UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE

SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA: PROTECTIA AGROECOSISTEMELOR SI EXPERTIZA
FITOSANITARA


Sisteme de prognoza si avertizare patogeni


Cadru didactic:
Sef Lucrari Dr. Cristinel Relu Zala


Masterand:
Lupu Catalina-Florina



BUCURESTI
- 2014 -

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE
SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI
FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA: PROTECTIA AGROECOSISTEMELOR SI EXPERTIZA
FITOSANITARA

Sisteme de prognoza si avertizare patogeni in cultura florii soarelui
Putregaiul cenusiu al florii soarelu Botrytis cinerea

Cadru didactic:
Sef Lucrari Dr. Cristinel Relu Zala
Masterand:
Lupu Catalina-Florina

BUCURESTI
- 2014 -


Structura lucrarii




1. Florea Soarelui notiuni introductive
2. Putregaiul cenusiu al florii soarelu Botrytis cinerea
3.Prevenirea si combaterea bolii
4. Bibliografie





1. Florea-soarelui notiuni introductive


Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o planta uleioasa de mare importanta economica
si alimentara

Prin continutul semintelor in substante grase (33-56 %) si calitatea deosebita a uleiului
rezultat in extractie, planta reprezinta una dintre principalele surse de grasimi vegetale, utilizate
in alimentatia omenirii, respectiv cea mai importanta sursa de ulei pentru Romania.

Ca sursa de ulei vegetal, pe plan mondial, floarea-soarelui ocupa locul al patrulea, dupa soia,
palmier si rapita.

Valoarea alimentara ridicata a uleiului de floarea-soarelui, se datoreaza continutului
bogat in acizi grasi nesaturati, reprezentati preponderent de acidul linoleic (44-75 %) si acidul
oleic (14-43 %), cat si prezentei reduse a acidului linilenic (0,2 %), componente care-i confera
stabilitate si capacitate indelungata de pastrare, superioare altor uleiuri vegetale. Functia nutritiva
a uleiului de floarea-soarelui este sporita de prezenta unor provitamine a vitaminelor liposolubile
A, D, E, fosfatidelor ca si a vitaminelor B4, B8 , K. Uleiul mai contine steroli (aproximativ 0,04
%) si tocoferoli (fractiune antioxidanta a uleiului vegetal, cca. 0,07%).

Capacitatea energetica (8,8 calorii/g ulei) si gradul de asimilare ridicat, situeaza uleiul de
floarea-soarelui aproape de nivelul nutritiv al untului. Uleiul rafinat de floarea-soarelui se
foloseste, in principal, in alimentatie, in industraia margarinei si a conservelor. Uleiul de floarea-
soarelui este excelent pentru alimentatie, avand fluiditate, culoare, gust si miros placute.
Produsul este folosit si in industrie pentru producerea lacurilor speciale si a rasinilor,
precum si in pictura. Reziduurile rezultate in urma procesului de rafinare, se folosesc la
fabricarea sapunurilor, la obtinerea cerurilor, fosfatidelor, lecitinei si tocoferolilor.
Fosfatidele si lecitina extrase din uleiul de floarea-soarelui, sunt utilizate in industria
alimentara, panificatie, patiserie, in prepararea ciocolatei si a mezelurilor.
Turtele rezultate in urma procesului de extractie a uleiului constituie o sursa valoroasa de
proteine pentru rumegatoare, iepuri, porci si pasari. Turtele contin proteina bruta si aminoacizi
esentiali, cu valori apropiate cu cele de la soia exceptie facand lizina, care se gaseste in cantitati
mai mici. Valoarea enegetica a turtelor este corelata cu gradul de decorticare a semintelor .

Semintele mai putin bogate in ulei, se folosesc direct in consum, intregi sau decorticate,
cat si pentru halva. Tulpinile pot fi folosite ca sursa de caldura (local), pentru fabricarea placilor
antifonice sau obtinerea carbonatului de calciu.
Floarea-soarelui mai este apreciata ca planta furajera, fiind cultivata mai ales pentru siloz.

De asemenea, floarea-soarelui este si o excelenta planta melifera.

Prin resturile organice ramase dupa recoltare, floarea-soarelui restituie solului cantitati
apreciabile de elemente minerale si materie organica.

Floarea-soarelui poate avea si intrebuintari medicinale. Din florile ligulate (care contin
quercitrina, anticianina, colina, betaina, xantofila), se obtine un extract alcoolic care se foloseste
in combaterea malariei, iar tinctura in afectiuni pulmonare. Din achene, dat fiind continutul in
fitina, lecitina, colesterina, se preparau produse indicate in profolaxia dezenteriei, febrei tifoide si
pentru vindecarea ranilor supurate.

Uleiul se foloseste (in medicina populara) pentru macerarea plantelor utilizate in tratarea
unor rani si arsuri.













2.Putregaiul cenuiu al florii soarelui - Botrytis cinerea

Boala este cunoscut i sub numele de putregaiul plriilor de floarea-soarelui, dar ciuperca atac i
numeroase alte plante de cultur sau plante ornamentale, leguminoase, plante furajere, ricin etc. n anii cu
toamne foarte bogate n precipitaii, boala poate produce pagube mari, aa cum a semnalat Ana Hulea n
1940.
Botrytis cinerea poate ataca toate organele plantelor de floarea-soarelui. Prezent pe semine, parazitul
poate ataca plantulele tinere, care se decoloreaz, iar frunzele i pierd turgescena, se rsucesc, se
nmoaie i putrezesc. n condiii de umiditate ridicat, ntreaga plantul se acoper cu un puf cenuiu
format din conidioforii i conidiile ciupercii.
Ca saprofit, parazitul se instaleaz pe esuturile lezate, fiind ntnit frecvent pe frunzele tinere, pe
butonii florali i pe tulpini. Pe tulpin, atacul prezint simptome asemntoare cu cele produse de
Sclerotinia sclerotiorum, cu deosebirea c, atunci cnd umiditatea atmosferic este ridicat, n dreptul
zonelor atacate apare un strat dens, prfos, cenuiu-verzui, format, de asemenea, din conidiofori i conidii.
n cazul recoltrii la supramaturitate, pe partea exterioar a petelor internodale pot aprea scleroi mici i
plai.












Simptomele atacului pe capitul, care sunt cele mai importante, apar la sfritul nfloritului i n faza
de nglbenire a receptaculului. Manifestrile bolii n acest caz pot fi precoce sau tardive. n cazul
manifestrilor precoce, are loc contaminarea florilor tubuloase de ctre conidiile care germineaz n
interiorul lor, n special n prezena polenului. Miceliul penetreaz i colonizeaz jumtatea superioar a
corolei, care capt o culoare brun. Dac condiiile nu sunt favorabile, colonizarea nu depete acest
nivel, iar baza tubului rmne sntoas. Dac condiiile devin favorabile, colonizarea cuprinde achena i
apoi receptaculul. Receptaculul este invadat de ctre miceliul ciupercii cu aceeai vitez n toate direciile,
sub forma unui front semisferic de colonizare a ansamblului de esuturi. Prin avansri succesive, acest
front de colonizare ajunge att pe partea superioar a capitulului, ct i pe epiderma inferioar a acestuia.
n aceast faz, petele de putregai cenusiu au n genere un contur rotunjit, iar sporulaia apare la o
sptmn dup exteriorizarea lor. Aceste manifestri precoce sunt grave, n special cnd colonizarea
achenelor are loc n faza de lapte; n aceast faz, esuturile capitulului capt o consisten moale i se
pot detaa parial sau total, antrennd pierderea seminelor.

n cazul manifestrilor tardive ale bolii, conidiile formate n cantitate mare de ctre infeciile precoce
atac cu predilecie prile senescente, ncepnd cu extremitatea bracteelor capitulului. Atacul se extinde
sub form de aureole concentrice ctre marginile capitulului, prin fronturi de naintare semisferice care se
pot uni. esuturile marginale colonizate de ciuperc se pot dezintegra, fr ca achenele s fie afectate.
Cnd atacul tardiv se produce la supramaturitate, pe capitul se pot forma plci sclerotice subiri de 3-4
mm diametru, aderente la epiderma inferioar care, ca i scleroii de pe tulpin, sunt conservate n sol sau
pe resturile vegetale i sporuleaz n mod spontan, pentru a asigura inoculul n primvara urmtoare.




Prevenire si combatere
Pentru a prevenii aparitia bolii ,sunt necesare urmatoarele masuri :
samanta trebuie sa provina din loturi semincere sanatoase, certificate
asigurarea unei fertilizari echilibrate
o rotatie adecvata a culturilor evitind ca planta sa revina pe acelasi teren decit dupa 5-6 ani.
densitate optima
nu se cultiva pe soluri argiloase decat daca este asigurata drenarea excesului de umiditate
folosirea in cultura a soiurilor si hibrizilor rezistenti de floarea soarelui

Combaterea bolii
Tratarea semintei de floarea-soarelui inainte de semanat contra bolilor si
daunatorilor este obligatorie. Impotriva putregaiului alb si a putregaiului cenusiu se fac
tratamente cu unul din produsele: vinclozolin, benomil, tiabendazol, iprodione, toate in
cantitatile specifice.
1 l/ha pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) si putregaiului cenusiu
(Botrytis cinerea). Se recomanda aplicarea a 1-2 tratamente in vegetatie. Primul tratament se face
preventiv in faza de 6-8 frunze pana la aparitia capitulului, iar cel de al doilea la sfarsitul
infloritului. In cazul cand se face un singur tratement, acesta se aplica la aparitia capitulului.
Volumul de solutie este de 300-400 l/ha la tratamentele terestre si 100 l/ha la tratamentele avio.
Durata de protectie este de cca. 14 zile.
Combaterea chimica a agentului patogen localizat in achena se realizeaza cu diferite
produse (Benlate 50 WP 2,0 Kg / tona, Ronilan 50 WP 2,0 Kg / tona; Bavistin 50 WP 2,0 Kg /
tona etc.). In timpul vegetatiei plantelor, se aplica tratamente chimice cu diferite fungicide
(Topsin 70 PU 1,0 Kg / ha; Punch 40 EC 0,4 l/ha; Alert 0,6 l/ha; Konker 1,25 l / ha, Prosaro 250
EC 1l/ha etc.).






BIBLIOGRAFIE


1. Gheorghie C., Stelica Cristea, 2002. Fitopatologie vol. I. Ed. Ceres, Bucuresti.
2. Vranceanu Alexandru-Viorel, 2000, Floarea-Soarelui Hibrida, Bucuresti, Editura Ceres
3. BAICU T., 1990 Metode selective de aplicare a produselor fitofarmaceutice n cadrul
sistemelor de combatere integrat, Cereale i plante tehnice, Ed. Ceres, Bucuresti
4.
5. Tatiana Eugenia Sesan, Aurelia Crisan, 1998, Putregaiul alb al plantelor de cultura, Bucuresti,
Editura Ceres
6. Velichi E. - Fitopatologie. Generala si speciala, Ed. Universitara Bucuresti 2012
7. Iacob Viorica - Fitopatologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iasi, 2012
8. Iacob Viorica, M. Hatman, E. Ulea, I. Puiu - Fitopalogie generala, Ed. Cantes, Iasi, 1999
9. Docea E., Cristea Stelica, Horia I. - Bolile plantelor legumicole, Ed. Ceres, Bucuresti, 2008


*** sursa internet
1. http://www.agrimedia.ro
2. http://www.grstamasiaron.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=431&Itemid=
86&lang=ro_RO
3. http://www.horticultorul.ro
4. http://www.agriculturaromaneasca.ro
5. http://www.forestryimages.org/browse/subthumb.cfm?sub=9491
6. http://fungi.myspecies.info/taxonomy/term/5383/media
7. http://www.padil.gov.au/pests-and-diseases/Pest/Main/136603/3365
8. http://www.scritube.com
9. http://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-ingrasaminte-
pesticide/1411/