1

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE

SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI
FACULTATEA DE AGRICULTURA

SPECIALIZAREA: PROTECTIA AGROECOSISTEMELOR SI
EXPERTIZA FITOSANITARA


Managementul combaterii integrate a
patogenilor agroecosistemelor
- Floarea Soarelui -





Cadru didactic:
Prof. univ. dr. Stelica Cristea
Masteranzi:
Capatana Nicoleta
Lupu Catalina Florina
Anul I, gr. 2,semestrul II





BUCURESTI
-2014-


2




Obiectivele lucrarii
Managementul combaterii integrate a patogenilor la
Floarea Soarelui- Helianthus annuus L.


1. Notiuni introductive
Originea plantei
Suprafete cultivate in Romania si ponderea acestora pe glob

2. Importanta economica

3. Agroecosistemul florii soarelui
Tablou fitopatologic

4. Combaterea integrata a patogenilor florii soarelui
4.1 Metode agrofitotehnice
4.2 Metode chimice schema de tratament
Tratament la samanta
Tratament in vegetatie
4.3 Metode biologice de combatere a bolilor si daunatorilor

5. Bibliografie
3


Managementul combaterii integrate a patogenilor
agroecosistemelor
Floarea Soarelui
Sursa:giberelina.ro Fig.1
Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o
planta uleioasa de mare importanta economica si alimentara.
Floarea soarelui este o planta anuala din familia
Asteraceae originara din America de Nord. Este una din
compozitele cele mai cultivate pentru semintele bogate in
ulei.
Floarea-soarelui 3atura solurile lutoase sau luto-
nisipoase, profunde, mediu aerate, cu mare capacitate de
retinere a apei utile, bogate in humus si elemente nutritive si creste si se dezvolta
corespunzator daca solul are reactia slab acida, pana la slab alcalina. Fata de
umiditate, planta are cerinte medii, necesarul de precipitatii pentru intreaga perioada
de vegetatie, fiind 3atural3 la 400-500 mm.
Floarea-soarelui este o planta iubitoare de lumina si are cerinte ridicate fata de
lumina in primele faze de vegetatie.
Floarea soarelui este 3atural3e planta producatoare de ulei, fapt ce a
determinat cresterea 3atural3 a suprafetelor cultivate la noi in tara.

Pe glob, floarea-soarelui este 3atural3e pe o suprafata de peste 21 milioane
hectare. Surse F.A.O. ( 1998 ), arata ca floarea-soarelui s-a cultivat in 1996 pe 20,63
milioane hectare, iar in 1998 pe 21,251 milioane hectare.
Ca pondere, floarea-soarelui se cultiva pe cele mai intinse suprafete in Europa
(52,11 %), in 1998, urmand apoi Asia (19,63 %), America de sud (16,49 %), America
de nord (6,95 %) si Africa (4,38 %).

In Romania, floarea-soarelui a fost introdusa in cultura la mijlocul secolului
trecut, in Moldova. Astazi, floarea-soarelui este cea mai importanta planta, care se
cultiva la noi, pentru ulei alimentar. Floarea-soarelui este o planta anuala, cu o
perioada de vegetatie de 115-135 zile, la actualele forme cultivate in Romania.
Floarea soarelui reprezinta pentru Romania o planta a tranzitiei agriculturii, din
1989 pana in 3atural, deoarece suprafata aproape s-a dublat. Daca inainte de 1989
suprafata 3atural3e cu floarea soarelui era de 480-520 mii ha, dupa 1989 ea a ajuns si
chiar a 3atural 980-1020 mii ha (tab. 1).

Evolutia suprafetelor si a productiei in Romania Tabelul 1
Specificare UM 2008 2009 2010 2011 2012
Suprafata mii ha 813,9 766,1 790,8 995 1064,8
Productie
medie
Kg/ha 1437 1433 1597 1798 1313
Productie
totala
mii to 1169,7 1098,0 1262,9 1789,3 1398,2
Sursa: 2008 2012- Date INS Anuarul Statistic al Romaniei 2013* Date MADR,
4


Floarea soarelui (Helianthus annuus L.) ocupa locul trei intre plantele oleifere
ierboase. Fructele (achenele) de floarea soarelui contin in procent de 50% ulei cu
calitati alimentare de exceptie si grad ridicat de conservabilitate, ce se utilizeaza in
alimentatia umana (rafinat) si in industria alimentara, dar si pentru pentru folosirea lui
ca biodiesel.

Cresterea suprafetelor, slaba informare a producatorilor particulari,
nerespectarea asolamentelor, cresterea 4atural4e4 a schimburilor de seminte,
introducerea unor hibrizi netestati in conditiile din Romania sau sensibili la anumiti
patogeni, dar si nerespectarea verigilor tehnologice vor avea repercursiuni asupra
starii fitosanitare a florii-soarelui.



2. Importanta economica

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), reprezinta una dintre cele mai
valoroase plante cuntivate datorita
productivitatii ridicate si multiplelor
intrebuintari a produselor sale in alimentatia
oamenilor, zootehnie si industrie.
Asa cum se observa in tabelul 1, in
Romania suprafetele cultivate cu floarea
soarelui sunt din ce in mai mari aceasta
ocupand un loc foarte important datorita importantei economice cat si a multiplelor
intrebuintari in diferite domenii din industrie. La nivel mondial floarea soarelui este
devansata ca suprafata 4atural4e doar de porumb, grau si orez.
Datorita importantei economice si a conditiilor favorabile, floarea soarelui va
detine si in continuare un loc 4atural important in agricultura romaneasca. Prin
industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina
in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de 4atural in industria
mezelurilor. Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor
artificiale, a maselor 4atural. Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere,
circa 150 kg /tona produs. Capitulele se utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt
utilizate drept material combustibil sau in industria materialelor de constructii.
Floarea-soarelui este si o excelenta planta melifera. In tara noastra asigura cel
mai important cules pentru familiile de albine (alaturi de salcam si tei). La un hectar
de floarea-soarelui se pot obtine 30-130 kg miere (sau 15 40 kg miere/familia de
albine) (dupa I. CARNU, GH. V. ROMAN, ANA-MARIA ROMAN, 1982).
Sursa:giberelina.ro Fig.2
5

Uleiul din floarea soarelui, utilizat in industria carburantilor are avantajul ca este
usor de pastrat, este stabil, nu este periculos, este putin poluant, nu are risc foarte
mare de inflamare si are un indice de evapoare aproape de zero. Uleiul din floarea
soarelui contine intre 10-15% 5atura, ceea ce duce la ameliorarea combustiei si la
diminuarea nivelului poluarii.
Tulpina este foarte bogata in potasiu, si poate fi utilizata pentru obtinerea
carbonatului de potasiu sau a altor produse. Tulpinile sunt inca folosite ca sursa de
caldura (local) sau in industrie, pentru fabricarea de placi antifonice.


3. Agroecosistemul florii soarelui
Floarea-soarelui este un organism vegetal cu mare plasticitate ecologica,
reusind sa se adapteze la conditii de mediu variate. Totusi, pentru valorificarea deplina
a potentialului biologic al plantei, aflat in 5atural5 perspectiva de ameliorare, este
nevoie de conditii ecologice favorabile si de o practica agricola adecvata.
Valorificarea eficienta a resurselor 5atural pentru cultura de floarea soarelui in
vederea obtinerii unor productii rentabile economic, impune o zonare riguroasa a
hibrizilor, in functie de resursele climatice si cerintele biologice ale acestora. Obtinerea
productiilor optime economic este influentata in mare masura de alegerea judicioasa a
celor mai potriviti hibrizi pentru fiecare
areal de cultura.

Datorita aplicarii unor tehnologii tot
mai performante, precum si prin crearea
de noi hibrizi, s-au intrunit conditii pentru
ca productiile de floarea soarelui sa
creasca continuu, in unele tari chiar
spectaculos.

Agroecosistemul florii soarelui
sufera pierderi de biomasa vegetala utila
datorita daunarii plantei de anumiti patogeni si daunatori animali portionati in reteaua
trofica.

Mecanismele 5atural de autoreglare sunt slabe in agroecosistem, astfel ca in
conditii favorabile evolutia bolilor si daunatorilor, agroproductivitatea poate fi grav
afectata.

In aproape toate zonele de cultura a florii soarelui, agentii fitopatogeni si
daunatorii animali fitofagi constituie importanti factori 5atural5e5 ai productiei, insa
pierderile de recolta sunt determinate, in principal, de evolutia unor boli parazitare.
Literatura de specialitate face referiri la diferite masuri de fitoprotectie si
complexe de masuri, cu importante elemente de integrare si recomanda unele scheme
de combatere.

Sursa: pixelscrapper.com Fig. 3
6

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o planta agricola cu sensibilitate
ridicata la atacul diferitelor 6atural6e66sm patogene (virusuri, micoplasme, bacterii,
ciuperci), agenti biotici de daunare care pot constitui un important factor 6atural6e6 al
productiei si al posibilitatilor de extindere a culturii pe anumite arii geografice.

Tabloul fitopatologic al florii-soarelui, cuprinde o serie de agenti patogeni cu
grad ridicat de polifagie: bacterioze micoze antofitoze.

Micoze
1. Mana florii soarelui Plasmopara helianthi
2. Putregaiul alb al florii soarelu Sclerotinia sclerotiorum
3. Patarea bruna si frangerea tulpinilor Diaporthe helianthi
4. Rugina florii soarelui Puccinia helianthi
5. Putregaiul cenusiu Botrytis cinerea
6. Alternarioza Alternaria helianthi
7. Patarea frunzelor de floarea soarelui Septoria helianthi
8. Patarea neagra a florii soarelui Phoma oleracea var. Helianthi
9. Putrezirea radacinilor si tulpinilor Macrophomina phaseoli forma sclerotiala
Sclerotium bataticola

Bacterioze
10. Putregaiul moale al florii soarelui Erwinia carotovora pv. Carotovora.
11. Arsura bacteriana a florii soarelui

Antofitoze
12. Lupoaia (verigelul) Orobanche sp.
(dupa V. Iacob 2012, Iasi)

1. Mana florii soarelui Plasmopara helianthi








2.Putregaiul alb al florii soarelu Sclerotinia sclerotiorum




7


3. Patarea bruna si frangerea tulpinilor Diaporthe helianthi


Figure C Patarea bruna si frangerea tulpinilor; dupa www.agroatlas.ru

4. Rugina florii soarelui Puccinia helianthi

Figura. D Rugina florii soarelui; dupa en.wikipedia.org


5. Putregaiul cenusiu Botrytis cinerea


Figura. E Rugina florii soarelui; dupa visualphotos.com




8



6. Alternarioza Alternaria helianthi


Figura. F Alternarioza; visualphotos.com

7. Patarea frunzelor de floarea soarelui Septoria helianthi

Figura. G Patarea frunzelor de floarea soarelui, dupa article.wn.com

8. Patarea neagra a florii soarelui Phoma oleracea var. Helianthi


Figura. H Patarea neagra a floarii soarelui, dupa article.wn.com
9



9. Putrezirea radacinilor si tulpinilor Macrophomina phaseoli forma sclerotiala
Sclerotium bataticola

Figura I, Putrezirea radacinilor si tulpinilor; dupa www.altaseeds.eu

In functie de raportul dintre resursele de ecologice si cerintele actualelor forme
cultivate in Romania, s-au delimitat cinci zone de cultura (V. Roman, Fitotehnie, vol I,
2011).
Zona I, cuprinde perimetrele 9atural9 din Campia Romana, Campia Olteniei si sudul
Dobrogei.
Zona a II-a, cuprinde Campia de Vest, terenurile judetelor Arad si Timis.
Zona a III-a, include suprafetele neirigate din Campia Romana si Podisul Dobrogei.
Zona a IV-a, cuprinde Campia de Vest, terenurile judetelor Bihor si Satu-Mare.
Zona a V-a cuprinde Campia Jijiei, Podisul Barladului si Campia Transilvaniei.
Zona a VI-a cuprinde Podisul Moldovenesc, Piemonturile Vestice si Getic Sudi

Zonarea hibrizilor omologati, se face in functie de corespondenta intre oferta
geologica zonala si cerintele genotipului, avand in vedere valorificarea performantelor
de productie, cat si cele referitoare la rezistenta la boli, rezistenta la lupoaie
(Orobanche 9atura) si rezistenta la seceta.

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o planta agricola cu sensibilitate
ridicata la atacul diferitelor organisme patogene (virusuri, micoplasme, bacterii,
ciuperci, asa cum s-a observant si in tabloul fitopatologic de mai sus), agenti biotici de
daunare care pot constitui un important factor asupra productiei si al posibilitatilor de
extindere a culturii pe anumite arii geografice.



10




4. Combaterea integrata a patogenilor florii soarelui

4.1 Metode agrofitotehnice
4.2 Metode chimice schema de tratament
4.3 Metode biologice de combatere a bolilor si daunatorilor



Scopul principal al oricarei tehnologii de cultura, deci si al tehnologiei florii
soarelui este reprezentat de obtinerea de recolte mari, sanatoase si cu un atac al
patogenilor cat mai mic sau aflat sub praful economic de daunare (P.E.D.).

Prin aplicarea masurilor tehnologice se are in vedere preventia aparitiei atacului
patogenilor, fapt ce evita interventia costisitoare cu tratamente chimice, contribuie la
protejarea mediului, la un pret cat mai redus si in final la obtinerea de beneficii
economice.
Protectia naturala a ecosistemelor agricole cu floarea-soarelui, este justificata
economic de pierderile cauzate an de an, de atacul unor patogeni si daunatori, cat si
de concurenta buruienilor competitoare.
Pagubele produse de boli si daunatorii florii-soarelui, se pot solda cu pierderi
considerabile de recolta, ajungand in anii favorabili atacului, la compromiterea culturii
pe unele suprafete.
In combaterea naturala a bolilor si daunatorilor, se pune accent pe
cunoasterea pragului economic de daunare.
Pragul economic de daunare (PED), exprima nivelul atacului de boli si daunatori
(F %, I %, GA %), sau densitatea de daunatori, care poate produce o paguba egala
cu costul tratamentului (BAICU T., 1989).
Masurile agrofitotehnice joaca un rol important in tehnologia culturii de floarea
soarelui.
La floarea-soarelui, paguba se coreleaza cu un anumit nivel de atac sau de
densitate a populatiei 10atura, in fazele critice pe care le traverseaza planta in cursul
vegetatiei.
Cuantificarea pagubei este greu de realizat, mai ales in cazul bolilor, dat fiind
interrelatiile biotice complexe, ce se creeaza in agroecosistem, ca urmare a parazitarii
concomitente sau a mai multor organisme daunatoare, cat si datorita influentei mari a
conditiilor de mediu.

Protectia naturala se sprijina pe aportul factorilor ecologici de combatere,
cautand stimularea actiunii lor.

In cazul agroecosistemului florii-soarelui mecanismele naturale de reglare sunt
slabe, functionand totusi mai bine, in cazul daunatorilor.
11


Caracteristici ale principalilor patogeni si daunatori la floarea-soarelui
Tabelul nr. 2
Boala, daunatorul Agentul
patogen
Specia de
daunator
Planta
gazda
Realizarea
atacului de
baza pe
planta
Factorii ecologici ai bolii sau daunatorului

Patarea bruna si
necrozarea tulpinilor
Diaporthe
helianthi
Munt.
Cvet. f.c.
Phomopsis
helianthi
Floarea
soarelui
Infectiile se
realizeaza
preponderent
pe frunze si
tulpina.
Important
ramane atacul
patogen pe
tulpina.La
originea
infectiei stau
ascosporii
Ciperca ierneaza pe resturi de planta din sol sau ingropate
superficial,sub forma de protoperitecii si peritecii. Infectiile
primarese realizeaza prin ascospori dupa contaminari
succesive.Infectiile secundare cu picnospori sunt
nesemnificative. Iernile blande si umede stimuleaza formarea
periteciilor, iar umiditatea ridcata din perioada premergatoare
realizarii constantei termice (K=252C), reprezinta factorul
decisiv al sporularii si initierii infectiilor.
Importanta economica: Mare
Patarea neagra a
tulpinilor
Phoma
macdonaldi
Floarea
soarelui
Infectiile se
realizeaza cu
precadere pe
tulpina si
foliaj.
Important
ramane atacul
la tulpimna. La
baza infectiilor
stau
picnosporii.
Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale, ramase la suprafata sau
in sol, sub forma de picnidii. Infectiile primare si raspandirea in
cursul vegetatiei se realizeaza prin picnospori. Poate fi infestata
si samanta.Precipitatiile si umiditatea ridicata din iunie-august si
temperaturile moderate sunt favorabile bolii.
Importanta economica: Mare
Mana Plasmopara
helianthi
Novot.
Floarea
soarelui si
alte
compozite
din genul
Heliant-hus,
Eupator-
ium, Xanthi
-um
Infectiile pot fi
sistemice si
semisistemice,
cand afecteaza
intreaga planta
respectiv
varfurile de
crestere;fie
locale care se
limiteaza
frecvent la
frunze. La
baza infectiilor
stau zoosporii
Ciuperca ierneaza sub forma de oospori in resturile vegetale
ramase si in masura mai mica pe samanta.In lan boala se poate
transmite de la o planta la alta prin conidii. Aparitia si evolutia
bolii este favorizata de temperaturi ale solului de peste 12C, iar
infectiile secundare de umiditatea atmosferica de 90-100%si
temperaturi de 16-20C.
Importanta economica: Mare
Putrezirea radacinii si
tulpinii
Sclerotium
Bataticola
Taub.
Patogen
pronuntat
polivor ce
afecteaza
multe
plante, ca
soia, fasolea,
floarea
soarelui
Infectiile se
realizeaza la
radacina, colet
si tulpina. La
originea
infectiilor stau
microsclerotii.
Ciuperca se transmite de la un an la altul prin microsclerotii
formati pe plantele atacate. Poate ierna pe diferite plante perene,
dar si pe resturise vegetale de porumb, fasole. Plantele aflate sub
stres hidric si cele fertilizate excesiv cu azot sunt predispuse la
boala. Efectele bolii se accentueaza in conditii de seceta.
Importanta economica: Mare
Putregaiul alb Sclerotinia
sclerotio-
rum de
Bary
Este
polivora,atac
and peste
360 de
specii de
plante
Infectiile se
produc
prepon-derent
la tulpina si
calatidiu. L
abaza initierii
infectiilor stau
sclerotii si
ascosporii.
Patogfenul se transmite prin sclerotii din organele atacate,
acumulati in sol. Sclerotii pot rezista in sol 6-8 ani. In cursul
vegetatiei infectiile se pot realiza si prin ascospori sau prin
miceliu. Atacul patogen este favorizat de umiditatea atmosferica
ridicata (60-80%), temperaturi moderate (14-25C) si reactia
acida a solului (pH=4,5-5)
Importanta economica: Mare
12

Putregaiul cenusiu Botrytis
cinerea
Pers.
Este
polivora si
paraziteaza
peste 44 de
genuri de
plante
Infectiile
evolueaza
preponderent
pe calatidiu.
La baza
infectiilor stau
conidiile
ciupercii.
Ciuperca poate ierna pe resturile vegetale afectate ramase in sol
sau prin miceliul de pe/din simanta, in care poate rezista 1-3 ani,
ca si prin scleroti. In cursul vegetatiei plantei, boala se transmite
de la o planta la alta prin sporii formati la nivelul organelor
atacate sau prin sporii purtati de curentii de aer, de la alte culturi
atacate (legume, vita de vie). Umiditatea atmosferica ridicata
(98-100%) si temperatura de 16-20C favorizeaza infectiile.
Ploile din iulie-septembrie favorizeaza atacul la calatidiu
Importanta economica: Mare

Dinamica atacului produs de agentii patogeni, se modifica in timp si spatiu.
Exista ani favorabili aparitiei si evolutiei bolilor, cat si ani mai putin favorabili realizarii
infectiilor patogene. Favorabilitatea sau nefavorabilitatea este data de o serie de
factori, incepand cu rezistenta, toleranta sau sensibilitatea formei cultivate, evolutia
factorilor climatici sau caracterul profilactic al tehnologiei aplicate.

4.1 Metode agrofitotehnice
4.2 Metode chimice schema de tratament
Lucrarile solului
Floarea-soarelui necesita un sol afanat, fara hardpan si bine structurat, care sa
permita o rasarire rapida si uniforma, o inradacinare profunda si un control eficient al
buruienilor. Solurile potrivite sunt: soluri cu fertilitate ridicata, cu textura mijlocie;
lutoase sau luto-nisipoase; profunde si cu o capacitate mare de retinere a apei. Soluri
nepotrivite sunt: nisipoase, pietroase, compacte, rele si reci precum si celeacide si
calcaroase; toleranta la salinitate dar se dezvolta la un ph cuprins intre 6,4 si 7,2.
Aceasta este o garantie a bunei alimentari cu apa si elemente nutritive si o mai
buna rezistenta la cadere.
Cele mai frecvente consecinte ale unei pregatiri neglijente a solului pentru
floarea soarelui sunt:
- stagnarea semintei in sol, care nu reuseste sa strabata crusta compacta de la
suprafata solului,
- tendinta pivotului radacinii de a se dezvolta superficial atunci cand intalneste
o zona prea copmpacta,
- concurenta buruienilor pana in stadiul de 5 perechi de frunze.

Lucrarea de dezmiristit se realizeaza cat mai devreme posibil dupa recoltarea
premergatoarei si este urmata de aratura adanca, efectuata pe un sol scurs bine,
evitand pe cat posibil, patinarea care netezeste si compacteaza fundul brazdei.
Adancimea araturii pentru floarea soarelui trebuie sa fie de 22-25cm, lucrarea mai
adanca este necesara pe terenurile puternic imburuienate sau cu cantitati mai mari de
resturi vegetale si pe solurile compacte.

In zonele mai umede si pe solurile mai grele, imbunatatirea regimului aerohidric
al solului, prin scarificare la 60 cm, aduce sporuri de productie de pana la 28%.
In primavara, pentru a obtine un pat germinativ cat mai aproape de aceste
cerinte ideale, trebuie limitat numarul de treceri pe teren cu utilajele agricole la un
13

minim care sa evite tasarea excesiva. In plus, trebuie sa nu se lucreze pe un sol cu
exces de umiditate; in asemenea situatii, este de preferat sa se intarzie cateva zile
data semanatului. La umiditate ridicata, tasarea produsa de rotile tractorului
determina deteriorarea insusirilor fizice ale solului, iar utilajul cu care se lucreaza nu
realizeaza o maruntire a solului, ci o fragmentare in felii a acestuia, care ingreuneaza
si intarzie pregatirea patului germinativ si favorizeaza pierderea umiditatii din sol.
Suprafetele lucrate bine inca din toamna si care la desprimavarare se prezinta
fara resturi vegetale si nivelate se lucreaza cu combinatorul, iar cele arate in toamna,
care prezinta denivelari si unele resturi vegetale incomplet incorporate, se lucreaza cu
grapa cu discuri usoara in agregat cu grapa cu colti si lama nivelatoare.
Calitatea patului germinativ este asigurata de reglarea corecta a agregatelor de
lucru si de evitarea lucrarii cand solul este prea umed. Ultima lucrare de pregatire a
patului germinativ se executa cu combinatorul, in ziua sau preziua semanatului, si nu
mai devreme, pentru a nu favoriza imburuienarea terenului inaintea rasaririi culturii.
Pentru a realiza un bun pat germinativ trebuie folosite agregate complexe, cu
scopul de a evita numarul de treceri prea mare. Prin ultimele lucrari sunt incorporate
erbicidele si ingrasamintele.
Conservarea apei in sol constituie un obiectiv esential, care trebuie avut in
vedere la pregatirea patului germinativ. Pentru aceasta, solul trebuie lucrat superficial,
printr-un numar cat mai redus de lucrari; se va evita afanarea excesiva, intoarcerea si
rascolirea energica a solului, prin care se favorizeaza pierderea apei prin evaporare
intr-o perioada in care aceasta este accelerata de temperaturile in crestere si curentii
puternici de aer.
Asolamentul care este veriga tehnologica cea mai ieftina si care are un rol
deosebit mai ales pentru controlul unor patogeni deosebit de periculosi.
Revenirea culturii de floarea soarelui pe aceeasi sola nu trebuie sa aiba loc mai
devreme de 6-7 ani, deoarece acesta este intervalul de timp necesar pentru pierdere
viabilitatii sclerotilor apartinand patogenilor Sclerotinia sclerotiorum si Sclerotium
bataticola, a oosporilor apartinand speciei Plasmopara helianthi. L. In cazul parazitului
Phomopsis helianthi , la care sporii sunt transportati de vant, reducerea atacului, cu
durata rotatiei este comparativ mai mica
Introducerea in asolament a unor culturi care nu au patogeni si specii
de daunatori comuni cu floarea soarelui face ca rezerva biologica mai sus
amintita sa se epuizeze proportional cu numarul de ani cu care planta nu
mai revine pe aceeasi suprafata. Aceasta interdictie de revenire se refera la cazul
in care in cultura s-au observat plante atacate de patogenii periculosi enumerati mai
sus sau chiar altii la fel de periculosi.
Culturi considerate ca bune premergatoare sunt cerealele de toamna care
elibereaza terenul devreme si asigura o rezerva mai mare de apa in sol sau porumbul
14

care si el este o buna premergatoare deorece nu are patogeni comuni cu floarea
soarelui.
Leguminoasele pentru boabe mazarea, fasolea, soia sunt bune premergatoare cu
conditia ca atacul patogenului Sclerotinia sclerotiorum sa nu se fi produs in perioada de
vegetatie anterioara culturii de floarea soarelui.
Monocultura nu este recomandata sub nici o forma pentru cultura florii soarelui,
dar asta nu inseamna ca ea nu se poate realiza. Daca in cultura anterioara nu s-a
manifestat atacul unor patogeni sau chiar al unor daunatori periculosi floarea soarelui
poate reveni chiar dupa ea insasi dar riscurile trebuiesc asumate de fiecare fermier in
parte.
Aplicarea unui sistem de fertilizare echilibrat, cu azot, fosfor si potasiu, in
raport NPK 1:1:1 sau 1:1,25:1,25, prin stabilirea dozelor in functie de starea de
aprovizionare a solului cu elemente nutritive (regasita in cartarea agrochimica a
teritoriului) si corelat cu cerintele cultivarului semanat si productia planificata.

SAMANTA SI SEMANATUL
Samanta are un rol hotarator in realizarea unei culturi productive si sanatoase
de floarea soarelui. Prin samanta se transmit majoritatea patogenilor care ataca
floarea soarelui.
De aceea samanta trebuie sa provina din loturi certificate, sa respecte conditiile
impuse de respectare a incarcaturii de patogeni de pe achene (numar maxim de
scleroti in 1000 g, iar procentul maxim de seminte contaminate cu Botrytis cinerea
5%), sa apartina hibridului, sa respecte puritatea de minim 98%, germinatia minima
de 85% si sa fi fost produsa in conditiile respectarii spatiului minim de izolare
Pentru a avea plante viguroase printr-o rasarire uniforma si rapida este nevoie
de folosirea la semanat a unui material semincer cu indici calitativi superiori :
- valoarea biologica si culturala ridicata
- integritate fizica, fara sparturi sau fisuri
- lipsa bolilor
Samanta trebuie sa fie din anul precedent si sa apartina unor categorii
biologice superioare.
O lucrare efectuata de unii cultivatori de floarea-soarelui de la noi este alegerea
semintelor la masa. Prin aceasta operatiune sunt indepartate semintele mici, fisurate,
decojite, atacate de boli. Puritatea creste pana 100% si capacitatea de germinatie este
peste 98%, asigurandu-se o rasarire rapida, uniforma lanuri mai putin atacate de boli
si sporuri de productie.
Semintele germinabile
- intacte dau germeni normali in proportie de 95%
15

- fisurate dau 85%
- decojite si cu miez partial lipsa sub 75%

Tratarea semintei de floarea-soarelui inainte de semanat contra bolilor si
daunatorilor este obligatorie. Se recomanda sa se efectueze tratamente contra manei,
cu metaxil sau oxadixil.
Impotriva putregaiului alb si a putregaiului cenusiu se fac tratamente cu unul
din produsele: vinclozolin, benomil, tiabendazol, iprodione, toate in cantitatile
specifice.Pentru controlul daunatorilor se recomanda tratamente cu carbofuran
efectuate centralizat de catre specialisti, deoarece aceste produse sunt foarte toxice.
Epoca de semanat. Semanatul culturilor de floarea-soarelui este
determinat de evolutia conditiilor climatice in primavara, perioada optima de semanat
incepand, dupa unele estimari, la circa 15 zile de la desprimavarare; in primaverile
secetoase se recomanda semanatul la inceputul intervalului, iar in cele umede si reci
se poate semana ceva mai tarziu.
Calendaristic, semanatul se face, de regula, intre 25 martie si 10 aprilie, iar
al hibrizilor intre 1 si 15 aprilie. Durata optima de semanat in fiecare an este de 5-6
zile. Intarzierea semanatului in a doua jumatate a lunii aprilie sau inceputul lunii mai
a determinat scaderi de productie.
La semanatul prea timpuriu, multe seminte pier prin mucegaire, rasarirea
se prelungeste si este esalonata, plantele sunt debile, atacurile de mana si putregai
alb sunt mai pronuntate, productia de seminte scade si se diminueaza, de asemenea
procentul de ulei.
Intarzierea semanatului este insotita de rasarirea neuniforma a plantelor
datorita reducerii umiditati din sol si de deplasarea fazei de inflorire in perioada de
seceta din a doua jumatate a lunii iulie, ceea ce determina importante scaderi de
productie. Trebuie subliniat ca, in zona solului brun-roscat din Campia Romana,
scaderi drastice de recolta s-au constatat doar la intarzierea semanatului pana in
ultimele zile ale lunii aprilie.
Densitatea. In conditii bune de vegetatie, la formele existente in prezent in
cultura in Romania, productiile de cele mai mari se obtin daca la recoltare exista
45000- 50000 plante/ha in cultura neirigata si 55000 - 60000 plante/ha in cultura
irigata.
Respectarea desimilor optime de semanat recomandate pentru fiecare hibrid
contribuie esential la realizarea unor atacuri ale patogenului Diaporthe helianthi f.c.
Phomopsis helianthi cu valori mai mici decat in cazul unor desimi mai mari care de
regula prin microclimat, apropierea dintre plante, dar si concurenta pentru hrana
favorizeaza valori ale atacului patogenului cu mult mai mari in special pentru
Phomopsis helianthi
16

Valori de densitate inferioare se inregistreaza la soiul Record, iar cele superioare
la hibrizi cu talie mica si rezistenta buna la frangere si cadere.
Ceilalti hibrizi cu talie mai inalta reactioneaza bine la o densitate intermediara.
Densitatile excesive duc la cadere si frangere, atac de boli, la consumuri specifice mai
mari de apa si elemente nutritive, la sporirea proportiei de seminte seci.
Foarte important este ca repartizarea semintelor pe rand sa fie uniforma,
pentru asigurarea cresterii si dezvoltarii armonioase a tuturor plantelor.
La semanat se vor asigura densitati mai mari de 10 - 15 % fata de densitatile
de recoltare.
Cantitatea de samanta la hectar, corespunzatoare densitatilor optime variaza,
obisnuit, intre 4,0 si 5,5 kg/ha.
Distanta intre randuri. In conditii de cultura neirigata sau irigata prin
aspersiune, este generalizat semanatul florii-soarelui la distanta de 70 cm intre
randuri, prin care sunt asigurate posibilitatile de combatere a buruienilor prin prasile
mecanice. In conditii de irigare prin brazde se seamana la 80 cm distanta intre
randuri.
Trebuie retinut ca intre diferite distante de semanat experimentate in conditiile
de la noi, diferentele de productie nu sunt importante; ca atare, se seamana la 70 cm
intre randuri - distanta care permite utilizarea setului de masini de la porumb. In
climatul mai umed din vestul Europei, culturile de floarea - soarelui sunt semanate la
60 cm intre randuri, distanta care asigura o mai buna distribuire pe teren a plantelor.
Adancimea de semanat este de 5-7 cm; se poate semana la 4-5 cm adancime
pe soluri mai grele, umede si numai daca nu se folosesc erbicide triazinice, care la
adancimi mici de semanat vin in contact cu samanta in curs de germinare si provoaca
pagube.
Respectarea vitezei de semanat este, de asemenea, o conditie importanta; o
viteza redusa (4-5 km/h) permite o repartitie optima a semintelor pe rand si
uniformitatea adancimii, ceea ce va asigura o rasarire uniforma a plantelor.
Combaterea buruienilor, unele dintre ele gazde pentru patogeni, precum si
distrugerea samulastrei din alte culturi, sursa de infectie pentru mana, patarea bruna
si necrozarea tulpinilor, sunt masuri care contribuie la diminuarea atacului patogen.
Eliminarea plantelor cu atac timpuriu de mana (infectie sistemica) si a celor
afectate de putregai alb, reduce posibilitatea de raspandire a patogenilor. Recoltarea
la timp, fara pierderi, limiteaza evolutia putregaiului cenusiu si scuturarea semintelor.
Lucrarea de baza in combaterea buruienilor o constituie prasitul. Se executa trei
prasile mecanice intre randuri si doua prasile manuale pe rand.
Combaterea chimica a buruienilor se realizeaza cu erbicide pe baza de
Metolaclor (DUAL GOLD 960 EC) , Fluazifop (FUSILADE FORTE 150 EC).
17

Recoltarea

Recoltarea trebuie realizata la umiditate redusa, fara pierderi si fara spargerea
achenelor. O umiditate ridicata si achene sparte determina cresterea atacului
patogenului Botrytis cinerea. Pierderile de samanta la recoltare permit aparitia ulterior
a samulastrei care are un rol esential in continuarea ciclului evolutiv al unor patogeni
si contribuie la transmiterea lor apoi in culturile de floarea soarelui.
Dupa recoltare resturile de plante fie se aduna realizandu-se astfel o igiena
culturala, fie sunt maruntite si incorporate pentru a se intrerupe ciclurile evolutive ale
patogenilor.

4.2 Metode chimice schema de tratament

Tratament la samanta

Pentru a preveni atacul unor patogeni foarte perculosi care de regula se
transmit prin intermediul semintelor respectiv al achenelor si care in faza de germinare
rasarire ar putea cauza pierderi mari se recomanda tratarea semintelor cu unul din
urmatoarele fungicide:
Tabelul nr.3

Produsul (s.a.)

Denumire comerciala

Producatorul

Doza
Produs
comercial
s.a.
Continut in
s.a.
Denumire comerciala
Imazalil 500 g/l MAGNATE 50 ECNA (SL) Makhteshim Agan, Israel 1,0 l/t 500 g/t
Mefenoxam 350 g/l APRON XL 350 ES Novartis Crop Protection,
Elvetia
3,0 l/t 1050 g/t
Tiofanat Metil 500 g/l TOPSIN 500 SC Alchimex SA, Romania +
Nippon Soda, Japonia
2,0 l/t 1000 g/t
Tiram 500 g/l SEMNAL 500 FS Alchimex SA, Romania,
+Taminco, Belgia, +
Summit Agro, Romania
2,5 l/t 1250 g/t
Benalaxil+
Mancozeb
27%+
23%
GALBEN SUPER SD Isagro, Italia 4,0 kg/t 2000 g/t
Fludioxonil+
Mefenoxam
25 g/l+
10 g/l
MAXIM XL 035 FS Novartis Crop Protection,
Elvetia
5,0 l/t 175 g/t
Carboxina +
Tiram
200 g/l+
200 g/l
VITAVAX NEUTRAL (SC) Crompton, Anglia 3,0 l/t 1200 g/t
18


Produsul (s.a.)

Denumire comerciala

Producatorul

Doza
Produs
comercial
s.a.
Continut in
s.a.
Denumire comerciala
Imazalil 500 g/l MAGNATE 50 ECNA (SL) Makhteshim Agan, Israel 1,0 l/t 500 g/t
Mefenoxam 350 g/l APRON XL 350 ES Novartis Crop Protection,
Elvetia
3,0 l/t 1050 g/t
Tiofanat Metil 500 g/l TOPSIN 500 SC Alchimex SA, Romania +
Nippon Soda, Japonia
2,0 l/t 1000 g/t
Tiram 500 g/l SEMNAL 500 FS Alchimex SA, Romania,
+Taminco, Belgia, +
Summit Agro, Romania
2,5 l/t 1250 g/t
Benalaxil+
Mancozeb
27%+
23%
GALBEN SUPER SD Isagro, Italia 4,0 kg/t 2000 g/t
Fludioxonil+
Mefenoxam
25 g/l+
10 g/l
MAXIM XL 035 FS Novartis Crop Protection,
Elvetia
5,0 l/t 175 g/t
Carboxina +
Tiram
200 g/l+
200 g/l
VITAVAX NEUTRAL (SC) Crompton, Anglia 3,0 l/t 1200 g/t




















19

Tratament in vegetatie

In timpul perioadei de vegetatie floarea soarelui poate fi atacata de o serie de
patogeni ce produc pierderi de protectie ce pot fi cuprinse intre 30-50 % in anii de
mare favorabilitate. Principalii patogeni ce ataca in timpul perioadei de vegetatie sunt
urmatorii: Sclerotinia sclerotiorum, Diaporthe helianthi f.c. Phomopsis helianthi, Phoma
macdonaldii, Septoria helianthi, Alternaria sp., Sclerotiium bataticola.


Produsul (s.a.)

Denumire comerciala

Producatorul

Doza
Produs
comercial
s.a.
Continut
in s.a.
Denumire comerciala

Flutriafol
125 g/l IMPACT 125 SC Cheminova Agrilex,
Danemarca
1,5 l/ha 188 g/ha
250 g/l IMPACT 125 SC Cheminova Agrilex,
Danemarca
0,75 l/ha 188 g/ha
Iprodion 500 g/l ROVRAL 500 SC Bayer Crop Science,
Germania
1,0 l/ha
( doua trat.)
500 h/ha
( la un trat.)
Pirimetanil 400 g/l PYRUS 400 SC Agryphar SA, Belgia 0,250 l/ha
(doua trat.)
100 g/ha
Procloraz 450 g/l MIRAGE 45 EC Makhteshim Agan, Israel 1,0 l/ha 450 g/ha
EYETAK 450 BARCLAY
(XX)
Barclay Chemicals,
Irlanda

Tiofanat metil
500 g/l TOPSIN 500 SC Alchimex SA, Romania 1,4 l/ha 700 g/ha
70% TOPSIN 70 WDG (WG) Alchimex SA, Romania 1,0 kg/ha 700 g/ha
70% TOPSIN AL 70 PU (WP) Alchimex SA, Romania 1,0 kg/ha
(doua trat.)
700 g/ha
(la un trat.)
Picoxistrobin+
Ciproconazol
200 g/l +
80 g/l
ACANTO PLUS (SC) DU Pont, Elvetia 0,6 l/ha
(doua trat.)
168 g/ha
( la un trat.)
Azoxistrobin +
Ciproconazol
200 g/l +
80 g/l
AMISTAR XTRA 280 SC Syngenta, Elvetia 0,75 l/ha
(doua trat.)
210 g/ha
(la un trat.)
Dimoxistrobin +
Boscalid
200 g/l +
200 g/l
PICTOR (SC) BASF, Germania 0,5 l/ha
(doua trat.)
200 g/ha
( la un trat.)
20

Tebuconazol +
Protioconazol
125 g/l +
125 g/l
PROSARO 250 EC Bayer Crop Science,
Germania
1,0 l/ha
( doua trat.)
250 g/ha
(la un trat.)
Ciproconazol +
Trifloxistrobin
160 g/l +
375 g/l
SFERA 535 SC Bayer Crop Science,
Germania
0,4 l/ha 214 g/ha

Momentul atacului depinde de mai multi factori: existenta sursei de infectie,
realizarea contaminarii si infectiei, rezistenta hibridului, favorabilitatea conditiilor de
mediu si suprapunerea ciclurilor biologice ale patogenilor peste fenofazele de
susceptabilitate ale plantelor.

In functie de patogen tratamentele trebuie efectuate in urmatoarele fenofaze:
6-8 perechi de frunze adevarate, la diferentierea butonului floral, diametrul de 5-8
frunze si pana la aparitia florilor ligulate si la 10-15 zile de la terminarea infloritului.

Drept exemplu firma Bayer recomanda urmatoarea schema de tratament:


Figure 10 Schema de tratament; dupa Bayer.com;


21

4.3 Metode biologice de combatere a bolilor si daunatorilor

Folosirea antagonismului si a superparazitilor, in cazul unor patogeni, ct si
utilizarea unor zoofagi (Coccinelidae, Chrysopidae), constituie elemente de interes
practic pentru viitorul protectiei integrate.

Rezultatele obtinute in laborator si in cmp cu Thricoderma viridae Pers., in
prevenirea atacului putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum de Bary) si putregaiului
cenusiu (Botrytis cinerea Pers.) si nivelul combaterii naturale, in cazul afidelor sunt
promitatoare.

O eficacitate buna in combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum de
Bary), a manifestat ciuperca hiperparazita pe scleroti Coniothyrium minitans camp. si
Gliocladium calenulatum.





















22



BIBLIOGRAFIE


1. Gheorghie C., Stelica Cristea, 2002. Fitopatologie vol. I. Ed. Ceres, Bucuresti.
2. Vranceanu Alexandru-Viorel, 2000, Floarea-Soarelui Hibrida, Bucuresti, Editura
Ceres
3. BAICU T., 1990 Metode selective de aplicare a produselor fitofarmaceutice in
cadrul sistemelor de combatere integrata, Cereale si plante tehnice, Ed. Ceres,
Bucuresti
4.
5. Tatiana Eugenia Sesan, Aurelia Crisan, 1998, Putregaiul alb al plantelor de cultura,
Bucuresti, Editura Ceres
6. Velichi E. - Fitopatologie. Generala si speciala, Ed. Universitara Bucuresti 2012
7. Iacob Viorica - Fitopatologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iasi, 2012
8. Iacob Viorica, M. Hatman, E. Ulea, I. Puiu - Fitopalogie generala, Ed. Cantes, Iasi,
1999
9. Docea E., Cristea Stelica, Horia I. - Bolile plantelor legumicole, Ed. Ceres,
Bucuresti, 2008
10. Hatman M., Bobes I., Lazar Al., Gheorghies C., Glodeanu C., Severin V., Tusa C.,
Popescu I., Vonica I. Fitopatologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1989.
11. Ioan Oroian, Viorel Florian, Liviu Holonec - Atlas de Fitopatologie, Ed. Acacdemiei
Romane 2006
12. Ghe. V. Roman, V. Tabara, M. Axinte, T. Robu, G. Morar, P. Pirsan, S. Cernea,
Fitotehnie Vol I, Ed Universitara, Bucuresti 2011

13. *** sursa internet
14. http://www.agrimedia.ro
15. http://www.grstamasiaron.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=431
&Itemid=86&lang=ro_RO
16. http://www.horticultorul.ro
17. http://www.agriculturaromaneasca.ro
18. http://www.forestryimages.org/browse/subthumb.cfm?sub=9491
19. http://fungi.myspecies.info/taxonomy/term/5383/media
20. http://www.padil.gov.au/pests-and-diseases/Pest/Main/136603/3365
21. http://www.scritube.com
22. http://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-
ingrasaminte-pesticide/1411/