Sunteți pe pagina 1din 9

Omuf, ca de altfel toate organismele, realizeazi schimburi permanente de informafie, energie gi

materie cu mediul de viafd. lntegrarea in acest mediu presupune o colaborare strdnsd intre sistemul
nervos, organele de sim[, sistemul endocrin gi sistemul locomotor. Toate aceste organe gi sisteme de
organe interacfioneazd in realizarea funcliilor de relafie:.sensibilitatea gi migcarea.
Sistemul nervos somatic asigurd activitatea motorie somaticd gisensibilitatea senzitivo-senzori-
al5 iar sistemul neryos vegetativ coordoneazi activitatea incongtienti a viscerelor.
Sl$TElliUl- NERVOS
-SISTEMUL
NERVOS CENTRAL (ax cerebrospinal sau nevrax)
- MADUVA SPINAruI
SOMATIC
VEGETATIV
- SIMPATIC
- PARASIMPATIC
i
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC
f,*
- NERVI
1-Cranieni
q-Senzitivi
\ \Motori
\
.Mic$ti
\.
\
Spinali
-Micgti - GANGLIONI
i-Spinali 9i
omologii lor crairieni
,
'Vegetativi q"latelovertebrali
\r'Previscerali
'Intramurali
Sistemul nervos central este protejat de un ansamblu de membrane numite meninge cere-
brospinale:
Arahnoida
Duramater
Invaginiri ale
arahnoidei
Craniu
;.
Miduva spinirii
:
,
Duramater
"
,:L
,
Arahnoida
-Piamater
-
Corp{;l
bErtebrei
Piamater
22
Meningele cerebrospinale
Nerv spinal
.1
- duramate,r, cu aspect fibros, este situatd la exterior qi cdptugegte
cutia cranianS;
- arahnoida, sub{ire gi avasculard, este situatd median;
- piamater,
sublire gi bogat vascularizatd, este situatd la interior
9i
3d9rd
la suprafala mdduvei spinirii
9i
a emisferelor cerebrale; participd
la formarea plexurilor
coroidiene, care secretd lichidul cefalorahidian, cu
rol de protec{ie,
mecanic gi trofic.
\..
MADUVA SPTNARII
"'
t a). Configurafie externi
Este situati in canalul vertebrar gi se intinde de la orificiul occipi-
tal pond la vertebra a doua lombard, de unde se continu d cu filum ter-
minale, pini la a doui vertebrd coccigiand. Filum terminale, impreuni
cu nervii spinali sacrali
9i
coccigieni, formeazd coada de cal.
in regiunea toracicS, nervii spinari au distribulie metamericd, iar in
celelalte regiuni formeazi plexuri.
Mdduva spindrii are formd cilindricd, ugor turtitd antero-posterior.
Prezintd doui umfldturi: cervicald, unde igi au originea nervii brahiali, gi
lombarS, unde i9i au originea nervii lombari.
b). Configuralie interni
Pe o secliune transversali se observd ra interior substanfi cenugie
(formatd din corpii neuronilor) iar la exterior substantd albi (formatd
din
prelungirile
neuronilor).
Canalependimar
1
:4 .$'
Cordon posterior
Miduva spinirii
- configura[ie externi
Substanfa albi, situati la exterior,
este formati din fibre nervoase mielinice gi
amielinice gi din nevroglii. Este organizatd
in trei perechi
de cordoane: anterioare.
posterioare
si laterale.
Cordoanele reprezintd cdile de con-
ducere (tracturi)
a impulsurilor intre
diferitele etaje ale sistemului nervos cen-
tral. Ciile pot fi scurte (leagi
diferite seg-
mente medulare) sau lungi (ascendente,
receptori, gi descendente, motorii, care conduc
Coada de cal
Plex lombar
Plex sacral
Cordon lateral
1-
Corn posterior
-)-.
corn lateral
\...
Ganglion
':
'o'""
::'
",
w
Cordon anterior
"
ale sensibiliteili, care conduc informafiile de la
impulsurile cdtre efectori).
i,
e#
Substanfa cenugie este dispusd la interior, sub forma literei H. Prezintii trei perechi
de coame:
-,
_=._l
anterioare -.confin
neuro.ni somatomotori, ce coordoneazAactivitatea
musculaturii striate gi
ai ceror axoni constituie rdddcinile anterioare ale nervilor spinali.
.
- posterioare - conlin neuroni somatosenzitivi gi intercalari (de asociatie). Axonii unor neu-
roni somatosenzitivi formeazd cdile ascendente, ce conduc informaliile de la divergi receptori
cdtre cortexul cerebral.
-_laterale - confin neuronivisceromotori.
Cei situafiin partea
anterioari coordoneazd motilitatea
musculaturii netede, iar cei situali in partea posterioard
recep$oneazd impulsurile de la viscere.
.. .11T"
coarnele poserioare
9i
cele laterale gi ?n
jurul
canalului ependimar se gdsegte
substanla
reticulat5, formati din grupuri
de neuroni agezafiin refea.
ln centrul substanfei cenugii se afl5 comisura cenu-sie, Tn interiorul cireia se gisegte
canalul
ependimar, rest al tubului neural.
-
'
-- -
--'-'
23
Mdduva spindriieste coneclati cu receptoriigiefectoriiprin 31 de perechide nervispinali micgti
(constituifidin fibre nervoase motoriigisenzitive, somati@ givegetative), care aparlin sistemului ner-
vos periferic: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali si 1 coccigian.
c). Nervii spinali sunt dispugi simetric de-a lungul miduvei spinirii gi sunt formafi din 2 rdddcini,
trunchisi mai multe ramuri.
Structura newului spinal
.,.
Ridicina posterioad (dorsali)
./ - este formati din axoni ai neuronilor senzitivi pseudounipolari somatici gi
vegetativi din ganglionii spinali;
- dendritele culeg informa$i de la piele, mugchi sheletici gi viscere
9i
fonneazi cdile aferente ale arcurilor reflexe medulare.
Trunchi
- se formeazi prin unirea rddicinii anterioare cu
cea posteripari la nivelul canalului vertebral;
- confine fibre senzitive gi motorii.
Ramura dorsali (posterioari)
- este mixti gi se distribuie la tegumentul
spateluiqi la mus.chiicefei gi ai spatelui. t
J
I
I
I
!
l
At\
i
I
I
I
' Ganglion
/
,; simpatic
I
Ridicina anterioari
(ventralS)
- este formati din axoni ai neuronilor motori
din coamele anterioare gi axoni ai neu-
ronilor vegetativi din coamele laterale;
- formeazi ciile eferente ale arcurilor
reflexe medulare somatice gi vegetative,
distribuindu-se la musculatura striatS, la
cea netedi a organelor interne, la glandele
exo
9i
endocrine gi la vasele sangvine.
a\\
Ramuri
celule specializate sau dendrite ale
neuronilor din ganglionii spinali sau
din omologii lor cranieni.
a. comunicantii albi
- este mixti (conline fibre preganglionare simpatice gi fibre vis-
cerosenzitive). Realizeazd legdtura cu neu ronii postgan glionari
simpatici;
b. comunicantd cenugie
- este mixti gi conline fibre postganglionare simpatice, amielin-
ice. Realizeazd legitura cu ganglionii simpatici paravertebrali;
c. meningeali
- con{ine fibre viscrosenzitive gi vasomotorii. lnerveazd
meningele spinale.
-
Ramura ventrali (anterioari)
- este mixtd gi se distribuie la tegumentul gi la
mugchii regiunii anterolaterale a trunchiului,
membrelor superioare gi inferioare.
d). Functiile miduvei
Funcfia reflexi realizeaze
legdtura dintre p54ile componente ale
organismului gi dintre organism gi
mediu. Este coordonatd de centrii
nervogi din substanfa cenugie.
Funclia reflexe se realizeaze prin
actul reflex, al cdrui substrat anatomic
este arcul reflex. Acesta este un
mecanism ciberentic de autoreglare,
prin care organismuligi pdstreazd inte-
gralitatea gi echilibrul dinamic.
-T-
RECEFTOR
I.
-
il
!)(
neuroni somatici (motoneuroni din
coarnele anterioare ale mdduvei si
neuroni de asociafie) gi vegetativi
(neuroni
din coarnele laterale ale
mdduvei) simpatici gi parasimpatici.
(simpatice
9i
parasimpatice).
REFLEXE SOMATICE
senzitiv, inter-
calarigi motor
strict limitate -
nu iradiazd
de intensi
tatea excitantului:
).
localizare
b). unilateralitate
).
simetrie
).
iradiere
).
generalizare
rotulian, ahilean,
bicipital, tricipital,
plantar, Babinski,
abdominal
de apirare, exe-
cutate prin flexie
t!
F
EI
o
LIJ
EI
x
lrJ
tt
l,lJ
tr
L1-12
ft - f2-
-----
Reflexele medulare sunt de doud tipuri: somatice (monosinaptice
9i
polisinaptice) gi vegetative
rtice
9i
parasimpatice).
, Axonul neuronului senzitiv
,-- Corpul celular al
--
neuronului senzitiv
_-- Dendrita
---
,
neuronului
I senzitiv i
Corpul
celular al
neuronului
motor
Corpulcelular
al
neuronului
motor
Axonul
neuronului
motor
\
Liqamentul
rolulei
l
/
a. Reflex rotulian
.
l.;i*
z Axonul neuronului senzitiv
--
- Corpul celular al
neuronului senzitiv
'--
Dendrita neuronului senzitiv
, Efector
Axonul neuronului motor
Receptori
b. Reflex de flexie
pentru durere
Reflex somatic
monosinaptic (a)
9i
polisinaptic (b)
Ganglion vegetativ,
arcul reflex somatlc (a) gi
arcul reflex vegetatlv (b)
25
Neuron de
Funcfia de conducere
Miduva spindrii conduce:
- excitafiile sub formi de influx nervos senzitiv de la receptori cdtre centrii nervosi (prin
cii ascendente) gi
- comenzile sub formd de influx nervos motor de la centrii nervogi la organele efectoare (prin
cii descendente).
1. Ciile ascendente transmit informalii de la receptori (exteo-, proprio- gi interoceptori) cdtre
centrii nervogi. Sunt de doui tipuri:
a). specifice pentru fiecare tip de sensibilitate (exteroceptivd
9i
proprioceptivd),
care sunt alcS-
tuite din trei neuroni
9i
conduc impulsuri cu rol in perceperea gi
discriminarea fin6 a stimulilor.
Proiec{ia lor corticali se face intr-o zond limitatd.
b). nespecifice (reprezentate
de substan{a reticulatd din
jurul
canalului ependimar si dintre
coarnele posterioare gi laterale, conlin peste trei neuroni. Acestea, impreuni cu calea spinotalamicS,
conduc sensibilitatea interoceptivd.
scoARTA CEREBRALA
\
'-ltl
MEZENCEFAL
fl
\
PUNTE
PUNTE
Proprioceptor
MADUVA
CERVICALA
MADUVA
LOMBARA
iIEZENGEFAL
i asc,cur -,
I
t t ___.
Nucleul gracilis (Goll)
"
"':;:L.;ll
l\tff
-- Nucreurcuneatus (Burdach)
tl
BULBV
- Fascicul cuneatus
Propriocept*r
MADUVA'
CERVICALA
MADUVA
LOMBARA.
26
TACTILA GROSIERA
TERMTCA
$
DUREROASA
- terminafii senzitive de la
baza folieulilor piloli;
- corpusculi Meissner;
- discuri Merkel.
- terminalii nelYoase libere;
- corpusculi Krause pentru
rece
9i
Ruffini pentru cald;
- receptori pentru durere,
conduce informalii tac-
tile grosiere
9i
de pre-
siune ugoari.
conduce informafii ter.
mice. gi dureroase.
Spinobulbar Goll (gracilis)
gi Burdach (cuneatus).
Spinocerebeloase posteri-
or (Flechsig)
9i
anterior
incrucigat (Gowerc)
- fusuri neuromusculare
- organe tendinoase Golgi
- corpusculi Vater-Pacini
- terminafii nervoase libere
- fusuri neuromusculare
- corpusculi Pacini
- corpusculi de tact gi pre-
siune
nucleii Goll9i Burdach
din bulbul rahidian.
conduce informalii propri-
oceptive incongtiente
necesare coordonirii
tonusului muscular
Tip de sensibilitate
Tract (fascicul)
Receptori
Protoneuron
Deutoneuron
Traiect (cordon)
Altreilea neuron
Proieclie corticali
Funclii
Tip de sensibilitate
Tract (fascicul)
Receptori
Protoneuron
Deutoneuron
Traiect (cordon)
Altreilea neuron
Proieclie coriicali
TACNLA NNA
(EPTGRTT|CA) gl
VIBRATORIE
Spinobulbar Goll (gracilis)
gi Burdach (cuneatus)
- corpusculi Meissner
pentru tact;
- corpusculi Vater-Pacini
pentru vibrafii.
ganglionii spinali
nucleii Goll9i Burdach
din bulbul rahidian
cordon posterior direct
talamus
aria senzitivi primari
conduce informafii tac-
tile fine
9i
vibrafiile.
INTEROCEPNVA
Spinotalamic anterior
gi lateral
- interoceptori
- terminatii nervoase li-
bere din viscere
ganglionii spinali
cornul posterior
cordoanele anterior si
lateral incrucigat
talamus
ariile senzitive primari
si secundari
conduce informalii de la
viscere
Funcfii
2. Ciile descendente conduc motilitatea voluntari (fasciculele pinamidale) gi involuntard (fasci-
culele extrapiramidale). Comenzile conduse
prin fasciculele piramidale in$azd migcdri voluntare fine.
Comenzile conduse prin fasciculele exbapiramidale controleazd tonusul postuml, mi-scdrile automate
asociate cu mersul, vorbirea, scrisul, unele stiiri afectiv-emofionale, atitudinile automate.
Sunt alcdtuite din 2 neuroni: primul, situat in cortexul cerebral sau in trunchiul cerebral, iar al
doilea, in coamele anterioare medulare.
Aria senzorialS pdmard
.i. .
Fascicul*"*"
corticospinal
anterior
l
t "'.,,,
MADUVA
-
CERVICALA
scoARTA CEREBRALA
Aria motorie ---..---
pnmara
J***
1,
,
-'l;"..'
'-*:---*"
Fasciculul cuneatus
(Burdach)
\
Receptor
cutanat
Efectori
musculari
Peduncul
cerebral
.-''
\
PUNTE
.:j
PUNTE }
L'
Fasci
corticospinal
lateral
Fascicul
corticospinal
anterior
MADUVA
CERVICALA
, .:-l:l
t""t
Fascicul
-'ufi,'
rubr*sPinal
28
Fibre contrala-
terale din trun
chiul cerebral
Nucleii motori
ai nervilor
cranieni
Coarnele ante-
rioare medulare
contralaterale
Nucleul rogu
din meeencefal
Substanp neagrn
dinrprenefal
Goliculii
cvadrigemeni
din mezencefal
$ubstanfa reti-
culati a trun-
chiului cerebral
Cortico-
striatome-
zencefalic
Cortico-
ponto
cerebelos
Goliculii
cvadrigemeni
superiori
Coarnele ante-
rioare medu-
lare
Incruclgat gi
direct ln milduv{
CORDON
(care il
ORIGINE
TRAIECT
ULTIMUL
NEURON
FUNCTTI
Conduce influxul newos
motor voluntar la nucleii
motori din trunchiul cere-
Conduce motilitatea vo-
luntari a musculaturii
scheletice contralaterale
bral, care ll transmit
mugchilor capului, glo-
bilbr oculari si lirhbrr
Conduce motilitatea
voluntari a mugchilor
gitului, trunchiului
9i
extremitililor
Coordoneazl reflexele
posturale
de r{spuns la
stimuli vlzuali gi audltivi
Coordoneazi motilitatea
involuntari
Goordoneazi motilitatea
involuntari
Coordoneazi motilitatea
involuntar{
Coordoneazi motilitatea
involuntari
Coordoneaz{ motilitatea
involuntari
Coordoneazl motilitatea
involuntari
Coordoneae{ reflexele de
posturi gi atitudine
Coordoneazi migcirile
fine
Coodoneazil tonusul ftlu8au.
lar, stmulear{ mu*chil frorori
$lnhlbdmqchlloftmod.
Gontroleari tonusul
muscular
Controleazi
tonusul muscular.
Controleazi tonusul
muscular
Olivo-
spinal
anterior
Olivele bulbare
muscular
HVA L UARE/AUTO EVAL UAR FiA P Ll CAT | |
l. Realizeazd urmitoarele experimente:
1. Eviden{iazi reflexele medulare
polisinaptice
proced6nd astfel:
- spinalizeazi o broascS, introducAnd un ac in
cavitatea craniand (prin orificiul occipital) gi
deplasindu-t ?n dreapta
9i
in st6nga pentru a
deconecta m5duva de creier. Broasca intrd in goc
spinal (dispare tonusul musqular)
- dupi 5-10 minute, cAnd broasca iese din
starea de goc spinal, suspend-o de un stativ cu un
cdrlig introdus prin mandibulS.
- realizeazd un circuit electric de la o bobind de
induc[ie gi excitd membrana interdigitalS a
aceluiagi picior cu un curent electric a cirui inten-
sitate cregte progresiv. In locul curentului se pot
folosi gi solulii de HCI sau HrSOo in concentralii
tot mai mari (2,5, 10, 15Yo).
La aplicarea unui stimul cu intensitate scizuti,
se produce un reflex localizat (flectarea unui
deget). La cregterea progresivd a intensitdfii, vei
obline:
- reflexul unilateral (flectarea intregului mem-
brul posterior);
- reflexul bilateral simetric (flectarea ambelor
membre posterioare);
- reflexul iradiant {flectarea tuturor mem-
brelo0;
- reflexul generalizat (contraclia tuturor mug-
chilor corputui).
Aceastd experienli a fost realizati prima datd
de citre Pfltiger, care a enunlat legile reflexelor
polisinaptice:
a. Legea localizirii
b. Legea unilateralitd[ii
c. Legea sirnetriei
d. Legea iradierii
e. Legea generalizirii
2. inmoaie o bucatd de hdrtie de filtru in solufie
de sulfat de stricnind 1%. Aplic-o in
jurul
membru-
lui inferior al unei broagte spinalizate. Dupi 5-10
minute excitd membrana interdigitali a membru-
lui. Se obtin reactii generalizate, asemindtoare
celor oblinute anterior prin utilizarea unor excitanli
foarte puternici.
Explici de ce un impuls cu intensitate slabd a
iradiat pAnd la centrii motori situali la distanle mari.
30
3. Tmbibd un tampon de vatd in solufie de HCI
sau HrSOo 15%. Aplici tamponul pe spatele unei
broagte spinale, dupi iesirea din gocul spinal,
late-ral fala de linia mediand. Observd ce se
int6mpl5. Cum se explicd faptul cd broasca ?nde-
pdrteazd tamponul cu membrul posterior?
il.
f . in tabelul de mai
jos
este ilustratd trans-
miterea impulsului nervos de-a lungul axonului.
ll ilt IV V
Ext. ++++ ++++ +++*
++++
++++
++++
++++
++++ ++++ +++{
lnt.
Care dintre afirmaliile de maijos este incorecti?
a. K+ pdtrund in membran5 in cazul I
b. consum ridicat de CO, in cazul ll
c. eflux de Na+ in cazulill
d. consum normal de energie in cazul lV
e. nici un impuls in cazul V
2. Care dintre ?nsiruirile de mai
jos
este cea
corectd ?n ceea ce privegte structura arcului
reflex somatic?
a. receptor - neuron senzitiv - neuron de aso-
ciatie - motoneuron - efector;
b. receptor - neuron de asocialie - motoneuron
- neuron senzitiv - efector,
c. efector - motoneuron - neuron senzitiv -
neuron de asocia{ie - efector;
d. efector - neuron senzitiv - motoneuron -
neuron de asocialie - receptor;
e. motoneuron - receptor - efector - neuron de
asocialie - neuron senzitiv.
3. Un om isi miscd involuntar piciorul in somn
dacd acesta este intepat. Care dintre structurile
de maijos este implicaG in acesl reflex?
a. mdduva spindrii
b, cerebelul
c. bulbul
d, puntea
e. mezencefalul
x
;i-
3
!)t