Sunteți pe pagina 1din 3

Fobii

Dupa cum deja stiti, nimic nu este intamplator, am ales sa postez acest articol pe blog
pentru ca, cu voie sau fara voie am trait o experienta in acest weekend care are o mare
lagatura cu fobiile. O sa cititi in acest articol despre una dintre cele mai generale fobii si
anume , fobia de animale in mod special despre fobia de caini ( cinofobia)
Un anume nivel de frica este sanatos si de inteles. e ajuta pe noi si pe copiii sa ne
ferim de pericole. !rin teama ii invatam pe copii sa nu traverseze nesupraveg"eati strazile
aglomerate, sa nu accepte dulciuri de la straini, sa nu ing"ita medicamente necunoscute
de la cabinetele medicale scolare. #n aceste cazuri, practic ii invatam pe copii sa se teama
de rezultate, de consecinte. #i invatam prudenta, ceea ce este ceva cu totul separat de
situatia in care trebuie sa gestionezi o frica imaginara copilului. $and copilul sau adultul
dezvolta o frica mare, nejustificata, si stare de anxietate puternica, exista riscul sa aiba o
fobie.
#ntr%un studiu de specialitate, au fost identificate cele cinci mari categorii de frici umane,
unele dintre ele fiind si frici ale copiilor. &cestea sunt'
Frica sociala (de a vorbi in public, de a fi singur, de a fi luat in ras, de a nu fi la
inaltime, de a fi umilit, de a pierde controlul, de autoritate, de esec, de a fi
judecat)
Frica de separare (de lipsa, de moarte, de a fi furat, de a fi respins, de a fi
abandonat, de a fi renegat, de a fi tradat)
Frica de mutilare (frica de dentist, de medic, de sange, de taieturi, de obiecte
ascutite, de accident, de a cadea, de foc, de a fi atacat)
Frica de animale (de caini, de paianjeni, de serpi, de soareci(sobolani, de insecte,
de viermi, de tantari(capuse, de cai, de vipere)
Frica de factori de mediu (de furtuni, de vant puternic, de foc, de inaltime, de
spatii largi, de poduri, de avioane, de vapoare, de lipsa de spatiu, de
prapastii(adancimi)
Alte frici (frica de microbi, frica de necunoscut, frica de a actiona)
Temutele animale
)obiile animale (zoofobiile) sunt printre cele mai comune si reprezinta *+, dintre fobiile
pentru care pacientii cauta tratament. -arsta de debut al fobiilor animale este in copilarie,
intre . / 0 ani. )obiile sunt mai comune la femei decat la barbati. 1xista trei conditii in
care se dezvolta frica. &cestea cuprind experienta personala directa, experienta
observationala si experienta informationala. $el mai comun tratament pentru fobii astazi
este terapia cognitiv%comportamentala. 2e"nici precum expunerea si desensitizarea
sistematica pot fi folosite pentru a ajuta pacientul sa se simta confortabil cu obiectul
fricii. 2otusi, in cadrul acestor te"nici pacientul detine controlul.
Cinofobia (gr. kion3caine) reprezinta frica anormala de caini. 1ste clasificata drept o
fobie specifica, la tipul fobiilor animale. Desi fobiile fata de serpi si paianjeni sunt mai
comune, cinofobia este in special debilitanta datorita prevalentei ridicate a cainilor in
lume. $a si in alte fobii specifice, pacientii care sufera de cinofobie pot prezenta o gama
larga a acestor reactii cand sunt confruntati cu un caine viu sau cand se gandesc sau vad o
imagine statica a unui caine. 4ai mult, comportamentul clasic de evitare este comun si
poate include traversarea strazii pentru a evita un caine sau evitarea caselor prietenilor
care au caine. !oate fi cauzata de intilnirea personala, cu sfirsit negativ, a persoanei cu un
caine sau de o experienta observationala (starea de martor la accidentul unui prieten)
Terapia de expunere este considerata cel mai eficient tratament pentru cinofobie si
implica expunere sistematica si prelungita la caini a pacientului pana cand acesta va
experimenta o situatie fara raspuns advers. &ceasta terapie poate fi condusa pe parcursul
a catorva sedinte sau intr%o singura sedinta in mai multe ore. !acientul va fi incurajat sa
abordeze si in final sa interactioneze cu obiectul fricii.
Auto-tratamentul este facut cu ajutorul unui specialist intr%un mediu profesional. 4ai
intai pacientul va scrie o lista a evenimentelor inspaimantatoare alaturi de un caine. O
ierar"ie a fricii provocate de situatii in functie de anxietatea acordata fiecareia. 5ista de
situatii este pusa in ordine de la cea mai putin infricosatoare situatie pana la cea mai
terifianta, iar terapeutul il ajuta sa identifice elementele comune care contribuie la frica.
&poi terapeutul il ajuta sa recreeze ultima si cea mai infricosatoare situatie, intr%un mediu
sigur, controlat, continuand pana cand pacientul a avut oportunitatea sa permita fricii sa
se diminueze, realizand ca este nefondata. Odata ce s%a stapanit o situatie, urmatoarea
frica de pe lista este recreata si repetata pana cand toata lista a fost experimentatacat de
un caine).

S-ar putea să vă placă și