezolva.

De ce o pedagogie a competenelor?
Se petrec schimbri majore pe piat beneficiarilor, deopotriv aspiranti la calificri si angajatori.
Programele de studiu se realizeaz pe canale alternative, inclusiv prin Internet.
Necesitatea accelerii nvtrii, pentru calificri rapide si flexibile.
Cerintele acreditrii si recunoasterii internationale a programelor de studiu.
Asigur insertia profesional si social a fiecrei persoane.
Competentele sunt criterii de evaluare si indicatori de succes n toate domeniile de activitate.