Imtretinerea familiilor de albine in stupi verticali

Putem alege intre doua tipuri de stupi: verticali cu magazine si verticali cu corpuri supreapuse. In
acest articol vom aborda modul de lucru cu stupii verticali cu magazine.
Trecerea la acest tip de stup este un pas prin care apicultorul incepator ajunge la un nivel
profesionist. Ca avantaje ale acestui tip de stup mentionam: pot fi folositi pentru a face pastoral, se
pot instala pe pavilioane apicole sau pe vetre permanente.
Stupul etajat cu magazine este o combinatie intre stupul orizontal si cel cu corpuri suprapuse.
Tehnologia de lucru este preluata de la ambele tipuri de stupi. In perioada de primavara modul de
lucru este la fel ca cel de la stupii orizontali. Se fac restrangeri de cuib, impachetari, largiri ale
cuibului iprin adaugarea de faguri claditi sau artificiali, etc.Cand familia de albine ajunge sa ocupe
cei 10 faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi, stim ca a
sosit momentul sa adaugam primul magazin. Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului
cules la salcam. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. Pentru a opri
matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei, in acest fel albinele
ingrosand fagurii de recolta.
Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa
capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. Acesta
se aseaza deasupra cuibului, primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua
procesul de capacire. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu
este cules, din cauza multimii albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. Dupa terminarea
culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o
problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii
indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula), si de aceea la terminarea verii trebuie facute
hraniri de completare. Odata cu venirea timpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in
cazul stupului orizontal.



Intretinerea familiei de albine in stupul orizontal.

Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala,apicultorul adaugand
faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules
principal.Totul se poate compara cu o casa sistem vagon,fara etaj si in care locuiesc mai
multe generatii.Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere,fiecare
dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr-un intreg.Cum veti proceda cu albinele
dumneavoastra?Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste.

Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal

Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel:spre fiecare perete lateral al stupului se
lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura,iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet.Prin
mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida.In acest
scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine,operatiune
dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. O sa observati ca numarul de albine va
creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic,prin introducerea de faguri claditi intre
fagurele marginas si cel cu puiet.Odata cu venirea timpului frumos,aceasta largire se
poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. Atentie mare insa!Nu fortati
dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine
rezultate nefaste.Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si
bine acoperiti de albine.La aparitia unui cules principal,cuiburile se completeaza cu faguri
goi si faguri artificiali.In acesti faguri,albinele vor depozita si prelucra nectarul
florilor.Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea
cuibului si chiar in cei din cuib.De aceea,apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in
cuib(pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din
vecinatatea cuibului,cu cei goi de la extremitati. Cand culesul inceteaza,mierea se extrage
avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. In luna
iunie,familiile ajung la dezvoltarea maxima.Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se
practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii.
Odata cu terminarea culesurilor de vara,se opreste in cuib hrana necesara iernarii,iar
cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine.Fiecare rama cu
hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei.Toamna,fagurii
neacoperiti de albine se scot,cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie
corespunzatoare a stupului.Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din
partea apicultorului,daca lucrarile din toamna au fost bine facute.
O alta metoda de intretinere a unei singure familii
Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special
pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. Metoda se
bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon.Cum procedam:de la inceputul
primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri.La peretele stupului asezam doi
faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura),apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori
de puiet),2-3 faguri claditi,goi,alti 2-3 faguri cu miere,urmati iarasi de faguri goi pana la
completarea totala a cutiei. In aceasta organizare familia se autoguverneaza,primul control
fiind facut dupa incheierea culesurilor.Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand
folosim stupi orizontali cu 16 rame.Pentru ca familiile sa ierneze in mod
satisfacator,toamna cuibul se restrange si se impacheteaza.Daca vrem sa inmultim familia
de albine,divizam stupul cu o diafragma etansa(avand grija ca sectiunea ramasa fara
matca sa aiba oua proaspete).Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest
caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare.Metoda Layens este o metoda usoara
fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby.
Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare
O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor
ajutatoare.Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe
matci ajutatoare pentru familiile de albine.Daca acest lucru se aplica la 50-60% din
numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura,traduse in importante
sporuri de productie. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru
a intari familiile de baza in vederea iernarii. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa
ce culesul la salcam se incheie.Din familia de baza,se scot 3 faguri din care cel putin 1-2
cu puiet.Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic.Aceasta familie(in
formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata.Daca matca nu este imperecheata
se asteapta imperecherea ei.Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu
puiet gata de eclozionare,recoltati din familiile de baza.Cand familia ajunge sa ocupe 7-8
faguri se face o noua organizare.Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care
cuprinde matca mai in varsta,iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica
capabila sa valorifice culesurile tarzii.In toamna dupa ce culesurile au incetat,familia
ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. Bineinteles ca
procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si
se gasesc descrise in literatura de specialitate.Stuparii incepatori insa trebuie sa si le
insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum
par atat de complicate.




Intretinerea albinelor in diferite tipuri de stupi.
In tara noastra apicultura a inregistrat de-a lungul timpului un interes remarcabil, datorita conditiilor
climatice, cat si a a dragostei apicultorilor, am putea spune, pentru aceste minunate insecte. Si sa nu
uitam insusirile valoroase ce caracterizeaza albina romeneasca, Toate acestea au facut sa existe o
preocupare permanenta in gasirea celor mai eficiente metode de crestere a familiilor de albine. Vom
prezenta tipurile de stupi si intretinerea albinelor i aceste tipuri de stupi in articole separate
Stupul orizontal
Caracteristici principale:
are capacitatea de 20 de rame Dadant si poate adaposti doua familii de albine;
ramele sunt asezate perpendicular pe urdinis ( n pat rece);
fundul stupului este solidar cu corpul acestuia;
urdinisul este amplasat pe una din laturile lungi ale stupului;
are aerisiri amplasate pe laturile scurte ale capacului si sunt acoperite cu plasa de srma;
daca n stup locuiesc doua familii separarea lor se face printr-o diafragma separatoare;
Confectionare:
Fundul stupului este fix si e realizat din scnduri de 20 mm ncheiate n falt pe directia lungimii
stupului si are pe partea posterioara doua sipci de suport (30x50x516 mm);
Corpul stupului este facut din scnduri de 24 mm, cu peretii mbinati n falt, ncheiati cu cuie.
Peretii din fata si din spate au falturi care permit fixarea scndurilor de podisor si a ramelor.
Dimensiunile sunt urmatoarele: pe exterior: 516x828x400 mm; pe interior: 450x780x380 mm.
Capacul este rabatabil si are 919x605 mm.
Podisorul este compus din 6 scnduri de 484x130x10 mm si se aseaza una langa alta deasupra
ramelor.
Ramele sunt n numar de 20 si au 435x300 mm la exterior si 415x270 la interior.
Avantaje:
este usor de exploatat si de aceea se recomanda ncepatorilor;
asigura conditii optime de iernare att n cazul adapostirii unei singure familii ct si n cazul
adapostirii a doua familii de baza sau a unei familii de baza si a unei familii ajutatoare;
are capacitate utila mare;
e simplu de construit;
asigura o ventilatie optima;
permite cresterea matcilor ajutatoare langa familia de baza.
Dezavantaje:
are greutate mare;
spatiul este limitat n conditiile dezvoltarii maxime a familiilor de albine (randament scazut);
volumul mare de timp ocazionat de lucrul cu rama pentru verificarea cuibului;
curatarea greoaie a fundului de stup n sezonul rece;
nu permite aplicarea tehnologiilor moderne de stuparit intensiv;
nu se preteaza stuparitului pastoral.
Ciclul de viata al albinei.

Albina se nmulteste prin oua. ele au culoare alba si sunt ca niste bastonase de 1,4 pna la 1,6 mm,
curbate nspre partea dorsala si rotunjite la capete. Unul din capete este mai gros si de aici se va
forma capul viitoarei albine. Celalalt capat adera la baza celulei. La cteva ore de la depunere n ou
se formeaza embrionul. Dupa trei zile eclozeaza larva prin ruperea foitelor embrionare. Larva creste
foarte rapid ajungnd sa ocupe toata celula. Dupa 4 naprliri larva ncepe sa-si tese coconul si trece
apoi prin fazele de prenimfa si nimfa. n ziua a noua, coconul este acoperit cu un capacel de ceara.
De aici va iesi apoi albina.

Roirea artificiala prin mutare.
Este o metoda buna atunci cand familia intra in frigurile roitului. Familia A care a intrat in frigurile
roitului se deplaseaza putin de la locul si si este inlocuit cu un stup nou A
2
plin cu faguri goi gata
claditi si cativa faguri artificiali, familia A
2
fiind pusa in situatia unui roi natural. In fata acestui stup
se aseaza o foaie de carton gudronat pe care se vor scutura toate albinele acoperitoare din stupul A,
inclusiv matca, dupa ce mai intai stupul s-a ciocanit si s-a afumat puternic, ca albinele sa se indoape
cu miere. Albinele vor intra in noua locuinta care, daca nu este suficient de incapatoare, va mai
primi inca un corp cu faguri gata claditi.
Familia A cu fagurii cu puiet si hrana de pe care s-au scuturat toate albinele, se aseaza in locul altei
colonii puternice din stupina -familia B - aceasta din urma mutandu-se pe un alt loc. Stupul A va
primi culegatoarele coloniei B si-si va face botci de salvare, sau va primi o noua matca.
Roirea artificiala prin divizare.
Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa si productiva, prin divizare
Primul pas care trebuie fcut atunci cnd ai hotrt s formai o nou familie este s aducei lng
un stup deja organizat un stup nou n care vor fi mutai jumtate din fagurii cu albine, miere i puiet.
Urmtorul pas necesar este poziionarea stupilor la distan unul de cellalt, dar n aa fel nct
urdiniul familiei vechi s fie ntre cei doi stupi. Dup zborurile intense efectuate de albine, acestea
se vor ntoarce la stupi, divizndu-se practic n dou grupuri. Astfel, se formeaz o nou familie de
albine.Treptat, cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin, cam 20 cm/zi, pana ajung pe locul
destinat fiecarei familii. Pentru a asigura nmulirea ei n stupul cel nou, poate fi introdus o matc
mperecheat sau nemperecheat ori o botc.Unii apicultori , mai ales cei incepatori , folosesc o
varianta simplificata a metodei , lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina, din botci de
salvare . Aceasta varianta trebuie insa abandonata , datorita perioadei mari in care cresterea de puiet
este stopata (pana la imperecherea noii matci ).
Aceasta metoda se aplica familiilor puternice. Perioada optima aplicarii acestei metode este imediat
dupa salcam, maxim 15 Iunie.
Roirea artificiala prin stolonare.
Consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului, a cate 1-2 faguri cu puiet capacit
cu albina acoperitoare,iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel
putin unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului, mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care
s-au format. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare
Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi
considerente vor primi apa in hranitor. Cu cat roii se fac mai devreme, cu atat este mai bine, pentru a avea cat mai mult
timp la dispozitie, necesar constituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune
conditii. Roii odata constituiti, daca este posibil, se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde
trebuie sa existe un cules de intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm.
In lipsa culesului, roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor, seara la fiecare 2-3 zile. Roiul astfel
format primeste o matca imperecheata, in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o
botca gata de eclozionare, pe fagurii din centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus a ramei. Este necesara o atentie
sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet, pentru a nu se ridica din greseala una din matcile
familiilor donatoare respective.
Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara, inaintea culesului de la salcam, cand familiile sunt foarte
populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica
aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor
cu puiet. Cand roii se formeaza spre toamna, dupa culesul de la floarea-soarelui, trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet,
ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza.
Metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemana oricarui apicultor . Se poate
aplica pe toata perioada sezonului activ . Cand o folosim inaintea culesului la salcam , trebuie sa
avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet
capacit , impreuna cu albina tanara aferenta .
Indiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet ,
pentru a obtine entitati viabile. O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la
donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . O alta conditie este
asigurarea cu matci tinere , imperecheate , pentru toate roiurile formate.

(sursa:stuparitul.com)










Calendar apicol

IANUARIE
ncepei prin a face bilanul anului care a trecut; facei inventarul apicol. n timpul nopilor lungi de
iarn putei s v mprosptai cunotinele din domeniu citind articole, cri sau jurnale apicole.
Protejai stupii de psri (de ex. prigorii) sau ali duntori cum sunt oarecii.
Curai scndurile de zbor i urdiniurile.
Efectuai controale auditive sptmnale, avnd grij s nu deranjai albinele prin zgomote
sau loviri ale stupului.
Putei face ordine cu ramele goale, s nsrmai sau s confecionai rame noi sau lzi pentru
stupi.
- supravegheaz iernrii familiilor de albine prin controale auditive sptmnale i ndeprtarea
strilor anormale constatate; - ndeprteaz fr zgomot a gheii i a zpezii bttorite de pe
scndurile de zbor ale stu - ndeprtarea albinelor moarte de la urdini n vederea uurrii accesului
aerului n stup; - asigurarea linitii familiilor de albine prin prevenirea atacului oarecilor,
ciocnitorilor, psrilor de curte, etc. - protejarea suplimentar a stupilor prin perdele de protecie
contra vnturilor i curenilor puternici; - repararea, curirea i dezinfecia inventarului apicol; -
nsrmarea fagurilor artificiali necesari sezonului activ urmtor; - protejarea fagurilor de rezerv
contra roztoarelor.

FEBRUARIE

- efectuarea de controale auditive sptmnale n vederea supravegherii i nlturarea strilor
anormale sesizate; - pregtirea vetrelor de stupin n vederea efecturii zborurilor de curire de
ctre albine; - stimularea i supravegherea zborului de curire al albinelor; - completarea rezervelor
de hran; - declanarea hrnirii stimulente a familiilor de albinei dup efectuarea zborului de
curire; - repararea, curirea i dezinfecia inventarului apicol;


MARTIE

In luna martie,prima luna de primavara,albinele si rencep activitatile de primavara..fac curatenie
Contribuiti la mentinerea puterii familiilor si la ntarirea rapida a lor prin :
1.mpachetarea suplimentara a cuibului;
2.hranirea suplimentara a familiilor lipsite de rezerve de pastura, cu turte de polen ;
3.hranirea stimulenta cu turte de pasta de zahar. n stupinele mari, spre sfrsitul lunii hranirea
suplimentara se face cu zahar tos, administrat odata la 10 zile n hranitoarea - rama, asezate lnga
ultimul fagure ocupat cu albine.
4.stimularea zborului de intretinere;
5.curirea stupilor, completarea rezervelor de hran, ngrijirea familiilor slabe, eventual unirea lor;
6.aplicarea de tratamente acolo unde este cazul;
7.hrnirea stimulatoare n zonele unde este specific culesul timpuriu;
8.prevenirea furiagului;
9.pregtirea stupilor pentru culesul pastoral;


APRILIE

Efectuarea reviziei generale de primvar i ndeprtarea situaiilor anormale cu aceast ocazie; -
transferarea familiilor de albine n stupi curai i dezinfectai; lrgirea treptat a cuiburilor n
decursul perioadei de nflorire a pomilor, cu faguri claditi si apoi cu faguri artificiali.
Instalarea colectoarelor pentru recoltarea de polen; - depistarea i reformarea fagurilor
necorespunztori; - extragerea i condiionarea cerii provenite de la fagurii formai; - tratarea
fagurilor de rezerv contra gselniei; - prentmpinarea gselniei; - verificarea strii de sntate a
tuturor familiilor de albine; - aplicarea tratamentelor pentru varrooz i loc european; -
transportarea familiilor de albine la polenizarea pomilor fructiferi; - prevenirea intoxicaiilor
determinate de tratamentele fitosanitare.


MAI

Lrgirea cuibului proporional cu evoluia culesului i dezvoltarea familiei de albine; - ridicarea
periodic de puiet cpcit din familiile puternice pentru ntrirea familiilor slabe ; - introducerea n
stup de faguri artificiali n vederea folosirii potenialului albinelor de secreie de cear i asigurrii
de faguri cldii ; - pregtirea familiilor de albine i transportul lor n vederea valorificrii culesului
de la salcm; - extragerea mierii i topirea cerii produse; - combaterea puietului vros i a locii
europene i americane


IUNIE

Recoltarea fagurilor cu miere pentru iernare i trecerea lor la rezerva stupinei; - extragerea mierii i
a cerii obinute de la culesul de salcm; - instalarea la urdini a colectorului de polen n vederea
asigurrii proviziilor necesare; - umbrirea stupilor i intensificarea ventilaiei cuiburilor; - formarea
de familii noi n scopul prevenirii roirii naturale; - ntrirea familiilor nou formate cu faguri cu puiet
cpcit i cu albine tinere din familiile puternice care manifest tendina de intrare n frigurile
roitului; - pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea culesului de var; transportul stupinei
la pdurile de tei i la culturile de floarea-soarelui; - controlul periodic al strii de sntate i al
puterii familiilor de albine; - aplicarea tratamentelor pentru puiet vros i loc european sau
american.


IULIE

Intrirea familiilor de albine formate n lunile anterioare; - nlocuirea mtcilor btrne i epuizate cu
mtci tinere i prolifice; - extragerea i condiionarea mierii obinute de la culesurile de var; -
efectuarea unei revizii generale a cuiburilor; - transportarea stupilor la un cules de ntreinere (
bostnrii, fnee, etc.); - practicarea hrnirilor stimulente n cazul lipsei culesului i prevenirea
furtiagului; - recondiionarea inventarului apicol deteriorat n timpul transporturilor; - continuarea
tratamentelor n cazul familiilor bolnave de puiet vros i loc european sau american.


AUGUST

Apidiagnoza Pentru apicultor, august este o lun foarte important pentru c acum - in cuib - se
declaneaz creterea albinelor care vor traversa perioada de iernare sau altfel spus n stupi ncepe
formarea generaiei care va ierna. Esenial pentru fiecare stupar este s cunoasc i s asigure toate
verigile fluxului tehnologic prin care familiile de albine sunt meninute la o putere ct mai mare
(numr de albine) tiut fiind c puterea familiei st n mulimea de albine care populeaz stupul. n
urma culesului de mare intensitate de la floarea-soarelui, familiile de albine ajung slbite att din
punct de vedere al cantitii de albine ct i al calitii mtcii. Dac n luna precedent creterea
puietului a nregistrat o diminuare, n cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de cretere
fr ns a atinge nivelul de intensitate de la nceputul verii, ncepe perioada creterii albinelor de
iarn, n stupi apar semnele pregtirii pentru iernare, aceste semne fiind evidente tot mai pregnant
pe msura trecerii timpului. Astfel scderea temperaturilor atmosferice nocturne determin ca
albinuele s- prseasc fagurii periferici ai stupului i s se aglomereze n zona central a cuibului
adic n zona fagurilor cu puiet.
Rezervele de hran, respectiv mierea i pstur sunt concentrate n jurul puietului dispus n centrul
cuibului. Apicultorii cu experien cunosc fenomenul de blocaj al cuibului manifestat prin
depozitarea masiv de miere n fagurii din cuib. Acest blocaj apare ca urmare a manifestrii
pronunate a instinctului de acumulare al familiilor, datorit apropierii sezonului rece, cnd albinele
sunt grbite s-i formeze rezervele de hran. Ca urmare a acestui blocaj, apare concurena ntre
instinctul de acumulare i instinctul de nmulire, balana nclinndu-se n favoarea acumulrii.
Aceasta are ca rezultat o diminuare a spaiului de ouat al mtcii, iar albinele afectate creterii
puietului vor fi din ce n ce mai puine. Astfel puterea familiei scade, rezultnd mai puine albine cu
corp gras format (albine de iernare), dar i mai puin pregtite din punct de vedere fiziologic pentru
traversarea iernii.
Albinele nu mai cresc faguri i nici puiet de trntori ( dei se poate ca n zonele cu culesul de
ntreinere, familiile s se activizeze, s creasc nc trntori i deseori s schimbe linitit mtcile) n
schimb propolizeaz intens mai ales crpturile stupilor i spaiile pe care se sprijin extremitile
leaturilor superioare ale ramelor i cteodat chiar urdiniul. Calitatea mtcilor este foarte
important n aceast perioad, o matc uzat neputnd face fa concurenei cu albinele
culegtoare. Acest fenomen este uor de observat la astfel de familii care mai cresc trntori pentru a
asigura fecundarea mtcilor tinere, eclozionate n aceast perioad.
Uneori, cu precdere n zilele lipsite de cules natural, se acutizeaz tendinele de agresivitate i de
furtiag. Firesc este ca apicultorul, care a neles diagnoza, s acioneze n direcia manifestrilor
fiziologice, biologice i de comportament ale familiei de albine nlesnind acesteia desfurrile
dictate n principal de instinctul de conservare a speciei. Principalele secvene ale fluxului
tehnologic care definete n aceast lun maniera de lucru in stupin sunt prezentate sintetic n
continuare cu subtitlul:
Aciuni specifice
n stupin Se va ncepe aciunea de revizie general a familiilor pentru aprecierea rezervelor din
cuib precum i a calitii mtcilor. De rezultatele acestui control depinde cum se vor desfura
viitoarele aciuni.
Se urmrete optimul n:
Calitatea mtcilor (reginelor)
S-a dovedit cu prisosin c mtcile tinere depun mai multe ou la sfritul verii i chiar toamna
dect cele vrstnice mai ales n cazul absenei unor culesuri de ntreinere. Tehnologiile moderne de
cretere i exploatare a albinelor prevd nlocuirea anual a jumtate din toate mtcile stupinei tiut
fiind c prolificitatea scade iar o matc de 3 ani nu mai posed o vitez de ouat mulumitoare.
Perioada sfritului verii i nceputul toamnei este intervalul de timp n care acceptarea mtcilor n
unitile biologice destinate schimbrii se petrece cel mai uor adic fr sau cu puine manifestri
de respingere. Calitatea nu este dat doar de vrst ci i de proveniena mtcilor. Se recomand
mtcile selecionate i verificate obinute prin metode gospodreti din familiile recordiste ale
stupinei sau mai bine cele achiziionate de la productorii consacrai de mtci ori din pepinierele de
cretere specializate. Introducerea mtcilor n familii este o operaie care - indiferent de metoda
folosit - presupune pricepere i respectarea obligatorie a unor reguli ndeobte cunoscute de
stuparii cu experien, nceptorii sau cei care nu au ndemnarea i cunotinele necesare vor trebui
s apeleze la ajutorul unui apicultor avansat, nlocuirea mtcilor btrne cu botci cpcite sau chiar
cu mei ce urmeaz a se mperechea dup introducerea lor n familii, nu se recomand. Aceasta
pentru c familia va rmne fr puiet timp de 10-15 zile sau chiar mai mult iar unele familii pot
rmne uneori fr mtci din cauza pierderii lor la zborul de mperechere.
Calitatea fagurilor respectiv al cuibului.
La fel ca n primvar, n intervalul de timp la care ne referim ca i n cel urmtor, mtcile evit s
depun ou n fagurii noi care pstreaz mai greu cldura. De aceea, cu ocazia lucrrilor prilejuite
de ultima extracie a mierii, n zona cuibului la stupii orizontali sau n corpul corespunztor la stupii
verticali din cele dou corpuri destinate pentru iernare se vor asigura faguri cldii n anul precedent
n care au fost crescute mai multe generaii de puiet. Aceti faguri trebuie s fie lipsii de defecte i,
pe ct posibil, fr celule deformate sau de trntori.
Deblocarea cuiburilor.
Existena unor bune culesuri trzii de ntreinere poate determina blocarea cuiburilor prin
depozitarea rezervelor de hran n zona creterii puietului. Restrngerea spaiului de ouat determin
ca familii foarte bune n timpul sezonului activ s slbeasc excesiv i s ajung cu o populaie
insuficient pentru traversarea n bune condiii a perioadei de iarn. Concret, deblocarea cuiburilor
se face prin introducerea n mijlocul cuibului a unui fagure cldit cu celule de albine lucrtoare.
Dac fagurele a fost complet nsmnat cu ou, operaia se poate repeta la intervale de 5-7 zile sau
chiar mai repede, n cazul unor familii puternice ce ocup dou corpuri n stupi multietajai se
practic procedeul inversrii corpurilor. Trebuie ns avut n vedere distribuirea ramelor cu rezerve
de hran la marginile fiecrui corp organizndu-se cuiburile n zona din mijloc.
Dup terminarea culesurilor trzii, se vor ridica magazinele i corpurile de recolt (caturile,
magazinele) cu miere la stupii verticali precum i ramele de recolt la stupii orizontali.
Identificarea manei n rezervele de hran, extragerea acestei mieri (nu este recomandat lsarea
mierii de man n cuiburile de iernare deoarece, prin bogia mineralelor coninute ncarc intestinul
albinelor, provocnd diaree. E o miere grea.) i nlocuirea ei cu miere, preferabil de salcm sau
sirop de zahr concentrat.
Completarea rezervelor de hran pentru iarn;
Asigurarea cldurii n cuib.
Mai ales n timpul nopii temperaturile sczute determin o ncetinire a ouatului mtcii. Pentru a
elimina acest neajuns se procedeaz la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine
acoperite cu albine Fagurii cu puiet gata de eclozionare i cei cu miere puin vor fi aezai la
margine sau, dup descpcirea mierii, se vor dispune dup diafragm de unde mierea va fi
transportat de albine n cuib. Dup restrngerea cuibului cu ajutorul diafragmei despritoare se
procedeaz la mpachetarea cuibului cu pernie laterale iar deasupra podiorului se pune o saltelu
mai groas.
Activarea intensitii i prelungirea perioadei de cretere a puietului.
Este bine ca n aceast perioad, dac se poate, familiile s fie deplasate la culesuri trzii din
punile i fneele situate n luncile apelor curgtoare sau n zone inundabile pentru a-i forma
rezervele de hran natural care, se tie, este cea mai bun. De asemenea, culturile furajere din
miriti ofer un bun cules de ntreinere.
Dac nu exist asemenea culesuri n zona de amplasare a stupinei sau lipsete posibilitatea
deplasrii stupinelor n asemenea perimetre se recomand efectuarea unor hrniri stimulente. Se va
folosi siropul de zahr n proporie 1:1 (1 parte zahr la o parte ap) administrate n hrnitor n porii
mai mari sau mai mici, la intervale scurte n funcie de ritmul consumului. n zonele unde polenul
din natur este insuficient se vor introduce rame cu pstur sau, n lips turte cu polen sau
nlocuitori (turte cu polen 30%).
Se va acorda o atenie sporit familiilor ajuttoare, formate n cursul lunii iunie, urmrindu-se o
dezvoltare corespunztoare a lor prin hrniri stimulative.
Tratamentele de baz pentru diagnosticul i combaterea varroozei se fac la nceput cu
medicamentul Varachet, apoi cu Mavrirol produse de Institutul de Cercetare i Dezvoltare pentru
Apicultur. Se vor respecta ntocmai indicaiile cuprinse n prospectele acestor medicamente de
mare eficacitate i care se gsesc de vnzare n magazinele Apicola i n farmaciile veterinare din
ntreaga ar.
n atelierul stupinei:
condiionarea mierii :
tratarea fagurilor din depozit contra gselniei.
recoltarea seminelor de plante melifere.
Organizatorice:
ntocmirea planului de aprovizionare cu utilaje i materiale, pentru anul urmtor;
Organizarea transporturilor la masivele melifere cu nflorire trzie;
Controlul situaiei stupinei.



Este bine s tim c ...
- Sezonul apicol nu se ncheie o dat cu terminarea unui mare cules, n august se afl pe primul plan
pregtirile pentru sezonul apicol activ al anului urmtor.
-Toate lucrrile fluxului tehnologic trebuiesc acum efectuate la timp, cu pricepere i exigen
maxim, aceasta garantnd o bun traversare (fr pierderi) a sezonului rece i un nceput bun n
primvara urmtoare.
- Furtiagul n stupin reprezint una dintre cele mai primejdioase stri n existena oricrei familii
de albine putnd determina diminuarea ei, a mai multor stupi sau a ntregului efectiv. Deci se cere o
maxim atenie la prevenirea furtiagului sau, dac fenomenul a aprut, el trebuie rapid i energic
combtut.
- Pentru umplerea cu miere a unei singure celule albina trebuie s aduc de 17 ori nectarul n acea
celul.
Nu uitai !
Msurile de meninere a puterii familiilor de albine, luate n luna precedent, vor fi completate prin
crearea condiiilor optime n cuib pentru creterea intens de puiet. Se impune reducerea volumului
cuibului, mpachetarea acestuia i introducerea n mijlocul acestuia a fagurilor goi, n care au
crescut mai multe generaii de puiet. In cazul lipsei de polen n cuib i n natur, se introduc l2
faguri cu pstur, asigurai n lunile precedente, iar n lipsa acestora Se administreaz turte de polen
sau nlocuitori. Paralel cu aceasta vor fi nlocuite mtcile care nu ou normal, prin unire cu nuclee
cu mtci de rezerv. Un mijloc eficient de ntrire a familiilor n vederea iernrii l constituie
folosirea familiilor ajuttoare, formate n cursul lunii iunie, crora pn la unirea cu familiile de
baz li se vor asigura condiii pentru cretere intens de puiet.





Inventarul apicol.
In desfasurarea activitatii stupinelor inventarul apicol este folosit atat in stupinele mari, cat si in cele
cu un numar redus de familii de albine, pentru asigurarea conditiilor necesare adpostirii si manuirii
famililor de albine, recoltarea, extragerea si conditionarea produselor apicole, iar constructiile
servesc ca depozit pentru materialele si produsele apicole si la executarea anumitor lucrari care nu
pot fi effectuate in aer liber.
Inventarul si constructiile folosite in apicultura, in general, nu sunt costisitoare, si, in unele cazuri,
pot fi confectionate de catre apicultori din resurse locale.

STUPII. Din intreg inventarul ce se foloseste in apicultura, de cea mai mare importanta este stupul,
care adaposteste familia de albinede ploaie, vant si frig. In spatiul din interiorul stupului se gasesc
ramele cu faguri, pe care isi desfasoara activitatea familia de albine. Un stup bun trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie incapator, pentru a permite matcii si albinelor sa-si
desfasoare activitatea, sa fie construit dupa nevoie, partile componente sa aiba aceleasi dimensiuni,
pentru a fi folosite de la un stup la altul sis a fie adaptat pentru transportul albinelor la masivele
melifere mai indepartate.

In tara noastra sunt raspandite si folosite in productie, cu rezultate bune, urmatoarele sisteme de
stupi: orizontali, vertical cu doua corpuri, vertical cu magazine si multietajat.
Stupul orizontal este standardizat (STAS 4170-62), are grosimea peretilor de 25 mm, este prevazut
cu 23 rame si doua diafragme. Ramele au dimensiunea exterioara de 435 mm lungime si 300 mm
inaltime, fiind prevazute cu distantatoare fixe. Capacul se ataseaza la corpul stupului prin
intermediul a doua balamale, iar fundul stupului este fix. In peretii stupului sunt prevazute trei
urdinisuri (doua in peretele din fata si unul in peretele lateral), asigurand conditii pentru intretinerea
in acelasi stup a familiei de baza si a unei familii ajutatoare.

Stupul vertical cu doua corpuri este alcatuit din doua corpuri suprapuse, identice ca dimensiuni si
este prevazut cu fund si capac mobil. Stupul are 24 rame cate 12 pentru fiecare corp. Dimensiunea
ramelor este aceeasi ca si la stupul orizontal.

Stupul vertical cu magazie este raspandit in tara noastra in doua variante: stupul vertical cu 12
ramein cuib si diafragma si doua magazine si stupul RA 1001 cu 10 rame in cuib, diafragma si 2
magazine. Ramele din cuib au dimensiunea ramelor stupului orizontal, iar ramele de magazine au
435 mm lungime si 165 mm inaltime la ambele variante. Capacul si fundul stupilor sunt detasabile.

Stupul multietajat se compune din 3 corpuri identice suprapuse, fiecare din ele fiind prevazute cu
cate 10 rame avand 435 mm lungime si 230 mm inaltime. Capacul si fundul stupului sunt
detasabile.Stupul este prevazut cu un podisor separator, care se foloseste la aplicarea procedeelor de
intretinere a familiilor de albine cu matci suplimentare. Acest sistem de stup, datorita avantajelor pe
care le reprezinta in exploatare este din ce in ce mai raspandit in tara noastra si tinde sa inlocuiasca
celelalte sisteme de stupi.

Caracteristica generala a stupilor folositi in tara noastra este aceea ca sunt bine adaptati pentru
practicarea stuparitului pastoral, iar grosimea peretilor stupului este redusa (25 mm).
















Masca apicol este folosit pentru protejarea capului, feei i, n special, a ochilor de nepturile
albinelor. Este realizat din materiale diferite (metal, estur, plas de srm sau plastic) i are
forme diferite. Poate fi exclusiv din metal (plas de srm de form oval cu marginile ntrite ntr-
o ram de tabl cositorit de care se prinde o pnz ce protejeaz capul i gtul - nerecomandat pe
timpul verii, cnd este foarte cald se nclzete excesiv) sau poate fi format din dou piese separate
(plrie din pnz sau plastic prevzut cu crlige pe margine de care se prinde voalul din estur
de material textil cu ochiuri de 2,5mm. Valul, la unele modele, este ntrit pe margine i este
pliabil.).