1

STRATEGIA DE CERCETARE I INOVARE

2014 2020


Versiune preliminar






19 noiembrie 2013


2

Acest material a fost elaborat n cadrul conoriului care implementeza proiectul Elaborarea
strategiei naionale n domeniul cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii. Pentru mai multe
detalii privind acest proiect vizitai www.cdi2020.ro



3

CUPRINS
ABREVIERI 5
1. INTRODUCERE 6
Un scurt bilan 6
2. VIZIUNE 8
3. OBIECTIVE GENERALE I SPECIFICE 10
3.1 OBIECTIVE GENERALE 10
3.2 OBIECTIVE SPECIFICE 11
4. OBIECTIVE OPERAIONALE I LINII DE ACIUNE 12
4.1 CREAREA UNUI MEDIU STIMULATIV PENTRU INIIATIVA SECTORULUI PRIVAT 12
4.1.1 CREDITE FISCALE 13
4.1.2 FONDURI DE CAPITAL DE RISC I DE GARANTARE 13
4.1.3 GESTIUNEA PROPRIETII INTELECTUALE 14
4.2 SUSINEREA PROCESULUI DE SPECIALIZARE INTELIGENT 16
4.2.1 PROIECTE INIIATE DE FIRME, INDIVIDUAL SAU N PARTENERIATE CU ORGANIZAII DE CERCETARE 18
4.2.2 CENTRE DE COMPETEN 18
4.2.3 INFRASTRUCTUR DE TRANSFER I INCUBATOARE DE INOVARE 19
4.2.4 DOCTORATE I POST-DOCTORATE 20
4.2.5 INFRASTRUCTURI (ROADMAP NAIONAL) 21
4.2.6 PERFORMAN CONCENTRARE ORGANIZAIONAL 22
4.2.7 MECANISM DE ORIENTARE STRATEGIC 23
4.3 CONCENTRAREA ACTIVITILOR DE CDI N DOMENII CU RELEVA PUBLIC 24
4.4 SUSINEREA ASPIRAIEI CTRE CERCETAREA LA FRONTIERA CUNOATERII 26
4.4.1 CERCETARE FUNDAMENTAL I EXPLORATORIE DE FRONTIER 27
4.4.2 INFRASTRUCTURI MAJORE I CLUSTERE DE INOVARE 28
4.4.3 ACCES LA CUNOATERE 29
4.4.4 INSTITUT DE STUDII AVANSATE 30
4.5 ACIUNI TRANSVERSALE 31
4.5.1 EDUCAIE N TIINE I TEHNOLOGIE I COMUNICAREA TIINEI 31
4.5.2 FINANARE INSTITUIONAL 33
4.5.3 PIAA DE MUNC A CERCETRII 34
4

4.5.4 INTERNAIONALIZARE 35
5. INTE 37
6. GUVERNANA 38
6.1 PRINCIPII DE GUVERNAN 38
6.2 CADRUL INSTITUIONAL 40
ANEXA 1. DESCRIEREA DETALIAT A PRIORITILOR DE SPECIALIZARE
INTELIGENT 47
ANEXA 2. METODOLOGIA DEFINIRII DOMENIILOR PRIORITARE 78


5

Abrevieri
CNCS Consiliul Naional pentru Cercetare tiinific
CNE Consiliul Naional de Etic
CNECSDTI Consiliul Naional de Etic a Cercetrii tiinifice, Dezvoltrii Tehnologice i Inovrii
CNPST Comisia Naional de Politica tiinei i Tehnologiei (stabilit prin art 40 din OG57/2002
cu modificrile ulterioare)
CNSPIS Comisia Naional pentru Statistic i Prognoz n nvmntul Superior
CNSPIS-CDI Comisia Naional pentru Statistic i Prognoz n nvmntul Superior, Cercetare,
Dezvoltare i Inovare (propus a se forma prin extinderea atribuiilor CNSPS)
C&D Cercetare i dezvoltare experimental
CDI Cercetare, dezvoltare experimental i inovare
EPO European Patent Office
MEN Ministerul Educaiei Naionale, organismele predecesoare sau succesoare ale acestuia
OPC Organizaii publice de cercetare
PCT Patent Cooperation Treaty
PIB Produsul Intern Brut
PNCDI2 Planul Naional de Cercetare, Dezvoltare i Inovare, 20072013
PNCDI3 Planul Naional de Cercetare, Dezvoltare i Inovare, 20142020
POS-CCE Planul Operaional Sectorial pentru Creterea Competitivitii Economice, 20072013
POS-CDI Planul Operaional Sectorial pentru Cercetare, Dezvoltare i Inovare 20142020
RASUC Raport Anual Standardizat al Unitii de Cercetare, colecie de documente i date, cu
structur prestabilit, depuse anual i publicate parial de ctre fiecare unitate de cercetare
SNCDI 2020 Strategia Naional pentru Cercetare, Dezvoltare i Inovare 2014-2020 (prezentul
document)
SRAPS-CDI Serviciul Unic de Recepie, Arhivare i Statistic a datelor CDI
UEFISCDI Unitatea Executiv pentru Finanarea nvmntului Superior, Cercetrii, Dezvoltrii
i Inovrii
6

1. INTRODUCERE
Romnia se afl la captul unui ciclu de politici publice n domeniul cercetrii, dezvoltrii i
inovrii (CDI). Strategia de CDI 2007-2013 a susinut obiective ambiioase, orientate mai ales
spre creterea produciei tiinifice i expansiunea capitalului uman din cercetare. Strategia i-a
asumat, totodat, o cretere substanial a alocrilor publice pentru cercetare i dezvoltare
(C&D) de la aproximativ 0,2% din PIB, la mijlocul deceniului trecut, pn la 1% la finalul su ,
precum i investiii nsemnate pentru modernizarea infrastructurilor specifice.
Strategia amintit i principalele sale instrumente dar i alte evoluii relevante pentru mediul
de CDI din domeniul educaiei sau al politicilor regionale ori de dezvoltare au introdus
transformri importante n ecosistemul romnesc de cercetare, dezvoltare i inovare. Dinamica
produciei tiinifice a fost schimbat semnificativ, ca i ateptrile individuale i organizaionale
din spaiul cercetrii. Cercetarea romneasc este, astzi, mult mai bine conectat la cercetarea
internaional dect cu 7 ani n urm.
n acelai timp, mediul de CDI pare s nu se fi schimbat ndeajuns. Finanarea public a revenit
la cote comparabile cu cele dinaintea lui 2007, o bun parte din ineria instituional persist n
institute i n universiti, iar sistemul ca ansamblu rmne fragmentat. Performana
instituional este, deseori, evaluat doar formal.
Noul ciclu strategic, care se va desfura sub semnul prezentului document, ine seama de
mplinirile i de nerealizrile ultimelor dou decenii de reform a cercetrii i inovrii. Strategia
de CDI 2014-2020 este chemat s rspund noii dinamici a tiinei i a inovaiei romneti, dar
i caracterului pe alocuri parohial, introvertit, nepractic sau lipsit de creativitate al unei pri
substaniale a cercetrii existente. Toate aceste deficiene au fost semnalate pe fondul unor
tendine globale i europene care susin o tiin mai bine interconectat, mai puternic
orientat de i spre impactul practic al rezultatelor sale, mai proactiv.
Un scurt bilan
Cum s-a observat mai sus, Strategia al crei mandat expir n curnd a mizat pe o cretere
substanial a alocrilor publice pentru CDI. O bun parte din fondurile destinate cercetrii au
fost, cel puin la nivelul planificrii, ndreptate spre cercetarea cu efecte practice tangibile, spre
inovare i spre stimularea apropierii actorilor publici de cei privai.
Dincolo de creterile investiionale i de productivitate prognozate, Strategia 2007-2013 a
introdus treptat n sistemul de cercetare i dezvoltare, prin principalele sale instrumente, o
serie de bune practici care lipsiser anterior. Acestea au avut n vedere, n primul rnd, sistemul
de distribuire a resurselor publice de exemplu, prin creterea proporiei fondurilor pe baz de
7

competiie, prin transparentizarea alocrii acestora sau prin implicarea evaluatorilor din afara
spaiului romnesc de cercetare.
n ciuda unui nceput promitor, prognoza privind alocrile publice fcut n timpul elaborrii
Strategiei nu a fost respectat. Dup ce intrase, pentru o vreme, pe o curb convergent cu
obiectivele strategice, investiia public n cercetare, dezvoltare i inovare a sczut abrupt la
sub o treime din inta de 1% i s-a meninut la sau mai jos de acest nivel n ultimii ani. Mai mult,
obiectivele chiar mai ambiioase de susinere a cercetrii i dezvoltrii de actorii economici nu
au fost niciodat atinse, investiia privat n C&D rmnnd sub 0,2% din PIB.
n aceste condiii, n momentul de fa principalele reuite ale Strategiei 2007-2013 sunt legate
de creterea vizibilitii internaionale a rezultatelor cercetrii romneti, de mbuntirea
infrastructurii i, ntr-o msur mai redus, de creterea numrului de tineri doctori i
cercettori i de dezvoltarea unui dialog cu diaspora tiinific romneasc. n acelai timp,
Strategia a nu a reuit s dinamizeze dezvoltarea i inovarea bazate pe cercetare, s
operaionalizeze mecanisme prin care contribuia mediului privat la investiia n cercetare s
creasc, s duc la capt tendinele convergente cu media european la capitolul resurselor
umane din CDI.


8

2. VIZIUNE
n 2020, Romania este competitiv la nivel regional i global prin inovare alimentat
de cercetare-dezvoltare, genernd bunstare pentru ceteni.
La baza competitivitii se afl un ecosistem de inovare n care cercetarea-dezvoltarea susine
avansul pe lanurile globale de valoare adugat. n acest mediu, excelena i spiritul
antreprenorial mobilizeaz o mas critic de actori.
Reperele globale de excelen produc o efervescen de parteneriate ntre organizaii de
cercetare i firme, de colaborri n jurul unor infrastructuri i programe de anvergur
internaional pe frontierele tiinei.
Creativitatea, potenat n toate fazele i formele educaiei, activeaz antreprenoriatul bazat pe
inovare. ntr-un spaiu de ncredere i integritate, succesul antreprenorial genereaz modele
inspiraionale, animnd o cultur mai ampl a inovrii i, n cele din urm, o societate pentru
care inovarea a devenit un stil de via.

Putem ajunge aici construind i meninnd un larg parteneriat pentru inovare. Acest
parteneriat presupune o perspectiv coordonat, integrat asupra sistemului de CDI i exprim
un angajament pe termen lung n urmtoarele privine:
Asigurarea resurselor. Statul planific multianual i aprob bugete anuale pentru
cercetare, dezvoltare i inovare din fonduri publice care ating cel puin 1% din PIB n
2020.
Asumarea, la nivel naional, a unui set de prioriti strategice. Acestea reprezint
premisa unor aciuni concertate a unui ansamblu coordonat de politici publice n
domenii diverse.
Predictibilitatea. Mediul de CDI se bucur de reguli clare i stabile, de repere de
excelen internaional, care ncurajeaz colaborarea i competiia n sistem.
Credibilizarea parteneriatului public-privat. Sectorul public i cel privat co-evolueaz,
mobiliznd cheltuieli private pentru CDI care ating cel puin 1% din PIB pn n 2020.
Masa critic de cercettori. Baza de resurse umane active n CDI (raportat la populaie)
converge spre media din Uniunea European.
Viziunea stabilete un set de principii de aciune sprijinite pe 3 piloni principali:
Pilonul 1. Firmele devin actori cheie ai inovrii
9

- Asumarea riscului unui comportament inovator este stimulat prin mecanisme fiscale i
sprijinit prin instrumente financiare publice i private.
- Pe o pia a cunoaterii dinamic i deschis, rezultatele cercetrii publice sunt uor
accesibile i regimul de proprietate intelectual ncurajeaz competiia echitabil.
- Interfeele (centre de transfer, facilitatori etc.) ntre organizaiile de cercetare i
companii coreleaz comportamentul cercettorilor, al dezvoltatorilor de tehnologie i al
inovatorilor.
Pilonul 2. Sectorul CDI constituie un spaiu de oportuniti pentru cei capabili
- Sectorul romnesc de cercetare si dezvoltarea este integrat internaional, oferind un
mediu atractiv pentru membrii comunitatii tiinifice globale i ai diasporei tiinifice.
Cercetarea exploratorie beneficiaz de un flux stabil de proiecte, de infrastructuri
nationale de cercetare, de acces deschis la marile infrastructuri europene.
- Educaia susine comportamentul creativ, antreprenorial n toate etapele sale.
- Formarea cercettorilor prin doctorate, postdoctorate, pregtire pe parcursul carierei
se concentreaz n jurul unor domenii strategice.
Pilonul 3. Strpungeri n domeniile strategice
- Domeniile strategice beneficiaz de programe pe termen lung, care vizeaz att
cercetarea fundamental, ct i tehnologii cheie, inclusiv prin integrarea acestora n
parteneriate internaionale.
- Cercetare de tip translaional este o verig activ n procesul inovativ, exploatnd
cunoaterea generat prin cercetare fundamental n aplicaii practice.
- Recompensa pentru excelen motiveaz leadership-ul organizaional, diferenierea
instituional (crearea universitilor de cercetare, dezvoltarea cercetrii private) i
competiia internaional pentru talente.
Dimensiunile regionale i transfrontaliere ale domeniilor strategice stimuleaz parteneriatul
dintre organizaiile de cercetare, mediul de afaceri, administraia local.


10

3. OBIECTIVE GENERALE I SPECIFICE
Viziunea privind sistemul de CDI romnesc n 2020 descrie o Romnie competitiv la nivel
regional i global prin inovare alimentat de cercetare-dezvoltare, genernd bunstare pentru
ceteni. Pentru a atinge acest scenariu la orizontul menionat, Strategia i asum urmtoarele
obiective generale i specifice.

3.1 OBIECTIVE GENERALE
OG1. Creterea competitivitii economiei romneti prin inovare. Obiectivul vizeaz
susinerea actorilor economici pentru a performa pe lanurile globale de valoare. Aceasta
presupune, printre altele, creterea impactului activitilor economice printr-un un transfer mai
bun de cunoatere i de expertiz ntre cercetare i mediul economic. Strategia i propune s
creasc relevana economic a cercetrii prin dezvoltarea de noi tehnologii, produse i servicii,
impulsionnd parteneriate ntre actorii economici i cei din mediul de cercetare i stimulnd
activitile economice care se sprijin pe inovarea derivat din cercetare.
OG2. Creterea contribuiei romneti la progresul cunoaterii de frontier. Strategia i
asum creterea vizibilitii internaionale a cercetrii i dezvoltrii experimentale romneti.
Pentru atingerea obiectivului va fi nevoie de o mai bun integrare a cercettorilor n iniiativele,
parteneriatele i programele tiinifice internaionale; de atragerea cercettorilor performani
i formarea cercettorilor de vrf; de susinerea infrastructurilor de cercetare i de creterea
gradului de utilizare i a accesului la acestea; precum i de formarea masei critice de cercettori
n domeniile tiinifice cele mai promitoare.
OG3. Creterea rolului tiinei n societate. Scopul principal al investiiei n cercetare,
dezvoltare i inovare rmne, n cele din urm, creterea nivelului de trai i a calitii vieii
cetenilor. Strategia i asum acest obiectiv nu doar prin investiiile amintite i prin susinerea
activitilor economice bazate pe CDI, ci i promovnd programe prin care cercetarea rspunde
direct unor nevoi concrete ale sectorului public. Acestea urmresc att rezolvarea unor
probleme publice specifice prin soluii inovatoare, ct i asisten expert n elaborarea
politicilor publice.

11

3.2 OBIECTIVE SPECIFICE
OS1. O angajare satisfctoare i predictibil a resurselor publice pentru activitaile de
cercetare, dezvoltare experimental i inovare, inclusiv pentru susinerea investiiilor private n
CDI.
OS2. Concentrarea resurselor n domenii cu relevan economic i cu potenial de cercetare-
dezvoltare demonstrate, precum i n ariile care constituie prioriti pe agenda public.
OS3. Dezvoltarea de mecanisme de coordonare strategic adecvate, care s pun n
coresponden opiunile strategice, obiectivele majore i instrumentele de implementare.
OS4. Activarea sectorului privat prin instrumente de susinere a antreprenoriatului i
comercializrii rezultatelor de CD, precum i prin credibilizarea parteneriatelor dintre actorii
publici i cei privai.
OS5. Dezvoltarea unor organizaii de cercetare performante, capabile s susin programe
tiinifice de anvergur, prin mecanisme de finanare instituional bazate pe proceduri de
monitorizare i evaluare n acord cu bunele practici internaionale.
OS6. O mai bun integrare a cercetrii romneti n spaiul european i internaional de
proiecte i iniiative de cercetare, dezvoltare i inovare.
OS7. Asigurarea unei creteri rapide i sustenabile, numerice i calitative, a resurselor umane
din cercetare, dezvoltare i inovare, pn la dublarea numrului total de cercettori pn n
2020.


12

4. OBIECTIVE OPERAIONALE I LINII DE ACIUNE
Obiectivele generale i specifice pentru noul ciclu strategic desprinse din Viziune sunt exprimate
prin 5 obiective operaionale. Fiecare dintre acestea constau, la rndul lor, dintr-un set de linii
de aciune principale, definite sub forma unor msuri specifice.

4.1 CREAREA UNUI MEDIU STIMULATIV PENTRU INIIATIVA SECTORULUI
PRIVAT
La baza iniiativelor antreprenoriale i a comportamentului inovativ al firmelor trebuie s se
afle mecanismele de pia.
Conform Comisiei Europene, Principala provocare pentru Romnia este, n prezent,
competitivitatea sa sczut.
1
Nivelul antreprenoriatului este redus, iar antreprenoriatul bazat
pe inovare sufer n mod special. Rata de inovare (CIS) din firme este mic, ca i investiia
privat n C&D (BERD).
2
n ceea ce privete intensitatea cercetrii din mediul de afaceri i ali
indicatori privind inovarea n mediul privat, rata de cretere medie anual pentru perioada
2000-2011 a fost negativ.
3
Datele indic i o capacitate de comercializare nc foarte limitat a
rezultatelor cercetrii i inovrii romneti. Nu n ultimul rnd, puine companii multinaionale
au adus cu ele n ar o component de cercetare substanial.
Pentru a rspunde acestor provocri, Strategia i asum susinerea mecanismelor de pia prin
stimularea antreprenoriatului inovativ i a implicrii firmelor n activitile de cercetare,
dezvoltare i inovare. Simultan, Strategia are n vedere atragerea capitalului privat n susinerea
inovrii bazate pe cercetare i dezvoltare.
Principalele linii de aciune au n vedere:
- creditele fiscale;
- fondurile de capital de risc i fondurile de garantare;
- gestiunea proprietii intelectuale.


1
European Commission, Research and Innovation performance in EU Member States and Associated countries.
Innovation Union progress at country level, Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2013, p. 226.
2
European Commission, Innovation Union Scoreboard 2013, Luxembourg: Publications Office of the European
Union, 2013, p. 49.
3
European Commission, Research and Innovation performance in Romania: Country profile, Luxembourg:
Publications Office of the European Union, 2013, p. 3.
13

4.1.1 CREDITE FISCALE
Mecanismele fiscale de finanare indirect a activitilor de CDI urmresc s ncurajeze
investiia local n cercetare i dezvoltare. n ultimii ani, ele au devenit comune printre rile
OECD, ca i printre aa-numitele state BRIC.
Romnia a implementat, deja din 2010, o deducere suplimentar a cheltuielilor pentru
activitile de C&D, precum i msuri privind deprecierea accelerat a aparaturii i
echipamentelor de cercetare i dezvoltare.
4
n 2013, deducerea fiscal a fost majorat
substanial, de la 20% la 50%.
5

Cu toate acestea, antreprenorii romni nu beneficiaz de potenialul deplin al acestor msuri,
neglijnd deseori oportunitile fiscale care le stau la dispoziie. A fost acuzat, n acest sens,
lipsa unor norme adecvate de implementare att pentru organele de control fiscal, ct i pentru
antreprenori.
n aceste condiii, se dovedete esenial popularizarea i credibilizarea instrumentelor fiscale
aflate la dispoziia firmelor cu activiti de CDI, precum i simplificarea accesului la aceste
mecanisme.
Msuri
- Adoptarea procedurilor pentru deducerile fiscale de 50%.
- mbuntirea reglementrilor privind contabilitatea cercetrii, n scopul de a nlesni
definirea i nregistrarea activitilor private de C&D.
- Campanie de popularizare a instrumentelor fiscale disponibile actorilor economici
privai.

4.1.2 FONDURI DE CAPITAL DE RISC I DE GARANTARE
Una dintre cauzele des invocate pentru nivelul sczut n Romnia al antreprenoriatului
ntemeiat pe inovare este accesul dificil al IMM-urilor la fondurile de capital private. Pe de-o
parte, piaa bancar nu susine suficient riscul antreprenorial i, cu att mai puin, pe cel bazat
pe inovare. Pe de alta, mediul fiscal pare neatractiv pentru fondurile de investiii. De exemplu,

4
Ordin nr. 2085/4504 din 6 august 2010 al Ministerului Finanelor i MECTS.
5
OUG nr. 8/2013 majoreaz deducerea fiscal de la 20% la 50%. Normele sunt n curs de implementare.
14

ntr-un studiu din 2008 care evalua ct de favorabile sunt sistemele fiscale i juridice ale mai
multor state pentru fondurile de investiii private, Romnia s-a clasat la coada clasamentului.
6

La sfritul lui 2011, n cadrul iniiativei europene JEREMIE pentru ntreprinderile mici i mijlocii,
au fost introduse patru instrumente financiare adresate IMM-urilor din ar: trei fonduri de
garantare i un fond de capital de risc, toate contractate cu intermediari financiari. Primele
evaluri semnaleaz dificulti n implementare, mai ales datorate regulilor europene de
eligibilitate, negocierilor cu investitorii privai i ncrcturii birocratice.
7

Politicile CDI specifice vor activa sectorul bancar n susinerea inovrii, n special a celei bazate
pe cercetare. Fondurile de garantare vor deveni, astfel, un catalizator al schimbrii de
comportament nu doar pentru actorii economici, ci i pentru bnci.
Msuri
- Crearea, n cadrul unui program de ajutor de minimis, a unui fond de investiii cu
capital de pornire i de debut (seed capital) destinat antreprenorilor cu idei
inovatoare, precum i a unui fond de investiii cu capital de risc i de cretere
(venture capital and growth) destinat start-up-urilor inovatoare. (Prin Po
competitivitate, axa CDI)
- Crearea, n cadrul schemei de ajutor de minimis, a unui sistem de credite (micro-
credite, credite pentru capital de lucru, credit pentru investiii de dezvoltare) cu
dobnzi subvenionate n favoarea IMM-urilor inovatoare. (Prin Po competitivitate,
axa CDI)
- Crearea unui sistem de garanii individuale pentru acoperirea riscului tehnologic n
favoarea IMM-urilor inovatoare. (Prin Po competitivitate, axa CDI)

4.1.3 GESTIUNEA PROPRIETII INTELECTUALE
Succesul relativ nregistrat, n ultima perioad strategic, n privina publicaiilor tiinifice nu a
fost dublat de ctiguri similare n privina brevetelor. n ceea ce privete indicatorii de
proprietate intelectual, Romnia se afl n continuare mult sub media european. Brevetele
EPO romneti, de exemplu, se situeaz la aproximativ 1,5% din cifra medie UE.
8


6
Claudiu Vrnceanu, KPMG: Romania, n coada rilor din Europa la stimularea investiiilor de private equity, 6
februarie 2009, http://www.wall-street.ro/articol/Companii/58760/KPMG-Romania-in-coada-tarilor-din-Europa-la-
stimularea-investitiilor-de-private-equity.html.
7
Liliana Olivia Lucaciu, Expert evaluation network delivering policy analysis on the performance of Cohesion
policy 2007-2013, Task 1: Financial engineering, Romania, 2012.
8
World Bank, Functional Review of the Research, Development & Innovation Sector, 2012, p. 18.
15

O parte din aceast realitate se reflect i n investiiile slabe ale mediului de afaceri n
cercetare, inclusiv din partea companiilor multinaionale. Banca Mondial atribuie aceast
reticen ambiguitii legislative din domeniul proprietii intelectuale.
Cadrul legal al proprietii intelectuale constituie unul dintre punctele principale de intervenie
asumate de Strategie, alturi de programele de educare a cercettorilor i de susinere a
serviciilor suport.
Msuri
- Adoptarea legii inveniilor de serviciu ntr-o form care s ncurajeze inovaia n
sectorul privat i, n mod special, localizarea activitilor de CDI n Romnia.
- Instituirea unui program de Aciuni de sprijin indirect pentru cercetare inclusiv
programe de pregtire a cercettorilor i inginerilor n problematica drepturilor
industriale i a proprietii intelectuale.
- Facilitarea accesului la servicii de sprijin i comercializare n domeniul inovrii, n
cadrul sistemului de vouchere de inovare. (Prin Po competitivitate, axa CDI)
- ncurajarea, prin programele PNCDI3, a obinerii i fructificrii proprietii
intelectuale.


16

4.2 SUSINEREA PROCESULUI DE SPECIALIZARE INTELIGENT
Specializarea inteligent reprezint un proces de definire i consolidare a unor domenii de
competen specifice care, prin concentrarea de resurse i mobilizarea unei mase critice de
cercettori, vor asigura competitivitatea regional i/sau global.
Cercetarea care urmrete succesul comercial sau rezolvarea unor probleme publice presante
are nevoie de o atenie special i de instrumente adecvate. Dac n ultimii 7 ani s-au nregistrat
progrese mai ales n privina vizibilitii internaionale a cercetrii romneti, avansul a fost
foarte redus pe dimensiunea utilitii economice sau publice a activitilor de C&D.
Se impune, aadar, o reorientare a politicilor cercetrii ctre asigurarea relevanei directe,
economice i sociale, a rezultatelor activitilor de CDI n cadrul unui proces continuu de
definire i monitorizare a domeniilor-prioritate de specializare inteligent identificate.
Specializarea inteligent (smart specialisation) presupune un efort complex de explorare i de
selectare a unor domenii de investiie prioritare, de tipul celui realizat deja, n premier, pentru
prezenta Strategie (Anexa 2). Acest proces de nvare treptat se desfoar iterativ, pe
termen lung i ntr-o manier dinamic. El are ca scop identificarea ctorva domenii cu
potenial economic i inovativ care, sprijinite prin investiii bine direcionate i acumularea unei
mase critice de resurse umane, au capacitatea de a genera concentrri de activitate comercial
competitiv. Aceste concentrri pot avea o dimensiune regional sau, dimpotriv, una
naional.
Domeniile de specializare inteligent pentru acest ciclu strategic, identificate n urma unui
amplu proces de consultare cu actori din cercetare, inovare i economie, sunt urmtoarele:
1. BIOECONOMIE
- Produse alimentare sigure, accesibile i optimizate nutriional
- Dezvoltarea de noi produse, practici, procese i tehnologii n sectorul horticol
- Adaptarea sectorului de zootehnie, medicina veterinara, pescuit i acvacultur, la
provocrile sec. XXI
- Dezvoltarea durabila a sectorului forestier, creterea competitivitii acestuia i a
calitii vieii, n context european
- Dezvoltarea durabila a produciei culturilor de cmp adaptate impactului
schimbrilor climatice globale
- Bioenergie biogaz, biomas, biocombustibil
- Bionanotehnologii
- Biotehnologii de mediu
- Biotehnologii agro-alimentare
17

- Biotehnologii industriale
- Biotehnologii medicale i farmaceutice
- Evaluarea in vitro/ in vivo in procesul de proiectare a medicamentelor generice
- Forme farmaceutice cu aciune sistemica, locala i de transport la int i
tehnologiile aferente, pentru optimizarea profilului biofarmaceutic i
farmacocinetic
- Design molecular (bio)sinteza, semi-sinteza, screening de nalt performan
- Bioanaliza
2. TEHNOLOGII INFORMATIONALE I DE COMUNICATII (TIC/ICT)
- Analiza, managementul i securitatea datelor de mari dimensiuni
- Internetul viitorului
- Tehnologii, instrumente i metode pentru dezvoltare de software
- Calcule de nalt performan i noi modele computaionale
3. ENERGIE I MEDIU
- Creterea eficientei energetice la consumator
- Utilizarea optima a resurselor convenionale i neconvenionale de apa
- Oraul inteligent
4. ECO-TEHNOLOGII
- Noi generaii de vehicule i tehnologii ecologice i eficiente energetic
- Tehnologii, echipamente i sisteme tehnice pentru producia de bioresurse
- Tehnologii de depoluare i valorificare a deeurilor
- Substituia materialelor critice i creterea duratei de funcionare a materialelor
prin acoperiri funcionale
Strategia promoveaz urmtoarele linii de aciune pentru susinerea procesului de specializare
inteligent:
- proiecte iniiate de firme i n parteneriat firme-organizaii de cercetare;
- crearea sau ntrirea centrelor de competen;
- promovarea infrastructurii de transfer;
- conectarea doctoratelor la proiectele de cercetare n domenii prioritare;
- continuarea finanrii infrastructurilor de C&D pe baza unui roadmap naional;
- promovarea concentrrii organizaionale;
- iniierea unui mecanism de orientare strategic.

18

4.2.1 PROIECTE INIIATE DE FIRME, INDIVIDUAL SAU N PARTENERIATE CU ORGANIZAII
DE CERCETARE
Concentrarea efortului public de sprijinire a activitilor de CDI n cteva domenii de
specializare inteligent, care promit absorbia cercetrii tiinifice de mediul economic, este
menit s rezolve cteva probleme endemice ale mediului de cercetare i dezvoltare romnesc:
nencrederea reciproc i slaba interaciune dintre organizaiile de cercetare publice i actorii
economici privai; investiia redus a acestora din urm n activiti de cercetare; inovativitatea
modest a firmelor; rata redus de concretizare a rezultatelor tiinifice n patente sau produse.
Strategia urmrete, n special prin mecanisme de cofinanare a cercetrii-inovrii, susinerea
proiectelor iniiate de actorii economici privai n toate etapele progresului de la idee la
valorificarea economic; intensificarea transferului de cunoatere i tehnologie; mbuntirea
portofoliilor de proprietate intelectual; mobilizarea resurselor financiare private nspre
activitile de CDI; i o mobilitate ridicat a cercettorilor ntre organizaiile publice i cele
private.
Msuri
- Finanarea proiectelor tematice printr-un ansamblu de instrumente pe termen
scurt i lung, pe faze ale ciclului de la idee la comercializare concentrate pe
domenii prioritare. (Prin PNCDI3)
- Finanarea de proiecte de CDI derulate de ntreprinderi, individual sau n parteneriat
cu institutele de C&D i universiti, n scopul inovrii de procese i de produse
(bunuri i servicii) n sectoarele economice care prezint potenial de cretere. (Prin
Po competitivitate, axa CDI)

4.2.2 CENTRE DE COMPETEN
Centrele de competen constituie un mijloc de a crete interaciunea dintre cercetarea
public, companiile private i sectorul serviciilor publice prin susinerea unor agende de
cercetare comune n domenii cu relevan economic ridicat. n esen, centrele reprezint
asocieri formale de tip public-privat care servesc att interesului public, ct i celui al actorilor
economici, printr-un efort de colaborare avnd la baza un program de activiti comune.
Cercetarea n cadrul acestor platforme are o dimensiune strategic important, prin obinerea
de soluii tehnologice noi sau competitive pentru probleme specifice, prin educarea
cercettorilor i schimburile de personal ntre organizaiile publice i private, prin transferul de
19

cunoatere i prin crearea de portofolii de proprietate intelectual, prin crearea de competene
n domeniul economic sau tehnologic al centrului.
9

Cultivarea centrelor de competen n urmtorul interval strategic va susine concentrarea unei
pri importante a resurselor publice pentru CDI n domeniile de specializare inteligent i de
intervenie public definite n Strategie.
Msuri
- Program de susinere a centrelor de competen. (Prin PNCDI3)

4.2.3 INFRASTRUCTUR DE TRANSFER I INCUBATOARE DE INOVARE
Actualmente, infrastructura de transfer n ansamblu sufer de o capacitate slab de
comercializare i de finanare insuficient i, ca atare, de o prezen limitat n cadrul
organizaiilor publice de cercetare (OPC).
10
Provocarea principal la adresa transferului de
tehnologie i de cunoatere ntre spaiul public i cel privat o reprezint absena unui numr
adecvat de profesioniti n domeniu. Infrastructura de transfer trebuie sa fie bine localizat,
ns organizaiile publice de C&D nu dispun de echipe adecvate, profesioniste de transfer. Din
acest motiv, cercetarea cu potenial comercial sau social nu este fructificat.
Experiena internaional arat c programele de incubare pot deveni un instrument de succes
pentru susinerea iniiativelor de afaceri incipiente. Activitatea de incubare trebuie ns s
acopere o gam larg de servicii diverse de la consultana elementar de afaceri, la
gestionarea proprietii intelectuale.
Principala iniiativ romneasc n domeniu, ReNITT (Reeaua Naional pentru Inovare i
Transfer Tehnologic), include 13 incubatoare tehnologice i de afaceri, precum i mai multe
centre de transfer tehnologic i de informare, laolalt cu 4 parcuri tehnologice i tiinifice.
11
n
ciuda eforturilor de a atrage finanare din fondurile europene i de a profesionaliza activitile
suport specifice procesului de inovare, incubatoarele romneti au susinut n special stabilirea
i gzduirea firmelor cu potenial de inovare, mai curnd dect ntregul spectru de servicii
relevante.

9
CREST Working Group, Industry-Led Competence Centres Aligning academic / public research with Enterprise
and industry needs, decembrie 2008, http://ec.europa.eu/invest-in-research/pdf/download_en/illc.pdf.
10
WB, Functional Review, p. 56.
11
Vezi Registrul entitilor acreditare i autorizate provizoriu, http://www.research.edu.ro/uploads/sistemul-de-
cercetare/infrastructura-itt/registrul-entitatilor-de-inovare-si-transfer-tehnologic-mai-2012.doc.
20

Strategia susine msuri de profesionalizare a etajului de transfer tehnologic din OPC-uri dar i,
n general, din orice tipuri de organizaii orientate spre inovare.
Msuri
- Dezvoltarea resurselor umane specializate n transfer tehnologic. (Prin PNCDI3)
- Program de dezvoltare a capacitii de comercializare n universiti, cu accent pe
formarea resurselor umane specializate. (Prin PNCDI3)
- Dezvoltarea de incubatoare i centre de transfer la nivel regional. (Prin POR)
- Platforme de tranzacionare pentru cererea i oferta de proprietate intelectual
(Prin POR)
- Instituirea unui program de angajare/detaare temporar de personal cu nalt
calificare pentru ncurajarea fluxului de personal dinspre sectorul public (institute,
universiti) nspre firme cu activitate de C&D. (Prin Po competitivitate, axa CDI)

4.2.4 DOCTORATE I POST-DOCTORATE
n ultimii ani s-au fcut investiii majore n educaia doctoral i postdoctoral prin programul
POS-DRU, investiii care au atras dup sine i schimbri importante de politic educaional.
Totui, interesul sporit pentru doctorate nu demonstreaz neaprat i atractivitatea carierei de
cercettor. Dei numrul doctoranzilor tineri a avut o rat de cretere n ultimii ani peste media
european, integrarea lor n mediul de cercetare a fost slab. Muli proaspei absolveni de
doctorat nu au ales sau nu au avut acces la o carier n tiina public sau privat; nu exist
dovezi nici c acetia ar fi fost angajai n administraia public. Cel puin din acest punct de
vedere, stagiile postdoctorale finanate din fonduri structurale, menite s ofere oportuniti
tinerilor doctori din Romnia sau din strintate, nu au reprezentat un succes.
n msura n care o parte semnificativ a fondurilor pentru cercetare-inovare va fi direcionat
ctre un numr restrns de domenii de specializare inteligent, o concentrare pe msur a
doctoratelor i stagiilor postdoctorale n aceste zone devine esenial (fr a neglija domeniile
de prioritate public sau cercetarea fundamental vezi seciunile 4.3 i 4.4). Dat fiind
specificul acestor domenii prioritare, integrarea unei proporii semnificative a doctoranzilor i a
proaspeilor doctori n proiecte de CDI de echip, cu finalitate predefinit, reprezint principala
msur de apropiere a doctoratului de tiina cu rezultate relevante comercial sau social.
Msuri
21

- Continuarea finanrii programelor doctorale i a programelor de postdoctorat, cu
alocarea unei ponderi crescute domeniilor de specializare inteligent, prin PO
Capital Uman.
- Reglementarea i organizarea doctoratului industrial pentru a crete corelarea
formrii resurselor umane cu nevoile mediului economic.
- Definirea unei pri importante a temelor de cercetare doctoral n cadrul
proiectelor finanate public, cu plata doctoranzilor ca tineri asisteni de cercetare din
bugetul de proiect.
- Adoptarea pe scar larg a Principiilor de pregtire inovatoare n domeniul
doctoratului.
12


4.2.5 INFRASTRUCTURI (ROADMAP NAIONAL)
Printre ariile de reuit relativ din etapa strategic ajuns la final se numr investiia n
infrastructuri. Datorit, n principal, fondurilor structurale (POS CCE 2.2.1) alocate pentru
aducerea la zi a infrastructurii de C&D absente sau insuficiente, un numr semnificativ de
institute i universiti dispun acum de infrastructuri moderne. Au fost create sau se afl n curs
de dezvoltare nu mai puin de 57 infrastructuri mari de cercetare publice, cu un buget alocat de
350 milioane , alturi de 81 de infrastructuri private.
Prin urmare, provocrile principale pentru urmtorul interval strategic se regsesc n
continuarea consolidrii infrastructurii de cercetare i, n mod special, n utilizarea adecvat a
celei disponibile. Deocamdat, rata real de utilizare a infrastructurilor existente, n special a
celor proaspt achiziionate sau modernizate, rmne o necunoscut. Exist semne c nu toate
ar fi exploatate la un nivel adecvat.
Soluia o reprezint finanarea infrastructurilor costisitoare pe baza unui roadmap naional
actualizat, n funcie de:
- prioritile de CDI identificate pentru urmtorul interval strategic,
- investiiile deja fcute,
- evaluarea ex-ante ale gradului de utilizare a infrastructurii propuse,
- angajamentul de a deschide accesul la infrastructuri ctre ali actori din cercetarea
public.
Totodat, trebuie promovate serviciile pe care le pot oferi infrastructurile existente.

12
European Commission, Principles for Innovative Doctoral Training, 2011,
http://ec.europa.eu/euraxess/pdf/research_policies/Principles_for_Innovative_Doctoral_Training.pdf.
22

Msuri
- Realizarea unui nou Roadmap naional al infrastructurilor de CDI, bazat pe prioriti
i pe o fundamentare prospectiv a nevoilor, care s identifice specializrile
inteligente i prioritile publice (vezi seciunea 4.3, mai jos) deservite, condiiile de
finanare (de ex., evitarea duplicrilor) i obligaiile privind accesul.
- Susinerea finanrii proiectelor majore de C&D i a marilor infrastructuri de C&D din
sectorul public pentru dezvoltarea infrastructurii existente, crearea de noi
infrastructuri (laboratoare, centre de cercetare etc.) i sprijinirea construirii
infrastructurilor de cercetare pan-europene n Romnia (infrastructuri deschise, de
tip ESFRI). (Prin Po competitivitate, axa CDI)
- Co-finanarea proiectelor de infrastructuri de CD pentru ntreprinderi. (Prin Po
competitivitate, axa CDI)
- Constituirea Registru Naional al Infrastructurilor de Cercetare-Dezvoltare, care va
asigura accesul sporit la infrastructuri att n zona public, ct i n cea privat, i
transparena gradului de utilizare a infrastructurilor.

4.2.6 PERFORMAN CONCENTRARE ORGANIZAIONAL
Aa cum s-a observat anterior, n prezent sectorul public de C&D rmne foarte extins n ce
privete numrul de institute i universiti, fiind n acelai timp dispersat, avnd un grad ridicat
de duplicare la nivelul misiunilor instituionale i un nivel redus de colaborare
interinstituional. De cele mai multe ori, lipsete masa critic i capacitatea de a aborda teme
interdisciplinare, cu efect asupra colaborrilor internaionale.
Concentrarea organizaiilor de cercetare prin formarea de parteneriate instituionale pe termen
lung sau realizarea de fuziuni poate genera, n acest context, premisele unei focalizri a
activitilor de C&D, ale unei alocri mai eficiente a resurselor i ale crerii de mas critic n
domeniile de CDI cele mai promitoare.
Strategia nu vizeaz un plan direct de promovare a fuziunilor ntre OPC, ci ncurajeaz indirect
concentrrile, prin msuri descrise n cadrul altor seciuni ale principiilor operaionale. Acestea
includ, de exemplu:
- Finanarea instituional dup criterii care, printre altele, stimuleaz concentrarea;
- Susinerea marilor infrastructuri (de tipul ELI sau a celor din cadrul Strategiei Dunrii)
menite, printre altele, s coaguleze n jurul lor spaii de colaborare tiinific i
economic intens;
23

- Susinerea unor clustere de inovare n jurul infrastructurilor majore menionate
anterior i a unor aglomerri geografice multi-actor;
- Crearea centrelor de competen.
n acelai timp, Strategia i asum crearea cadrului legal adecvat, inclusiv a unor proceduri
clare i simple, care s susin iniiativele de fuzionare a organizaiilor publice de cercetare
(inclusiv ntre universiti i institute).

4.2.7 MECANISM DE ORIENTARE STRATEGIC
Scopul acestui mecanism este de a analiza formarea real a competenelor n domeniile de
specializare inteligent i de a propune periodic corecii i reorientri.
Mecanismul funcioneaz cvasi-permanent, cu rezultate sistematizate i analizate la fiecare 3-4
ani.
Mecanismul const n:
- integrarea datelor obinute prin instrumente specifice de colectare (printre acestea,
Registrul Cercettorilor, Registrul infrastructurilor, rapoartele OPC (inclusiv de
capital intelectual), bazele de date privind publicaiile i brevetele, rezultatele
economice etc.);
- un sistem de scanare a orizontului pentru identificarea tendinelor emergente, n
special a celor tehnologice;
- un observator al percepiei diferiilor actori privind funcionarea ecosistemului de
CDI.


24

4.3 CONCENTRAREA ACTIVITILOR DE CDI N DOMENII CU RELEVA
PUBLIC
Sectorul public constituie o compoent important a economiei; soluiile inovatoare
produse, servicii, sau politici pot mbunttii eficiena i calitatea serviciilor acestui sector.
Cercetarea poate aduce contribuii eseniale nu numai n sectorul privat, ci i n cel public, care
joac un rol social i economic esenial ca furnizor de servicii, angajator i instan de
reglementare.
13

Astfel, dei activitile de CDI din domeniile de prioritate public nu genereaz beneficii
economice directe, potenialul lor economic indirect este uria. S-a estimat, de exemplu, c
starea de sntate a populaiei, precar n raport cu media european, ar costa economia rii
cteva procente din PIB. Acelai lucru este valabil i pentru securitatea populaiei, a tranzaciilor
economice .a.m.d.
Cu toate acestea, colaborarea public-public a rmas, pn acum, limitat. Puine instituii
publice de cercetare i-au satisfcut rolul de sprijin pentru politicile publice din domeniile lor de
competen. n acelai timp, serviciile publice au demonstrat un interes redus pentru
stimularea i absorbia unor poteniale soluii inovatoare.
Strategia vizeaz, prin urmare, un proces paralel de concentrare a resurselor n domenii cu
relevan public direct, cataliznd att cererea public de soluii inovatoare (achiziii publice
pre-comerciale i achiziii publice de produse i servicii inovative), ct i organizaiile de
cercetare care o pot satisface. Nu mai puin important este atenia acordat organizaiilor de
cercetare n rolul lor de furnizor al serviciilor suport pentru deciziile i politicile publice pe baz
de dovezi.
Au fost identificate, prin acelai proces de consultare extins folosit i pentru specializarea
inteligent, urmtoarele domenii de prioritate public pentru actualul ciclu strategic:
1. SNTATE
- Diagnostic precoce, tratament personalizat, monitorizare i prognostic in
oncologie.
- mbtrnirea sntoas, stilul de via i sntatea publica
- Medicina reproductiva, medicina materno-fetala i perinatal.
- Cercetarea bolilor neurodegenerative, neuroinflamatorii

13
European Commission, European Public Sector Innovation Scoreboard 2013: A pilot exercise, Luxembourg:
European Union, 2013.
25

- Studiul celor mai rspndite cauze de mortalitate
i morbiditate din Romnia
- Evaluarea calitii i riscului utilizrii neraionale la nivel populaional a
medicamentelor i suplimentelor alimentare
- Terapie personalizata / de grup i monitorizare terapeutica
- Farmacologie i toxicologie sistemica cantitativa: corelare, modelare i predicie
2. SPATIU I SECURITATE
- Aplicaii spaiale dedicate (Observarea Terrei, GNSS, Satcom)
- Aplicaii spaiale integrate
- Metode i tehnologii inovative pentru combaterea transfrontaliera a
terorismului, crimei organizate, traficului ilegal de bunuri i persoane
- Evaluarea i reducerea riscului la dezastre
- Infrastructuri critice
3. PATRIMONIU I IDENTITATE NAIONAL
Msuri
- Dezvoltarea capacitii sectorului public de formulare a nevoii de inovare.
- Program de susinere a apelurilor de inovare cu teme deschise (achiziii publice pre-
comerciale i achiziii publice de produse i servicii inovative), n sectorul public.
(Prin PNCDI3)
- Stabilirea unei inte naionale privind ponderea achiziiilor publice de produse i
servicii inovative n totalul achiziiilor publice.


26

4.4 SUSINEREA ASPIRAIEI CTRE CERCETAREA LA FRONTIERA
CUNOATERII
Cercetarea fundamental i de frontier este tot mai integrat la nivel global; Romnia
urmrete integrarea n fluxurile internaionale de cunoatere prin participarea la programe,
proiecte i iniiative cu anvergur internaional.
Numrul publicaiilor tiinifice romneti din fluxurile principale (Web of Knowledge, Scopus) a
crescut n ultimii ani. Pe anumite domenii, rata de cretere din ar a fost substanial mai
ridicat dect cea european. n plus, cercettorii din cteva domenii au asigurat Romniei un
avantaj tiinific demonstrat (revealed scientific advantage) n special n chimie, inginerie
chimic, tiina materialelor, matematic, sau fizic i astronomie.
n acelai timp, dei se situeaz nc mult sub media european, procentul articolelor cu autori
romni ntre cele mai citate publicaii internaionale a crescut n ultimii ani. n schimb, co-
autoratul public-privat al lucrrilor tiinifice rmne, n raport cu nivelul mediu european,
sczut (abia la 11% din media EU27).
14

O parte din succesul limitat al Strategiei de CDI 2007-2014 se explic i prin perpetuarea ineriei
instituionale n privina cercetrii i a deschiderii instituiilor de C&D fa de activitile de
inovare i de mediul privat. Cercetarea universitar, dei substanial intensificat, rmne totui
relativ periferic, n parte din cauza absenei cvasi-totale a posturilor de cercettor, datorat i
absenei finanrii de baz pentru cercetare. Cu toate acestea, productivitatea tiinific n
entitile de CDI
15
este concentrat n universitile publice, urmate la mare distan de
institutele Academiei Romne i de institutele naionale de cercetare-dezvoltare (INCD).
16

Universitile sufer, pe de alt parte, de o legtur comparativ slab cu mediul economic i de
inovare privat.
Alocarea resurselor pentru CDI este afectat de fragmentarea instituional a mediului de
cercetare. n Romnia exist astzi peste 250 de entiti publice de C&D dedicate unui numr
foarte ridicat de domenii tiinifice. Multe dintre aceste instituii se supun unor regimuri de
evaluare i monitorizare inadecvate, deseori formale, nestimulative. n consecin, resursele
publice, oricum foarte limitate, sunt cheltuite nefocalizat i fr s acopere nevoile unor
sectoare sau instituii de succes sau promitoare.

14
WB, Functional Review, p. 18.
15
Msurat ca numr articole ISI la 100 cercettori.
16
ERAWATCH Romnia, 2013,
http://erawatch.jrc.ec.europa.eu/erawatch/opencms/information/country_pages/ro/.
27

Strategia i asum promovarea cercetrii fundamentale i exploratorii care contribuie la
avansul frontierei cunoaterii. Principalele linii de aciune pentru susinerea aspiraiei ctre o
cercetare de talie global sunt:
- sprijinirea cercetrii fundamentale i de frontier;
- investiia n infrastructuri de nivel internaional i a clusterelor asociate;
- asigurarea accesului la publicaiile tiinifice;
- crearea unui institut de studii avansate.

4.4.1 CERCETARE FUNDAMENTAL I EXPLORATORIE DE FRONTIER
Aa cum s-a observat, oamenii de tiin romni au fcut progrese n privina diseminrii
rezultatelor cercetrii lor. Ei continu, totui, s fie mai puin vizibili dect colegul lor mediu
european i, astfel, se afl comparativ mai aproape de periferia fluxului ideilor tiinifice.
Cercetarea fundamental i exploratorie n ansamblul su joac un rol esenial n recuperarea
acestui decalaj, n formarea viitorilor cercettorii din orice mediu i de orice profil i fapt deloc
neglijabil n alimentarea cu cunoatere a cercetrii aplicate i a inovrii.
Studiile bibliometrice arat, n plus, c Romnia deine o prezen semnificativ, stabil sau
emergent, n cteva zone ni ale cercetrii fundamentale i exploratorii. Deseori, aceasta se
ntmpl n contextul unor coli tiinifice de tradiie, care trebuie susinute i capitalizate n
urmtorul interval strategic.
Strategia susine cercetarea fundamental i exploratorie prin programe pe baz de competiie
ce vizeaz o serie de domenii larg conturate, care permit o definire de jos-n-sus (de la
cercettori i comunitate ctre finanator) a tematicii tiinifice. Formula are i avantajul c las
deschis accesul la finanare cercettorilor exceleni care nu activeaz n domenii cu coal sau
cu mas critic de cercettori.
Pentru ca aceast abordare deschis a finanrii cercetrii fundamentale i exploratorii s dea
roade, este nevoie ca cercetarea finanat s se ridice la standarde tiinifice globale. Pe o pia
n care tiina fundamental nu respect graniele i se afl la dispoziia tuturor, indiferent de
ara n care este produs, doar astfel are sens investiia naional n explorarea tiinific pur.
Evaluarea internaional a proiectelor de cercetare fundamental i exploratorie poate asigura
nu doar calitatea internaional a proiectelor de cercetare, ci i o mai uoar integrare a
rezultatelor acestora n curentele globale de idei tiinifice.
n plus, Strategia susine proiecte de cercetare translaional coordonate (sau co-coordonate)
de practicieni, care urmresc strpungeri tiinifice i schimbri de paradigm n practica
28

domeniilor relevante prin scurtarea ciclului obinuit de asimilare i aplicare a tiinei pure n
soluii cu relevan practic.
Msuri
- Susinerea proiectelor de cercetare de frontier printr-un program dedicat. (Prin
PNCDI3)
- Susinerea capacitii de cercetare de frontier a organizaiilor publice de cercetare
prin finanarea instituional (vezi seciunea privind finanarea instituional, 4.5.3,
mai jos).
- Susinerea participrii cercetrii romneti la iniiativele i programele
internaionale (vezi seciunea privind internaionalizarea cercetrii, 4.5.4, mai jos).
- Identificarea temelor de cercetare promitoare prin intermediul workshopurilor
exploratorii. (Prin PNCDI3)

4.4.2 INFRASTRUCTURI MAJORE I CLUSTERE DE INOVARE
Romnia a pornit deja pe calea marilor infrastructuri de CDI prin participarea sa la iniiativa
Extreme Light Infrastructure (pilonul ELI-NP). Dincolo de impactul lor major n domeniul tiinei
fundamentale, astfel de proiecte de infrastructur promit beneficii i n tiina aplicat i chiar
n economie n cazul ELI-NP, de pild, n domeniul medical sau cel al materialelor, printre
altele.
Infrastructurile de talie global au capacitatea s propulseze o parte a comunitii de cercetare
din ara gazd nspre centrul fluxului global de idei, prin nmulirea i intensificarea contactelor
cu cercettori de peste hotare, prin schimburile tiinifice, prin proiecte comune .a.m.d.
Totodat, marile infrastructuri pot juca i un rol de catalizator pentru concentrarea resurselor
umane i financiare i a creativitii n structuri inovatoare de anvergur mai mare dect
infrastructura propriu-zis clustere, tehnopolisuri, parcuri tiinifice.
Potenialul remarcabil de aglomerare competitiv al acestor iniiative majore a fost semnalat n
repetate rnduri. Un studiu elaborat sub egida KPMG semnala c provocarea principal a
infrastructurii Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics (ELI-NP) const n dezvoltarea nu
doar a infrastructurii propriu-zise, ci a unui ntreg cluster, a unui hotspot de inovare prin
atragerea cercettorilor renumii, a companiilor private i a prezenei internaionale.
17
Strategia
Dunrii i a Mrii Negre poate oferi o alt oportunitate n acelai sens.

17
KPMG, Research & Innovation: A Romanian growth engine.
29

Dincolo de marile infrastructuri, crearea de parteneriate concentrate geografic i orientate spre
comercializarea ideilor tiinifice i tehnologice reprezint o preocupare a statelor care
investesc n cunoatere. Analizele remarc potenialul romnesc n privina unor eventuale
concentrri n ICT, nanotiine i nanotehnologii, sau automobile.
18
n aceste domenii, exist
deja o mas de cercettori i de companii care s poat genera inovare, eventual cu o prezen
semnificativ pe piaa internaional. Cu toate acestea, clustere inovative (polii de
competitivitate) rmn nc imature n Romnia, inclusiv pe fondul unei slabe dezvoltri a
dimensiunii regionale a activitilor de CDI.
Pn acum, principalele eforturi realizate cu fonduri europene sau prin preocuparea
Ministerului Economiei au urmrit identificarea clusterelor regionale i a clusterelor
poteniale (emergente), respectiv formalizarea unor relaii de colaborare preexistente.
Abordrile normative direcionate de decidenii publici nu se pot, ns, substitui iniiativelor
private de aglomerare.
Strategia susine, prin urmare, eforturile presupuse de orice investiie n infrastructuri de
cercetare de anvergur global, cu un dublu accent pe rolul lor n excelena tiinific i pe cel
de catalizator al unui ecosistem de CDI cu relevan economic.
n privina altor poli de competitivitate, Strategia sprijin n special impulsionarea eforturilor
private, venite din partea unor actori interesai n mod real de o colaborare strns i extins.
Msuri
- Asigurarea fondurilor pentru investiiile deja angajate (ELI) i a celor n curs de
angajare (Institutul Dunrii) i susinerea dezvoltrii unor concentrri n jurul acestor
mari infrastructuri.
- Susinerea finanrii unor clustere existente/emergente n msura n care exist
interes privat n acest domeniu. (Prin PO Competitivitate, axa CDI)
- Susinerea dezvoltrii resurselor umane specializare n administrarea i dezvoltarea
clusterelor inovatoare.

4.4.3 ACCES LA CUNOATERE
Intensificarea activitilor de publicare tiinific i expansiunea rapid a jurnalelor tiinifice
pun presiuni financiare substaniale asupra instituiilor de cercetare i a cercettorilor
individuali. Nici mcar marile organizaii de cercetare nu i mai pot permite finanarea

18
EC, Research and Innovation performance, p. 5.
30

accesului la toate revistele din curentele principale de publicaii. n mediul de cercetare
romnesc, acest tip de presiuni economice a fost dintotdeauna resimit acut.
Limitarea accesului la cunoaterea tiinific slbete schimbul de informaii i transferul de
cunoatere, inhibnd inovarea. Dimpotriv, facilitarea accesului poate crete gradul de
diseminare a cunoaterii, inclusiv ctre mediul privat interesat de cercetare i inovare, dup
cum poate accelera inovarea i mbuntirea rezultatelor tiinifice.
Pentru intervalul strategic 2014-2020, prioritile principale n aceast privin rmn
asigurarea accesului la rezultatele de cercetare care nu sunt larg disponibile; i susinerea
accesului deschis (open access) la rezultatele cercetrii romneti.
Msuri
- Asigurarea accesului la cercetarea tiinific din fluxurile principale pentru toate
organizaiile de cercetare.
- ncurajarea standardului gold open access
19
pentru publicarea rezultatelor de
cercetare finanate public.

4.4.4 INSTITUT DE STUDII AVANSATE
Pentru atragerea cercettorilor de vrf i a tinerelor talente din cercetarea internaional ntr-
un spaiu de creativitate i efervescen tiinific, Strategia i propune crearea unui Institut de
Studii Avansate.
O entitate autonom, Institutul va fi afiliat unei universiti romneti de cercetare avansat (ce
urmeaz s fie aleas pe baza unor oferte competitive).
Institutul va susine un numr de cercettori permaneni n domeniile de specializare
inteligent (alturi de personalul de sprijin necesar) i va gzdui, pentru o perioad de 1 pn la
3 ani, cteva zeci de cercettori (fellows) anual. Acetia vor fi selectai, pe baza proiectelor de
cercetare naintate i a reputaiei, dintre cercettorii internaionali de prim rang. Cel puin
jumtate dintre fellows vor fi tineri cercettori cu un palmares tiinific deja remarcabil.



19
http://ec.europa.eu/research/science-society/document_library/pdf_06/background-paper-open-access-
october-2012_en.pdf.
31

4.5 ACIUNI TRANSVERSALE
Pentru recuperarea decalajelor fa de UE n sectorul de CDI, Romnia are nevoie de
redimensionarea i recalibrarea componentelor sistemice resurse umane, organizaii i
infrastructuri de cercetare.
Bilanul intervalului strategic ajuns la final este mprit la capitolul resurse umane. Numrul
noilor absolveni de diplom n tiin i inginerie (2000-2011) raportat la populaie depete
media european, iar numrul noilor absolveni de doctorat a recuperat din decalajul fa de
Europa. n acelai timp, a sczut raportul deja foarte cobort dintre cercettorii din mediul
privat i numrul de angajai din acelai sector.
Romnia nu a rezolvat nici problema migraiei de creiere. ara are acum o diaspor de peste
15.000 de cercettori activi
20
dar, n ciuda unor iniiative notabile, nu a reuit s construiasc
programe susinute de atragere a acestora n ar sau n parteneriate cu cercettori romni.
n consecin, intele numerice ambiioase propuse de Strategia care se ncheie nu au fost
atinse, n parte datorit eecului n susinerea creterii proiectate a fondurilor publice alocate
sistemului de CDI. n acelai timp, nu s-au realizat pai substaniali nici n privina integrrii
educaiei tiinifice i tehnice n dinamica economic a rii. Punile dintre doctoratul tiinific i
cercetarea privat sau activitile economice private rmn, n continuare, nguste.
Strategia avanseaz urmtoarele linii de aciune transversale:
- ntrirea educaiei n domeniul tiinelor i tehnologiei (S&T) i intensificarea
aciunilor de comunicare a tiinei;
- finanarea instituional i susinerea dimensiunii administrative a activitilor de
C&D;
- dinamizarea pieei de munc a cercetrii;
- susinerea internaionalizrii cercetrii, dezvoltrii i inovrii romneti.

4.5.1 EDUCAIE N TIINE I TEHNOLOGIE I COMUNICAREA TIINEI
Romnia i menine poziia bun n ceea ce privete raportul dintre absolvenii de licen n
domeniul tiinelor i tehnologiei i populaia sa total. n primul deceniu dup 2000, rata de
cretere medie anual a acestui raport a fost de 7,7%, peste media european i peste unele
dintre rile cu care Romnia se poate compara din punctul de vedere al sistemului de CDI.
21


20
WB, Functional Review, p. 54.
21
CE, Research and Innovation performance, p. 3.
32

n acelai timp, aceste cifre trebuie interpretate n contextul mai larg al creterii spectaculoase a
numrului absolut i relativ al studenilor din Romnia. Proporia absolvenilor de nvmnt
superior a cunoscut, n deceniul trecut, una dintre cele mai mari rate de cretere din Europa.
22

Prin urmare, tendinele ascendente n privina studenilor din programele de S&T reflect mai
curnd un trend educaional general i mai puin unul ce ine de focalizarea educaiei
superioare pe domeniile relevante.
n acelai timp, tiina nu are o prezen public adecvat n Romnia, n ciuda popularitii de
care se bucur anumite performane tiinifice (cum ar fi cele ale tinerilor romni la
concursurile tiinifice internaionale). Alfabetizarea tiinific a populaiei de toate vrstele
continu s fie foarte sczut,
23
o realitate care se reflect i printre tineri, dup cum o indic
scorurile PISA.
Strategia susine msuri de atragere a tinerilor ctre tiin, n mediul formal de educaie i n
afara sa. Concursurile tiinifice i cele de inovare pot constitui un instrument important pentru
antrenarea creativitii elevilor. Totodat, canalele de comunicare larg disponibile astzi
reprezint un mediu ideal pentru o ofensiv de popularizare a tiinei, mediu care trebuie
exploatat att n coli, ct i dincolo de ele.
Msuri
- Atragerea tinerilor talentai spre cariera de cercetare prin organizarea de concursuri
cu premii pentru soluii inovatoare. (Prin PNCDI3)
- nfiinarea unui Ora al tiinei n proximitatea unui cluster de inovare sau a unei
infrastructuri majore.
- Organizarea de turnee de popularizare a tiinei, expoziii, zile deschise, inclusiv
pentru promovarea rezultatelor de excepie a cercetrii romneti.
- Promovarea interesului pentru tiin i inovare n nvmntul preuniversitar prin
includerea n manuale i n materiale didactice electronice a descoperirilor recente i
a posibilelor lor implicaii sociale; precum i prin includerea n curriculum a unor
elemente de educaie privind antreprenoriatul bazat pe inovare.


22
Conform Eurostat, proporia absolvenilor de nvmnt superior din totalul populaiei din grupul de vrst
relevant (30-34 ani) a crescut, ntre 2000 i 2012, de la 8.9% la 21,8%.
23
Deficitul cognitiv-tiinific al publicului romn este unul dintre cele mai mari din Europa. Vezi L. Vlsceanu, A.
Dua i C. Rughini, coord., tiin i societate. Interese i percepii ale publicului privind cercetarea tiinific i
rezultatele cercetrii, Bucureti, 2010.
33

4.5.2 FINANARE INSTITUIONAL
O cercetare cu rezultate de talie global, indiferent dac acestea sunt fundamentale sau
aplicate, depinde de un sistem de administrare a activitilor de CDI capabil s susin producia
tiinific. La rndul su, administrarea cercetrii necesit fonduri specifice pentru a asigura
stabilitatea i relevana cercetrii. De finanarea instituional a cercetrii depinde, de
asemenea, abilitatea organizaiilor de profil de a atrage resurse umane i de a opri exodul de
creiere.
Constituirea unei mase critice de cercettori n universiti este nc mpiedicat de absena
unor fonduri dedicate n mod special cercetrii universitare. Cvasi-totalitatea posturilor
academice au, n continuare, o covritoare component didactic.
Pe de alt parte, legea educaiei naionale a instituit dou instrumente noi de transparen n
domeniul politicilor universitare clasificarea universitilor i ierarhizarea programelor de
studii care pot oferi premisele unei finanri pentru cercetarea universitar. Legea precizeaz,
de altfel, c rezultatele celor dou procese se vor reflecta ntr-o alocare mai eficient a
resurselor publice n funcie de profilul instituional.
Programul de finanare instituional are n vedere toate categoriile principale de organizaii
publice de cercetare: INCD, institutele Academiei Romne i universitile de stat. Dei
principiile generale care definesc sistemul de finanare instituional rmn aceleai indiferent
de categoria de OPC, regulile i criteriile specifice de alocare a finanrii sunt specifice fiecrei
clase de instituii. Principiile amintite anterior sunt:
- Finanarea se bazeaz pe evaluarea rezultatelor tiinifice i ale dezvoltrii
experimentale, precum i a impactului (efectelor economice i sociale) acestor
rezultate;
- Evaluarea instituional n vederea finanrii se realizeaz dup standarde globale i
cu participarea unor experi internaionali;
- Evaluarea are o natur contextual ine cont, la nivelul criteriilor i indicatorilor, de
dimensiunile relevante ale misiunii instituiei evaluate (de exemplu, de dimensiunea
educaional a universitilor sau de dimensiunea de asisten a politicilor publice a
unor INCD-uri);
- Finanarea instituional acoper un procent limitat (nu mai mult de 25%) din totalul
fondurilor obinute de instituie;
- Finanarea este predictibil: se realizeaz pe cicluri de 5 ani, dup criterii fcute
publice cu cel puin 2 ani nainte de demararea urmtorului ciclu i presupune o
evaluare intermediar informativ (la jumtatea ciclului n curs);
34

- Criteriile de finanarea ncurajeaz iniiativele de jos-n-sus (bottom up) de
concentrare organizaional, att n interiorul categoriilor de OPC, ct i ntre
categorii diferite de OPC (de exemplu, fuziuni ntre universiti i institute).
Msuri
- Asigurarea unei finanrii instituionale de baz pentru cercetare, acordat n urma
evalurii instituionale, pentru toate organizaiile publice de cercetare (institute i
universiti). (Prin PNCDI3 i bugetul Academiei Romne)
- Adoptarea pe scar larg de OPC din Romnia a rapoartelor de capital intelectual la
nivel instituional, ca instrument de (auto)evaluare i de planificare strategic.

4.5.3 PIAA DE MUNC A CERCETRII
Au fost deja amintite mai multe zone critice ale pieei de munc din cercetarea romneasc:
accesul restrns al doctoranzilor i proaspeilor doctori la o carier n cercetare; schimbul
limitat de personal de cercetare ntre organizaiile publice i private; sau prezena modest a
cercettorilor strini n mediul universitar autohton. Pe aceeai list se poate aduga numrul
mic de doctoranzi strini n colile romneti ori proporia n scdere a cercettorilor ntre
angajaii mediului privat.
Strategia susine msuri de cretere a atractivitii carierei de cercetare, precum o regndire
parial a sistemului de pregtire doctoral sau profesionalizarea personalului care ofer
servicii suport pentru cercetare (a se vedea mai sus). n acelai timp, rmne esenial
deschiderea mai larg a mediului de cercetare universitar i non-universitar ctre cercettorii
din mediul privat i invers.
Cariera de cercetare nu trebuie s fie atrgtoare doar pentru cetenii romni. Strategia
urmrete i deschiderea internaional a pieei de cercetare prin pstrarea accesului
candidailor internaionali la proiecte, ncurajnd adoptarea de ct mai multe organizaii
publice de cercetare a Cartei i Codului European al Cercettorului,
24
dar i prin nlesnirea
condiiilor de angajare a cercettorilor strini n OPC romneti.
Msuri
- ncurajarea atragerii cercettorilor cu competene avansate din strintate pentru
conducerea de proiecte ntr-o instituie gazd din Romnia. (Prin proiectele din
PNCDI3 i PO Competitivitate, axa CDI)

24
Vezi http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/whatIsAResearcher.
35

- Obligativitatea OPC de a publica toate posturile deschise n Euraxess i de a adera la
Carta i Codul European al cercettorului.
25

- Introducerea de politici privind identitatea electronic a cercettorilor pentru acces
la servicii digitale pentru cercetare.
- Crearea unui Registru al Cercettorilor din Romnia, inclusiv al celor care au
participat la proiecte romneti, n scopul creterii transparenei n comunitatea de
cercetare i al accesului rapid la cercettorii relevani pentru orice tip de entitate
interesat parte a unui demers mai larg de asigurare a unei baze analitice (de tip
Big Data) pentru susinerea politicilor bazate pe dovezi i a accesului liber la datele
publice.

4.5.4 INTERNAIONALIZARE
Competitivitatea internaional a cercetrii romneti, prezena pe pieele internaionale a
produselor inovatoare realizate n ar, deschiderea global a pieei naionale de cercetare i,
de fapt, aproape fiecare dintre direciile i liniile de aciune din prezenta Strategie depind de
susinerea afilierii sau participrii organizaiilor de cercetare romneti la iniiativele,
organismele, programele sau infrastructurile regionale, europene ori internaionale.
Strategia asigur fondurile necesare pentru participarea Romniei la Iniiativele Comune de
Programare (JPI), Iniiativele Tehnologice Comune (JTI), Parteneriatele Europene pentru Inovare
(EIP), precum i la programele bilaterale i la o serie de organisme internaionale. Strategia
garanteaz, totodat, cofinanarea pentru participarea la proiectele din cadrul Orizont 2020,
precum i alte tipuri de parteneriate instituionale, catedre comune, colaborri la nivelul
clusterelor de inovare sau al altor instrumente internaionale n domeniul cercetrii, dezvoltrii
i inovrii.
Msuri
- Sprijinirea participrii la proiectele Orizont 2020.
- Participarea coordonat la iniiative europene Iniiativele de programare comun
(JPI), Iniiativele tehnologice comune (JTI) / Parteneriatele europene pentru inovare
(EIP) i a colaborrii cu rile tere (ERA-RUS, ERA-LAC).
- Susinerea participrii la organisme internaionale (CERN, ESA etc.) pe baza unui plan
integrat de participare.
- Finanarea apelurilor bilaterale.

25
Vezi http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/whatIsAResearcher.
36

- Crearea de sinergii cu programe ale Uniunii Europene gestionate la nivel central n
domeniul CDI prin proiecte de twinning i teaming (la nivelul centrelor de excelen
emergente, regiunilor inovatoare, clusterelor inovatoare din RO i UE). (Prin PO
Competitivitate)
- nfiinarea unor catedre (de tip ERA chairs) pentru atragererea cercettorilor sau
cadrelor universitare de renume. (Prin PO Competitivitate)

37

5. INTE

intele strategiei au fost fixate n spiritul convergenei Romniei cu media UE.
Ultima
valoare
(an)
inta
2017
inta
2020
Premise

Cheltuieli publice cu cercetarea-dezvoltarea, ca pondere n PIB 0.31
(2011)
0.61 1,0
Numr absolveni doctorat (ISCED 6) la 1000 locuitori cu vrsta 25-34
ani
1,4 1,5 1,5
Numr cercettori n sectorul public (echivalent norm ntreag) 12409
(2011)
15000 17000
Publicaii tiinifice n topul 10% dintre cele mai citate publicaii din
lume, ca % din totalul publicaiilor tiinifice la nivelul rii
3,8
(2011)
7 10
Co-publicaii tiinifice internaionale la 1 mil. locuitori 148 200 300
Capital de risc ca % n PIB 0,033 0,06 0,09
Antrenarea sectorului privat
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale sectorului de afaceri ca
pondere n PIB
0,17
(2011)
0,6 1,0
Numr cercettori n sectorul privat (echivalent norm ntreag) 3518
(2011)
8000 14500
Co-publicare public-privat la 1 milion locuitori (Thomson Reuters) 8,3 20 30
Aplicaii brevete EPO / an 40 200 400
Aplicaii brevet USTPO / an 17 150 300
Aplicaii mrci comerciale comunitare / 1 mld. euro PIB ajustat la
paritatea puterii de cumprare
2,14

4 5
Impact economic
Firme inovative cu cretere rapid - 100 300
Venituri din licene i brevete din strintate ca % n PIB 0,13
(2011)
0,3 0,6
Contribuia exportului sectoarelor de medie i nalt tehnologie la
balana comercial
0,38
(2011)
1,0 2,0
% angajai n domenii intensive n cunoatere din
total angajai 15-64 ani
6,5 8 11
38

6. GUVERNANA

Modelul de guvernan descrie sistemul instituional de implementare a SNCDI2020 prin
instrumentul su principal PNCDI 3, precum i prin intermediul planurilor complementare,
26

pentru perioada 2014-2020, la nivel naional.
Construcia instituional propus urmrete relaionarea politicilor sectoriale cu politica
general de CDI, precum i dezvoltarea i sprijinirea unui mecanism inteligent de elaborare i
implementare a politicilor care s intensifice abilitile i capacitatea sistemului CDI de a
identifica problemele i provocrile rii.

6.1 PRINCIPII DE GUVERNAN
n implementarea SNCDI2020 se vor respecta urmtoarele principii privind guvernarea
sistemului de CDI:
- asumare i angajament: un angajament pe termen lung privind asigurarea resurselor i
asumarea prioritilor strategice;
- componenta societal: angajarea din fonduri publice de resurse financiare pentru
activitile de CDI se face n interesul i pentru bunstarea societii;
- coordonarea: asigurarea coordonrii ntre actori, politici i programe este cheia
guvernanei;
- coordonarea pe vertical asigurarea unei diviziuni i planificri corespunztoare i
clare a rolurilor ntre responsabili (ministere, agenii, consilii) n etapele de elaborare
i implementare de politici, astfel nct s poat fi stabilit n orice moment
proprietatea i responsabilitatea asupra deciziilor i rezultatelor;
- coordonarea pe orizontal asigurarea unei colaborri eficiente ntre
responsabilitile sectoriale ale diferitelor ministere n scopul corelrii politicilor
sectoriale cu cele de CDI;

26
Programul Operational Competitivitate (POC) Obiectivul Cresterea capacitatii de CDI pentru perioada 2014
2020 (acest obiectiv este adresat si de catre Programul Operational Dezvoltare Rurala (PODR) - pentru
componenta Investitii in dezvoltare agriculturii si a mediului rural, Programul Operational Capital Uman (POCU) -
pentru componenta Educatie si instruire si Programul Operational Regional (POR) - pentru componenta
Competitivitate si mediul de afaceri pentru IMM-uri, inclusiv instrumente financiare); Planurile Sectoriale ale
ministerelor de ramura; Programele Nucleu ale MEN; Programele Academiei Romane.
39

- inteligena strategic: guvernana este mai eficient daca este realizat ntre/cu oameni
bine informai i organizaii la diferite niveluri (este opusul principiului comand i
controleaz aplicat de guvernele perioadelor anterioare); n acest sens, este necesar
asumarea dezvoltrii unei culturi instituionale i individuale care s accepte i s
respecte misiunea, valorile i principiile SNCDI2020.
- parteneriat pentru inovare: o perspectiv coordonat i integrat asupra ecosistemului
de CDI i un angajament/parteneriat pe termen lung al tuturor entitilor responsabile
privind angajarea resurselor, asumarea prioritilor i obiectivelor strategice, asigurarea
predictibilitii i a unei mase critice de cercettori;
- transparen: se asigur accesul public la informaii privind politicile, instrumentele,
oportunitile de finanare i rezultatele obinute n urma investiiei n activiti de CDI;
- performan: se va evalua ndeplinirea obiectivelor strategice ale SNCDI2020, raportat
la fondurile publice angajate (va fi asigurat raportarea, monitorizarea i evaluarea
implementrii SNCDI2020);
- consilierea: se asigur existena organismelor pentru consiliere n cadrul sistemului de
guvernan, care vor aciona liber / deschis, crea consens, promova strategii pe termen
lung, coordona politicile de CDI, influena dar nu decide;
- separarea puterii: separarea etapei de evaluare de cea implementare, astfel nct
ageniilor de implementare s nu li se cear s se auto-evalueze.
Sistemul de guvernan propus pentru implementarea SNCDI2020 are n vedere urmtoarele
elemente de structur instituional, relaionare i resurse:
- Structur instituional stabil din perspectiva rolurilor, funciilor i poziionrii n cadrul
sistemului social. Structura propus trebuie s devin funcional pe termen scurt, fr
a produce blocaje i destabilizarea sistemului.
- Coordonarea unitar, la nivel naional, a activitilor de CDI: asigurarea coordonrii
politicilor ntre ministere i agenii i ntre diferite niveluri de guvernan.
- Extinderea cadrului instituional aferent activitilor de CDI la nivel regional i local.
- Integrarea, prin colaborare i parteneriat, a diverilor actori din sectorul public, privat,
neguvernamental, naionali i internaionali.
40


6.2 CADRUL INSTITUIONAL
Coordonarea naional a politicilor publice pentru CDI
Corelarea politicilor principalilor actori din CDI n vederea realizrii obiectivelor SNCDI2020,
precum i integrarea politicii CDI n strategiile de dezvoltare ale Romniei, sunt asigurate de
ctre Consiliul Naional pentru Politica tiinei i Tehnologiei (CNPST). Acesta se reorganizeaz
(integrnd componenta de inovare Consiliul Naional pentru Politica tiinei, Tehnologiei i
Inovrii CNPSTI), n subordinea direct a Primului Ministru. Consiliul va avea n componen
reprezentani ai ministerelor (Sntate, Mediu, Energie etc.), entitilor de cercetare, mediului
de afaceri. Aparatul executiv al CNPSTI va fi asigurat de ctre MEN, prin Ministrul delegat
pentru CDI (cu structurile acestui minister).
Planificarea Strategic
Coordonator naional pentru planificarea strategic a CDI va fi Consiliul Naional pentru Politica
tiinei, Tehnologiei i Inovrii (CNPSTI), ca entitate deliberativ, care aprob planificarea
(strategic) realizat de ctre MEN. Execuia activitilor de planificare strategic se afl n sfera
de responsabilitate a MEN, prin Ministrul delegat pentru CDI. Acesta asigur realizarea
planificrii prin externalizare, utiliznd mecanismele de achiziie public. Pentru exercitarea
atributiilor sale, MEN, n calitate de autoritate de stat pentru activitile de cercetare tiinific,
dezvoltare tehnologic i inovare, se sprijin pe organisme consultative de nivel naional n
domeniu, precum: Colegiul Consultativ pentru Cercetare,Dezvoltare i Inovare (CCCDI), Consiliul
Naional al Cercetrii tiinifice (CNCS), Consiliul Naional de Etic a Cercetrii tiinifice,
Dezvoltrii Tehnologice i Inovrii (CNECSDTI)
Monitorizarea i evaluarea implementrii Strategiei Naionale CDI
n general, deciziile de angajare a unor resurse financiare, inclusiv pentru domeniul CDI, att ale
statului, ct i provenind din mediul privat, se iau pe baza unui proces amplu i continuu de
monitorizare i evaluare a evoluiilor nregistrate n sistem, de contextul socio-economic i de
evoluia sistemului CDI la nivel global.
Potenialii utilizatori ai acestor informaii rezultate din procesele de monitorizare i evaluare
sunt actorii implicai n ecosistemul CDI, care dein propriile responsabiliti i nevoi distincte de
informare, astfel: autoritile care asigur managementul i implementarea diferitelor
programe i planuri naionale, comitetele de monitorizare, Guvernul Romniei, Comisia
European, structurile internaionale (UE, ONU, OECD, OMS etc.), comunitatea tiinific local
41

i internaional, evaluatorii interni i externi, beneficiarii diferitelor finanri, investitori privai
din ar i din strintate, societatea civil, publicul larg.
Monitorizarea i sistemul de raportare
Procesul de monitorizare const n examinarea i analiza regulat a contextului, a resurselor
angajate i utilizate, a rezultatelor nregistrate i a interveniilor realizate pe parcursul
implementrii Strategiei i a instrumentelor de implementare a acesteia (PNCDI3, componenta
CDI din cadrul programelor operaionale, finanrile instituionale de baz, finanarea
instituional complementar de susinere a performanei etc.), furniznd informaii actualizate
cu privire la realizarea indicatorilor i progresul interveniilor fa de obiectivele stabilite n faza
de planificare strategic/programare.
La nivelul SNCDI 2020, dar i al instrumentelor principale de implementare a acesteia (PNCDI3,
componenta CDI din cadrul Programului Operaional Competitivitate) a fost elaborat cte un
sistem de indicatori de monitorizare specifici. Aceste sisteme urmresc uniformitatea datelor i
permit agregarea informaiilor de la baz spre vrf, la diferite niveluri de agregare.
Monitorizarea implementrii SNCDI 2020 se va realiza de ctre Comisia de Statistic a
nvmntului Superior i CDI (CSPIS-CDI), care va avea ca atribuie principal ntocmirea i
publicarea anual a unor raport care conine seturi de indicatori cu privire la implementarea
SNCDI 2020, a PNCDI3 i a sub-programelor componente, a diferitelor Programe Operaionale
cu o component CDI, precum i ali indicatori stabilii de ctre Consiliul Naional pentru
Politica tiinei i Tehnologiei i Inovrii (CNPSTI).
La nivelul Ministerului Educaiei Naionale (MEN) va funciona Serviciul Unic de Recepie,
Arhivare i Statistic a datelor CDI (SRAPS-CDI), care va avea principala atribuie de a colecta,
nregistra i arhiva, pe termen lung, rapoartele/documentele anuale standard depuse de
organizaiile publice i private de cercetare, diferitele rapoarte i colecii de date relevante ale
Institutului de Statistic, datele disponibile cu privire la activitile CDI derulate i raportate de
mediul privat, documentele oficiale ale autoritilor care realizeaz managementul i
implementarea programelor, ale ageniilor de finanare, rapoartele corpului de raportori, ale
comisiilor superioare, precum i orice alte date relevante exerciiului de monitorizare, evaluare
i control a sistemului CDI, conform legislaiei aplicabile. SRAPS-CDI va analiza i interpreta
datele, conform procedurilor stabilite de CSPIS-CDI i CNPSTI, respectnd, acolo unde este
cazul, metodologia stabilit de INS i Eurostat. De asemenea, SRAPS-CDI se va implica n
dezvoltarea i publicarea a diferite rapoarte relevante pentru sistemul de CDI.
Principalul instrument de raportare a datelor privind activitatea organizaiilor de cercetare din
sectorul public este Raportul Anual Standard al Unitii de Cercetare (RASUC). Datele nscrise n
RASUC vor furniza informaii cu privire la nivelul atins de indicatorii cheie stabilii de CNPSTI i
42

CSPIS-CDI. Depunerea acestui raport condiioneaz participarea organizaiilor CDI la diferitele
competiii lansate n cadrul PNCDI3, precum i efectuarea plilor.
Procedurile de raportare, analiz i eviden a datelor despre sistemul CDI vor fi stabilite de
CSPIS-CDI i aprobate de CNPSTI, n cursul anului 2014, sub forma unui ghid unic, care se
actualizeaz anual.
Autoritile i ageniile implicate n managementul i gestionarea programelor de finanare n
sistemul CDI raporteaz ctre SRAPS-CDI date referitoare la progresele nregistrate n cadrul
proiectelor finanate.
Monitorizarea implementrii PNCDI3 se va realiza de ctre organismul(ele) desemnat(e) cu
managementul i gestionarea sub-programelor lansate n cadrul PNCDI3.
Monitorizarea implementrii Programului Operaional Competitivitate (POC) i implicit a
componentei CDI cade n sarcina Autoritii de Management i Organismului Intermediar pentru
CDI. Monitorizarea implementrii proiectelor finanate se va face de ctre Organismul
Intermediar CDI (responsabiliti stabilite prin acordul de delegare), care va derula urmtoarele
activiti: verificarea rapoartelor de progres i a documentelor nsoitoare (principalul
instrument de raportare a datelor) elaborate i transmise de ctre beneficiari, realizarea
vizitelor de monitorizare pentru verificarea stadiului real de realizare la locul implementrii,
monitorizarea realizrii indicatorilor, punerea n aplicare a recomandrilor primite. Autoritatea
de Management are rolul de a verifica periodic acurateea informaiilor primite i de a
coordona procesul continuu de mbuntire a funcionrii sistemului de monitorizare. La nivel
programului va funciona un Comitet de monitorizare (CM), de tip partenerial, constituit la nivel
naional, cu rol strategic i decizional n vederea asigurrii eficienei i calitii n implementarea
POC.
Evaluarea
Evaluarea SNCDI 2020 i a instrumentelor de implementare a acesteia reprezint o activitate
inseparabil de aranjamentele legate de managementul i implementare acestora. Evaluarea
este o analiz sistematic i obiectiv asupra planificrii/programrii, implementrii i a
rezultatelor obinute, concentrndu-se asupra mai multor aspecte: relevana, eficacitatea,
eficiena, consistena i coerena, utilitatea, sustenabilitatea.
Conform regulamentelor i legislaiei aplicabile, este prevzut realizarea a trei tipuri de
evaluare:
- evaluarea ex-ante (realizat n paralel cu elaborarea planului, programelor);
43

- evaluri pe parcurs, pe perioada de implementare, care pot fi: intermediare i ad-hoc
(tematice, pe anumite intervenii finanate);
- evaluare ex-post (ulterior implementrii).
Realizarea exerciiilor de evaluare a SNCDI i a PNCDI3 va coordonat de CNPSTI i va fi
contractat de ctre MEN prin procedur de achiziie public de servicii de asisten tehnic
(experi evaluatori externi).
n cadrul POC, realizarea evalurilor ex-ante i a celor pe perioada de implementare
(intermediare i ad-hoc) cade n responsabilitatea Autoritii de Management, prin Serviciul de
Evaluare i Monitorizare (cu experi evaluatori externi), iar evaluarea ex-post este realizat de
ctre Comisia European. Regulamentul care guverneaz Fondurile Europene Structurale i de
Investiii (FESI) prevede elaborarea unui plan multi-anual de evaluare i a unor planuri anuale
de evaluare de ctre autoritatea de management. Serviciul de Evaluare i Monitorizare va avea
urmtoarele atribuii: planificarea evalurilor, asigurarea managementului tehnic al
contractelor de asisten tehnic care au ca scop realizarea exerciiilor de evaluare, ntocmirea
capitolului referitor la evaluarea programului n cadrul Raportului anual de implementare,
participarea la reuniunile Comitetului de Monitorizare. La nivelul programului va fi nfiinat un
Comitet de Coordonare a Evalurii care va urmrii implementarea planurilor anuale de
evaluare.
Nevoile specifice de date necesare derulrii exerciiilor de evaluare includ: datele cu privire la
indicatorii de realizare imediat i de rezultat la nivel de proiecte generate de sistemul de
monitorizare, rapoartele i statisticile furnizate de CSPIS-CDI, statisticile oficiale care genereaz
indicatori de context (INS), datele colectate prin aplicarea unor tehnici de colectare i
interpretare de date (sondaje, chestionare, interviuri individuale i de grup).
Pe lng aceste evaluri, comunitatea tiinific internaional (incluznd i cercettorii din
Romnia), mediul investiional privat, precum i diverse structuri internaionale elaboreaz i
public studii i evaluri ale situaiei sistemului tiinific naional general i pe diverse domenii.
Evaluarea organizaiilor publice de cercetare se va face pe baza RASUC din anul curent i din
anii precedeni, conform legislaiei n vigoare (OG57/2002 cu modificrile i completrile
ulterioare).
Pe baza tuturor acestor studii i evaluri, Autoritatea de Stat pentru Cercetare tiinific,
Dezvoltare Tehnologic i Inovare fundamenteaz, la propunerea CNPSTI, decizii cu privire la
necesitatea:
- alocrii/realocrii fondurilor pe domenii, programe din cadrul PNCDI3, intervenii, tipuri
de instituii, organizaii de cercetare etc.;
44

- ajustrii SNCDI 2020, a PNCDI3, a planurilor sectoriale, a planurilor instituionale;
- iniierii/modificrii unor politici publice n domeniul CDI;
- corectarea unor derapaje nregistrate la nivelul sistemului CDI;
- ajustrii sistemului de normative;
- nfiinrii sau reorganizrii de institute,
Obiectivul final al tuturor acestor decizii este creterea performanelor CDI i mbuntirea
eficienei n gestionarea fondurilor publice.
Managementul i execuia programelor
Responsabilitatea managementului i execuiei PNCDI3, ca instrument principal de
implementare a SNCDI2020, revine MEN i structurilor sale teritoriale care, prin Ministrul
delegat pentru activitatea de CDI, asigur ncredinarea programelor spre implementare
conform legislaiei in vigoare. MEN are responsabilitatea asigurrii profesionalizrii
managementului i execuiei programelor.
Managementul i implementarea programelor complementare care sprijin implementarea
SNCDI2020 se asigur dup cum urmeaz:
pentru Programul Operaional Competitivitate
27
Obiectivul Creterea capacitii
sistemului de CDI pentru perioada 2014-2020:
- Ministerul Fondurilor Europene deine Autoritatea de Management a Programului
Operaional Competitivitate;
- Ministerul Educaiei Naionale deine Organismul Intermediar pentru
implementarea obiectivului Creterea capacitii sistemului de CDI pentru perioada
2014-2020 (inclusiv la nivel regional).

Pentru perioada 2014-2020, obiectivul Creterea capacitii CDI pentru perioada 2014-2020
va fi adresat i de ctre alte 3 programe operaionale,
28
respectiv:
Programul Operaional Capital Uman:
- Autoritatea de Management este n responsabilitatea Ministerului Fondurilor
Europene, cu organismul intermediar n cadrul Ministerul Educaiei Naionale
(pentru componenta Educaie i instruire)
Programul Operaional Regional:
- Autoritatea de Management este n cadrul Ministerului Dezvoltrii Regionale i
Administraiei Publice, avnd organismul intermediar n cadrul Ageniilor de
Dezvoltare Regional (pentru componenta Competitivitate i mediul de afaceri
pentru IMM-uri, inclusiv instrumente financiare);

27
Conform documentului Acord de Parteneriat al Romniei pentru perioada 2014-2020, propunerea structurii
instituionale.
28
Ibidem.
45

Programul Operaional Dezvoltare Rural:
- Autoritatea de Management revine Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale,
avnd Organismul intermediar n cadrul Ageniilor de Plat pentru Dezvoltarea
Rural i Pescuit (pentru componenta Investiii n dezvoltarea agriculturii i a
mediului rural)
Planurile Sectoriale: Structura de implementare a Planurilor Sectoriale (ale ministerelor
de ramur) revine MEN i structurilor sale teritoriale care, prin Ministrul delegat pentru
activitatea de CDI, asigur ncredinarea programelor spre implementare conform
legislaiei n vigoare.29 MEN elaboreaz planul sectorial de CDI propriu i avizeaz
planurile sectoriale de CDI ale celorlalte entiti.
Programele Nucleu (dezvoltare instituional): Structura de implementare a
Programelor Nucleu ale MEN pentru institutele naionale de cercetare-dezvoltare revine
MEN i structurilor sale teritoriale care, prin Ministrul delegat pentru activitatea de CDI,
asigur ncredinarea programelor spre implementare conform legislaiei n vigoare.30
Planurile Academiei Romne: Activitatea Academiei Romne (i a unitilor din
subordine) se asigur pe baz de programe proprii, aprobate de ctre Adunarea
General a Academiei Romne, finanate de la bugetul de stat, utilizndu-se spre
completare i venituri extrabugetare. Ordinea i funcionarea Academiei Romne este
reglementat prin lege.31

Comunicarea tiinei n societate
Responsabil pentru comunicarea i diseminarea de informaii ctre societate este MEN, prin
Ministrul delegat pentru activitatea de CDI, inclusiv prin structurile teritoriale ale MEN. Aceast
component poate fi externalizat n vederea asigurrii unei structuri specializate,
profesioniste, pentru a asigura corect i eficient comunicarea i diseminarea de informaii
privind activitatea de CDI, tiina i cercetarea, ctre societate.
Etica in CDI
Responsabil cu etica n cadrul sistemului CDI este Consiliul Naional de Etic a Cercetrii
tiinifice, Dezvoltrii Tehnologice i Inovrii (CNECSDTI).
Prin modelul de guvernan propus, implementarea SNCDI2020 va fi coordonat de ctre
CNPST(I), care devine rspunztor de coordonarea activitilor de elaborare a urmtoarei
strategii de CDI.

29
HG nr. 1.266/2004, cu modificrile ulterioare.
30
HG 137/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind contractarea, finanarea, monitorizarea i
evaluarea programelor Nucleu de CD si ale OG 57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea experimental,
cu modificrile i completrile ulterioare.
31
Legea Parlamentului Romniei nr. 752 din 27.12.2001.
46

Principalul responsabil pentru asigurarea implementrii SNCDI2020 prin instrumentul su
principal (PNCDI3) este MEN i structurile sale teritoriale, prin ministrul delegat pentru
activitatea de CDI. MEN (inclusiv prin structurile sale teritoriale) este responsabil pentru
stimularea dezvoltrii parteneriatului internaional (asigurnd, n calitate de autoritate de stat
pentru cercetare tiinific, dezvoltare tehnologic i inovare, aplicarea tuturor acordurilor
internaionale la care Romnia este parte, stimulnd i monitoriznd participarea Romniei la
programe i proiecte internaionale, europene, comunitare i bilaterale)
n acest fel se asigur coordonarea unitar a CDI i crearea de mecanisme de cooperare ntre
actorii ecosistemului de CDI. Sunt asigurate, de asemenea, premisele unei operaionalizri
rapide a instituiilor responsabile de implementarea, monitorizarea i evaluarea SNCDI pentru
perioada 2014-2020.




47

Anexa 1. Descrierea detaliat a prioritilor de specializare inteligent

BIOECONOMIE
Produse alimentare sigure, accesibile si optimizate nutritional
Valorificarea resurselor existente si/sau insuficient valorificate, utilizarea lor durabila, contribuind la
cresterea valorii adaugate a sectorului agroalimentar si a locurilor de munca in mediul rural, la calitatea
alimentelor si alimentatiei care la randul sau influenteaza starea de sanatate a populatiei.
Cercetare
- Cercetari pentru imbunatatirea calitatii nutritive a alimentelor prin reformularea lor, reducerea
continutului unor ingredienti alimentari (zahar, sare, grasimi) si cresterea continutului altora
(compusi bioactivi), combaterea obezitatii si subnutritiei.
- Participarea la initiativa de programare comuna, Healthy Diet for a Healthy Life JPI. Una dintre
ariile de cercetare identificate in strategia de cercetare a acestei initiative este Dieta si Productia
alimentara care are ca obiectiv stimularea productiei durabile de alimente sigure si sanatoase..
- Participarea la Platforma Tehnologica Europeana Food for Life si, in 2008, s-a lansat Platforma
Tehnologica Nationala Food for Life.
- Dezvoltarea si redescoperirea de noi produse traditionale romanesti.
- Permacultura si comunitatile autosustenabile.
- Studii privind modele de consum alimentar: comportamentul, perceptia, atitudinea si
preferintele consumatorilor de produse alimentare, inclusiv prin prisma produse autohtone
versus cele de import.
- Studii privind identificarea stilurilor alimentare sanatoase si a specificului alimentar al diverselor
regiuni si elaborarea de strategii pentru imbunatatirea sanatatii populatiei Romaniei printr-o
alimentatie sanatoasa.
Argumente economice
- Industria alimentara este cel mai mare sector manufacturier al tarii, cu o cifra de afaceri care
depaseste 44 miliarde lei, si cel mai mare angajator, peste 186.000 salariati, la care se adauga un
numar foarte mare de procesatori de produse alimentare de tipul micro-intreprinderilor sau
mestesugaresc cu 1-2 persoane. Produsele alimentare detin circa 35% din comertul cu
amanuntul.
48

- Datele INS din 2011 arata ca industria alimentara, prin cei 8.239 operatori inregistrati, realizeaza
7-8% din exportul total al Romaniei. In perioada 2009-2011 exporturile de animale vii si produse
alimentare au crescut cu 80%, iar gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a crescut de
la 44% la 71% (INS).
- Existenta brandurilor romanesti: Magiun de Topoloveni (TGI), Branza de Nasal, Salam de Sibiu,
Carnati de Plescoi, vinuri din soiuri romanesti etc. Prezenta unor multinationale: Danone, Nestle,
Unilever, Friesland, Campofrio, Orkla, Ifantis, Danisco, Puratos, Mondelez, Zeelandia, SAB Miller,
Heineken etc.
- Existenta unor infrastructuri private (PLANTA CARPATICA S.R.L. Danes, NATURA SRL Biertan).
---

Dezvoltarea de noi produse, practici, procese si tehnologii in sectorul horticol
Romania trebuie sa devina un important pol al inovarii in cadrul parteneriatului european pentru
inovare in domeniul agricol (PEI), prin valorificarea genofondului horticol autohton si utilizarea unor
tehnologii durabile pe intreg lantul productiei horticole.
Cercetare
- Dezvoltarea unor tehnologii horticole inovative de ferma pentru reducerea impactului negativ al
schimbarilor climatice.
- Diversificarea culturilor prin introducerea in sistemele de productie a unor specii de plante noi
cu valente nutraceutice si alimentare superioare, sanogene.
- Cercetari privind managementul inovativ al resurselor genetice si ameliorarea plantelor pentru
crearea unor genotipuri versatile din punct de vedere al productivitatii si calitatii in conditii de
stres (multistress performance) si minime imputuri.
- Sisteme tehnologice de producere a legumelor in extra-sezon in spatii prin utilizarea resurselor
energetice neconventionale (energie fotovoltaica, eoliana, geo-termala) si/sau a bioresurselor
energetice non-alimentare.
- Cercetari privind implicarea factorilor socio-economici in adaptarea la un consum sustenabil al
consumatorilor.
- Studii asupra eficientei economice pentru ferma inteligenta din horticultura.
Argumente economice
- Romania dispune de un genofond horticol autohton bogat facilitand elaborarea si imlementarea
unor tehnologii si practici moderne in vederea imbunatatirii calitative si cantitative a produsului
49

finit. Diversitatea orografica, pedo-climatica si biocenotica ofera oportunitati pentru cultivarea
unui numar foarte mare de specii horticole anuale si perene.
- Din totalul de 3.856.000 exploatatii agricole, peste 1 milion au specific horticol, acestea
valorificand doar 4,1% din suprafata agricola a Romaniei de 13.298.000 ha (RGA, 2010). Conform
INS (2011), exista in domeniu 2.167 agenti economici; 13.697 salariati; cu o cifra de afaceri de
2.530.486.288 lei; export de 104.000 tone; import de 482.000 tone.
- In perioada 2014-2020, ca urmare a programului de reconversie/restructurare din viticultura si
pomicultura, se estimeaza investitii de peste 1,5 miliarde Euro in exploatatiile horticole,
depozite de pastrare, combinate viticole si fabrici de procesare de pe piata nationala si
regionala.
- Existenta unor branduri romanesti: marul de Voinesti; tuica de Valeni fabricata din prunele
soiului Gras romanesc; Varza si ceapa rosie de Buzau; Tamaioasa romaneasca de Pietroasele;
Busuioaca de Bohotin; Grasa de Cotnari.
- Prezenta locala a unor multinationale: companiile olandeze si italiene reprezinta peste 50% din
investitiile din Romania din domeniul horticol.---

50

Adaptarea sectorului de zootehnie, medicina veterinara, pescuit si acvacultura, la provocarile sec. XXI
Generarea bazei tehnico-stiintifice necesare pentru rezolvarea provocarilor domeniului prin utilizarea
eficienta a resurselor, securitatea alimentara, calitatea nutritionala si siguranta produselor animale, prin
durabilitatea si conservarea mediului, bunastarii si sanatatii animalelor. Dezvoltarea si diversificarea
sistemelor si tehnologiilor inovative din domeniu (zootehnie, medicina veterinara, acvacultura si pescuit)
va asigura cresterea productiei si obtinerea de produse animale cu valoare biologica ridicata si
reducerea la minim a impactului negativ asupra mediului.
Cercetare
- Cercetari pentru eficientizarea factorilor determinanti ai competitivitatii - nutritie, status
sanitar-imun, genetica, etc.; reducerea costurilor suplimentare generate de aplicarea
reglementarilor in domeniu; generarea de noi strategii de management, obtinerea de produse
sigure cu calitate si valoare nutritiva ridicata - inclusiv alimente functionale.
- Cercetari pentru pentru cresterea eficientei utilizarii resurselor furajere, genetice, energetice,
etc; solutii pentru utilizarea de noi resurse, de ex. furajere, de genul reziduurilor de la diverse
industrii ce proceseaza plante in scop alimentar sau non-alimentar.
- Cercetari pentru dezvoltarea de vaccinuri, medicamente, tehnici de prevenire a bolilor/
tehnopatiilor; alternative la antibiotice; solutii de reducere a incidentei si contracararea
efectelor contaminantilor, cresterea statusului imun al animalelor.
- Dezvoltarea in domeniul acvaculturii si pescuitului in scopul gasirii solutii tehnice avansate si
tehnologii performante care vor contribui la modernizarea acvaculturii si pescuitului
responsabile, crearea unor baze moderne de cercetare, reducerea presiunii pescuitului.
- Studii integrate la nivelul intregii ferme; suport decizional multicriterial, pentru managementul
fermei.
Argumente economice
- Zootehnia, medicina veterinara, acvacultura si pescuitul constituie intre 30-45% din PIB-ul
realizat de agricultura.
- Exista un mare numar de beneficiari potentiali ai rezultatelor cercetarii (~ 20% din populatia tarii
este implicata direct/indirect in acest subdomeniu; mii de firme care activeaza in domeniu sau in
domeniile conexe si pot aborbi rezultatele cercetarii).
- In acest subdomeniu, circuitul cercetare-dezvoltare-inovare se realizeaza rapid (ex. nutritia
animala). Astfel, 1-2 ani sunt suficienti pentru obtinerea de rezultate aplicabile, iar acestea pot fi
implementate rapid, fara a fi nevoie de tehnologii complicate / investitii majore. Prin urmare, nu
sunt impedimente majore in obtinerea rapida de rezultate la nivel macroeconomic.
51

- Cresterea cu 2-3% a eficientei utilizarii nutreturilor proteice (cantitati foarte mari utilizate la
nivel national) poate genera 5-10 milioane euro, care se regasesc in profituri.
---

52

Dezvoltarea durabila a productiei culturilor de camp adaptate impactului schimbarilor climatice
globale
Inovarea tehnologica in valorificarea resurselor agricole, pedologice si climatice specifice arealelor agro-
bio-ecologice ale Romaniei, inclusiv in scopul diversificarii ofertei nationale de soiuri specifice climatului
temperat excesiv, al cresterii competitivitatii internationale, al adaptarii la normele si piata UE.
Cercetare
- Cercetari pentru conservarea si valorificarea randamentului ridicat de transformare al resurselor
si input-urilor necesare, inclusiv prin tehnologiile plurifunctionale ce pot asigura conservarea
resurselor si consolida durabilitatea agroecosistemelor.
- Cercetarea in domeniul crearii de soiuri, deopotriva productive, de inalta calitate si tolerante la
stres abiotic si biotic; re-aranjari, recombinari si modificari ale informatiei genetice, in scopul
realizarii unor soiuri inovative, capabile sa creasca rata de valorificare a resurselor naturale si
antropice mobilizate pentru realizarea productiilor.
- Noi combinatii hibride care sa diversifice oferta prin cresterea calitatii si a gradului de
valorificare metabolica si economica al bioresurselor alimentare si nonalimentare.
- Noi surse de germoplasma; crearea unor populatii sintetice si composite care sa raspunda noilor
conditii.
- Determinarea factorilor biotici (boli, daunatori, buruieni) modificati de schimbarile climatice,
care influenteaza productia culturilor de camp.
- Studii de agro-bio-economie pentru evidentierea particularitatilor economice ale conceptului si
transferul de informatie catre fermierii activi din domeniul culturii plantelor de camp.
- Studii socio-economice asupra mutatiilor care vor avea loc in spatiul rural si ale impactului
social, economic si conceptual asupra populatiei rurale, in special asupra populatiei active, in
vederea gasirii celor mai adecvate modalitati de transfer al cunostintelor si informatiilor
inovative asupra potentialilor utilizatori ai rezultatelor cercetarii.
- Studii privind impactul economic si social al obligativitatii respectarii conditionalitatilor de mediu
si de agro-bio-economie de catre fermierii implicati in productia de bioresurse alimentare si
non-alimentare din filierele de produse.
Argumente economice
- Cererea nationala de produse inovative in domeniul culturilor de camp se va accentua in 2014-
2020/2025, datorita sustinerii financiare prin PAC a introducerii inovarii ca masura a dezvoltarii
rurale si solutie de diminuare a efectelor generate de modificarile climatice la nivel global.
53

- Exista 3,6 milioane de fermieri [INS 2011], reprezentand 60 % din forta de munca rurala;
fermierii activi pot absorbi oferta de soiuri si tehnologii inovative, capabile sa diminueze
impactul schimbarilor climatice inregistrand un trend ascendent.
- In cultura cerealelor si plantelor tehnice activeaza 30.216 exploatatii agricole, 800 de firme, cu
40.000 de angajati si cu o cifra de afaceri de 16,192 mil.lei la care se adauga 3,6 mil. fermele
familiale. La productie, in UE, Romania ocupa locul 5 la grau, 2 la porumb, 2 la floarea soarelui, 6
la cartof.
- In Romania soiurile noi introduse in cultura genereaza o crestere a productivitatii cu cca. 8-10 %
si o majorarea a ratei profitului cu cca. 15% (ISTIS Raport de omologare).
- Circa 5 milioane ha cultivate cu culturi de camp necesita interventii tehnologice inovative
capabile sa diminueze impactul efectelor negative ale stresului climatic si biotic asociat.
- Cererea pietii pentru soiuri tolerante la stres climatic si biotic, in perioada 2015-2025, va creste,
pe plan european cu cca. 50%; vor fi cerute soiuri cu rata ridicata de conversie energetica,
capabile sa asigure necesarul de materii prime pentru biocombustibili de generatia a doua.
- Cresterea cerintei consumatorilor in raport cu calitatea, sanogenitatea alimentelor si furajelor va
impune o reducerea drastica a volumului input-urilor de sinteza chimica (erbicide, fungicide,
insecticide), pe fondul accentuarii stres-ului biotic ca urmare a impactului modificarilor climatice
si sub conditionalitatea conservarii biodiversitatii active si asociate la nivel de sistem.
- Prezenta unor poligoane experimentale demonstrative la companiile nationale de producerea
soiurilor si a companiilor multinationale: ITC SRL, Procera SRL, Monsanto, Pioneer, Limagrain,
KWS, Maisadour.
---


54

Dezvoltarea durabila a sectorului forestier si cresterea competitivitatii acestuia
Cercetarea romaneasca in domeniul forestier va contribui la asigurarea stabilitatii, biodiversitatii si
cresterii eficacitatii functionale a padurilor pentru generarea de resurse si servicii si la cresterea rolului
Platformei Tehnologice Europene pentru Sectorul Forestier (FTP).
Cercetare
- Cercetari privind perfectionarea si dezvoltarea procedeelor si elaborarea modelelor de evaluare,
prognoza, reglementare a procesului de productie, exploatare si de utilizare a resurselor
forestiere.
- Cercetari ecologice inter- si multidisciplinare pe termen lung privind starea ecosistemelor
forestiere si a biodiversitatii acestora.
- Optimizarea masurilor de gospodarire si a tehnologiilor de exploatare elaborate pe baze
ecologice pentru obtinerea unor produse forestiere durabile provenite din paduri certificate si
evaluarii potentialului.
- Solutii optime si tehnologii specifice reconstructiei ecologice a terenurilor forestiere, impaduririi
terenurilor degradate inapte pentru agricultura si realizarii sistemului national de perdele
forestiere de protectie a campului si a cailor de comunicatie.
- Cercetari in domeniul silvotehnicii realizate integrat cu cele specifice constructiei de drumuri
forestiere, amenajarii bazinelor hidrografice torentiale si de reconstructie ecologica.
- Cercetari privind functionarea si dezvoltarea sectorului forestier privat.
- Cuantificarea functiilor productive, protective si peisagistice ale padurilor.
Argumente economice
- In domeniile CAEN 0170, 0210 si 0220, in anul 2011, era activ un numar de 3.771 agenti
economici cu activitate de silvicultura si exploatari forestiere, cu un numar de19462 salariati si o
cifra de afaceri de 2.354.551.619 lei, a caror productivitate poate fi afectata de reducerea
resurselor forestiere.
- In domeniile CAEN 0230, 0240, 1622, 1623, 1624, 1712, 1721, 1722, in anul 2011 activa un
numar de 2397 agenti economici de prelucrare primara si industriala a lemnului cu un numar
29.330 de salariati si o cifra de afaceri 7.051.686.639 lei, a caror productivitate depinde de
ponderea materiei prime.
- Extinderea, pana in anul 2020, cu cel putin 60 000 ha a suprafetei ocupate cu paduri , in acord cu
politicile forestiere ale Uniunii Europene, de crestere anuala a acesteia cu 450 000 ha.
55

- Silvicultura prin gestionarea durabila a padurilor joaca un rol esential in atenuarea schimbarilor
climatice prin cresterea stocurilor forestiere de carbon cu 0.5Gt echivalent CO2/an, in solurile
forestiere si a acumularii de biomasa lemnoasa.
- Romania dispune in prezent de o suprafata considerabila (peste 250 0000 ha) de paduri cu
structura naturala si seminaturala (virgine si cvasivirgine) unice in Europa, considerate adevarate
laboratoare de cercetare ,,in situ, modele de atins in padurile gospodarite.
- Biomasa forestiera si deseurile lemnoase reprezinta peste 23% din potentialul de biomasa
energetica al Romaniei.
---

56

Bioenergie biogaz, biomasa, biocombustibil
Cercetare si inovare pentru valorificarea potentialului insemnat de biomasa lemnoasa si agricola, pentru
obtinerea de energie ieftina si curata, sub forme variate, care includ biogaz, biocombustibili si arderea
combinata de biomasa si combustibili fosili in cogenerare.
Cercetare
- Dezvoltarea micro digeratoarelor de biogaz pentru ferme mici si gospodarii private.
- Imbunatatirea calitatii biocombustibililor de productie autohtona.
- Solutii inovative pentru recuperarea resturilor de exploatare a lemnului ca si pentru optimizarea
lanturilor de custodii in domeniul biomasei forestiere
- Solutii de tratare a biogaz-ului pentru inserarea lui in reteaua existenta de gaz natural si in
sisteme de cogenerare.
- Acceptabilitatea si adoptarea acestor tehnologii.
Argumente economice
- Potentialul agricol ridicat, in combinatie cu experienta considerabila a Romaniei in rafinare, o
plaseaza intr-o pozitie favorabila de a deveni un lider regional in domeniul biocombustibililor. Cu
inovarile tehnologice corespunzatoare, Romania poate deveni un producator/exportator cheie
la nivelul Uniunii Europene de biocombustibili conformi standardelor europene in vigoare.
- Reziduurile vegetale si municipale pot fi arse in forma solida pentru a recicla o resursa etichetata
gunoi pentru a produce energie verde.
- Cultivarea si exploatarea de culturi energetice ce se planteaza o singura data si se exploateaza
anual sau o data la doi ani, pot permite Romaniei sa isi diminueze taierile intensive de paduri.
UE s-a angajat sa-si mareasca ponderea de biocombustibili la 10% din intreaga cantitate destinata
transportului. In ceea ce priveste biocombustibilii, Romania este unul din putinii membrii UE ce poseda
circumstantele nationale adecvate pentru a deveni un exportator de biocombustibili.
---


57

Bionanotehnologii
Cunoasterea si exploatarea fenomenelor si entitatilor la nivel nanometric pentru obtinerea energiei
verzi, detectia selectiva a contaminatilor de mediu, studiul componentilor fluidelor fiziologice, sinteza de
medicamente performante, crearea de componente electronice superrapide, conceperea unor
materiale complet noi.
Cercetare
- Medicamente alternative pe baza de nanoparticule biocompatibile ce inglobeaza substante
active ce pot fi eliberate dirijat si controlat constituie o directie prioritara in programele
europene.
- Detectia pesticidelor, microorganismelor din mediu, a unor componente sangvine etc. cu
biosenzori. Marirea performantei de detectie, costul si portabilitatea acestora.
- Imbunatatirea si dezvoltarea metodelor de bioseparare (separarea si purificarea la scara
industriala a produselor biologice cum ar fi proteine, microorganisme, celule etc.) pentru
industriile farmaceutica, alimentara, energetica, medicina (diagnostic, vaccinuri).
- Investigarea toxicitatii si posibilelor efecte carcinogene sau teratogene ale nanomaterialelor.
- Evaluarea toxicitatii, reactiilor adverse si in general a implicatiilor organismelor modificate
genetic pentru sanatate si mediu.
- Cercetari la nivel nanometric privind obtinerea de surse noi de energie bazate pe fenomene si
materiale naturale, precum si pentru cresterea randamentului tehnologiilor existente.
- Elaborarea de nano-roboti cu scop de livrare in situ a substantelor active in special pentru
terapia tintita in cancer, dar nu numai.
Argumente economice
- Cererea pe piata a dispozitivelor medicale bazate pe micro si nanotehnologii este in continua
expansiune: se prevede o rata de crestere anuala de 7,8%.
- Romania beneficiaza de existenta a peste 150 firme cu activitate in domeniul biotehnologiei.
- Branduri romanesti: HOFIGAL, PLANTAVOREL, INTERAGRO.
---


58

Biotehnologii industriale
Valorificarea potentialului agricol ridicat si a productiei importante de biomasa prin biotehnologiile
industriale, contribuind astfel la transpunerea la scara pilot/prototip/industriala a cercetarilor orientate
spre obtinerea de biocombustibili, biocatalizatori si alte bioproduse.
Cercetare
- Valorificarea superioara a materiilor prime regenerabile prin utilizarea enzimelor,
microorganismelor, pentru cresterea calitatii vietii.
- Bioproduse cu valoare adaugata, bazate pe bioresurse regenerabile.
- Biofertilizatori cu efecte benefice asupra proceselor de crestere, supravietuire, dezvoltare la
plante, precum si asupra sporirii productiei si productivitatii in agroecosistemele durabile.
- Biocombustibili cu valoare energetica ridicata, ca alternativa la combunstibilii fosili.
- Biocatalizatori pentru aplicatii industriale.
- Noi tehnologii si noi biomateriale cu utilizare in medicina.
- Analiza competitivitatii Biotehnologiilor industriale fata de procedeele clasice de valorificare a
potentialului biomaterial de care dispune Romania.
Argumente economice
- Romania detine un potential extrem de valoros de bioresurse naturale care nu este exploatat
suficient (cca. 50% din speciile florei europene).
- Exista in prezent o cerere de piata in continua crestere de produse care au drept caracteristica
definitorie componenta BIO.
- Biotehnologiile reprezinta o sansa de dezvoltare pentru IMM-uri, procesele enzimatice
reprezentand o oportunitate pentru inovare si dezvoltar.
- Existenta unor branduri romanesti in domeniu: HOFIGAL, AROMA PLANT, PLANTAVOREL,
INTERAGRO.
- 150 firme care aplica rezultatele cercetarilor realizate in cadrul subdomeniului; numar de
salariati 1500; cifra de afaceri 300 mil. euro; excedent balanta comerciala 200 mil euro.
---


59

Biotehnologii de mediu
Elaborarea si implementarea Biotehnologiilor de mediu eficiente pentru o dezvoltare sustenabila bazata
pe reducerea poluarii. Biotehnologiile se vor baza pe sisteme biologice (microorganisme, plante,
nevertebrate) si proprietatile acestora de a utiliza in procesele metabolice o gama diversa de compusi
organici si anorganici.
Cercetare
- Metode si mijloace de detectie/monitorizare rapida si specifica a poluantilor, bazate pe
utilizarea sistemelor biologice/enzimatice.
- Valorificarea superioara a resurselor regenerabile prin utilizarea sistemelor enzimatice si
biologice.
- Cercetari pentru gestionarea deseurilor pe baza principiilor colectarii, reciclarii si refolosirii.
- Cercetari pentru valorificarea biotehnologica a zacamintelor si a deseurilor (halde si iazuri de
decantare etc) cu continut redus de compusi utili (metale, titei etc).
- Studiul dinamicii populatiilor complexe de microorganisme, al interdependentelor dintre
acestea in raport cu mediul in care sistemul evolueaza, pentru ajustarea optima a tehnicilor de
bioremediere la unicitatea si diversitatea ecosistemelor vizate.
- Analiza competitivitatii Biotehnologiilor de mediu fata de procedeele clasice de reducere a
poluarii mediului.
Argumente economice
- Exista 200 firme cu activitate in domeniul biotehnologiilor de mediu (statii de epurare, firme de
depoluare a solurilor contaminate prin fitoremediere si utilizarea microorganismelor) cu numar
de salariati de peste 2.000, cu o cifra de afaceri 100 mil. euro si un excedent de balanta
comerciala de 10 mil. euro.
---


60

Biotehnologii agro-alimentare
Dezvoltarea biotehnologiilor agro-alimentare, avand ca obiective principale dezvoltarea de metode,
mijloace si produse biotehnologice pentru cresterea calitatii si cantitatii bioresurselor in contextul
schimbarilor climatice si a necesarului in crestere de produse alimentare de calitate.
Cercetare
- Cercetari pentru reducerea necesarului de input-uri (pesticide, ingrasaminte) si la dezvoltarea de
plante care sunt mai rezistente la stresul biotic si abiotic (apa / temperatura, seceta, inundatii,
salinitate ridicata, boli si daunatori).
- Biotehnologii pentru producerea durabila de produse alimentare sanatoase si sigure,
valorificand rational si eficient resursele agricole regenerabile autohtone (nou create sau
imbunatatite).
- Dezvoltarea de procese fermentative inovative, dezvoltarea de bioprocese cu aplicare in
industria alimentrara (inclusiv downstream si ridicare la scara).
- Dezvoltarea biotehnologiilor marine si utilizarea biomasei marine in produse cu valoare
adaugata.
- Studii privind comportamentul consumatorilor de produse agro-alimentare (inclusiv alegerea
produselor alimentare) si a perceptiei acestora privind utilizarea de microorganisme la
producerea anumitor produse alimentare.
Argumente economice
- Se estimeaza ca biotehnologiile agricole si cele industriale vor reprezenta cca.75% din
contributia economica a biotehnologiei la sectorului agro-industrial.
- Desi firmele multinationale care domina piata agroalimentara din Romania nu se implica in
dezvoltarea de noi tehnologii elaborate de institutiile CDI autohtone, ci mai degraba importa
propriile tehnologii, prezenta lor pe piata poate reprezenta o oportunitate.
---


61

Biotehnologii medicale si farmaceutice
Dezvoltarea de noi metode, mijloace si produse biotehnologice eficiente de diagnostic si terapie pentru
medicina umana si veterinara.
Cercetare
- Tehnici minim invazive si metode cantitative de vizualizare, imagistica, detectie in predictia,
diagnosticul precoce, stadializarea, ghidarea, monitorizarea si evaluarea interventiei
terapeutice.
- Dezvoltarea biotehnologiilor medicale bazate pe genomica si proteomica: terapia genica,
interferenta ARN, terapii regenerative inclusiv terapii cu celule stem, terapii bazate pe anticorpi
monoclonali si peptide, oligonucleotide, vaccinuri, bioterapeutice, nanobiotehnologii etc.
- Dezvoltarea de biofarmaceutice destinate diagnosticului molecular prin tintirea unor procese
biochimice specifice, explorarea de noi peptide, structuri moleculare si sisteme de livrare la nivel
celular si intracelular.
- Testarea preclinica si clinica a produselor, sistemelor si metodelor bazate pe biotehnologii, ca
etape ale lantului de dezvoltare farmaceutica.
- Investigarea bazelor moleculare ale declansariii si evolutiei patologiilor si semnaturilor
biochimice asociate.
Argumente economice
- Infrastructurile private existente linii de fabricatie pentru medicamente/vaccinuri/produse
fitoterapeutice (ex. SC Antibiotice SA, Romvac Co SA, Hofigal SA, HerbaLife SA, SC Biotehnos SA,
SC Natural Research SRL, CampMedica) demonstreaza interesul mediului privat pentru CDI.
- In conditiile dificultatilor economice din sistemul medical romanesc, cresterea eficientei
terapeutice, diagnosticul precoce si medicina personalizata justifica investitii in cercetarea
biotehnologica medicala, conducand in final la reducerea cheltuielilor, management
performant. Exemplu: decelarea precoce a maladiei Alzheimer si substitutia estrogenica
postmenopauza poate reduce cheltuielile anuale/pacient de la 47.000 USD la 300.
- Sectorul de bioproduse naturale este bine reprezentat in Romania de holding-uri precum
Laboratoarele Medica sau firme precum Dacia Plant, interesate de cercetarea si dezvoltarea de
noi tipuri de bioproduse, valorificand flora spontana, dar si cea cultivata ecologic.
---


62

Bioanaliza
Dezvoltarea si implementarea de noi metode si sisteme eficiente pentru identificarea si caracterizarea
substantelor, produselor si monitorizarea proceselor de natura biologica cu aplicatii in biomedicina,
ecologie, industrie alimentara, bioterorism etc.
Cercetare
- Dezvoltarea de sisteme si metode sensibile si selective de evaluare a parametrilor functionali
corespunzatori starilor normale si/sau patologice; identificarea unor (bio)markeri specifici si
dezvoltarea de noi metode de analiza a acestora pentru diagnostic.
- Monitorizarea si dezvoltarea de sisteme de bio-remediere ca raspuns la poluarea in crestere a
mediului.
- Tehnologii si metode rapide de testare a calitatii alimentelor (pe intregul lant de producere,
procesare, ambalare, desfacere si consum), inclusiv neinvazive (e.g. cu pastrarea integritatii
ambalajului).
- Sisteme de analiza preclinicia, in vitro, inclusiv de tip Disease in a dish, de testare a cito-
toxicitatii sau pentru identificarea/validarea mecanismelor de actiune a unor compusi noi de
interes farmaceutic sau alimentar.
- Bioanaliza compusilor toxici prin crearea in colaborare cu bionanotehnologiile de biosenzori de
performanta. Monitorizarea on-line, at-line a ecosistemelor ce prezinta riscuri crescute de
poluare.
- "Sisteme revolutionare de bioanaliza in vivo", multi-metode integrate inteligent, adaptabile,
"invatate" sa extraga zgomotul din semnal.
- Dezvoltarea metodelor high throughput screenings pentru scanarea unor librarii mari de
compusi in scopul identificarii rapide a unor molecule cu potential farmaceutic.
- Utilizarea metodelor laser in vederea modificarii structurii moleculare a unor substante.
Argumente economice
- Branduri romanesti capabile sa implementeze rezultatele cercetarii: HOFIGAL, AROMA PLANT,
PLANTAVOREL, INTERAGRO
---


63

Design molecular (bio)sinteza, semi-sinteza, screening de inalta performanta
Proiectarea moleculara, sinteza chimica sau biochimica a unor entitati cu potential activ biologic, fata de
tinte terapeutice celulare descoperite, in scopul obtinerii unor substante medicament de puritate inalta
si cu costuri cat mai reduse, pentru a creste accesibilitatea populatiei la medicamente (inovative si
generice).
Cercetare
- Izolarea de principii active din surse naturale atat cele de origine vegetala, cat si microbiana ,
pentru noi clase de antibiotice active fata de microbi rezistenti. Dezvoltarea izolarii de principii
active vegetale, ca substante active sau extracte selective concentrate, inalt caracterizate
analitic, farmacologic si standardizate.
- Screening de inalta performanta pentru trierea rapida a moleculelor candidat, evaluarea rapida
risc beneficiu terapeutic.
- Izolarea de principii active din surse naturale de origine vegetala si microbiana.
- Proiectarea moleculara, prin tehnici 3D-QSAR si molecular docking, pentru tinte moleculare
recent descoperite.
- Noi directii de sinteza mai eficiente (si patentabile) pentru substante active cunoscute.
Argumente economice
- Exportul de produse medicale si famaceutice FOB 2011: 739 milioane EURO; Import CIF 2011:
2.361 milioane EURO.
- Populatia se indreapta tot mai mult catre medicina alternativa (dovada si cresterea numarului
magazinelor naturiste), datorita pretului scazut comparativ cu medicamentele de sinteza.
Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca 80% din populatie utilizeaza medicamente/
suplimente pe baza de plante medicinale.
- Existenta unor producatori industriali de extracte vegetale pentru farmaceutice si similare
(Hofigal SA, Plantavorel, Fares, Daciaplant si altii), IMM-uri start-up inovative.
- Capacitati de productie substante active de bio- si semisinteza in conservare, ce pot fi
completate si puse in functiune la Antibiotice SA Iasi; capacitatea de productie a substantelor
active de sinteza: Microsin SRL Bucuresti.
---


64

Evaluarea in vitro / in vivo in procesul de proiectare a medicamentelor generice
Evaluarea in vitro si in vivo a medicamentelor generice si a medicamentelor inovatoare pentru
cercetarea bioechivalentei, ca solutie pentru scurtarea duratei de cercetare-dezvoltare si pentru
reducerea costurilor asociate.
Cercetare
- Evaluari complexe in vitro, modelari si corelari, analiza proprietatilor fizicochimice ale
medicamentelor si a factorilor fiziologici.
- Teste de cedare in vitro cu grad ridicat de relevanta.
- Screening pe un numar relevant de culturi celulare in scopul promovarii ulterioare pentru studii
elaborate in vitro si in vivo.
Argumente economice
- Studiile de bioechivalenta efectuate in Romania au reprezentat o activitate de dezvoltare pentru
companiile nationale si internationale, reprezentand deseori modele de colaborare intre
universitati si industrie.
- Ca urmare a unui design optimizat, studiile de bioechivalenta in Romania au fost de 2-3 ori mai
ieftine decat cele efectuate in tarile europene.
- Industria de medicamente din Romania are o capacitate de productie mare, exporturile
dublandu-se in 2011 fata de 2009, iar cercetarile privind medicamentele generice vor aduce
venituri si vor crea noi locuri de munca.
- Prezenta importanta a infrastructurilor de cercetare private, care demonstreaza interesul
companiilor private fata de acest tip de cercetare: aparatura bioanalitica (LC/MS/MS), aparatura
complexa pentru studiul dizolvarii in vitro, laboratoare de biostatistica (PharmaServ
International, LaborMed Pharma, PharmaQuest, Kynetyx, Antibiotice, Terapia Rambaxy)

---

65

Forme farmaceutice cu actiune sistemica, locala si de transport la tinta pentru optimizarea profilului
biofarmaceutic si farmacocinetic
Cercetarea privind formularea, prepararea si caracterizarea formelor farmaceutice cu actiune sistemica,
locala sau de transport la tinta, prin selectionarea proprietatilor componentei active, excipientilor si
substantelor auxiliare precum si a variabilelor tehnologice specifice, in scopul optimizarii
biodisponibilitatii si parametrilor farmacocinetici ai substantelor medicamentoase.
Cercetare
- Dezvoltarea de tehnologii prin planificarea experimentelor (design of experiments), prin metode
rapide de screening (NIR-chemometrie, analiza multivariata etc.), prin control analitic in flux
(process analytical technology, PAT), prin determinarea domeniului optim al parametrilor
(design space), prin optimizarea formularii.
- Noi sisteme farmaceutice nanoparticulate pentru administrare parenterala, dar si pentru
transport la locul actiunii cu specificitate de celula sau la nivel subcelular (organite celulare).
- Noi produse farmaceutice cu cedare imediata cu biodisponibilitate rapida si o farmacocinetica
adecvata unui regim de administrare optim, precum si sisteme farmaceutice cu cedare
modificata adecvata nevoilor patologiei.
- Prepararea unor sisteme vectorizate pentru tinte moleculare.
Argumente economice
- Desi companiile multinationale inregistreaza medicamente realizate in propriile laboratoare,
unele sunt interesate de contracte de cercetare pentru domenii punctuale, iar companiile
nationale sunt interesate de realizarea de produse noi, de cercetarea unor formulari sau de
studii de bioechivalenta.
- Exista si un numar de companii nationale, cu pondere mai mica, dar dinamice (Antibiotice,
Ropharma, Polisano, Helcor, Sintofarm, Arena, Vim Spectrum, Magistra, Laropharm, etc.) cu
interes fata de cercetarea complementara.
- Industria de conditionare a medicamentelor este puternica si dinamica, sub forma unor
companii multinationale sau nationale (22 fabrici in 9 orase): Sanofi, GSK, Actavis, Ranbaxy,
Alvogen. Acestea au vinzari anuale de aproape 1 miliard euro.
- Infrastructurile de cercetare private disponibile Polisano Sibiu, Helcor Baia-Mare, Magistra
Constanta, Ropharma, Terapia Cluj, Labormed-Alvogen sustin potentialul de colaborare cu
companiile private.
---

66

TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATII

Analiza, managementul si securitatea datelor de mari dimensiuni
Solutii de tip Big data pentru sectoarele care se confrunta cu explozia informatiei nestructurate(industria
petroliera, telecomunicatii, banci, comert, sanatate, transporturi, cercetare).
Cercetare
- Culegerea (cu accent pe data streaming), filtrarea, stocarea, prelucrarea si asigurarea securitatii
datelor in sisteme Big Data.
- Partajarea, interoperabilitatea si reutilizarea colectiilor de date de mari dimensiuni.
- Dezvoltarea de ecosisteme furnizoare de servicii de analiza prescriptiva si data mining (SaaS),
performante din punct de vedere tehnic si eficiente economic.
- Securitate si intimitate (privacy) a datelor in contextul analizei la scara larga informatiilor din
sfera BigData
- Corelarea datelor audio, video si text.
- Impactul Big Data asupra evolutiei culturii decizionale la nivelul organizational.
Argumente economice
- Activitatea economica (industria petroliera, telecomunicatii, banci, comert, sanatate,
transporturi, cercetare) se confrunta cu explozia informatiei nestructurate sau multistructurate,
acestea reprezentand deja deja 80% din volumul datelor disponibile la nivelul unei organizatii
(Tech Target, iunie 2012).
- Top 10 job-uri IT pentru 2013 (dupa dinamica cererii), contine cinci pozitii centrate pe date: (1)
data scientist, (2) DBA, (5) analist Business Intelligence, (7) administrator portal DB, (8) specialist
securitate date ( Information Management.com, 2012).

67

Internetul viitorului
Arhitectura Internet va suferi modificari majore pana in 2020 pentru a se adapta diverselor provocari
tehnologice.
Cercetare
- Tehnologii de comunicatii pentru dezvoltarea retelelor eterogene de acces de banda larga si
retelelor wireless inteligente, cu aplicatii in telemetrie, telematice, teleasistenta, telemedicina,
pentru asigurarea de conexiuni Internet de mare viteza si pentru inlocuirea retelelor in banda
larga de baza cu retele NGA.
- Retele la domiciliu: retele de acces si de senzori pentru monitorizarea spatiului interior al
locuintei si asistarea la distanta a copiilor, bolnavilor sau batranilor
- Vulnerabilitati, riscuri si disfunctionalitati specifice infrastructurilor critice de acces pentru
sisteme de comunicatii de banda larga si influenta acestora asupra securitatii sistemelor de
comunicatii.
- Retele definite software (SDN), medii si infrastructuri de retea virtualizate (NVE), infrastructuri
specifice cloud computing si administrarea autonoma a acestora.
- Separatia spatiului de adresare a sistemelor finale de spatiul de rutare/localizar (protocoale
inovative precum Locator / Identifier Separation Protocol -LISP) si paradigme avansate de
comunicatie peste IP, ca suport pentru dezvoltarea de noi servicii.
- Impactul noilor arhitecturi Internet si ale solutiilor de virtualizare a resurselor asupra realizarii
obiectivelor la nivel macro si micro economic ale Societatii Informationale in Romania
Argumente economice
- In domeniul tehnologiilor de comunicatii, Romania dispune de un capital uman inalt calificat si o
retea matura de educatie.
- Activitati economice si de cercetare derulate in Romania de companii importante in acest
domeniu (Alcatel-Lucent, HP, Siemens etc.) si bazate pe innoirea si perfectionarea permanenta a
serviciilor oferite, ca rezultat al cercetarii.
- Au fost deja dezvoltate solutii de utilizare intensa a retelelor de comunicatii mobile, cu acoperire
nationala (Orange, Vodafone, Cosmote), pentru colectarea de date in sistemele de
telemonitorizare, teleasistenta si telelocalizare prin G.P.S., ca rezultat al cercetarii desfasurate in
colaborare public-privata, de catre operatori.
- Subdomeniul propus contribuie esential la dezvoltarea de servicii electronice cu aplicatii in
domenii publice, ca guvernare, sanatate, educatie si cultura.

68

Calcule de inalta performanta si noi modele computationale
Romania poate deveni un centru regional de competenta in CDI privind calculul de inalta performanta,
modelare, simulare si calcul paralel, calcul Grid, modalitati de realizare a paralelismului extreme.

Cercetare
- Noi algoritmi de calcul paralel pentru: a) modelarea, simularea si analiza sistemelor complexe
din domeniul fizicii, chimiei, stiintelor vietii, stiintelor spatiale, ingineriei, materialelor; b)
modelarea si simularea numerica a evolutiei sistemelor sociale; c) prognozare in meteorologe si
hidrologie; d) analiza imaginilor satelitare; e) proiectare industriala
- Algoritmi paraleli pentru diverse domenii applicative (data mining, calcul evolutionar,
optimizarea microdispozitivelor, geometrie computationala, grafica pe calculator, procesarea
imaginilor etc).
- Metode numerice noi, concepute pentru programarea paralela pe noi arhitecturi hardware
(multicore, GPU, GPGPU). Paralelizarea pentru noile arhitecturi hardware a aplicatiilor
secventiale si a bibliotecilor software existente. Programarea si optimizarea codurilor de calcul
paralel hibrid (MPI + memorie partajata)

Argumente economice
- Cresterea popularitatii si nivelului de utilizare a unor tehnologii si servicii informatice cu
potential economic mare (Business Intelligence, Big Data, Analytics) , care pot beneficia de
avantajele HPC si noilor modele computationale.
- Firmele ITC romanesti (ex. TotalSoft) si-au exprimat deja interesul pentru dezvoltarea unor
produse software dedicate monitorizarii meteorologice si hidrologice, simularilor complexe de
inginerie (ex. accidente auto), modelarii in timp real a sistemelor sociale, si dezvoltarii de
aplicatii paralele pentru cercetarea din fizica nucleara (ex. pt. ELI-NP).
- Potentialul national de absorbtie este mic, in schimb firmele internationale de CAD/CAE sunt
interesate de metode numerice (si eventuala lor implementare software).
69

Securitatea cibernetica
In acord cu Strategia de Securitate Cibernetica a Romaniei este vizeaza definirea si mentinerea unui
mediu virtual sigur pentru cetatenii, mediul de afaceri si cel guvernamental, contribuind la cresterea
rezilientei in fata atacurilor cibernetice.

Cercetare
- Instrumente de avertizare timpurie si protective
- Interfete si interdependente cu sistemele informatice,
- Securizarea sistemelor industriale
- Perceptia riscurilor cibernetice la nivelul utilizatorilor
Argumente economice
- Cresterea accesului populatiei la tehnica de calcul, cresterea accelerata a numarului de persoane
cu competente informatice si cresterea angajarilor in domeniul IT.
- Succesul unor branduri romanesti in domeniul protectiei antivirus precum BitDefender.

70

Tehnologii, instrumente si metode pentru dezvoltare de software
Romania poate sa devina un centru al inovarii europene in domeniul produselor si tehnologiilor mobile
si pervazive, al ingineriei software, al globalizarii serviciilor software prin virtualizare si cloud, al realizarii
sistemelor software sigure.
Cercetare
- Standardizarea acordurilor de nivel al serviciilor, inclusiv pe probleme de confidentialitate si
securitate, in furnizarea serviciilor de cloud computing, precum si implementarea schemelor de
certificare la nivelul UE pentru furnizorii fiabili de servicii de cloud computing, atat pentru
mediul comercial cat si cel academic
- Analiza, verificarea si testarea automata a proprietatilor produselor software , precum si a
certificarii parametrilor de calitate ai acestora.
- Cercetari in domeniul mobilitatii si obiectelor purtabile pentru dezvoltarea de noi modele si
tehnici de dezvoltare a aplicatiilor mobile care folosesc mai bine capabilitatile de procesare
paralela a informatiei, sunt adaptate pentru folosire in medii mobile prin oferirea informatiei
oriunde si oricand, functie de context, asigura otimizarea consumului energetic.
- Cercetari privind specificarea sistemelor si dezvoltarea bazata pe modele metode si instrumente
soft pentru definirea de specificatii functionale si nefunctionale, constructia de modele care sa
satisfaca specificatiile si pentru dezvoltarea si analiza bazata pe modele
- Noi modele si paradigme de programare specifice dezvoltarii aplicatiilor mobile, pentru
asigurarea interoperabilitatii intre diversi producatori.
- Studii privind adoptarea si perceptia utilizatorilor asupra solutiilor software.
Argumente economice
- Se estimeaza ca, in 2020, in Uniunea Europeana, cloud computing va contribui cu aprox. 250
miliarde euro la PIB si va genera 3,8 milioane de job-uri (IDC Report, iunie 2012)
- Informatizarea serviciilor publice (e-guvernare, open data etc.) in Romania este cu mult sub
nivelul european, prin urmare in perioada urmatoare va fi nevoie de solutii si tehnologii
inovative si moderne pentru recuperarea decalajelor.
- Auditul Comisiei Europene din 2011 legat de competentele ICT in Romania indica serviciile
software ca un domeniu cu potential inalt.


71

ENERGIE SI MEDIU
Cresterea eficientei energetice la consumator
In Romania, eficienta utilizarii finale a energiei este redusa, oportunitati de dezvoltare pe baze
inteligente fiind necesare (reducerea risipei, calitate sporita la utilizare). Cresterea eficientei energetice
la consumator reprezinta resursa energetica cea mai curata si mai ieftina, cu un potential estimat pana
in 2020 de 20% din energia totala consumata.
Cercetare
- Dezvoltarea de solutii noi de recuperare energetica si de reducere a risipei. Reorientarea
resurselor energetice spre procese industriale si folosirea energiei produse in instalatii de
cogenerare de inalta eficienta energetica, etc.
- Cercetarile interdisciplinare privind cresterea eficientei energetice in mediul construit.
- Noi solutii de cladiri/ ansambluri rurale/orase inteligente, performante din punct de vedere
energetic.
- Dezvoltarea de noi sisteme de monitorizare si de diagnoza functionala pentru sistemele zonale
de producere si utilizare a energiei.
- Dezvoltarea Proiectarii Energetice a cladirilor - atat existente cat si noi - ca sistem complex de
analiza tehnica si economica si de optimizare a solutiilor de configurare energetica a cladirilor.
- Dezvoltarea de noi sisteme de evaluare predictiva a solutiilor novatoare, pentru fundamentarea
acestora inca din faza de concept.
- Studii privind dezvoltarea spiritului de economisire a energiei din partea populaiei. Studii
privind impactul solutiilor de smart metering si tarife inovative pe intervale orare de varf si gol
de sarcina cu DSM si/sau DR pentru incitarea populatiei spre economisirea energiei.
Argumente economice
- Sectorul construciilor este un sector foarte dinamic, cu peste 99,7 % societi cu capital privat,
cu o valoare a investitiilor de peste 10% din PIB (2010).
- Eficienta utilizarii energiei conduce la cresterea competitivitatii companiilor industriale si
comerciale din Romania.
- Sectorul cladirilor este responsabil de peste 40% din consumul total de energie al Romaniei.
- Consumatorii industriali de energie din Romania, utilizeaza tehnologie relocata, cu eficienta
energetica redusa, sau linii tehnologice performante, insa cu instalatii auxiliare exploatate
ineficient (ventilatie, exhaustare, pompaj, aer comprimat, iluminat, etc).
- Pretul energiei la consumator este in continua crestere.

72

Utilizarea optima a resurselor conventionale si neconventionale de apa
Solutii tehnologice inovative care sa duca la optimizarea utilizarii resurselor de apa astfel incat Romania,
al carei teritoriu este in totalitate in Bazinul Hidrografic al Dunarii, sa atinga un statut optim al resurselor
de apa, atat calitativ cat si cantitativ.
Cercetare
- Definirea paramerilor relevanti ce definesc dependenta de resurse de apa a mediului natural si
construit; solutii pentru minimizarea consumului.
- Efectul schimbarilor climatice asupra bilantului cantitativ si calitativ al apelor (subterane si de
suprafata).
- utilizarea unor noi surse de apa neconventionala: ape pluviale, ape uzate
- Armonizarea utilizarilor multiple si in mod durabil ale corpurilor de apa (navigatie, irigatii etc. in
conditiile mentinerii ecosistemelor acvatice)
- Realizarea de harti de risc, bazate pe datele meteorologice si satelitare
- Fezabilitatea economica a diferitelor solutii de irigare.
Argumente economice
- Cresterea continua a presiunii puse asupra resursei de apa datorita multiplelor sale folosinte:
energie, apa potabila, navigatie, agricultura, agrement, transport, sport, mentinerea viabilitatii
ecosistemelor.
- Exista 43 operatori regionali de apa, 12 administratii bazinale pentru managementul apei si 41
sistemele de Gospodarirea apelor.
- In sectorul CAEN 3600 Captarea, tratarea si distributia apei exista 173 agenti economici, avand
in 2011 7862 salariati, 912 mil RON cifra de afaceri;
- In sectorul CAEN 3700 Colectarea si epurarea apelor uzate activeaza deja 211 agenti
economici avand 1239 salariati, cu o cifra de afaceri in 2011 de 208 mil RON.
- La nivel national exista aproximativ 450 de organizatii ale utilizatorilor de apa din irigatii (OUAI)
ce detin peste 500.000 ha amenajari.

73

Orasul Inteligent
Transformarea oraselor in medii sustenabile, cu infrastructura avansata, capabile sa ofere o calitate a
vietii ridicata, prin dezvoltarea si integrarea componentelor de tip cladire inteligenta, a sistemelor de
analiza si adaptare la factorii de mediu, a celor de informatii publice, de monitorizare si conducere a
traficului, de management energetic etc.
Cercetare
- Planificarea dezvoltarii urbane si regionale in paradigma sistemelor inteligente eterogene
integrate
- Integrarea dispozitivelor de comunicatie mobile, a retelelor de senzori, elementelor de actionare
si a sistemelor autonome pentru cladirea inteligenta
- Platforme inteligente care sa asigure accesul facil si in timp real la informatii publice si servicii al
locuitorilor, precum si managementul infrastructurilor complexe si a mobilitatii la nivelul
centrelor urbane
- Modele comportamentale si de predictie care sustin reducerea consumului energetic si poluarii
si gestionarea situatiilor de criza
- Studii privind relatia Om Cladire/Locuinta inteligenta in contextul reducerii consumului de
resurse necesare desfasurarii activitatii.
Argumente economice
- Numarul ridicat de companii care furnizeaza solutii in domeniu prezente in Romania (de ex.
Siemens, Yokogawa, Siveco, TotalSoft, AviTech, Aviseco Systems)
- Invatamant superior de calitate in arhitectura, urbanism, amenajarea teritoriului, automatica,
informatica
Calitatea scazuta a vietii in marile aglomerari urbane, costurile ridicate cu utilitatile, problemele de
transport vor genera un potential ridicat de absorbtie a solutiilor inteligente.



74

ECO-TEHNOLOGII

Noi generatii de vehicule si tehnologii pentru transport ecologice si eficiente energetic
Tehnologii inovatoare, de nisa, pentru cresterea eficientei energetice a vehiculelor de transport (aerian,
rutier, feroviar, naval si urban) simultan cu reducerea emisiilor si a nivelului de zgomot. Sunt vizate noi
tehnologii pentru vehicule, sisteme de propulsie, materiale si surse de energie neconventionala
Cercetare
- Vehicule (rutiere, feroviare, aeronave, nave maritime) dedicate transportului regional ecologic
- Motoare ecologice si durabile
- Optimizarea formelor aero-hidrodinamice ale vehiculelor
- Valorificarea energiei din surse regenerabile in domeniul transporturilor
- Proiectarea ecologica, care vizeaza ciclul de viata al materialelor si componentelor
- Materiale ecologice pentru mijloace de transport
- Cercetari in domeniul evolutiei mobilitatii persoanelor si marfurilor
Argumente economice
- Principala pondere in exporturile nationale o reprezinta exportul de autovehicule
- Industria Aeronautica Romana are o cifra de afaceri de peste 150 mil. dolari si peste 5.000 de
angajati (Organizatia Patronatelor din Industria Aeronautica). O pondere deosebit de mare o au
cele ce functioneaza in lantul de furnizori pentru principalii integratori la nivel UE si mondial
(AIRBUS, BOEING, EUROCOPTER).
- Industria navala raporta in 2011 cifra de afaceri de peste 3,8 miliarde de lei si un numar de
aproape 12.000 de angajati.
- Precedente de valorificare proprietate intelectuala : modele industriale aeronave :IAR-99, IAR-
702/705, AeroTAXI (INCAS), Festival (AEROSTAR Bacau), modele industriale vehicule DACIA,
vehicule navale, locomotive, vagoane; material rulant,.
75

Tehnologii, echipamente si sisteme tehnice inovatoare pentru productia de bioresurse alimentare si
non-alimentare
Atenuarea efectelor schimbarilor climatice, conservarea si imbunatatirea fertilitatii solurilor,
productivitate crescuta, dezvoltarea bio-industriei in spatiul rural si cresterea calitatii vietii.
Cercetare
- Tehnologii si sisteme tehnice inovative pentru lucrarile solului, infiintarea, intretinerea si
recoltarea culturilor agricole, horticole, agrozootehnice si agrosilvice in conditiile conservarii
surselor de mediu.
- Cercetarea si fundamentarea stiintifica a unor tehnologii, echipamente si sisteme tehnice
inovative, cu implementare rapida in agrosilvicultura, care sa atenueze efectele schimbarilor
climatice: perdele agro-forestiere, sisteme de irigatii, conservarea apei, sistem de lucrari
minime.
- Noi tehnologii destinate conditionarii, procesarii si stocarii produselor agricole si non-agricole in
conditii de eficienta, protectia vietii, sanatatii si a mediului.
- Tehnologii avansate de productie care sa permita monitorizarea culturilor agricole si utilizarea
punctuala in timp optim a fertilizantilor si a pesticidelor.
- Sisteme tehnice expert pentru evaluarea capacitatii de productie biologica a terenurilor corelata
cu structura adecvata a culturilor agrosilvice in scopul asigurarii unui management eficient al
resurselor naturale ale exploatatiilor.
- Cercetari economice privind inputurile in exploatatiile agricole complexe.
- Studii privind eficienta serviciilor de mentenanta aplicabile echipamentelor si sistemelor tehnice
specifice agriculturii de precizie.
- Studii socio-economice privind efectele dezvoltarii bioindustriilor in mediul rural asupra
stabilitatii comunitatilor (sat, comuna).
Argumente economice
- Prezenta in cadrul furnizorilor autohtoni si a multinationalelor a unor laboratoare de testare
echipamente tehnice.
- Implementarea tehnologiilor si sistemelor tehnice inovatoare vor conduce pana in 2020 la:
scaderea numarului de ferme mici (3,45ha/ferma) cu 50%; cresterea productiilor cu 23-25%,
concomitent cu scaderea cu 15% a inputurilor: combustibili, fertilizanti, pesticide.

76

Tehnologii de depoluare si valorificare a deseurilor
Reducerea poluarii la sursa si a poluarii istorice, tehnologii inovative pentru valorificarea deseurilor si
elaborarea de noi metode/metodologii de control, monitorizare si evaluare integrata a poluarii.
Cercetare
- Tehnologii pentru reabilitarea siturilor contaminate
- Tehnologii de monitorizare si evaluare integrata a poluarii
- Tehnologii de reducere a poluarii la sursa
- Tehnologii de valorificare a deseurilor
- Analiza competitivitatii noilor tehnologii de depoluare si valorificare a deseurilor fata de
procedeele clasice
- Analiza cost-beneficiu a depoluarii in zone specifice.
Argumente economice
- Cresterea calitatii vietii si crearea premiselor refacerii economice in zonele cu contaminare
istorica.
- Obiectivul asumat de Romania de valorificare pana in 2020 in proportie de 50% a deseurilor
menajere si de 70% a deseurilor din constructii si demolari.

77

Substitutia materialelor critice si cresterea duratei de functionare a materialelor prin acoperiri
functionale
Dezvoltarea unor capacitati de productie eficiente economic cu amprenta ecologica scazuta reprezinta
cheia transformarii IMM-urilor in IMM-uri inovative capabile sa dezvolte materiale si produse cu valoare
adaugata mare competitive, prin exploatarea, procesarea si utilizarea inteligenta a resurselor precum si
substitutia resurselor si materialelor critice (deficitare)
Cercetare
- Cercetari pentru substitutia materialelor critice (partiala sau totala) si obtinerea de
produse/instrumente/echipamente performante, ce pot reduce dependenta economica a
Romaniei din punct de vedere al resurselor de materiale critice.
- Cresterea duratei de functionare a materialelor utilizand acoperiri functionale.
- Structuri, produse si materiale usoare de substitutie a componentelor grele din otel (compozite
ranforsate cu fibre de carbon, compozite metalice usoare, materiale poroase/spume sau
materiale cu gradient de proprietati)
Argumente economice
- Prin aplicarea tehnologiilor inovative se poate creste coeficientul de utilizare a materialelor de
cca 6 ori [G. Crowley, Adv. Mater. Process, 161(2003), 25-27], concomitent cu scaderea
amprentei de carbon si a impactului ecologic.
- Exista firme producatoare de acoperiri de protectie termica si anticoroziva a structurilor
metalice si ceramice - Plasma Jet SRL, SC Marand SRL, SC Metrom trading SA, SC SAL Company
SRL, SC Spraying Systems Romania SRL, etc. 205 firme cod CAEN 2561, cu 2800 salariati si o
cifra de afaceri 450 milioane lei.
- Prezenta firmelor multinationale interesate in utilizarea unor materiale competitive pentru
reducerea masei componentelor structurale si cresterea eficientei energetice a mijloacelor de
transport FORD Craiova, Dacia Renault, etc.
- Centrala nucleara de la Cernavoda interesata in materiale de protectie termica la temperaturi
ridicate, izolatii termice, sisteme de etansare, materiale pentru ecranarea radiatiilor.
- Exista firme in domeniul obtinerii materialelor: IMA-METAV, ICEM SA, Zirom Calarasi, Roseal -
Odorheiu Secuiesc, Compozite SRL, ZIROM , ALRO Slatina, etc. Coduri CAEN reprezentative:
2410, 2410 , 2511, 2512, 2521 Numar de firme : 3803, Cifra de afaceri : 18725 milioane lei, Nr.
Salariati : 60.160
- Cresterea numarului de IMM-uri inovative capabile sa dezvolte produse cu valoare adaugata
mare competitive la export utilizand tehnologii curate si eficiente.
78

Anexa 2. Metodologia definirii domeniilor prioritare

Domeniile prioritare de specializare inteligent au fost definite n urma unui larg proces
consultativ, demarat dup finalizarea Viziunii privind CDI romneasc n 2020. Procesul a urmat
o procedur participativ extins, constnd din urmtoarele etape principale.
1. Selectarea unui set de domenii strategice candidate i a subdomeniilor prioritare
asociate acestora. Alegerea s-a bazat pe o nelegere larg a conceptului de domeniu
strategic (nu ca simplu domeniu tiinific, ci la intersecia dintre domeniile tiinifice,
tehnologice i problemele socio-economice), precum i pe o procedur alimentat cu
dovezi.
2. Explorarea i rafinarea celor 13 domenii candidate. Acest proces consultativ a presupus
formarea, printr-un sistem complex de nominalizare, a cte unui panel de experi pentru
fiecare domeniu strategic candidat. Pe baza fielor de domeniu primite, a analizelor
derivate din hrile cunoaterii puse la dispoziie de echipa proiectului, i a
dezbaterilor interne, fiecare panel a rafinat domeniul strategic candidat conform unei
grile de criterii predefinite.
3. Selectarea listei scurte de domenii prioritare. Selectarea listei finale de domenii
prioritare a pornit de la o consultare extins online, avnd la baz o procedur
argumentativ de tip Delphi 2.0. Exerciiul a oferit premisele ierarhizrii celor 13
domenii candidate i, astfel, a selectrii setului final de domenii prioritare de CDI pentru
ciclul strategic 2014-2020.
Selectarea domeniilor strategice candidate
Procesul de selecie, derulat pe baza consultrilor din cadrul unui panel lrgit de experi, a
presupus o abordare multicriterial. Au fost avute n vedere oportuniti viitoare, capaciti
trecute i actuale, interese strategice naionale etc.
De asemenea, procesul a avut o natur argumentativ, innd cont de tendinele relevante
globale i locale, de nevoile sociale actuale i viitoare, de deciziile strategice naionale i
supranaionale, de sustenabilitatea investiiilor .a.m.d.
La finalul procesului de selecie a fost propus o list de 13 domenii strategice candidate.
Pentru fiecare domeniu au fost recomandate teme de cercetare-inovare promitoare, pe baza
unei proceduri de nominalizare-conominalizare care a presupus transmiterea a peste 28.000 de
chestionare.
79

Rafinarea domeniilor candidate de paneluri de experi
ntr-o prima faza a acestei etape a procesului de elaborare a Strategiei au fost constituite cele
13 paneluri de experi pe domeniile candidate de specializare inteligent menionate anterior.
Fiecare dintre cele 13 paneluri de experi a elaborat, pentru fiecare domeniu, o serie de 6-8 fise
de subdomeniu care au fcut obiectul unei consultri lrgite ulterioare. Structura fiselor a fost
conceputa pentru a da seama de rigorile specializrii inteligente, anume, n jurul a 6 criterii
principale:
- Provocarea reprezentata de subdomeniu la orizontul de timp 2020
- Relevanta pentru CDI
- Capacitatea actuala a CDI din Romania n subdomeniu
- Resursele necesare pentru atingerea masei critice de CDI
- Economia relevant pe plan naional
- Rezultatele ateptate de la subdomeniu pn n 2020
Selectarea listei scurte de domenii prioritare i consultarea online
Un chestionar complex de tip real-time Delphi, cuprinznd cele 13 domenii i 90 de fise de
subdomeniu, a fost transmis unui numr de aproximativ 44.000 de poteniali respondeni.
Consultarea online s-a desfurat pe o durata de aproximativ 1 luna, fiind finalizata pe 6
septembrie 2013.
Participanii la consultare au fost invitai s i defineasc cel mult 2 domenii de competen

80

i s completeze fiele de subdomeniu asociate domeniilor alese.

Pentru fiecare fisa de subdomeniu, respondenii au fost rugai s evalueze, conform celor 6
criterii menionate anterior, importanta subdomeniului din urma la orizontul de timp 2020. De
asemenea, au selectat, dintre argumentele elaborate de paneluri, pe cele care susineau
evalurile lor sau au adugat argumente noi. Lista de argumente, precum i frecventa selectrii
acestora, au fost aduse la zi n cadrul chestionarului n timp real.

Nu n ultimul rnd, respondenii au fost invitai s menioneze necesarul de cercetare
fundamentala pentru subdomeniul evaluat, inclusiv cercetarea fundamentala din alte domenii
tiinifice conexe sau relevante (de ex., cercetarea fundamentala din domeniul social sau
economic). Totodat, respondenii au asociat subdomeniile cu provocri societale majore.
81


Rezultatele
n total, la chestionar au rspuns peste 4.000 de persoane (o cifra destul de ridicata, dat fiind
numrul real de cercettori din Romania), adic, n medie, 161 de respondeni pentru o fisa de
subdomeniu.
Datele obinute n urma completrii chestionarelor au fost ulterior analizate i prelucrate
conform unui set de criterii pentru ierarhizarea subdomeniilor. Dat fiind interesul fata de
potenialul de specializare inteligent, criteriile au acordat o pondere mai ridicata dimensiunii
economice a cercetrilor propuse. A rezultat o ierarhie de prioriti de specializare inteligent,
prezentate n Anexa 1 de mai sus.
Setul de subdomenii de specializare inteligent a fost rafinat ulterior cu ajutorul specialitilor
relevani pentru eliminarea redundanelor, clarificarea sau mbuntirea unor formulri,
clusterizarea propunerilor similare .a.m.d.